„In programul pe 2024 avem in obiectiv obligatiunile verzi, care este un pas deja realizat. Urmatoarea emisiune in functie de alocare poate fi in anul 2025. Planul de finantare il facem la sfarsitul anului dupa ce il avem aprobat, avem deficitul, refinantarea datoriei si putem sa ne facem calculele cu ce atragem de pe piata interna si de pe piata externa.”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica la Ministerul Finantelor Publice, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Ca modalitati de a dezvolta acest program, este oarecum un program nou inceput, exista doua variante – putem diversifica aici cadrul sa largim si pe partea de sustainables, sa acoperim si cheltuielile sociale acolo unde statul roman are cheltuieli importante. Am putea include Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei, ministere cu bugete foarte mari. Dar in acelasi timp sa ne uitam si catre alte piete pe care sa emitem aceste green bonduri. Urmatoarea piata naturala ar fi piata domestica, chiar daca investitorii locali poate nu au mandate expres pe ESG, din discutiile pe care le-am avut si cu bancile si cu fondurile de pensii un astfel de instrument cu siguranta ar fi cautat si ar fi cumparat.”, a precizat reprezentantul Trezoreriei statului.

„Sa aducem transa green pe programele pentru populatie spre exemplu Fidelis ar fi un pas ulterior. Am incerca sa accesam pietele cele mai relevante din punct de vedere al volumelor, iar un investitor de retail intr-adevar poate ia in calcul in momentul in care investeste daca banii pe care el ii imprumuta statului roman au si un impact din punct de vedere al mediului asupra economiei romanesti. Investitorii institutionali in schimb din ce in ce mai multi dintre ei au aceste mandate incorporate ceea ce ne obliga si pe noi ca emitent sa oferim instrumente in acord cu asteptarile lor”, a adaugat acesta.

Ce obiective au Finantele cu emisiunile de obligatiuni pe pietele internationale si care a fost reactia investitorilor?

„Un program mai recent este cadrul de obligatiuni verzi, unde primii emitenti suverani deja ai acestei emisiuni au reusit sa isi actualizeze cadrul initial. Noi am inceput efectiv sa lucram si aici am avut si inspiratia si norocul ca am avut Banca Mondiala ca partener, am avut un program de asistenta tehnica. Si am inceput sa lucram efectiv la acest program la inceputul anului 2023, un proces foarte laborios care implica o coordonare cu foarte multe ministere de linie, cu bancile de structurare, cu Banca Mondiala care a venit si a incercat sa acopere toata tematica si sa avem un cadru complet conform nevoilor noastre si a fost un proiect reusit”, explica Bogdan Zinca.

„Primul nostru obiectiv era sa ne diversificam baza de investitori, aveam solicitari din ce in ce mai multe de la investitori care spuneau asa – „noi avem mandate dedicate ESG, cat timp voi nu veti emite asa ceva, noua ne este greu sa va cumparam. Va putem cumpara doar dupa portofoliile clasice.” Si atunci primul obiectiv a fost de diversificare, nu ne asteptam sa vedem un diferential de pret intre cele doua emisiuni, dar la momentul emisiunii am avut si surpriza sa avem un randament mult mai bun decat la o emisiune clasica. Oarecum din executia tranzactiei, faptul ca in momentul in care am anuntat emisiunea green, curba noastra de randamente nu s-a miscat ceea ce de fiecare data cand accesam pietele externe, vedem o crestere a randamentelor, in momentul in care am anuntat emisiunea green, curba a ramas flat, nu a fost nicio miscare. Ala a fost primul semnal ca avem foarte multi investitori in spate.”, a precizat reprezentantul Ministerului de Finante.

„Am emis atunci doua transe de titluri, cu maturitate de 7 ani si 12 ani, transa de 12 ani a fost transa green. Ambele le-am pretuit sub curba de randamente. Maturitati nu similare, dar oarecum in aceeasi gama de maturitati, transa de 7 ani a avut o prima de 5 bps (basis points, puncte de baza – n.r.) sub curba, iar transa green de 15 bps si atunci am calculat. Nu este o modalitate foarte clara cum poti calcula greenium-ul (green premium – prima pe care investitorii o platesc in raport cu randamentul obligatiunilor verzi, n.r.), exact cat castigi prin faptul ca ai o transa green, dar standardul pietei este sa emiti ceva similar in aceeasi zi, in aceleasi conditii de piata si diferenta intre cele doua ar reprezenta un greenium.  Si am inregistrat un greenium de 10 bps (puncte de baza) ceea ce tinand cont de sumele imprumutate pentru ca transa a fost de 2 mld. Euro pe maturitatea de 10 ani, pe langa scopul nostru de a ne diversifica, am avut si un avantaj financiar care compenseaza inzecit munca depusa.”, a detaliat Bogdan Zinca. 

„Intr-adevar fata de emisiunile noastre clasice, pe langa aprobarea cadrului, coordonarea cu ministerele de linie si dupa ce emiti ai niste obligatii fata de investitori, primul este un raport de alocare pe care trebuie sa il aratam investitorilor pe ce s-au dus acesti bani, iar apoi intr-un interval de maxim 2 ani trebuie sa avem si un raport de impact sa vada exact sumele investite de ei ce impact au avut din punct de vedere al mediului. Dar tinand cont de ordinele pe care le-am primit in cadrul emisiunii, book-ul maxim a fost de aproape 10 mld. Euro si faptul ca si dupa ce am facut tightening-urile, investitorii au ramas in book, foarte multi investitori tip real money care pe masura ce am redus randamentul si am pastrat ordinele, cat si discutiile pe care le-am avut dupa emisiune noua ne arata  ca in continuare exista o cerere pentru instrumente green si din ce acest motiv urmarim sa mai accesam piata dar avand restrictia trebuie sa utilizam fondurile inainte, din acest motiv am fost oarecum si precauti. S-ar fi putut emite si o suma mult mai mare la valoarea book-ului si la calitatea investitorilor, am fi putut emite si o suma dubla.”, sustine reprezentantul Trezoreriei.

In planul de finantare externa a statului roman pe pietele financiara internationala intra si emisiune de obligatiuni pe piata japoneza.

„Intr-adevar avem in planul de finantare si exploram posibilitatea de a emite obligatiuni Samurai pe piata japoneza. Acolo din primele contacte pe care le avem, sumele nu sunt mari, emitem pentru prima data, un range ar fi intre 300 si 500 mil. Euro. Este o piata specifica a obligatiunilor, cu un numar foarte restrans de investitori, pe care nu ii intereseaza lichiditatea si construiesc destul de greu niste linii de credit, dar in momentul in care investesc isi pastreaza investitiile pana la maturitate.”, a punctat Bogdan Zinca.

„Din punct de vedere al sumelor, nu reprezinta o componenta importanta pentru noi in acest an, din punct de vedere al diversificarii si uitandu-ne pe termen lung, ar putea fi o solutie de finantare atragatoare pentru noi.  Si avem si exemplele din regiune, si Ungaria, si Polonia au accesat acea piata cu rezultate destul de bune”, adauga acesta.

De asemenea, Finantele au planuri de dezvoltare si pe programul de titluri de stat Fidelis prin care statul roman se imprumuta recurent direct de la populatie.

„Avem o noutate pentru programul Fidelis in acord cu sindicatul bancar, incepand cu acest an vom avea 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, de obicei aveau un caracter trimestrial. Incercam sa le cuplam in jurul scadentelor tocmai pentru a permite populatiei sa reinvesteasca sumele ajunse la maturitate. Este un program de succes pe care cu siguranta il vom continua, iar daca la debutul lor nu intuiam sau nu asumam o suma in necesarul total de finantare deja sumele atrase il fac un program esential pentru statul roman si pentru acoperirea necesarului de finantare.”, a punctat Bogdan Zinca.

„Vedem ca si cele doua programe (Fidelis si Tezaur – n.r.) nu se canibalizeaza, sunt tipuri de investitori oarecum diferiti. Investitorii din Fidelis sunt inclusi in sistemul bancar, au un cont bancar, sunt oarecum familiarizati cu sistemul bursei de valori si pe masura ce investesc in titlurile de stat Fidelis cu siguranta vor cauta si alte oportunitati pe care bursa le-o ofera si aceasta va insemna o crestere a intermedierii financiare, pe care si noi ca emitent o urmarim.”, adauga acesta.

„Tot ca un plan pentru viitor, aceste programe merg foarte bine pe piata interna, dar oarecum lasam neadresat destul de mult diaspora romaneasca. Sunt foarte multi romani care locuiesc in strainatate, au venituri acolo si vedem pe timpul lunilor de vara ca primim foarte multe petitii sau vedem niste subscrieri mari in conditiile in care celelalte piete traditionale – interbancara, euroobligatiunile, sunt piete care nu performeaza in acea perioada. Avem un proiect, incercam sa dezvoltam o platforma informatica pe modelul Ghiseul.ro asa cum poti sa iti platesti taxele de oriunde din lume sa poti sa iti achizitionezi si titluri de stat. Este un program in derulare si speram sa il avem operational undeva in a doua jumatate a anului.”, a subliniat reprezentantul Trezoreriei.

„Ultima perioada a fost destul de aglomerata pentru Ministerul Finantelor, am inceput aceste doua proiecte noi chiar daca Fidelis-ul are un istoric, a inceput in 2020 in primul rand pentru ca raspundea unui obiectiv al strategiei noastre de management de datorie publica, respectiv diversificarea bazei de investitori. Ultimii ani au insemnat niste necesitati de finantare destul de ridicate ale statului si astfel a trebuit sa vedem cine ar mai putea cumpara datorie publica. Primul program inceput in 2020, programul de titluri de stat Fidelis a fost dezvoltat in parteneriat cu un sindicat bancar, cu Bursa de Valori Bucuresti, cu Depozitarul Central care sunt implicati foarte mult in acest program si de fapt ei asigura derularea lui si succesul programului de la an la an li se datoreaza in mare parte. A avut in vedere complementaritatea cu un alt program pe care noi il derulam din 2018, erau titlurile de stat pentru populatie pe care le emiteam prin canalele Trezoreriei statului si Posta Romana. A reiesit aceasta idee in primul rand uitandu-ne si la suveranii din zona care isi acopera din necesarul de finantare o pondere din ce in ce mai mare prin aceste programe si uitandu-ne acum suntem deja in al patrulea an de program si vedem rezultatele.”, explica Bogdan Zinca.

„De exemplu, pe ambele programe pentru populatie de la debutul lor am strans aproape 70 mld. RON echivalent, o suma relativ egala intre cele doua programe chiar daca Fidelis are un caracter trimestrial, titlurile prin Trezorerie se vand lunar si ce este foarte important este si retentia investitorilor in aceste programe. In ultimii 4 ani, am emis 70 mld. RON, dar avem in outstanding acum titluri de stat de 37 mld. RON ceea ce inseamna ca majoritatea investitorilor reinvestesc sumele ajunse la maturitate.”, a detaliat reprezentantul Trezoreriei.

„Ca noutati, suplimentar programul Fidelis ne arata accesul si la economiile populatiei, investitiile populatiei in valuta, canalul Trezoriei statului si Posta Romana nu puteau acomoda investitii in valuta si am vazut si de acolo sume foarte bune investite pe un trend crescator, iar rezultatele pe cele doua programe pana la momentul de astazi ne arata un avans foarte ridicat, poate nici nu speram, in primele 4 luni am atras 10 mld. RON prin cele doua programe, sume egale intre cele doua, in conditiile in care tot anul trecut am avut subscrieri totale de 21 mld. RON doar daca luam in calcul scadentele pe care le mai avem in acest an de 13 mld. RON fara a lua in calcul ca ar mai veni si bani noi, am depasi programul semnificativ.”,  a mai spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica la Ministerul Finantelor Publice, in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni