Arhive etichete: green bonds Romania

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

“Noi cu planul de finantare suntem in grafic, suntem undeva la 57% din ce am anuntat pentru anul asta din cei 232 mld. RON anuntati, bineinteles pe un deficit de 7%. Ne bucura foarte tare, este bine pentru toata lumea, pentru toata tara ca s-au stabilizat lucrurile din punct de vedere politic, nu mai avem acea incertitudine, avem un guvern cu majoritate in Parlament, sustinut de toate partidele pro-europene. Dupa modul in care au mers discutiile s-a agreat si un program de guvernare, care are multe reforme in el si noi inca ne uitam prin ele. Sunt grupuri de lucru si se lucreaza intens pe implementarea lui acum. Acele reforme trebuie transpuse prin diferite acte normative, unele trebuie facute repede astfel incat masurile fiscale sa intre cat mai repede in vigoare si sa produca efecte”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Se stie foarte clar ca trebuie sa livram o consolidare fiscala. Stiu ca este un commitment (angajament) foarte puternic la nivel de premier, ministru de finante, guvern, sa se livreze aceasta consolidare fiscala. Am avut ieri (25 iunie – n.r.) discutii foarte bune si cu agentia de rating Fitch”, a adaugat acesta.

“Anul trecut am emis 18 mld. Euro, o suma enorma. Tinand cont de sumele pe care le-am emis, este adevarat ca curba noastra de randamente este inca in sus, desi ea, practic, s-a ajustat foarte puternic imediat dupa clarificarea incertitudinii politice, care a fost foarte mare dupa primul tur de alegeri. Suntem acum 100 bps (100 puncte de baza, 1%, n.r.) mai jos pe toate curbele practic si in RON, si in Euro, si in USD. Am ajuns la nivelurile de dinaintea alegerilor din decembrie. Ceea ce este bine. Este mult loc de mai bine pentru ca randamentele eurobondurilor, de exemplu, nu prea sunt asociate cu “investment grade” (rating-ul investitional al Romaniei, n.r.), sunt mai costisitoare”, a spus seful Trezoreriei Statului.

“Si pentru asta, avem nevoie neaparat de consolidare fiscala, avem nevoie sa ne reducem acest necesar de finantare, in special, finantarea neta, nu neaparat ceea ce rostogolesti, ci expunerea noua pentru ca, de fapt, cam asta este modul de a ne gandi planul de finantare. Intotdeauna ne gandim ca ne mentinem investitorii, ca isi mentin pozitiile, dar, pe langa asta, trebuie sa ne gandim cine isi mai ia noi expuneri pe noi, unde putem sa plasam noi expuneri. Si acolo, de fiecare data la sfarsit de an avem discutii cu toate segmentele de investitori”, a precizat Stefan Nanu.

“Anul trecut am avut green bonds (emisiune de obligatiuni verzi) si samurai green bonds (emisiune de obligatiuni verzi plasata pe piata din Japonia, n.r.). Anul acesta, de fapt avem, in continuare ca tinta sa emitem Samurai in partea a doua a anului. E posibil sa fie tot <<verzi>>. Sunt anumiti investitori care cer asta. Ne uitam si noi la instrumente verzi noi pentru ca ceea ce am emis noi este traditionalul green bond (obligatiuni verzi) in care trebuie sa ai alocarea sumelor pe care le obtii, sa legi de proiecte si este destul de laborios procesul”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

“Colegii nostri din Slovenia au iesit cu un <<sustainable link bond>> (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate) si cu un cadru de sustainable link bond si ne uitam si noi la asta. Pentru asta, trebuie sa ai niste tinte foarte clare de reducere de emisii de carbon, noi le avem, dar si un mecanism de monitorizare si raportare frecventa a acestui indicator. Asta nu este sub controlul nostru. Trebuie sa vedem daca putem sa livram asta si ce presupune asta, sigur ca putem livra, dar daca nu există in momentul de fata un mecanism pentru raportare regulata, trebuie cumva sa ai fie un consultant, fie pe cineva care sa faca lucrul asta. Slovenia stiu ca s-a organizat din punctul asta de vedere si au angajat un consultant daca nu gresesc. Incercam sa fim si noi in pas cu tot felul de instrumente. Bineinteles ca suntem intr-un grup de <<peers>> (competitori), comunicam intre noi, cu diferiti manageri de datorie din Polonia, Ungaria, Slovenia, Marea Britanie, in Europa avem un astfel de grup la fel la nivel suveran”, a subliniat Stefan Nanu.

Care sunt coordonatele de lansare a urmatoarei emisiuni de eurobonduri a statului roman pe pietele financiare externe

“Anul trecut ne-am finantat 252 mld. RON, anul acesta avem 232 mld. RON. Sunt sume foarte mari. Din cauza acestor sume trebuie sa emitem destul de mult si pe pietele externe. Am devenit, practic, cel mai mare emitent de eurobonduri din zona si chiar din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu, Africa), mult mai mare decat cea a Europei Centrale si de Est”, a descris seful Trezoreriei Statului contextul in care va avea loc o astfel de tranzactie a statului roman pe pietele financiare externe.

“Stabilim niste repere si reperul principal a fost ca vrem sa fim transparenti cu mediile investitionale si nu o sa iesim cu o emisiune publica pana cand nu avem guvern si masuri anuntate. Avem guvern si masuri anuntate. Acum, normal, ca ne intereseaza conditiile de piata, si aici noi monitorizam. Avem un sindicat de intermediere si discutam cu ei si vedem cum ne grupam si ce emitem. Pe masa sunt cam toate optiunile, noi decidem breakdown-ul (impartirea, n.r.) pe transe, pe ce monede vrem sa iesim, Bineinteles ca ne uitam la ce am emis anul asta”, a explicat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Anul acesta am emis predominant euro, asta este si strategia noastra – predominant plasam in euro, mai mult dobanzile nominale in euro sunt mai mici chiar daca spread-urile in USD sunt mai bune decat cele in Euro. Noi, momentan, nu folosim derivatele sa facem hedge din USD in Euro. Urmeaza sa o facem, insa mai avem niste lucruri de stabilit in cadru. Din punctul asta de vedere, suntem deschisi. Bineinteles, ca prin eurobonduri, ne uitam sa ne lungim maturitatea medie ramasa. Deci noi folosim eurobondurile activ si din perspectiva asta pentru ca, desi ne-am lungit cu curba de randamente pe piata interna, totusi nu avem capacitatea sa emitem sume, volume foarte mari cu maturitati medii in jur de 10 ani genul miliarde de euro intr-o perioada scurta si atunci Eurobond-urile sunt foarte utile din punctul asta de vedere”, a adaugat acesta.

“Noi am anuntat la inceputul anului 13 mld. Euro, am emis pana acum inclusiv prin plasamente private undeva pe la 8 mld. Euro, deci am mai avea vreo 5 mld. Euro. Noi am vrea sa limitam oferta adica sa emitem mai putin anul asta de 13 mld. Euro, dar asta depinde de niste lucruri. De exemplu, noi in planul initial aveam incasarea pe langa transa 3 si transa 4 din PNRR. Astea totdeauna, transele din PNRR, sunt foarte greu de estimat cand vei face tragerea, mai cu seama ca acum a depins de stabilirea guvernului, stabilirea pachetului de masuri, avem reforma fiscala asociata transei 4, asadar sunt acolo niste lucruri care probabil vor mai lungi lucrurile. Noi mai avem ca backup niste facilitati in format loan (imprumut bancar, n.r.), pe care le discutam cu diferite banci tocmai ca sa avem back up (optiune de rezervă, n.r) pentru aceasta transa 4 in cazul in care ea nu se va trage anul asta”, a spus Stefan Nanu.

“Asadar, Eurobond-urile vor fi cateva miliarde, o sa vedem. Va fi, probabil, o ultima tranzactie de anul asta si vom vedea cand o s-o facem si in ce structura”, a precizat seful Trezoreriei Statului.

“In ceea ce priveste procesul de emisiune din Japonia este foarte diferit. Cum se intampla acolo lucrurile?! Te duci cu o multitudine de transe, stabilesti cu sindicatul cam care ar fi spread-urile fair value (diferenta dintre cotatia fair value – pretul estimat al unui activ – si cotatia de piata, n.r.) si le spui investitorilor japonezi care vor sa subscrie sau care sunt interesati <<Ok, sunt dispus sa emit la 3, 5, 7, 10, 12, 15 ani. Spune-mi cam ce suma vrei sa investesti si unde ai vedea pretul?>>. Aduni cererea asta si, dupa aceea, vezi cu ce transe este rezonabil sa ramai. La noi in continuare cadrul nostru este doar verde (cadru de emitere obligatiuni verzi, n.r.), nu ne-am extins cadrul catre sustenabil”, a detaliat acesta.

Cine sunt investitorii in obligatiunile Romaniei plasate pe piata externa si cum se face alocarea in tranzactii. Investitorii din SUA au expunere de cateva miliarde de euro pe obligatiunile suverane romanesti

“Asa ca breakdown (impartire, n.r.) din perspectiva eurobondurilor, de exemplu, avem investitori de peste tot. Noi suntem foarte activi din perspectiva comunicarii, mare parte din munca echipei de front office este legata de marketing, de call-uri cu investitorii, luam si multe call-uri cu investitori individuali ca este din Middle East (Orientul Mijlociu), ca e din Asia, ca este american, ca este european. Daca vrea clarificari, noi suntem la dispozitie. Ne ia mult timp, dar trebuie sa o facem pentru ca este foarte important lucrul asta. Avem si turnee de promovare, roadshow-uri, mergem in Asia, America, in Middle East(Orientul Mijlociu). Incercam sa acoperim toate bazinele de investitori si incercam sa ne diversificam instrumentele”, explica Stefan Nanu.

“Este destul de greu sa faci o radiografie exacta. Daca te uiti la geografii, Marea Britanie clar este numarul 1. De ce este numarul 1?! Pentru ca si atunci cand te uiti in platformele Euroclear sau Clearstream, iti vor aparea niste conturi ca detinand bond-urile, nu neaparat insa beneficiarul final. Acolo iti apar niste custozi, iar custozii nu iti vor da numele clientilor finali deoarece au tot felul de acorduri de confidentialitate, Si tie iti apare clar ca Marea Britanie este cel mai mare bazin, dar acolo pot fi si investitori institutionali americani sau alte tipuri de investitori”, sustine acesta. Avem in schimb si investitori care ne apar clar inregistrati ca fiind din SUA – care este un bazin foarte mare si pentru piata titlurilor de stat in lei (RON). Avem niste investitori americani foarte mari, cu pozitii foarte mari pe Romania, adica vorbim de o expunere de cateva miliarde de euro”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

“Apoi, Europa de Vest – Germania, Franta, Benelux sunt investitori mari, zona de CEE este, de asemenea, prezenta la fiecare Eurobond”, a adaugat el.

“Avem inclusiv investitori din Romania”, a precizat acesta.

“Noi, de obicei, in procesul de alocare, avem niste principii. Favorizam clar <<real money>> (bani reali, n.r.) adica investitorii care cumpara sa detina, nu sa vanda a doua zi sau sa speculeze. Deci, cand ne uitam si stabilim cu sindicatele de intermediere principiile de alocare, alocarea catre <<real money accounts>> este principiul de baza. Apoi normal ca ne uitam la diversificarea bazei de investitori. Daca avem, de exemplu, investitori care noua ni se par ca pentru diversificare aduc un mare plus cum ar fi banci centrale, fonduri suverane de investitii din zone diferite precum Singapore, Japonia sau altele, automat incercam sa le alocam chiar full sume mari”, afirma Stefan Nanu.

“Investitorii din Romania, de obicei, ii cam taiem, nu ii taiem de tot insa, pentru ca, de exemplu, bancile, de obicei, cumpara pentru a-si satisface anumite cereri sau pentru trezoreriile proprii, dar nu alocam bancilor niste sume mari. Fondurile de pensii in schimb, inclusiv cele din Romania, au alocari bune pentru ca sunt investitori de tip real money”, a precizat seful Trezoreriei Statului.

“Si, bineinteles, cu instrumente specifice targetezi bazine investitionale specifice. De exemplu, cu obligatiuni verzi am reusit sa ajungem si la niste investitori institutionali olandezi, scandinavi sau japonezi, care nu prea te cumpara altfel. Daca nu faceam Green Samurai (obligatiuni verzi adresate catre investitorii de pe piata japoneza, n.r.), am fi avut o problema sa atragem niste investitori”, nuanteaza acesta.

Care sunt planurile Ministerului Finantelor la programele de titluri de stat catre piata interna. Pe masa varianta unei emisiuni de titluri Fidelis in Euro cu maturitate de 10 ani

“Pe piata interna, pe retail, pana acum am emis peste asteptarile noastre initiale, undeva pe la 25 mld. RON. Credem ca putem sa mergem spre 45 – 50 mld. RON pana la sfarsitul anului. Am mai facut tot felul de ajustari, de exemplu, am mai lungit maturitati, am incercat sa venim cu maturitati diferite intre Tezaur si Fidelis”, a punctat Stefan Nanu.

“La titlurile Fidelis am eliminat maturitatea de 1 an pentru ca este foarte mult trading, deci Fidelis-ul se vinde si sunt multi oameni care cumpara Fidelis de pe piata secundara, nu neaparat de pe piata primara, urmaresc preturile sa fie avantajoase. Incearca sa speculeze momente de piata. Ultima emisiune de titluri pe 7 ani a mers foarte bine. Oamenii sunt foarte sensibili la diferentele de dobanda”, afirma seful Trezoreriei Statului.

“De exemplu, la RON avem o situatie care intr-un fel e buna pentru noi din perspectiva emiterii pe termene lungi pe intern. Avem o curba inversata, deci titlurile cu scadenta in 2038 sunt mai ieftine decat cele cu scadenta in 2030. Practic, sa emitem la 6 ani este mai scump ca dobanda decat sa emitem la 15 ani. Asta se intampla in momentul actual pe piata interbancara. Daca incerci sa speculezi chestia asta si sa emiti prea mult pe maturitati lungi, vei corecta aceasta curba (de randament, n.r.) pentru ca nu o sa ti se acomodeze o oferta prea mare la acel punct”, a adaugat acesta.

“Avem o curba de randamente inversata, sa zicem ca este <<flat>> (plata, n.r.) intre 7% si 7,50% si atunci pentru o persoana fizica este greu sa o atragi in maturitati mai lungi pentru ca nici noi nu vrem sa punem niste prime foarte mari. Punem la maturitati lungi pentru populatie niste prime de 40 – 50 bps (0,4% – 0,5%, n.r.) care pot sa mearga, dar nu creezi o atractivitate foarte mare versus titluri cu maturitate de 2 ani sau de 4 ani pe piata interna”, explica Stefan Nanu.

“Curba de randament la Euro in schimb este normala, are dobanzi mai mari pe termene mai lungi, este o curba cu un <<shape>> (evolutie, n.r.) normal si atunci termenul mai lung devine mai atractiv. Lumea este sensibila daca a vazut ca un cupon de 6,5% la 7 ani este atractiv si, practic, am avut cea mai mare subscriere in acea transa. Deci, am putea sa consideram 10 ani la titlurile in Euro, de exemplu. Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune”, a subliniat seful Trezoreriei Statului.

“Noi ne resetam in fiecare luna. Curba de randament la Euro s-a dus in jos si ne bucura lucrul asta. Pentru cei de pe retail, intotdeauna, ei se vor compara cu ultima emisiune si vor vedea ca scad dobanzile. Normal daca scad dobanzile nu inseamna ca noi trebuie sa stam la aceleasi dobanzi ca sa fim la fel de atractivi. Mergem si noi cu ele intr-o ajustare. Bineinteles, pentru populatie platim niste prime ca orice alt stat, unele state au platit mai mult, altele mai putin”, a mai spus acesta.

“Incercam sa ne adaptam cumva, la Tezaur, de exemplu, stiind ca fiind un program <<buy and hold>> (un instrument financiar de tipul <<Cumpara si tine>>, n.r.), acolo nu ai posibilitatea sau este chiar dezavantajos sa vinzi inainte de scadenta. Acolo clar maturitatea de 1 an este extrem de populara si nu o scoatem de acolo. Chiar si la Tezaur pe care il avem acum in derulare, deja am vandut aproape 800 milioane din totalul de 1 miliard (RON) vanduti pana astazi sunt pe maturitatea de 1 an. Deci, este clar ca este cea mai populara (maturitate, n.r.) acolo”, a adaugat Stefan Nanu.

Care sunt cei mari investitori in programele de vanzare de titluri de stat pentru piata interna

“Este bine ca s-au dezvoltat toate aceste segmente investitionale. Daca ne uitam acum 10 ani in urma, sectorul pensiilor private de abia era intr-o crestere usoara. Nu existau segmente de retail si instrumente de retail, nerezidentii pe piata interna aproape lipseau sau erau foarte putin prezenti. Aveam, practic, niste licitatii dominate de catre bancile interne, cu o curba de randamente care suferea foarte tare la titlurile cu maturitate de la 5 ani incolo. Acum avem un segment de retail care e <<boosting>>, in crestere de la un an la altul, deci, practic expunerea neta a populatiei creste”, a precizat seful Trezoreriei Statului.

“Fondurile de pensii reprezinta 25% din detinerile pe piata interna. Nerezidentii sunt cu toate aceste incertitudini foarte activi pe piata noastra, bancile foarte mari toate au traderi pentru care piata titlurilor de stat in lei (RON) este extrem de importanta. Avem si acolo detineri de peste 20% ale nerezidentilor in piata interna. Bancile sunt inca relevante, dar au scazut foarte mult ca procent, sunt acum la 43%. Si asta este un lucru foarte bun pentru ca ne putem altfel desfasura un plan de finantare care, este adevarat, inca sta la niveluri foarte ridicate”, a mai spus Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte in investitii din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

„IPO-ul Hidroelectrica a marcat un moment istoric pentru piata noastra de capital, a fost un moment deosebit de important pentru ca a demonstrat cat de adanca este piata de capital din Romania, care este puterea investitorilor de retail sa investeasca intr-o companie cu un anumit standing financiar, cu o anumita reputatie, de asemenea, unghiul ESG al companiei a fost foarte important pentru investitorii institutionali, mai ales cei de afara care au avut un argument fiind un emitent pur green (verde) la momentul anului 2023 cand se putea investi. IPO Hidroelectrica o vedem ca o oportunitate de care se pot bucura acum si companiile antreprenoriale romanesti de a gasi in Bursa de Valori Bucuresti o alternativa fezabila de a continua planurile de dezvoltare”, a declarat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking al BCR, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

BCR a facut parte din sindicatul de intermediere al IPO-ului Hidroelectrica de 1,9 mld. Euro, care a avut loc in 2023 pe bursa de la Bucuresti.

„Vorbim aici de companii care au ajuns la un anumit grad de maturitate, de cele care au accesat pe langa instrumentele de finantare bancara simple inclusiv instrumente de finantare mai complicate structuri de genul imprumuturi de tip club loan sau credite sindicalizate, companii care sunt obisnuite deja cu un anumit grad de transparenta fata de un sindicat de banci care le finanteaza, care au inceput sa fie deschise in a face un prim pas spre a deveni companii listate la Bursa de Valori Bucuresti. De asemenea, ne bucura sa vedem in randul companiilor antreprenoriale ca la o parte dintre ele, deja generatia a doua preia lead-ul in companie, cauta sa isi dezvolte companiile respective, nu vor sa faca exit total si atunci cauta solutii sustenabile de dezvoltare pe termen lung al business-ului”, a adaugat Cosmina Plaveti.

„Suntem acum in discutii cu o serie de companii care au efectiv un real potential de a deveni companii listate la bursa. Intr-adevar nu este un proces simplu nici pentru ei de a intelege pe deplin ce presupune viata de companie listata si noi vrem ca in discutiile cu ei sa ne luam timpul sa inteleaga toate detaliile. (..) Rolul nostru este si de a educa pe de o parte companiile cu privire la toate nuantele pe care le presupune procesul inainte de listare si viata post-listare si pentru ca vom continua sa fim alaturi de ele de-a lungul vietii de companie listata si, firesc, educam si investitorii de retail mai ales care au un rol esential in dezvoltarea pe viitor a unei companii listate”, sustine bancherul de investitii BCR.

„Asa cum s-a vazut si la IPO Hidroelectrica, lichiditatea este data foarte mult de zona de investitori de retail, conteaza foarte mult evolutia book-ului cand suntem intr-un IPO in functie de feedback-ul pe care noi il primim pe transa de retail si atunci tot procesul de listare este unul multidimensional, dar ne bucura intr-adevar sa vedem ca exista companii listate pentru ca asa este pana acum mai mult fondurile au ajutat companiile sa se listeze pe bursa. Ne bucura sa vedem ca, pe langa fonduri care continua sa se uite in zona aceasta, exista si companii antreprenoriale locale care vad o alternativa fezabila in Bursa de Valori Bucuresti.”, afirma Cosmina Plaveti.

In discutiile privind potentiale listari la BVB, exista pe masa si scenariul in care succesiunea unei companii antreprenoriala sa aduca astfel un IPO pe bursa al companiei?

„Exista si genul acesta de companii, exista si companii antreprenoriale care sunt inca conduse de fondatori si care se uita, dar tocmai pentru ca este vorba de companii care sunt foarte mature din punct de vedere business au avut intotdeauna o deschidere de a se dezvolta intr-o directie sanatoasa, de a-si consolida datoriile si de a le pune pe o structura care sa aiba sens pentru dezvoltarea lor viitoare. Si sunt companii care intotdeauna s-au uitat la multi pasi inainte unde vor sa ajunga. Deci vedem din ambele zone interes.”, a raspuns Cosmina Plaveti.

„Nu ma astept sa fie un proces scurt, nu este o decizie usoara pentru o companie antreprenoriala sa se deschida, dar daca acum cativa ani exista o reticenta destul de mare din partea antreprenorilor pe care noi ii abordam in a se deschide si a deveni companie listata era tendinta asta ca nu vreau sa pierd controlul, de fapt. Acum inteleg ca este de foarte mare ajutor sa se listeze, ca au acces la surse de finantare fie ca vorbim de equity, fie ca vorbim de debt sub forma de emisiuni de obligatiuni, ca isi mentin in acelasi punct controlul si pot sa isi implementeze strategiile pentru ca este vorba de o viata de om, au investit totul intr-o companie, si este firesc sa existe nevoia de a-ti proteja copilul pe care l-ai cladit din nimic, ai facut un business frumos si este logic sa existe atitudinea asta. Ne-a ajutat foarte mult si stabilitatea de care Bursa de Valori Bucuresti s-a bucurat fata de ce s-a intamplat pe alte piete si atunci nu o mai vad ca pe un risc.”, a adaugat Head of Investment Banking al BCR, una dintre cele mai mari banci de pe piata dupa active.

In ce sectoare ar putea sa apara IPO-uri date fiind discutiile avute cu companiile care au astfel de apetit?

„Vedem potential in zona industrials (sectorul industrial), in agribusiness. In zona de energie mereu vor fi chiar daca nu vorbim intotdeauna despre companii antreprenoriale. Cam acestea ma astept sa predomine.”, sustine Cosmina Plaveti.

De asemenea, Cosmina Plaveti a fost implicata si in tranzactiile BCR derulate pe piata de capital sub forma de emisiuni de obligatiuni, segment in care subsidiara locala a grupului austriac Erste este unul dintre pionierii si liderii pietei locale de profil.

„Noi am fost deschizatori de piata in 2019, cand am emis prima emisiune de titluri Senior Non Preffered din Europa Centrala si de Est. Am avut discutii cu piata, cu investitorii, cu bursa si a fost un mare succes la momentul acela. Chiar a fost cea mai mare emisiune la acel moment de 600 mil.RON. Noi oricum emitem in virtutea strategiei noastre, avem la acest moment emise 8,7 mld. RON echivalent, dintre care pe piata locala am emis cam 59% din volumul total, deci peste 5 mld. RON au fost realizate prin plasamente private adresate investitorilor locali. Din cele 10 emisiuni, avem 4 emisiuni de obligatiuni verzi”, detaliaza Cosmina Plaveti.

„Anul trecut am realizat prima emisiune de euroobligatiuni verzi si cea mai mare emisiune a unui emitent corporate din Romania, 700 mil. Euro, formatul a fost intr-adevar verde. Ne-am bucurat de o dispersie extrem de larga din tot spatiul european, cu o pondere importanta si pentru investitorii locali. Dispersia intre emisiuni verzi si non-verzi, avem undeva la 55% emisiuni verzi si 45% emisiuni in format conventional, non – verde”, a adaugat ea.

Care este diferenta intre ecosistemul de investitori de pe piata de capital din Europa fata de cea din Romania la emisiunile de obligatiuni?

„Acesta a fost si motivul pentru care la momentul la care am pregatit emisiunea de eurobonduri, am facut-o pe pietele externe. Daca pe piata locala, la momentul acesta avem nici 30 de investitori institutionali, dar care au active in continua crestere si lucrul asta nu poate decat sa ne bucure, pentru volume mari a trebuit sa ne indreptam catre pietele internationale”, a raspuns reprezentantul BCR.

„Noi la finalul celor cateva ore de bookbuilding, am strans 1,9 mld. Euro in book pe o emisiune anuntata de 500 mil. Euro si am avut la momentul la care am inchis aproape la 160 de investitori. Si ceea ce este specific pietei internationale si sper sa ajungem si noi cat mai repede acolo, s-au dezvoltat in zona aceasta de ESG fonduri care sunt specializate in investitii ca vorbim de investitii verzi, sustenabile si atunci ai acces la o plaja mult mai larga de investitori.”, a punctat Cosmina Plaveti.

„La noi, principalii investitori sunt fondurile de pensii, care sunt si cei mai importanti din punct de vedere al activelor pe care le au in management si care se bucura de o stabilitate a cash-ului pe care il primesc in fiecare luna. De asemenea, sunt asset managerii (administratorii fondurilor de investitii), care au avut niste perioade mai complicate in pandemie si razboi in Ucraina, dar care ne bucuram ca de la jumatatea anului trecut isi revin puternic, si mai sunt companiile de asigurari, dar nu neaparat ca investitori majori in emisiuni de obligatiuni. Iar la noi este specific tot ce sunt emisiuni eligibile MREL nu sunt distribuite investitorilor de retail si atunci piata aceasta nu poate fi accesata”, a mai spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR, in cadrul panelului IPO al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

„In programul pe 2024 avem in obiectiv obligatiunile verzi, care este un pas deja realizat. Urmatoarea emisiune in functie de alocare poate fi in anul 2025. Planul de finantare il facem la sfarsitul anului dupa ce il avem aprobat, avem deficitul, refinantarea datoriei si putem sa ne facem calculele cu ce atragem de pe piata interna si de pe piata externa.”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica la Ministerul Finantelor Publice, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Ca modalitati de a dezvolta acest program, este oarecum un program nou inceput, exista doua variante – putem diversifica aici cadrul sa largim si pe partea de sustainables, sa acoperim si cheltuielile sociale acolo unde statul roman are cheltuieli importante. Am putea include Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei, ministere cu bugete foarte mari. Dar in acelasi timp sa ne uitam si catre alte piete pe care sa emitem aceste green bonduri. Urmatoarea piata naturala ar fi piata domestica, chiar daca investitorii locali poate nu au mandate expres pe ESG, din discutiile pe care le-am avut si cu bancile si cu fondurile de pensii un astfel de instrument cu siguranta ar fi cautat si ar fi cumparat.”, a precizat reprezentantul Trezoreriei statului.

„Sa aducem transa green pe programele pentru populatie spre exemplu Fidelis ar fi un pas ulterior. Am incerca sa accesam pietele cele mai relevante din punct de vedere al volumelor, iar un investitor de retail intr-adevar poate ia in calcul in momentul in care investeste daca banii pe care el ii imprumuta statului roman au si un impact din punct de vedere al mediului asupra economiei romanesti. Investitorii institutionali in schimb din ce in ce mai multi dintre ei au aceste mandate incorporate ceea ce ne obliga si pe noi ca emitent sa oferim instrumente in acord cu asteptarile lor”, a adaugat acesta.

Ce obiective au Finantele cu emisiunile de obligatiuni pe pietele internationale si care a fost reactia investitorilor?

„Un program mai recent este cadrul de obligatiuni verzi, unde primii emitenti suverani deja ai acestei emisiuni au reusit sa isi actualizeze cadrul initial. Noi am inceput efectiv sa lucram si aici am avut si inspiratia si norocul ca am avut Banca Mondiala ca partener, am avut un program de asistenta tehnica. Si am inceput sa lucram efectiv la acest program la inceputul anului 2023, un proces foarte laborios care implica o coordonare cu foarte multe ministere de linie, cu bancile de structurare, cu Banca Mondiala care a venit si a incercat sa acopere toata tematica si sa avem un cadru complet conform nevoilor noastre si a fost un proiect reusit”, explica Bogdan Zinca.

„Primul nostru obiectiv era sa ne diversificam baza de investitori, aveam solicitari din ce in ce mai multe de la investitori care spuneau asa – „noi avem mandate dedicate ESG, cat timp voi nu veti emite asa ceva, noua ne este greu sa va cumparam. Va putem cumpara doar dupa portofoliile clasice.” Si atunci primul obiectiv a fost de diversificare, nu ne asteptam sa vedem un diferential de pret intre cele doua emisiuni, dar la momentul emisiunii am avut si surpriza sa avem un randament mult mai bun decat la o emisiune clasica. Oarecum din executia tranzactiei, faptul ca in momentul in care am anuntat emisiunea green, curba noastra de randamente nu s-a miscat ceea ce de fiecare data cand accesam pietele externe, vedem o crestere a randamentelor, in momentul in care am anuntat emisiunea green, curba a ramas flat, nu a fost nicio miscare. Ala a fost primul semnal ca avem foarte multi investitori in spate.”, a precizat reprezentantul Ministerului de Finante.

„Am emis atunci doua transe de titluri, cu maturitate de 7 ani si 12 ani, transa de 12 ani a fost transa green. Ambele le-am pretuit sub curba de randamente. Maturitati nu similare, dar oarecum in aceeasi gama de maturitati, transa de 7 ani a avut o prima de 5 bps (basis points, puncte de baza – n.r.) sub curba, iar transa green de 15 bps si atunci am calculat. Nu este o modalitate foarte clara cum poti calcula greenium-ul (green premium – prima pe care investitorii o platesc in raport cu randamentul obligatiunilor verzi, n.r.), exact cat castigi prin faptul ca ai o transa green, dar standardul pietei este sa emiti ceva similar in aceeasi zi, in aceleasi conditii de piata si diferenta intre cele doua ar reprezenta un greenium. Si am inregistrat un greenium de 10 bps (puncte de baza) ceea ce tinand cont de sumele imprumutate pentru ca transa a fost de 2 mld. Euro pe maturitatea de 10 ani, pe langa scopul nostru de a ne diversifica, am avut si un avantaj financiar care compenseaza inzecit munca depusa.”, a detaliat Bogdan Zinca.

„Intr-adevar fata de emisiunile noastre clasice, pe langa aprobarea cadrului, coordonarea cu ministerele de linie si dupa ce emiti ai niste obligatii fata de investitori, primul este un raport de alocare pe care trebuie sa il aratam investitorilor pe ce s-au dus acesti bani, iar apoi intr-un interval de maxim 2 ani trebuie sa avem si un raport de impact sa vada exact sumele investite de ei ce impact au avut din punct de vedere al mediului. Dar tinand cont de ordinele pe care le-am primit in cadrul emisiunii, book-ul maxim a fost de aproape 10 mld. Euro si faptul ca si dupa ce am facut tightening-urile, investitorii au ramas in book, foarte multi investitori tip real money care pe masura ce am redus randamentul si am pastrat ordinele, cat si discutiile pe care le-am avut dupa emisiune noua ne arata ca in continuare exista o cerere pentru instrumente green si din ce acest motiv urmarim sa mai accesam piata dar avand restrictia trebuie sa utilizam fondurile inainte, din acest motiv am fost oarecum si precauti. S-ar fi putut emite si o suma mult mai mare la valoarea book-ului si la calitatea investitorilor, am fi putut emite si o suma dubla.”, sustine reprezentantul Trezoreriei.

In planul de finantare externa a statului roman pe pietele financiara internationala intra si emisiune de obligatiuni pe piata japoneza.

„Intr-adevar avem in planul de finantare si exploram posibilitatea de a emite obligatiuni Samurai pe piata japoneza. Acolo din primele contacte pe care le avem, sumele nu sunt mari, emitem pentru prima data, un range ar fi intre 300 si 500 mil. Euro. Este o piata specifica a obligatiunilor, cu un numar foarte restrans de investitori, pe care nu ii intereseaza lichiditatea si construiesc destul de greu niste linii de credit, dar in momentul in care investesc isi pastreaza investitiile pana la maturitate.”, a punctat Bogdan Zinca.

„Din punct de vedere al sumelor, nu reprezinta o componenta importanta pentru noi in acest an, din punct de vedere al diversificarii si uitandu-ne pe termen lung, ar putea fi o solutie de finantare atragatoare pentru noi. Si avem si exemplele din regiune, si Ungaria, si Polonia au accesat acea piata cu rezultate destul de bune”, adauga acesta.

De asemenea, Finantele au planuri de dezvoltare si pe programul de titluri de stat Fidelis prin care statul roman se imprumuta recurent direct de la populatie.

„Avem o noutate pentru programul Fidelis in acord cu sindicatul bancar, incepand cu acest an vom avea 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, de obicei aveau un caracter trimestrial. Incercam sa le cuplam in jurul scadentelor tocmai pentru a permite populatiei sa reinvesteasca sumele ajunse la maturitate. Este un program de succes pe care cu siguranta il vom continua, iar daca la debutul lor nu intuiam sau nu asumam o suma in necesarul total de finantare deja sumele atrase il fac un program esential pentru statul roman si pentru acoperirea necesarului de finantare.”, a punctat Bogdan Zinca.

„Vedem ca si cele doua programe (Fidelis si Tezaur – n.r.) nu se canibalizeaza, sunt tipuri de investitori oarecum diferiti. Investitorii din Fidelis sunt inclusi in sistemul bancar, au un cont bancar, sunt oarecum familiarizati cu sistemul bursei de valori si pe masura ce investesc in titlurile de stat Fidelis cu siguranta vor cauta si alte oportunitati pe care bursa le-o ofera si aceasta va insemna o crestere a intermedierii financiare, pe care si noi ca emitent o urmarim.”, adauga acesta.

„Tot ca un plan pentru viitor, aceste programe merg foarte bine pe piata interna, dar oarecum lasam neadresat destul de mult diaspora romaneasca. Sunt foarte multi romani care locuiesc in strainatate, au venituri acolo si vedem pe timpul lunilor de vara ca primim foarte multe petitii sau vedem niste subscrieri mari in conditiile in care celelalte piete traditionale – interbancara, euroobligatiunile, sunt piete care nu performeaza in acea perioada. Avem un proiect, incercam sa dezvoltam o platforma informatica pe modelul Ghiseul.ro asa cum poti sa iti platesti taxele de oriunde din lume sa poti sa iti achizitionezi si titluri de stat. Este un program in derulare si speram sa il avem operational undeva in a doua jumatate a anului.”, a subliniat reprezentantul Trezoreriei.

„Ultima perioada a fost destul de aglomerata pentru Ministerul Finantelor, am inceput aceste doua proiecte noi chiar daca Fidelis-ul are un istoric, a inceput in 2020 in primul rand pentru ca raspundea unui obiectiv al strategiei noastre de management de datorie publica, respectiv diversificarea bazei de investitori. Ultimii ani au insemnat niste necesitati de finantare destul de ridicate ale statului si astfel a trebuit sa vedem cine ar mai putea cumpara datorie publica. Primul program inceput in 2020, programul de titluri de stat Fidelis a fost dezvoltat in parteneriat cu un sindicat bancar, cu Bursa de Valori Bucuresti, cu Depozitarul Central care sunt implicati foarte mult in acest program si de fapt ei asigura derularea lui si succesul programului de la an la an li se datoreaza in mare parte. A avut in vedere complementaritatea cu un alt program pe care noi il derulam din 2018, erau titlurile de stat pentru populatie pe care le emiteam prin canalele Trezoreriei statului si Posta Romana. A reiesit aceasta idee in primul rand uitandu-ne si la suveranii din zona care isi acopera din necesarul de finantare o pondere din ce in ce mai mare prin aceste programe si uitandu-ne acum suntem deja in al patrulea an de program si vedem rezultatele.”, explica Bogdan Zinca.

„De exemplu, pe ambele programe pentru populatie de la debutul lor am strans aproape 70 mld. RON echivalent, o suma relativ egala intre cele doua programe chiar daca Fidelis are un caracter trimestrial, titlurile prin Trezorerie se vand lunar si ce este foarte important este si retentia investitorilor in aceste programe. In ultimii 4 ani, am emis 70 mld. RON, dar avem in outstanding acum titluri de stat de 37 mld. RON ceea ce inseamna ca majoritatea investitorilor reinvestesc sumele ajunse la maturitate.”, a detaliat reprezentantul Trezoreriei.

„Ca noutati, suplimentar programul Fidelis ne arata accesul si la economiile populatiei, investitiile populatiei in valuta, canalul Trezoriei statului si Posta Romana nu puteau acomoda investitii in valuta si am vazut si de acolo sume foarte bune investite pe un trend crescator, iar rezultatele pe cele doua programe pana la momentul de astazi ne arata un avans foarte ridicat, poate nici nu speram, in primele 4 luni am atras 10 mld. RON prin cele doua programe, sume egale intre cele doua, in conditiile in care tot anul trecut am avut subscrieri totale de 21 mld. RON doar daca luam in calcul scadentele pe care le mai avem in acest an de 13 mld. RON fara a lua in calcul ca ar mai veni si bani noi, am depasi programul semnificativ.”, a mai spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica la Ministerul Finantelor Publice, in cadrul panelului Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

Investitori, consultanti, autoritati si jucatori de pe pietele de capital vor dezbate principalele tendinte de pe pietele de capital privind tranzactiile IPO si emisiuni de obligatiuni la MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

IPO. Bonds. Capital markets.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 25 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, a treia editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

Dupa IPO-ul record al Hidroelectrica din 2023, bursele raman in continuare in expectativa pe un fundal inca dominat de razboiul din Ucraina si cu conditii de piata inca marcate de dobanzi mari si inflatie, chiar daca aceasta din urma este inscrisa pe un trend de scadere.

Investitorii asteapta noi IPO-uri dinspre mediul privat, in contextul in care, pe de o parte, varsta capitalismului romanesc postdecembrist a trecut de 30 de ani, iar unele afaceri au ajuns sau se apropie cu pasi repezi de momentul succesiunii, iar pe de alta parte, pentru ca ofera un spatiu de exit actionarilor minoritari si investitorilor financiari care au sprijinit cresterea unor companii antreprenoriale.

Bancile si-au consolidat statutul de principali piloni ai emisiunilor de obligatiuni, iar aici sunt asteptate sa vina inclusiv companii private.

Institutiile financiare internationale continua sa actioneze ca investitori – ancora pentru a oferi stabilitate tranzactiilor cu obligatiuni verzi sau sustenabile si pentru a sprijini formarea unei adevarate piete pentru astfel de instrumente.

La randul lor, managerii de fonduri cauta lichiditate si randamente atractive pentru portofoliile lor intr-un context general in care multe afaceri private ezita sa devina companii publice. Cum poate castiga bursa batalia pentru succesiunea unor afaceri mature? Cand in viata unei companii antreprenoriale, este o optiune potrivita un IPO sau un M&A, cand un IPO exclude un M&A si cand un IPO poate preceda tranzactii M&A? De ce au nevoie antreprenorii pentru a alege calea unui IPO pentru afacerile pe care le conduc? Ce pipeline de obligatiuni asteapta pe bursa investitorii? Ce oportunitati post-IPO au capitalizat companiile listate? Ce este la orizont pe segmentul obligatiunilor verzi si a titlurilor cu link de sustenabilitate?

FORMAT Exclusiv cu participare fizica
LOCATIE Pullman Hotel, sala Montreal
AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
DATA 25.04.2024

Au confirmat pana acum participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

ADRIAN TANASE, CEO Bursa de Valori Bucuresti (BVB)

CRISTIAN NACU, Senior Country Officer Romania International Finance Corporation (IFC)

HORIA BRAUN – ERDEI, CEO Erste Asset Management Romania

FLORIN ILIE, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking ING Bank Romania

RAZVAN BUTUCARU, Partner, Financial Services & Advisory Leader Mazars Romania

COSMINA PLAVETI, Head Investment Banking BCR

SORIN PETRE, Partner & Head of Valuation & Economics PwC Romania

BOGDAN CHIRITA, Partner Value4Capital

BOGDAN CHETREANU, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF)

BOGDAN ZINCA, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica Ministerul Finantelor Publice

JAN PRICOP, Executive Director Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF)

EUGENIU BALTAG, Director Investor Relations, Purcari

LAURENTIU STAN, exit planning advisor

Agenda evenimentului:

08.30 – 10.00 Inregistrare & networking

10.00 – 10.05 Introducere din partea moderatorului Adrian Mirsanu, Fondator jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO

10.05 – 10.55 Panel Tendinte pe pietele de capital

10.55 – 11.45 Panel IPO

11.45 – 12.15 Pauza de cafea

12.15 – 13.05 Panel Obligatiuni/Bonds

13.05 – 13.10 Concluzii

13.10 – 14.00 Lunch & Networking

Partenerii acestui eveniment sunt Mazars Romania, BCR si Bursa de Valori Bucuresti. Supporting Partners sunt Globalworth si Vetimex Capital.

Principalele topicuri

Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
Ce companii asteapta investitorii sa isi faca IPO pe bursa
Cum au capitalizat companiile listate oportunitatile post-IPO oferite de catre bursa
De ce marile companii private ezita sa devina companii publice
Cum poate bursa sa atraga afacerile ajunse in pragul succesiunii
Cand decid antreprenorii sa faca IPO excluzand M&A si cand decid sa faca IPO si apoi M&A
Ce emisiuni de obligatiuni sunt asteptate sa vina pe bursa
Cum evolueaza segmentul obligatiunilor verzi si al obligatiunilor cu link de sustenabilitate
Ce perspective ofera multiplii de evaluare ai companiilor listate vs companii private
Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

De ce sa participi

Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
Un timp bine investit
Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
Gasesti noi oportunitati de afaceri

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 500 RON (100 Euro). Pentru detalii, cei interesati sa participe la eveniment sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro. Pentru FREE PASS media, va rugam sa ne contactati la office@mirsanu.ro.

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionittilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicat tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat tematicii de sustenabilitate in cadrul mediului de afaceri.

Romulus Mircea, Head of Treasury Raiffeisen Bank Romania: Pana acum am avut o cadenta de 300 – 350 mil. Euro pe an obligatiuni in format verde sau sustenabil. Fondurile atrase le directionam in proportie de 70% catre finantari noi si maxim 30% catre refinantari

„Am devenit un emitent recurent de obligatiuni verzi si sustenabile, cu aproape 1 mld. Euro plasate in ultimii 3 ani. Contextul, ca sa discutam un pic si de cadrul in care am facut aceste emisiuni, este dat de o directiva europeana care cere tuturor bancilor din Uniunea Europeana sa creeze o rezerva financiara suplimentara capitalului pentru a spori stabilitatea financiara la nivelul sectorului bancar si in acest context am vazut si la noi ca mai multe banci au emis anul acesta acele obligatiuni MREL. Acum o parte din emitenti prefera obligatiunile standard, o parte am vazut ca au emis obligatiuni verzi si sustenabile, inclusiv noi.”, a declarat Romulus Mircea, Head of Treasury al Raiffeisen Bank Romania, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Decizia de a emite aceste obligatiuni verzi si sustenabile are legatura in cazul nostru cu strategia de sustenabilitate si, practic, transmitem un mesaj ferm catre toti stakeholderii ca suntem comisi sa sustinem dezvoltarea durabila a economiei romanesti si, de asemenea, sa dezvoltam piata de capital”, a adaugat acesta.

„Ca sa pun un pic in context dimensiunea emisiunilor cu potentialul de investitii in economia reala, un studiu recent al CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) BNR evalueaza un potential de investitii verzi pana in 2030 de 60 mld. Euro. Sunt investitii anuntate sau planificate atat de autoritati, cat si de sectorul privat. Este o suma importanta, o nevoie de finantare importanta la care trebuie sa contribuie toti actorii relevanti fie ca vorbim de sector bancar, fie ca vorbim de institutii financiare internationale, de piata de capital sau de stat prin programe de finantare, garantii sau fonduri nerambursabile”, explica seful trezoreriei Raiffeisen Bank Romania.

„Si noi practic la Raiffeisen Bank suntem pozitionati si pregatiti sa contribuim la acest proces de tranzitie atat prin mobilizarea resurselor financiare, cat si prin consultanta specializata. Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora.La acest succes cred ca a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens”, a spus Romulus Mircea.

„Avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Potentialul il vedem ca fiind unul mare”, subliniaza reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, una dintre cele ma mari banci locale dupa active si subsidiara a grupului bancar austriac Raiffeisen.

„Legat de destinatie (destinatia banilor din obligatiuni – n.r.), pana acum dintre toate emisiunile plasate la finalul anului trecut aveam alocate in jur de 500 mil. Euro credite verzi si sociale pentru ca obligatiunile sustenabile inseamna atat alocare catre proiecte verzi, cat si proiecte cu caracter social. Deci, in total, avem 500 mil. euro alocate pana la finele anului trecut din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi”, a detaliat Romulus Mircea.

„Noi astazi avem un proces de originare in care unul din doua credite ipotecare pe care le originam este verde. Dar si in zona de project finance, de corporate, avem proiecte verzi. Finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila”, afirma seful trezoreriei Raiffeisen Bank Romania.

„Ne asteptam cumva in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici, cumva o diversificare mai mare”, puncteaza Romulus Mircea.

„Atunci cand am construit cadrul pentru obligatiuni verzi si sustenabile sub care am emis pana acum ne-am angajat ca fondurile pe care le atragem prin aceste emisiuni de obligatiuni sa le directionam preponderent catre proiecte noi, deci catre finantari noi. Si avem si niste praguri definite in acest cadru 70% din fonduri sa fie utilizate catre finantari noi si maxim 30% refinantari”, a subliniat reprezentantul Raiffeisen Bank Romania, unul dintre pionierii si liderii locali in emisiunile de obligatiuni in format verde si sustenabil.

„In zona proiectelor sociale, ne concentram pe finantarea IMM-urilor si cresterea accesului la servicii si infrastructura esentiala in regiunile subdezvoltate la nivel national pentru ca daca ne uitam pe macroregiuni o sa vedem o dispersie foarte mare a activitatii economice, concentrata evident mai degraba in zona Capitalei si in zona de vest, iar in restul tarii la nivel de PIB per capita toate regiunile se situeaza sub media de 75% din PIB per capita la nivelul Uniunii Europene”, a mai spus Romulus Mircea, Head of Treasury al Raiffeisen Bank Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.