Arhiva lunii noiembrie 2014

Ludwik Sobolewski, Directorul general al BVB (stânga), Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România (centru) și Peter Jansen, membru în Consiliul de administrație al Romgaz (dreapta). Sursă foto: Deloitte.

Ce schimbări se pregătesc pentru investitori și companiile listate pe piața de capital. Șeful Bursei de la București: Noul cod de guvernanță corporativă va ajunge în decembrie la companii și va fi implementat în trimestrul al doilea din 2015

Proiectul noului cod de guvernanță corporativă pentru companiile listate, realizat de Bursa de Valori București, este gata și va fi transmis emitenților în luna decembrie, a declarat, vineri, polonezul Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB, la o conferință pe tema guvernanței corporative, organizată de către Deloitte împreună cu Bursa de Valori București.

„Scopul este ca noul Cod de guvernanță corporativă să fie implementat în trimestrul al doilea din 2015”, afirmă Sobolewski.

”Investitorii trebuie să aibă acces la informații în timp real privind situația din companiile listate, dacă respectă regulile de guvernanță corporativă”, explică șeful Bursei de Valori București.

Draftul noului cod de guvernanță corporativă este structurat în 5 – 6 capitole, fiecare dintre acestea cuprinde două secțiuni legate de cultura guvernanței corporative și recomandări.

Potrivit prevederilor noului cod, de fiecare dată când emitentul se va află în situația de a nu respecta una sau mai multe prevederi ale Codului de guvernanță corporativă, acesta trebuie să transmită BVB un raport curent prin care să comunice informații detaliate cu privire la această situație. În cazul emitenților care se conformează cu prevederile Codului de guvernanță corporativă, BVB poate adopta măsuri de recompensare a acestora, precum reducerea tarifelor de menținere, includerea într-un indice dedicat, acordarea de premii, promovarea emitenților în cadrul unor evenimente sau publicații.

Un element – cheie al regulilor de guvernanță corporativă îl constituie independența membrilor din board-urile companiilor listate.

”Cu cât sunt mai independenți membrii din board-uri de managementul companiei, cu atât vor servi mai bine interesele acționarilor”, a spus Peter Jansen, membru în Consiliul de Administrație al Romgaz. Acesta a dat exemplu chiar cazul companiei de stat din sectorul de gaze, listată pe bursa din București, menționând că, în afara directorului general executiv, la Romgaz sunt directori non – executivi în board.

Pentru investitorii și companiile listate pe bursă au apărut, de asemenea, noi reglementări de cadru la nivelul legislației europene, care vor avea efect și asupra pieței locale de capital.

Astfel, în acest an, Parlamentul European a votat și a adoptat reglementări noi în ceea ce privește abuzul de piață, explică Andrei Burz – Pânzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații afiliate rețelei Deloitte.

Andrei Burz - Pânzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonatorul departamentului de Bănci și Piețe de capital. Sursă foto: Deloitte.

Andrei Burz – Pânzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonatorul departamentului de Bănci și Piețe de capital. Sursă foto: Deloitte.

Dacă în România, pragurile actuale de sancțiuni administrative aplicate pentru abuz de piață merg de la plata unei amenzi de 10.000 lei până la 100.000 lei în cazul în care tranzacția nu a fost efectuată, iar pedeapsa maximă poate ajunge la valoarea totală a tranzacției efectuate, prevederile la nivel european impun sancțiuni mult mai dure, avertizează Andrei Burz – Pânzaru, șeful departamentului Bănci și Piețe de capital în cadrul firmei de avocatură.

La nivelul companiilor și investitorilor au fost introduse trei praguri de sancțiuni. Amenzile pleacă de la 5 mil. euro pentru acuzațiile de abuz de piață și tranzacționarea pe baza de informații privilegiate, respectiv minim 15 mil. euro sau 15% din cifra de afaceri anuală în cazul companiilor implicate în astfel de încălcări ale legislației specifice pieței de capital.

Fuziunile și achizițiile, subiect cu interes aproape zero pentru directorii din România. Studiu Deloitte: Principalele preocupări la nivelul conducerii companiilor sunt strategia și performanțele organizației

Abia unul din douăzeci de directori din România are pe agenda sa de interes fuziunile și achizițiile, cele mai multe preocupări la nivelul managementului concentrându-se asupra strategiilor, performanței, a cadrului de reglementare, guvernanței și a conformării la acestea, arată un studiu efectuat de Deloitte.

Dacă anul trecut 5% din managerii locali intervievați au menționat fuziunile și achizițiile pe lista topicurilor de interes, adică de două ori mai puțini decât media la nivel global, evoluția în următoarele 12 – 24 luni indică la nivel local interes zero pentru acest subiect.

Studiul ”Global Director 360°: Growth from all Directions” a fost realizat de către firma globală de consultanță și audit Deloitte pe bază de interviuri pe un eșantion de 317 directori din consiliile de administrație din companii publice și private din 15 țări ale lumii, printre care și România.

De asemenea, directorii din România acordă atenție sporită și subiectului remunerării executivilor (21% din cei intervievați), al crizei financiare globale (16%), respectiv chestiunilor anticorupție și antifraudă (16%).

Planurile de succesiune privind poziția de director general executiv, globalizarea, promovarea talentelor și inovația sunt lipsite de interes și nu vor intra nici în perioada următoare pe agenda conducerii companiilor.

Cea mai mare creștere de interes vizează creșterea afacerii, de la 5% în 2013 la 37% în termen de un an – doi ani.

„Problemele globale identificate de raport se regăsesc şi pe agenda consiliilor de administraţie din România. Aceste rezultate pot fi un indiciu conform căruia consiliile administrative îşi schimbă orientarea de la politici de austeritate la performanţă”, afirmă Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România.

Potrivit acestuia, este surprinzător că, deși directorii au în centrul preocupărilor lor strategia și perfomanța companiilor pe care le conduc, totuși planurile legate de succesiunea la cel mai înalt nivel executiv și promovarea talentelor lipsesc din agenda lor. Mai mult, aspectele legate de măsuri preventive de evitare a furtului de date din companii și atacuri informatice nu sunt luate în seamă, cu toate că riscurile vizează controlul intern al companiilor și riscul reputațional, care pot duce la pierderi financiare.

Concluziile studiului Deloitte privind conducerea companiilor din România arată că procesele de evaluare ale consiliilor de administrație nu sunt suficient de solide și că evaluările performanțelor acestor consilii nu influențează schimbarea. La nivel local, sunt implementate mai puțin politicile privind diversitatea în consiliile de administrație, iar interacțiunea acestora cu acționarii este de așteptat să  crească. Rețelele de socializare sunt privite de către manageri ca un instrument de marketing, în condițiile în care două treimi dintre aceștia afirmă că nu le folosesc.

BERD finanțează cu 23 mil. euro construcția unei fabrici de biscuiți lângă Craiova, investiție de 40 mil. euro a turcilor de la ETI

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi acordarea unui împrumut de 23 mil. euro pentru construcția de la zero a unei fabrici de biscuiți lângă Craiova de către gruul turc ETI Gida Sanayi ve Ticaret.

Investiția totală va fi de 40 mil. euro și reprezintă prima investiție făcută în afara Turciei de către afacerea de familie fondată în 1962 la Eskişehir. Producătorul turc de biscuiți, prăjituri, ciocolată și alte game de produse exportă circa 10% din producție către piețele din România, Bulgaria și piețele din Balcanii de Vest.

Cu o capacitate de producție de 11.000 de tone în primul an de operare și cu o suprafață de 7,58 hectare, noua fabrică va deveni centrul de producție al turcilor din Uniunea Europeană și le permite turcilor să-și crească afacerile în afara pieței – mamă.

Construcția fabricii va începe până la finele acestui an și va fi operațională de anul viitor, urmând să fie angajați 300 de oameni din forța locală de muncă. Fabrica va funcționa la Ghercești, în apropiere de Craiova, și își va baza producția pe cerealele și făina furnizată de fermierii locali.

”Prin acest proiect, BERD nu ajută doar o companie turcească de succes să crească, ci sprijină și investițiile străine directe atât de necesare  în județul Dolj. Proiectul stimulează economia locală, creează locuri de muncă și facilitează transferul de tehnologie și de competențe care pot fi replicate oriunde. Sperăm că investiția va încuraja și alți investitori să urmeze exemplul ETI Gida”, afirmă James Hyslop, directorul BERD pentru România.

La rândul său, Firuzhan Kanatli, președintelea board-ului ETI European Food Industries, subsidiara românească a grupului turc, a spus: ”Facilitatea noastră nouă de producție este înființată pentru a deveni una dintre fabricile cele mai avansate din punct de vedere tehnologic în Europa de Sud – Est. Aici, intenționăm să producem bunuri de înaltă calitate pentru piețele locale și internaționale pentru a crește exporturile noastre către Uniunea Europeană și restul lumii”.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori străini din România, având investiții de circa 7 mld. euro pentru aproximativ 366 de proiecte. De asemenea, oficialii băncii internaționale susțin că au mobilizat peste 14 mld. euro din alte surse de finanțare pentru proiectele din economia locală.

Imobilul Green Court din București, dezvoltat de Skanska. Sursă foto: Skanska România.

Fondul de investiții condus de Papalekas cumpără cu 44 mil. euro primul imobil de birouri dezvoltat în România de către suedezii de la Skanska. Avocații de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen și Peli Filip au asistat părțile în tranzacție

Fondul de investiții londonez Globalworth, condus de către grecul Ioannis Papalekas – unul dintre cei mai activi investitori imobiliari locali, a anunțat astăzi achiziția unui imobil de birouri din București, dezvoltat de suedezii de la Skanska, în cadrul unei tranzacții de 44 mil. euro. Consultanța juridică a cumpărătorului a fost asigurată de către casa de avocați Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, în timp ce grupul suedez Skanska a lucrat în acest dosar cu avocații de la PeliFilip, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

”Suntem încântați să anunțăm achiziția primului imobil de birouri din proiectul Green Court, dezvoltat de către Skanska. Această prestigioasă proprietate de clasa A nou construită este localizată strategic în noul district central de afaceri, foarte aproape de proiectul dezvoltat de noi, Bucharest One”, afirmă Dimitris Raptis, director general executiv adjunct al Globalworth Real Estate Investments Ltd. Acesta adaugă că tranzacția ”constituie un reper important în atingerea obiectivului nostru de a deține portofoliul de cea mai înaltă calitate de pe piața spațiilor de birouri din București”.

”Tranzacția a fost semnată ieri. A fost vândută prima clădire de birouri din cele trei ale proiectului Green Court. A doua clădire este încă în construcție și va fi finalizată în trimestrul al doilea din 2015, iar ultima are ca termen de finalizare 2016”, a precizat pentru MIRSANU.RO Monica Bejan, responsabil comunicare și marketing al Skanska Property România.

Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc în trimestrul al doilea al anului viitor, conform comunicatului Globalworth de pe bursa din Londra.

Cumpărătorul a fost asistat la această tranzacție de o echipă de avocați a Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, coordonată de către partenerul Ioana Niculeasa, care conduce departamentul specializat de Real Estate din cadrul firmei, conform informațiilor MIRSANU.RO. În dosarul tranzacției a lucrat și Irina Dimitriu, Senior Associate în cadrul NNDKP, una dintre cele mai mari firme de avocatură de pe piața românească.

De cealaltă parte, vânzătorul, suedezii de la Skanska, au contractat serviciile de consultanță juridică ale casei de avocatură PeliFilip, reprezentată în această tranzacție de către Francisc Peli, managing partner și cel care coordonează departamentul specializat al firmei, potrivit acelorași surse MIRSANU.RO.

Skanska a anunțat pe 11 noiembrie inaugurarea primei clădiri de birouri din cadrul proiectului Green Court din București, care dispune de o suprafață închiriabilă de 19.500 de metri pătrați, dispusă pe 12 etaje deasupra solului. Imobilul A este închiriat în proporție de 91% de către compania din domeniul echipamentelor energetice și industriale Schneider Electric România și operatorul de telefonie mobilă Orange România, care au încheiate contracte de închiriere pe termen lung. Companiile își vor putea muta birourile în clădirea A până în primăvara anului viitor.

Inaugurarea primei clădiri, vândute acum către Globalworth a avut loc după 19 luni de la demararea proiectului și la capătul unei investiții de 46 mil. euro, bani care au finanțat lucrările pentru clădirea A și parcarea subterană aferentă primelor două din cele trei imobile prevăzute să facă parte din proiect.

Proiectul Green Court, compus din trei imobile de birouri, va avea în total 52.000 de metri pătrați de birouri la momentul finalizării lucrărilor.

Green Court este primul proiect imobiliar dezvoltat de către grupul suedez Skanska pe piața românească.

Fondul de investiții imobiliare Globalworth este unul dintre cei mai activi investitori pe piața de profil din România, alături de un alt fond specializat listat atât pe bursa de la Londra, cât și la București și Johannesburg – New Europe Property Investments (NEPI). Cele două fonduri au marcat de departe cele mai multe tranzacții din industria imobiliară locală.

Astfel, Globalworth și-a majorat valoarea de piață a portofoliului de proprietăți imobiliare locale cu 400 mil. euro în primele șase luni ale acestui an, de la 121,3 mil. euro la începutul anului până la 521,3 mil. euro la finele primului semestru ca urmare a achizițiilor de proiecte de birouri. În plus, în septembrie a cumpărat parcul industrial TAP din Timișoara, în condițiile în care activele sale sunt preponderent imobile de birouri de clasa A din București. Pentru a-și finanța achizițiile, managerii fondului s-au mișcat bine și pe partea de a-și asigura lichiditățile necesare, reușind să contracteze în prima parte a anului o finanțare în valoare de 65 mil. euro de la UBS și să atragă capital de 144 mil. euro de la investitori, printre care se numără York Capital, Oak Hill Advisors și Ioannis Papalekas, fondatorul companiei de investiții imobiliare Globalworth.

De cealaltă parte, Skanska este una dintre cele mai mari companii de construcții și de dezvoltare imobiliară din lume. Compania, fondată în 1887 în Suedia, avea 57.105 de angajați în 2013 la venituri de 136 mld. coroane suedeze ți un profit operațional de 5,1 mld. coroane suedeze. Acțiunile Skanska sunt listate pe bursa de la Stockholm, cei mai importanți acționari ai săi fiind Industrivärden, Lundberg Group și Alecta.

Compania şi-a început activitatea în România în anul 2011. Skanska Property România, dezvoltatorul proiectului de birouri Green Court, face parte din Skanska Commercial Development Europe, dezvoltator de clădiri de birouri, proiecte logistice și comerciale cu operațiuni și pe alte piețe emergente din regiune – Ungaria, Cehia și Polonia.

Sursă date: BNR.

Banca Transilvania confirmă oficial intenția de preluare a Volksbank România, anunțată în premieră săptămâna trecută de MIRSANU.RO. Codruț Pascu, șeful biroului Roland Berger, despre tranzacțiile de pe piața bancară: Cel puțin 10 operațiuni ar putea fi de vânzare

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piața locală, a anunțat astăzi că sunt în derulare negocieri cu privire la o potențială achiziție a pachetului integral de acțiuni la Volskbank România, potrivit unui comunicat de presă transmis Bursei de Valori București. Primele informații privind interesul Băncii Transilvania pentru preluarea Volksbank România au fost publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în data de 18 noiembrie.

Tot atunci, surse din piața financiară susțineau că discuțiile între cele două părți ar fi picat, iar Banca Transilvania s-ar fi reorientat către achiziția Bank of Cyprus.

”Banca Transilvania analizează oportunități de achiziții, fiind o companie bine capitalizată, cu o lichiditate mare și rezultate foarte bune. În prezent, este în negocieri privind o potențială achiziție a pachetului de acțiuni la Volskbank România”, afirmă reprezentanții băncii în cadrul unui comunicat.

”Precizăm că discuțiile sunt în continuare în desfășurare și nu a fost semnat până la acest moment niciun document angajant de către BT cu privire la acest subiect. Orice eventuală decizie privind dobândirea de către Banca Transilvania a unei astfel de participații de capital în situația finalizării cu succes a negocierilor, va fi formalizată în mod corespunzător, prin parcurgerea etapelor legale incidente și obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților relevante și cu informarea corespunzătoare a investitorilor”, au mai spus astăzi reprezentanții Băncii Transilvania.

Poziția exprimată de șefii celei de-a treia bănci locale de pe piață confirmă interesul major pentru Volksbank România, fără să excludă însă și alte ținte de achiziție. Luna trecută, Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, declara în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că instituția de credit pe care o conduce face oferte de cumpărare de bănci de pe piață și că sunt în acest moment 4 – 5 tranzacții potențiale. Tot atunci, Ciorcilă indica faptul că Banca Transilvania se concentrează pe creșterea cotei de piață, mai ales pe segmentul de retail.

Din acest punct de vedere, Volksbank România corespunde acestui profil și îi poate oferi un avans confortabil al cotei de piață în luptă cu alți competitori de top. Banca austriacă Raiffeisen a cumpărat portofoliul de retail al lui Citi în 2013 și se uită în continuare după achiziții, iar UniCredit Țiriac Bank ”a înghițit” în două etape RBS Bank România. De asemenea, o altă tranzacție care prinde contur în piața bancară este fuziunea propusă de Nextebank, aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, cu Carpatica, bancă al cărei pachet principal este în mâinile omului de afaceri sibian Ilie Carabulea.

”Reprezentanții BT sunt încrezători cu privire la formalizarea unor viitoare achiziții, fie privind cumpărarea unei bănci, fie a unor portofolii care să aducă valoare adăugată pentru Banca Transilvania”, se mai arată în comunicatul băncii cu sediul la Cluj – Napoca.

Austriecii au angajat în luna aprilie a acestui an banca de investiții Rothschild pentru vânzarea Volksbank România, proces care trebuie finalizat până la 31 decembrie 2015.

Volksbank România este în plin proces de curățire a bilanțului de creditele neperformante, după ce un pachet cu astfel de active de aproape 500 mil. euro a fost vândut unui consorțiu de investitori format din Deutsche Bank, HIG Capital, APS și AnaCap.

Volksbank România mai are de rezolvat problema unei datorii către banca – mamă din Austria, o refinanțare acordată anterior din care mai avea de plătit 600 mil. euro la 30 iunie 2014.Rata creditelor neperformante a băncii s-a redus sub 8%, la un nivel confortabil, afirmă bancherii austrieci.

În paralel, cu scoaterea creditelor neperformante de pe bilanț, Volksbank România caută să înlocuiască fondurile ce veneau anterior de la banca – mamă cu o politică de atragere de depozite. Raportul dintre credite și depozite a scăzut însă abia de la 253% în decembrie 2013 la 240% la 30 iunie 2014.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

De cealaltă parte, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Pe piața bancară este în curs și un alt exit, cel al Bank of Cyprus, proces în care era implicată și Banca Transilvania, potrivit ultimelor informații MIRSANU.RO. Bank of Cyprus este în curs de lichidare accelerată a portofoliului de active, după ce în primăvară și-a vândut pachetul de 9,9% din Banca Transilvania, iar apoi participația deținută la hotelul JW Marriott de cinci stele din București.

 

Centrul de greutate al tranzacțiilor între bănci este în top 25: Două tranzacții bifate în acest an, minim patru sunt în curs de desfășurare

Interesul Băncii Transilvania pentru achiziția Volksbank, la care se adaugă și demersurile pentru preluarea Bank of Cyprus România, coroborate cu propunerea de fuziune a Nextebank cu Carpatica arată că tranzacțiile se concentrează de anul trecut încoace în topul primelor 25 de bănci locale. În ansamblu, numărul potențial de tranzacții în perioada următoare este însă mult mai mare.

”Pe de o parte, ai bănci cu o labilitate mare în condițiile în care activitatea de creditare nu este așa de exuberantă, iar, pe de altă parte, sunt bănci care au contat pe o creștere a cotei de piață, iar băncile din piețele – mamă trebuie să își limiteze expunerea locală sau să o gestioneze la un nivel de conservatorism. Cel puțin 10 operațiuni (bănci – n.r.) ar putea fi de vânzare”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Codruț Pascu, managing partner în cadrul biroului local al firmei internaționale de consultanță strategică Roland Berger Strategy Consultants.

Codruț Pascu, managing partner al biroului din București al Roland Berger Strategy Consultants. Sursă foto: Roland Berger Strategy Consultants.

Codruț Pascu, managing partner al biroului din București al Roland Berger Strategy Consultants. Sursă foto: Roland Berger Strategy Consultants.

Acesta observă că în piața bancară, câmpul de creștere organică s-a îngustat și, deși, mai este loc de creștere organică, nu mai este așa de mult spațiu. ”Presiunea este în a doua parte (a clasamentului – n.r.) unde nu este masă critică și nici perspectivă de a mai crește”.
Aceleași argumente sunt susținute într-o altă formă și de analistul economic Aurelian Dochia, care vede absolut logice astfel de mișcări.

”Era de așteptat. De câțiva ani, de când a început criza, a crescut presiunea pe bănci în România și pe plan european să-și rezolve nevoile de capitalizare. În acest context, unele bănci străine au început să-și vândă din subsidiare”.

Potrivit acestuia, miza acestor mișcări tectonice din piața bancară este cota de piață.

”(Băncile – n.r.) luptă pentru cotă de piață în încercarea de a se diversifica către segmente de piață, pe care înainte unele nu le aveau. Trebuie remarcat că băncile românești, cum este Banca Transilvania, au început să prindă mai mult curaj, care arată mai multă încredere în sine, în forțele proprii față de anii anteriori”, explică analistul economic.

Dacă în rândul băncilor care și-au făcut bagajele și au plecat din România s-au aliniat în anii anteriori jucători de talie mai mică precum MKB (Ungaria), ATE Bank (Grecia) sau acționarii de la Romanian International Bank, din 2013 și, mai ales, în acest an, centrul de greutate al fuziunilor și achizițiilor s-a mutat în prima parte a clasamentului băncilor după active.

Astfel, Raiffeisen a preluat portofoliul de retail al americanilor de la Citi în 2013, iar UniCredit Țiriac Bank din două mișcări a înghițit RBS Bank România din mâinile grupului bancar britanic.

OTP – Millennium, tranzacția care aduce grupul ungar aproape de top 10

În acest an, pe lângă achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit, grupul ungar OTP a anunțat în luna iulie achiziția afacerii locale a portughezilor de la Millennium. Mișcarea OTP aduce grupul ungar aproape de primele zece poziții din piață, dacă ne uităm că la o cotă de piață de 1,3% vine un plus de circa 0,8% cotă de piață, judecând pe baza datelor din raportul BNR pe 2013. Tranzacția a fost semnată pe 30 iulie, iar pe 23 septembrie a primit aprobarea Consiliului Concurenței. Valoarea tranzacției este de 39 mil. euro la care se adaugă obligația OTP de a rambursa un credit intragrup al băncii preluate către fosta bancă – mamă de 150 mil. euro.

Mișcarea UniCredit Țiriac Bank – RBS betonează locul al patrulea din piață

De asemenea, UniCredit își consolidează poziția a patra în topul pieței, adăugând încă 0,5% la zestrea proprie de 7,6% cotă de piață la 31 decembrie 2013 prin preluarea portofoliului corporate. Anul trecut, italienii au luat portofoliul de retail și cel de Preferred Banking.  Tranzacția a fost semnată pe 5 august, iar Consiliul Concurenței a ratificat achiziția pe 23 septembrie, Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Banca Transilvania are pe masă opțiuni care atacă locul al doilea, ocupat de BRD

La rândul său, nr. 3 din piața bancară, Banca Transilvania dacă va avea succes în preluarea Volksbank România și Bank of Cyprus intră în luptă directă pentru ocuparea poziției a doua în sistem, ocupată acum de BRD SocGen.

La 31 decembrie, Banca Transilvania avea o cotă de piață de 8,9% după activele totale, iar în conturi banca din Cluj – Napoca are peste un miliard de euro, cu mult peste cât are nevoie de a-și completa portofoliul cu câteva achiziții din piață.

Carpatica trebuie să decidă dacă deschide ușa pentru intrarea unui fond de investiții în top 20

În ultima lună, proaspăta achiziție a managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, Nextebank, a propus directorilor Carpatica un plan de fuziune la capătul căruia ar putea interveni chiar o schimbare a acționarului majoritar în urma unei majorări de capital. Planul de fuziune urmează să fie discutat de acționarii Carpatica pe 19 decembrie.

Finalizarea unei tranzacții pe ruta Carpatica – Nextebank ar aduce fondul de investiții administrat de Horia Manda, unul dintre veteranii pieței locale de private equity, în postura unui jucător de top 20, în prima jumătate a clasamentului.

Intrarea unui fond de investiții în topul primelor 20 de bănci nu ar trebui să surprindă dacă ne uităm la tendințe, avertizează Codruț Pascu.

”Linia de demarcație dintre industrii este din ce în ce mai subtilă. Avem companii de telecomunicații care intră în utilități, utilități care intră în servicii financiare, bănci care trec granița serviciilor financiare, care ies din teritoriul tradițional de banking. Pe piețele de afară, ai modele care sunt neconvenționale, la noi încă rămâne de văzut”, spune șeful biroului local al Roland Berger.

Horia Manda, președintele Axxess Capital, are însă experiența administrării unor bănci având în vedere că unul dintrre fondurile conduse de el, RAEF, a vândut anterior Banca Agricolă către banca austriacă Raiffeisen.

Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital, a semnat anul trecut contractul de achiziție al Nextebank, care la finele anului trecut avea un activ net bilanțier de 857,8 mil. lei și o cotă de piață de 0,2%. Comparativ, ținta sa de fuziune, Carpatica, a avut anul trecut o cotă de piață de 1,1% în sistemul bancar.

Cinci exit-uri anunțate în top 25

Vânzarea RBS Bank România și a Millennium Bank scoate din piață două bănci din topul primelor 25 de instituții de credit după activele raportate la finele anului trecut. Volksbank are termen să-și vândă banca într-un an, iar Bank of Cyprus este deja în proces avansat de ieșire din piață. Indiferent de deznodământul discuțiilor dintre Nextebank și Carpatica, deja este anunțat încă un exit, care a fost aprobat în vară la nivelul Comisiei Europene.

Astfel, National Bank of Greece are termen până în 2018 să vândă Banca Românească, iar alte bănci elene ar putea să îi urmeze exemplul în anii următori.

Sursă date și foto: Dentons.

Perry Zizzi, partener Dentons: Avem 15 mandate de tranzacții în imobiliare, din care 4 în sectorul de logistică. Vom vedea bănci care intră anul viitor pe piața românească

Anul 2015 se conturează ca un an major pentru imobiliare în România, iar activitatea investițională este în continuă creștere în acest sector, afirmă Perry Zizzi, partener al Dentons care coordonează departamentele de Real Estate și Finanțe & Bănci din cadrul biroului local.

”Avem circa 15 mandate de achiziție în real estate, din care 4 în logistică. Crește activitatea investițională în special pe segmentul de logistică, un exemplu în acest sens este și achiziția făcută recent de către P3. Anul 2015 ni se arată ca un an major în imobiliare în România”, a declarat în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Perry Zizzi, unul dintre cei mai cunoscuți expați din mediul de afaceri local.

dentons caseta topicuri

Avocatul american, cu o carieră de 19 ani în avocatura de afaceri, a revenit în luna iulie a acestui an pe poziția de partener la Dentons (fost Salans) în cadrul biroului din București după o perioadă de șapte ani petrecuți la Clifford Chance Badea, unde a ocupat, de asemenea, poziția de partener. Una din expertizele sale de bază este consultanţa acordată investitorilor internaţionali care au pe radar piaţa românească, unde sectorul imobiliar pune din nou în mişcare capitalul străin.

„Investitorii vânează yield-uri (randamente – n.r.), iar băncile vânează margini (de profit – n.r.), ambele rămânând atractive în România pe o bază ajustată a riscului. Imobiliarele sunt un domeniu fierbinte şi acesta va deveni şi mai fierbinte”, spune Perry Zizzi.

Potrivit acestuia, există un potențial major de tranzacții în logistică în partea de vest a României, zonă care cuprinde centre precum Craiova, Ploieşti, Arad, Timișoara, dar și în locaţiile din jurul Bucureștiului cu acces facil la autostrăzi.

„Logistica a fost vărul cel sărac la ultima creştere a pieţei imobiliare. Acum, este foarte mult focus din partea unui număr de investitori, inclusiv din categoria celor care investesc pentru prima dată. Nu sunt disponibile produse de o mare calitate instituţională aşa că mă aştept la mai multe dezvoltări – eventual chiar (interes – n.r.)speculativ până la finele anului viitor”, este de părere şeful departamentelor de Real Estate şi Finanţe & Bănci din cadrul biroului Dentons din Bucureşti.

Piaţa imobiliară locală înregistrează ritmuri diferite de evoluţie pe fiecare etaj în parte. Astfel, segmentul rezidenţial a rămas în urma altor sectoare, dar poate să revină pe creştere în măsura în care cererea revine, iar creditele bancare sunt mai accesibile. Din punctul de vedere al reprezentantului Dentons, dezvoltările de proiecte de birouri rămân de mare interes pentru investitori, chiar şi în oraşele secundare.

„În retail, investitorii şi băncile rămân un pic circumspecţi faţă de dezvoltările de centre comerciale dată fiind explozia prematură a segmentului în perioada 2006 – 2008. Formatele mari (big box – n.r.) se află mai în zona lor de confort, dezvoltările de mall-uri mai puţin”, explică Zizzi. CITIŢI AICI PROFILUL LUI PERRY ZIZZI.

Întrebat ce părere au clienţii săi despre finanţările bancare disponibile pe piaţă pentru susţinerea propriilor investiţii, reprezentantul Dentons a răspuns: „Investitorii se plâng de margini şi de ratele de îndatorare, ambele fiind neatractive pentru mulţi investitori. Aţi observat desigur că NEPI a preferat să plătească 150 mil. euro în numerar pentru Promenada decât să folosească pentru achiziţie finanţare bancară. Aşteptarea este ca aceşti termeni să se îmbunătăţească. Nu aş fi surprins să văd marginile să scadă la 250 (puncte de bază – n.r.) într-un an de acum încolo, iar raportul dintre valoarea împrumutului şi valoarea proprietăţii imobiliare se îndreaptă deja dincolo de 60%”.

Dacă băncile au probleme în a atrage clienţii pentru a da credite, când vine vorba de investitori interesaţi de preluări pe piaţa instituţiilor de credit, situaţia se schimbă.

Anul viitor vom vedea cel puţin o bancă străină intrând pe piaţa din România, susţine şeful departamentului de Bănci & Finanţe al biroului Dentons din Bucureşti. CITIŢI AICI PROFILUL DENTONS.

Peisajul bancar local este acum dominat de tranzacţiile cu pachete de credite neperformante, dar în acelaşi timp, pe piaţă mai multe bănci sunt de vânzare. Astfel, austriecii de la Volksbank trebuie să-şi vândă banca din România până la 31 decembrie 2015, National Bank of Greece are termen pentru Banca Românească până în 2018, alte bănci elene ar putea fi nevoite să facă demersuri similare la nivel local, iar Carpatica se pregăteşte de fuziune cu Nextebank – bancă intrată recent în portofoliul administrat de Axxess Capital. De asemenea, şefii unora dintre băncile mari şi mai mulţi analişti din piaţa financiară se aşteaptă ca numărul ţintelor de preluare să crească în a doua jumătate a clasamentului de bănci după cota de piaţă, unde sunt mai puternice presiunile privind nevoia de capitalizare asupra căreia insistă banca centrală.

Perry Zizzi nu a spus însă cine este banca străină care îşi va face apariţia pe piaţa românească în 2015 sau ce ţinte are.

Cum stau în cifre departamentele coordonate de Zizzi în Dentons

”De la venirea ca partener la Dentons, în aria de practică pe care o coordonez au apărut 4 noi tranzacții și 3 clienți noi în portofoliu. Sperăm să extindem lista noastră de clienți activi în termeni de bănci și finanțatori. Ca procentaj din bugetul biroului nostru, ne așteptăm ca portofoliul de real estate și finanțări să crească, dar încă nu este clar cu cât”, afirmă Perry Zizzi.

Departamentul de real estate a avut în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie o pondere de 22% din veniturile biroului Dentons din Bucureşti, în timp ce aria de Bănci & Finanţe a contribuit în aceeaşi perioadă cu 10% din încasări.

„Echipa de real estate este formată din 10 oameni, în timp ce echipa de Bănci şi Finanţe are opt membri. Cei mai mulţi dintre noi lucrează în arii multiple de practică. Eu, de exemplu, fac parte atât din echipa de Real Estate, cât şi din cea de Bănci”, explică modul de organizare partenerul Dentons.

În total, biroul din Bucureşti are un personal format din 30 de oameni. Conducerea biroului Dentons din Bucureşti este asigurată de către opt parteneri, din care patru sunt parteneri locali, iar alţi patru sunt parteneri în reţeaua globală a Dentons. Perry Zizzi este unul dintre cei patru parteneri globali ai Dentons. Biroul Dentons din Bucureşti este condus de către Anda Todor, care ocupă poziţia de managing partner din 2008.

Dentons mizează pe atu-ul reţelei în lupta pentru clienţi pe piaţa locală a serviciilor avocaţiale

Cea mai sonoră tranzacție în care a fost implicat de la revenirea sa la Dentons este achiziția de către P3 de la grupul austriac CA Immo a unui portofoliu de trei proiecte de logistică în Polonia și România, din care cel mai mare este localizat în apropierea Bucureștiului lângă autostrada care leagă Capitala de Pitești. P3 este o companie specializată în dezvoltarea și administrarea de proiecte de logistică în Europa.

Portofoliul cumpărat de P3 totalizează 467.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă şi aproximativ 165 hectare de teren pentru dezvoltare. Din acest portofoliu, Bucharest Park, proiectul preluat în România, înseamnă 215.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă ocupată aproape integral şi 40 de hectare de teren pentru dezvoltare, situat lângă autostrada Bucureşti – Piteşti. Aceasta este o conexiune de transport importantă pentru tranzitul mărfurilor pe coridorul dintre Dresda (Germania) şi Instanbul (Turcia), care leagă Europa de Vest şi de Nord cu sudul Europei, cu Orientul Mijlociu şi, mai departe, cu Asia.

„În tranzacția cu P3, au lucrat 4 birouri din rețeaua Dentons – Praga, Varșovia, București şi Londra. Aproximativ jumătate din personalul biroului din București a lucrat la tranzacția P3 din regiune, care a acoperit o expertiză  variată – corporate, real estate, banking & finance”, afirmă şeful Departamentelor Real Estate şi Bănci & Finanţe al biroului Dentons din Bucureşti.

Reţeta Dentons de tranzacţii generate în reţea de clienţii săi internaţionali este principala armă folosită în concurenţa cu alte firme, în special cu cele locale.

„Credem în piaţa românească, fiind aici de mai multă vreme decât oricare altă firmă internaţională majoră. Este un nivel în creştere de specializare printre avocaţii români şi au apărut unele firme de tip boutique, care sunt bine privite. Prin această prismă, piaţa de servicii juridice se maturizează”, subliniază Perry Zizzi.

El adaugă că litigiile şi rezolvarea disputelor au devenit o arie de practică importantă pentru Dentons, pe măsură ce clienţii internaţionali au cerut o abordare mai sofisticată şi strategică, nu doar tactică, în ceea ce priveşte procesele dificile.

„Reţeaua de birouri extinsă şi solidă a Dentons ne permite să ajungem în expertiză de litigii şi tehnici pe care firmele locale care nu le pot oferi. Una este să apari la o audiere pentru a argumenta în faţa unui judecător şi un lucru cu totul diferit este să planifici ceea ce argumentezi având în minte ce s-ar putea întâmpla peste alte cinci audieri”, punctează avocatul american.

De la intrarea pe piaţa românească şi până anul trecut, biroul local a aparţinut reţelei Salans, care în martie 2013 a fuzionat cu firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton astfel luând naştere reţeaua globală Dentons.

Noua firmă internaţională dispune de o reţea de peste 80 de birouri în 50 de ţări, care cuprinde Africa, Asia Pacific, Canada, Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia, Comunitatea Statelor Independente, Marea Britanie şi SUA. Dentons are un personal format din peste 2.600 de avocaţi pe Glob, care acoperă 24 de sectoare şi 36 de practici, cele mai importante departamente ale sale fiind Energia, Bănci & Finanţe, Imobiliare şi Asigurări.

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea de către Michelin a unei firme germane de pe piața distribuției de anvelope. Subsidiara din România ce intră în portofoliul francezilor a avut afaceri de 8,5 mil. euro anul trecut

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea IHLE Anvelope, subsidiara locală a grupului german IHLE Holding AG, de către francezii de la Michelin în cadrul unei tranzacții derulate la nivel internațional.

”Consiliul Concurenţei a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei pe piaţa distribuţiei cu ridicata a anvelopelor de schimb noi pentru autoturisme şi furgonete”, afirmă reprezentanții autorității de supraveghere din domeniul concurenței.

Michelin Finanz Gesellschaft für Beteiligungen AG & OGH, parte din grupul francez Michelin, preia IHLE Holding AG din Germania pentru a avea acces la întregul lanț de distribuție. Tranzacţia a fost notificată de asemenea în Germania, Austria, Franţa, Ungaria şi Republica Cehă.

În România, Michelin Finanz Gesellschaft für Beteiligungen AG & OGH activează prin două companii, Michelin Romania şi Euromaster Tyre & Services Romania. Germanii de la IHLE Holding AG sunt prezenți pe piața locală cu o singură firmă IHLE Anvelope SRL.

IHLE activează în principal în domeniul distribuţiei anvelopelor destinate autoturismelor, furgonetelor sau camionetelor către ateliere de service, benzinării, comercianţi cu amănuntul de anvelope, dealeri auto, precum şi pe platforme de internet.

IHLE Anvelope SRL, cu sediul în Pitești, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 37,4 mil. lei (8,5 mil. euro) și o pierdere de 3,08 mil. lei (peste 697.000 euro) la un personal format din 5 angajați, conform datelor disponibile în ultimul bilanț public.

Baumax Adeo tabel tranzactie main

Ca să ieși de pe o piață, uneori trebuie mai întâi să cumperi: Povestea exit-ului Baumax sau de ce ai nevoie de achiziția de 17 mil. euro a subsidiarei locale a diviziei de investiții imobiliare a Volksbank pentru a putea să-ți vinzi afacerile din România francezilor de la Adeo. Avocații de la Wolf Theiss și Noerr într-o tranzacție închisă în ”cercul vienez”

Divizia de investiții imobiliare a grupului austriac Volksbank, VB Real Estate Services GmbH, și-a vândut subsidiara din România, Immorom Sigma, către companii locale din grupul austriac Baumax pentru 17 mil. euro, au anunțat astăzi reprezentanții Wolf Theiss, casa de avocați a vânzătorului. Companiile care au făcut achiziția fac parte însă din grupul de firme vândut de către Baumax francezilor de la Adeo, tranzacție ce marchează exitul lanțului austriac de bricolaj din România.

caseta topicuri baumax adeo

Tranzacția anunțată astăzi dintre grupurile austriece Volksbank și Baumax face parte însă dintr-un șir de măsuri prin care lanțul de bricolaj își rezolvă ecuația exit-ului din România, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, firmele deținute de către Baumax în România își restructurează acum un portofoliu de datorii acumulate față de bănci și firme de leasing și cumpără active, respectiv spații comerciale închiriate până acum de către magazine din rețeaua Baumax pentru a preda în final o afacere curată, formată din rețeaua de 15 magazine, activele aferente acesteia și fără finanțări de rambursat, către grupul francez Adeo.

”Tranzacția a fost încheiată pe fondul ieșirii de pe piața locală a grupului Baumax și achiziția întregului grup în România de către grupul francez Adeo, proprietarul lanțului de magazine de bricolaj Leroy Merlin. Aceștia din urmă preiau rețeaua existentă de 15 magazine deținute de către Baumax în România”, explică avocații de la Wolf Theiss.

VB Real Estate Services GmbH, vânzător în această tranzacție, a fost asistată de către o echipă de avocați de la Wolf Theiss, în timp ce cumpărătorii au fost PVN România și Inprox București, ambele subsidiare ale grupului Baumax, de partea lor lucrând firma de avocatură Noerr.

Achiziția a însemnat și restructurarea întregului grup Baumax în România, implicând un număr de nouă instituții de credit dintre care cinci bănci și patru societăți de leasing sau IFN-uri. ”Este privită ca cel mai complex proces de reorganizare al Baumax, care se va concentra asupra unui număr de cinci piețe din Europa Centrală și de Est”, explică avocații de la Wolf Theiss.

Ileana Glodeanu, partenerul Wolf Theiss care coordonează departamentul de Corporate și Fuziuni & Achiziții din cadrul biroului de la București. Sursă foto: Wolf Theiss.

Ileana Glodeanu, partenerul Wolf Theiss care coordonează departamentul de Corporate și Fuziuni & Achiziții din cadrul biroului de la București. Sursă foto: Wolf Theiss.

„Tranzacția ne-a ridicat câteva provocări interesante în special din perspectiva necesității de a reconcilia cerințele tuturor părților implicate în tranzacție și în același timp de a obține o structură finală viabilă și posibilă din punct de vedere practic. Obiectivul nostru comun, realizat cu succes, a fost acela de a ne asigura că tranzacția este finalizată și produce efecte începând cu data de 18 noiembrie 2014, timpul fiind un factor foarte important” a explicat Ileana Glodeanu, Partener al Wolf Theiss responsabil de practica de Corporate și Fuziuni și Achiziții în cadrul biroului din București.

Immorom Sigma, afacerea cumpărată de firme ale Baumax pentru a fi toate integrate în portofoliul ce va ajunge pe mâna francezilor de la Adeo, a raportat pentru 2013 venituri totale de 17,9 mil. lei (4 mil. euro) și pierderi de circa 6,9 mil. lei (1,5 mil. euro) la un număr de 4 angajați. Firma a fost înființată în 2005 și are ca domeniu de activitate administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract.

Rețeta unei tranzacții în ”cercul închis vienez”

Vânzarea Immorom Sigma pentru 17 mil. euro către PVN România și Inprox București are ingredientele unei tranzacții de casă între firme austriece, care include atât vânzătorul, cumpărătorul, casa de avocați a vânzătorului, în timp ce băncile și firmele de leasing implicate în tranzacție sunt și ele controlate de marile grupuri financiare cu sediul la Viena. Firma de avocatură a cumpărătorului, Noerr, vorbește aceeași limbă cu ceilalți de la masa tranzacției, adică limba germană.

Din informațiile MIRSANU.RO, cele cinci bănci implicate în tranzacția restructurare sunt toate austriece – Volksbank, Erste, UniCredit (prin intermediul subsidiarei sale austriece), Raiffeisen International și Raiffeisen Austria, în timp ce pe lista firmelor de leasing se găsesc nume precum UniCredit Leasing sau Erste Group Immorent, de asemenea entități membre ale grupurilor financiare austriece. Operațiunile de restructurare au vizat un pachet de finanțări neperformante cu o valoare de circa 50 mil. euro, susțin alte surse MIRSANU.RO.

Natura ”prea austriacă” a tranzacției din România este explicată de către avocații implicați.

”Echipele de avocați de la Wolf Theiss și Noerr s-au confruntat cu un șir amalgamat de probleme în domenii diverse, inclusiv în ceea ce privește aspectele corporative, de drept civil și bancar sau de interacțiunea acestor ramuri de drept cu dreptul austriac. Mai mult, avocații implicați de ambele părți au fost nevoiți să negocieze și să răspundă intereselor clienților lor într-un interval de timp extrem de limitat și ambițios, întreaga tranzacție trebuind finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie 2014”, afirmă reprezentanții Wolf Theiss, care a lucrat în acest dosar atât cu biroul central din Viena, cât și cu cel local de la București.

Din partea Wolf Theiss Austria, VB Real Estate Services GmbH au fost asistați de către Gabriele Etzl, Partener, și Hartwig Kienast, în calitate de Counsel, aceștia coordonând toate aspectele tranzacției cu impact pe drept austriac.

La nivel local, au fost implicați Avocații Seniori Alexandru Câmpean și Fabiola Meister din cadrul departamentului de Corporate și Fuziuni și Achiziții al Wolf Theiss România și Ramona Hromei, avocat specializat în drept bancar, sub supervizarea Ilenei Glodeanu, Partenerul care coordonează departamentul de Corporate și Fuziuni și Achiziții din București. Alături de aceștia au mai lucrat în dosarul tranzacției avocații colaboratori Diana Ștețiu, Tudor Botea și Tudor Nistor.

„Tranzacția ne-a ridicat câteva provocări interesante în special din perspectiva necesității de a reconcilia cerințele tuturor părților implicate în tranzacție și în același timp de a obține o structură finală viabilă și posibilă din punct de vedere practic. Obiectivul nostru comun, realizat cu succes, a fost acela de a ne asigura că tranzacția este finalizată și produce efecte începând cu data de 18 noiembrie 2014, timpul fiind un factor foarte important”, a explicat Ileana Glodeanu.

Pe partea cumpărătorului, echipa de avocați Noerr a fost condusă de către Mihai Măcelaru, care coordonează departamentul de Fuziuni și Achiziții. În dosar, au mai lucrat din partea biroului local al casei germane de avocatură avocații Magdalena Lupoi și Luiza Bedros, supervizarea fiind asigurată de către Rusandra Sandu, avocat partener ce coordonează departamentul de Corporate și Fuziuni și Achiziții al Noerr din București.

Calendarul tranzacției de exit a Baumax din România

În luna aprilie au apărut pe piață primele informații publice potrivit cărora afacerea austriacă de familie Baumax va reanaliza operațiunile sale din piețe precum România, Bulgaria, Croația și Turcia. Retragerea grupului austriac din România este parte din procesul mai larg de reorganizare a Baumax, care se va concentra la nivel strategic asupra a cinci piețe din Europa Centrală – Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Slovenia.

Din informațiile MIRSANU.RO, tranzacția de exit a Baumax din România a pornit la drum la începutul acestui an. În perioada lunilor martie – aprilie, a avut loc accesul în camera de date a lanțului de magazine de bricolaj, iar în luna iulie a acestui an, începe și tranzacția prin care divizia Volksbank de administrare a investițiilor imobiliare se înțelege cu Baumax privind portofoliul de active din România.

Pe 3 iulie, a avut loc semnarea contractului de vânzare a afacerilor Baumax din România de către Baumax AG și Baumax Import & Logistik Gmbh către cumpărătorul Bricolage Investissement Franța.

Pe 31 iulie, grupul Adeo a notificat achiziția la Consiliul Concurenței, iar aceasta a devenit efectivă pe 22 august. După analiza efectului tranzacției asupra concurenței de pe piața de bricolaj, Consiliul Concurenței a emis o decizie de neobiecțiune pe 30 septembrie, pe care a publicat-o în 2 octombrie. Avocații Adeo în această tranzacție au fost Popovici, Nițu & Asociații.

Francezii au primit astfel undă verde pentru finalizarea achiziției pachetelor integrale de acțiuni la Baumax România SRL, PV N România SRL, Inprox Brăila SRL, Inprox Galați SRL, Inprox Oradea SRL și Inprox Craiova SRL, societăți care fac parte din grupul austriac de bricolaj, conform datelor prezentate în decizia făcută publică de către Consiliul Concurenței.

Prețul tranzacției dintre austrieci și francezi nu a fost făcut public.

Baumax a intrat pe piața din România în 2006, după care a venit extinderea în Bulgaria (2008) și Turcia (2010). În România, ultimul bilanț făcut public al Baumax România SRL indica pentru 2012 pierderi de 22 milioane de euro și o cifră de afaceri de 122,5 milioane de euro la un număr de 1.165 de angajați.

De cealaltă parte, francezii de la Adeo activează deja în piața locală de bricolaj prin intermediul Leroy Merlin, care a pus piciorul pe piață în septembrie 2011 cu un magazin în nordul Bucureștiului. Leroy Merlin Bricolaj SRL a raportat pentru 2013 o pierdere de 7,5 milioane de euro la o cifră de afaceri de 24,5 milioane de euro și 207 angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Tranzacția propulsează grupul francez în postura de jucător de top în piața locală de bricolaj. Astfel, analiza Consiliului Concurenței în acest dosar arată o cotă de piață combinată a Leroy Merlin și a Baumax între 15 și 20% din piața de bricolaj a Capitalei, peste cea a unor concurenți precum Dedeman (10 – 15% cotă de piață), Praktiker (5-10%), Ambient (5-10%). Pozițiile cele mai puternice le au însă lanțurile Hornbach cu 25-30% cotă de piață estimată în piața de profil a Capitalei, și Bricostore, cu o cotă de piață de 20 – 25%. Cotele de piață se referă la anul 2013 și reprezintă estimări ale Leroy Merlin și Baumax România.

Exitul Baumax se înscrie deja unei tendințe de concentrare în sectorul de bricolaj local, de unde s-au retras în ultimii ani Praktiker și Bricostore, care își disputau înainte de apariția crizei financiare în 2008 poziția de lider pe piața românească.

Sursă foto: Mega Image.

Mega Image înghite tot mai greu:Consiliul Concurenței a autorizat preluarea a 19 magazine Angst cu condiția renunțării la unități din zonele Piața Amzei și Academiei din București. Partenerul Manuela Guia de la casa de avocați David & Baias i-a asistat pe belgieni în dosar

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi autorizarea preluării rețelei de 19 magazine Angst de către lanțul Mega Image, cu condiția ca operatorul belgian să își respecte angajamentul de a vinde din unitățile aflate în zona Piața Amzei și Academiei din București.

La începutul acestei luni, Mega Image a propus Consiliului Concurenței un set de măsuri pentru a urgenta aprobarea preluării rețelei Angst. Astfel, operatorul belgian, care deține o poziție foarte puternică pe piața supermarketurilor din București, a renunțat la preluarea magazinului Angst din zona Perla și și-a luat angajamentul de a renunța ulterior aprobării tranzacției la unități din zona Piața Amzei și Academiei.

Rețeaua preluată de Mega Image operează în Capitală și în județul Ilfov.

”Tranzacţia a fost autorizată cu condiţia respectării unor angajamente asumate voluntar de Mega Image. Astfel, Mega Image şi-a luat angajamentul de a cesiona magazinul Angst Amzei şi Angst Academiei sau alte magazine din reţeaua Mega Image, situate în aproierea acestora, care au realizat, în anul 2013, vânzări egale sau mai mari decât vânzările realizate de cele două magazine Angst”, detaliază comunicatul Consiliului Concurenței pe tema condițiilor care însoțesc decizia de autorizare a tranzacției.

De asemenea, Mega Image s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani, adaugă reprezentanții autorității concurențiale.

Mega Image a fost consiliat la achiziția magazinelor de la Angst Retail de către casa de avocatură David & Baias, al cărei reprezentant în acest dosar a fost partenerul Manuela Guia.

Grupul Angst a pornit în 1990 ca o afacere cu capital româno-elveţian. Omul de afaceri Sorin Minea are aproximativ 60% din acţiuni, iar restul acțiunilor este împărțit în mod egal de Liudmila Minea şi Bernadette Martha Maria Wyrsch-Angst. Angst are în portofoliu trei fabrici, la Buftea – pentru producția de carne proaspătă şi preparate fierte, afumate, Salsi Sinaia – aferentă activității de produse crud uscate şi la Videle, unde este unitate de procesare a laptelui. Mega Image se angajase în vară că va prelua 20 din cele 22 de magazine Angst, care tocmai se retrăseseră atunci dintr-o colaborare cu Carrefour. Acum, va prelua 19 din cele 20 de magazine și va fi nevoită să renunțe la alte unități din zonele indicate de Consiliul Concurenței pentru a nu distorsiona climatul de competitivitate de pe piață.

Fondată în 1995, rețeaua Mega Image este una dintre cei mai mari operatori de profil în comerțul de pe segmentul supermarketuri, unde se luptă cu alte lanțuri precum Profi, Lidl sau Billa. După ce ani la rând, Mega Image a avut inițial o prezență destul de modestă în peisajul lanțurilor de retail, în ultimul deceniu operatorul a crescut puternic ritmul de dezvoltare, care a inclus pe lângă extinderea organică și achiziția unor rețele deja existente pe piață precum La Fourmi, G’market, iar acum a venit rândul Angst.

Compania locală, parte a grupului belgian Delhaize, activează pe piață prin intermediul supermarketurilor Mega Image și a magazinelor de proximitate Shop & Go. Ultimele date disponibile indică faptul că rețeaua belgienilor este formată din 364 de unități în București, Constanța, Ploiești, Pitești, Brașov, Târgoviște și alte locații din țară. Din rețea fac parte 177 de supermarketuri Mega Image, 185 magazine Shop & Go, un magazin sub brandul AB Cool Food și o unitate Mega Drive.

Mega Image SRL a raportat pentru anul trecut un profit net de 12,47 mil. euro la o cifră de afaceri de 529,52 mil. euro și un personal format din 6.107 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru 2013 de 4,419 lei la euro.

Sursă foto: Dentons.

Dentons

– A luat naștere în martie 2013 în urma fuziunii dintre firmele de avocatură Salans, firma canadiană Fraser Milner Casgrain şi SNR Denton

– Are o rețea cu acoperire globală

– Peste 75 de birouri

– 50 de ţări

– Rețeaua sa acoperă Africa, Asia Pacific, Canada, Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia, Comunitatea Statelor Independente, Marea Britanie şi SUA

– Numără peste 2.600 de avocaţi pe Glob

– Acordă servicii de consultanță de afaceri în 24 de sectoare

– Are expertiză în 36 de practici, cele mai importante departamente ale sale fiind Energia, Bănci & Finanţe, Imobiliare şi Asigurări

– În România, a fost printre primele firme internaționale de avocatură intrate

Biroul Dentons din București

– Are un personal format din 30 de oameni

– 8 parteneri, din care 4 sunt globali, alții 4 sunt locali

– Conducerea este asigurată de către Anda Todor, managing partner

– Departamentul Bănci & Finanțe numără 8 oameni

– Departamentul Bănci & Finanțe are o pondere de 10% din veniturile biroului Dentons din București în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2014

– Departamentul Real Estate numără 10 avocați

– Departamentul Real Estate a adus 22% din veniturile biroului Dentons din București în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2014

Sursă date și foto: Dentons.

Perry Zizzi

– 19 ani de carieră în domeniul avocaturii de afaceri

– Are o diplomă în materie de Guvernare obținută de la Universitatea Georgetown (SUA) unde a studiat în perioada 1985 – 1989

– A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Columbia (SUA), unde a studiat în perioada 1992 – 1995

– Doctor în Drept al Universității Columbia (SUA)

– Este practician licențiat în avocatură

– Membru al Baroului New York (1996), al Baroului București (data intrării 1 februarie 2014) și al Camerei Cehe a Avocaților

– A servit timp de doi ani și jumătate în Corpurile de Pace Americane din Micronezia în perioada 1989 – 1991

– Membru în Board-ul de conducere al ASEBUSS

– Membru al Camerei de Comerț Americane în România (AmCham), în cadrul căreia activează în Comitetul de Agricultură, Industrie alimentară și Turism, respectiv membru al Comitetului pentru Energie și Mediu

– Limbi de lucru: Engleză (limbă maternă), Franceză, Italiană, Spaniolă, cunoștințe de Română, Portugheză și Rusă

– Asociat la firma Debevoise & Plimpton în perioada 1995 – 2000

– Asociat la firma Skadden Arps în perioada 2000 – 2003

– Counsel, Partener la Altheimer & Gray, Salans (actualmente Dentons) în perioada 2003 – 2007

– Partener la Clifford Chance Badea în perioada octombrie 2007 – iulie 2014

– Partener Dentons, iulie 2014 – prezent

– Arii de practică – Bănci & Finanțe, Imobiliare, Fuziuni & Achiziții, Piețe de Capital

– Rating Leading Lawyer la categoria Real Estate, Bănci & Finanțe în clasamentul internațional IFLR 1000, editat de IFLR din grupul Euromoney Institutional Investor

– Clasat în palierul valoric al doilea la aria de practică Finanțe & Bănci în clasamentul Chambers Europe 2014, editat de Ghidul juridic internațional Chambers and Partners

– Experiență în sindicalizări de credite, securitizări, piețe de capital, emisiuni de obligațiuni, finanțări pentru achiziții

– Arie de acoperire: tranzacții în România, Ucraina, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia, Ungaria, Rusia, Italia

Istoric tranzacții semnificative în România:

– consultanță pentru Credit Suisse la acordarea unei finanțări de 130 mil. euro pentru Romstrade

– consultanță pentru Unicredit Bank Austria la acordarea unei facilități de credit de investiții și dezvoltare de 45 mil. euro pentru centrul comercial Electroputere Parc din Craiova

– reprezentarea dezvoltatorului imobiliar Iulius Group la contractarea unei facilități de credit pentru construcție și refinanțare de 175 mil. euro de la Eurohypo pentru un portofoliu de proprietăți comerciale și de birouri

– consultanță pentru Băneasa Developments la atragerea unei finanțări sindicalizate de 160 mil. euro de la un sindicat bancar format din BRD, SocGen, HVB România (acum parte a Unicredit Țiriac Bank), Bank Austria Creditanstalt, Banca Românească și National Bank of Greece pentru achiziția centrului comercial Feeria din București și dezvoltarea magazinului IKEA, mall și imobil de birouri.

– consultanță pentru Investkredit la acordarea de împrumuturi către Fabian Capital pentru achiziția imobilelor de birouri Evocenter și Băneasa Center din București
– reprezentarea SocGen în emisiunea de obligațiuni de 735 mil. lei a BRD, listată pe bursa din Luxemburg

– consultanță pentru Unicredit Bank Austria și UniCredit Țiriac Bank la acordarea unei facilități de credit de 124,5 mil. euro pentru construcție și refinanțare către subsidiarele grupului turc FIBA Holding din România și Olanda, fondurile având ca destinație centrele comerciale București Mall și Plaza Romania, respectiv o clădire de birouri din București

Perry Zizzi are 19 ani de experiență în avocatură. S-a născut în SUA și și-a făcut studiile la universitățile americane Georgetown și Columbia, unde și-a luat și doctoratul în Drept. A servit timp de doi ani și jumătate în Corpurile americane pentru pace în Republica Palau din Micronezia.

Este membru al Baroului New York din 1996, al Baroul București de la 1 februarie 2004 și al Camerei avocaților din Cehia.

Și-a început cariera de avocat la Debevoise & Plimpton în 1995 ca asociat la New York și Londra până în 2000. În perioada 2000 – 2003, a fost asociat în biroul din Paris al firmei Skadden Arps. A urmat perioada 2003 – 2007 când a lucrat ca și Counsel pentru Altheimer & Gray și Salans. În aprilie 2003 a venit la București, iar între 2004 și 2006,și-a petrecut jumătate din timp la Praga, după cum a precizat pentru MIRSANU.RO. În 2007, devine partener al Salans în cadrul biroului din București. În perioada octombrie 2007 – iulie 2014, a fost partener al biroului din București al Clifford Chance. Din luna iulie, a revenit la Dentons (fost Salans) pe poziția de partener.

Este specializat în consultanță acordată investitorilor și finanțatorilor din industria imobiliară, Bănci & Finanțe, Fuziuni & Achiziții, Piețe de Capital, proiecte din energie, dispute și litigii. A derulat mai multe tranzacții locale și transfrontaliere, cu impact în mai multe jurisdicții naționale în Europa Centrală și de Est, Europa de Vest și în alte părți ale lumii. Are experiență în structurarea de tranzacții de finanțare corporativă, sindicalizări bancare, finanțarea de proiecte imobiliare, achiziții, securitizări, tranzacții de leasing, emisiuni de obligațiuni pe piețele din România, Ucraina, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Turcia, Rusia și Italia.

Vorbește fluent limba engleză (nativă), franceză, italiană, spaniolă și are abilități de lucru în română, portugheză și rusă.

”Vorbesc în grade diferite opt limbi. Unele dintre ele mai mult le citesc decât le vorbesc acum”, a precizat Perry Zizzi pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Este membru al Camerei de Comerț Americane în România și al board-ului ASEBUSS.

”Hobby-ul de care sunt cel mai pasionat este genealogia. Îmi place, de asemenea, să exersez cu greutăți la sală. Mă relaxează după o zi stresantă”, spune Zizzi.

Chiar dacă de ani de zile, locul său de muncă este în România, vacanțele, Sărbătorile, iar, uneori, weekend-urile îl prind plecat din țară.

Vacanțele de vară, în mod normal, le petrece în insula grecească Mykonos, unde preferă hotelul Theoxenia datorită locației, situat în apropierea renumitelor mori de vânt și a cartierului pitoresc Mica Veneție. În acest an, Londra a fost destinația pentru un weekend mai lung, iar sfârșitul de an îl prinde, de obicei, acasă în America, la New York și la Miami.

”Locul meu preferat este însă Roma. Împrejurimile, vremea, mâncarea, shopping-ul, ritmul. Un apartament la Hotel de Russie și o cină la Pierluigi sunt o experiență de neuitat pentru mine”, spune Perry Zizzi.

Sursă date: Enel (Italia)

Două vești din Spania și Slovacia care pun presiune pe potențialii cumpărători în negocierile pentru activele Enel din România. UPDATE: Italienii au obținut 3,113 mld. euro din vânzarea acțiunilor Endesa, adică trei sferturi din banii de care au nevoie până la finele anului pentru a-și atinge ținta de reducere a datoriilor

UPDATE 21 NOIEMBRIE 15:24. Enel a anunțat că a vândut un pachet de 21,92% din acțiunile subsidiarei spaniole Endesa la un preț de 13,5 euro pe acțiune, ceea ce înseamnă că italienii vor încasa în conturi circa 3,133 mld. euro din această tranzacție. Având în vedere că ținta Enel este reducerea datoriilor cu peste 4 mld. euro până la finele anului, vânzarea acțiunilor Endesa rezolvă trei sferturi din obiectivul fixat. Tranzacțiile de vânzare a activelor din Slovacia și România, fiecare cotată cu o valoare de peste 1 mld. euro cât mai au nevoie italienii să-și atingă obiectivul de reducere a datoriilor, sunt acum în faza premergătoare depunerii ofertelor angajante, fiind aproape exclus ca până la 31 decembrie să fie semnată una dintre cele două tranzacții.

Grupul italian de utilități Enel a anunțat astăzi, 20 noiembrie, că a majorat numărul de acțiuni Endesa oferite investitorilor retail (persoane fizice), pe fondul cererii de 1,7 ori mai mari decât oferta inițială de acțiuni, potrivit Reuters. Vânzarea pachetului de până la 22% din subsidiara spaniolă Endesa ar putea aduce în conturile italienilor 3,2 mld. euro din cele peste 4 mld. euro necesare pentru reducerea datoriilor, mișcare necesară pentru a-și păstra rating-urile acordate de agențiile internaționale de evaluare financiară.

De asemenea, compania cehă de stat CEZ, compania petrolieră ungară MOL și MVM, firma controlată de statul maghiar în sectorul de energie, și-au exprimat interesul pentru achiziția a 66% din producătorul slovac de electricitate Slovenske Elektrarne. Cele două procese de vânzare merg în paralel cu cel din România, unde Enel așteaptă în perioada următoare pentru pachetul de companii scoase la vânzare oferte angajante de la investitorii intrați în cursă, printre care firmele de stat Electrica, Nuclearelectrica, GDF Suez (Franța), E.ON (Germania) și State Grid Corporation of China (China).

Italienii au dat semnale repetate în piață că tranzacția din România depinde de satisfacerea așteptările de preț pe care aceștia le au, aceste semnale fiind privite de unii analiști însă și ca o manevră de a pune presiune pe potențialii cumpărători de a-și majora ofertele.

Recent, Luca d’Agnese, fost country manager Enel pentru România, acum avansat șef peste operațiunile Enel din Europa de Est, declara pentru Wall Street Journal că necesitatea vânzării activelor locale este legată de ce se întâmplă în celelalte două tranzacții – vânzarea pachetului de acțiuni Endesa din Spania și a producătorului de energie din Slovacia, ambele fiind cotate cu o valoare mai mare față de cea din România.

Tranzacția din România este mai complicat de administrat și de către Enel în condițiile în care nu va găsi posibilități de a jongla cu prețul cerut, ceea ce se poate întâmpla numai în scenariul în care există mai mulți cumpărători care văd în această afacere oportunitatea rară de a-și face rapid un portofoliu major de active pe piața de energie și sunt dispuși să se apropie de prețul cerut de Enel. În acest moment, plaja de estimări privind tranzacția Enel din România merge de la 1 mld. euro până la 2 mld. euro în funcție de interesele din spatele fiecărui companii și de rolul jucat de fiecare dintre cei implicați, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Dacă invocarea celorlalte două tranzacții paralele nu este doar un element tactic de negociere al Enel și soarta vânzării activelor din România chiar depinde de succesul celorlalte deal-uri, așa cum spunea Luca d’Agnese, atunci italienii au în mână cărți în favoarea lor.

Astăzi, italienii au anunțat că vor majora pachetul de acțiuni Endesa oferit la vânzare investitorilor pe segmentul de retail cu 11,3 milioane de titluri, după ce au constatat că oferta inițială a fost depășită de 1,7 ori de către cerere.

Surse citate de Reuters afirmau ieri că Enel va oferi un preț pentru o acțiune Endesa situat între 13,5 și 13,8 euro. Astăzi cotația acestora scădea pe bursă la 13,68 euro pe acțiune. Pentru astăzi era așteptată întrunirea board-ului de directori Enel pentru stabilirea prețului final de ofertă. Enel deține 92% din Endesa.

În ceea ce privește vânzarea producătorului de energie slovac, tot astăzi companiile ungare MOL și MVM au anunțat că au înaintat o ofertă neangajantă. Compania cehă de energie CEZ, prezentă și în România pe piața producției, distribuției și furnizării de energie, a depus și ea o scrisoare de interes.

Enel așteaptă oferte angajante pentru activele din Slovacia și România până la finele acestui an.

Vânzarea activelor Enel din România este coordonată de băncile de investiții Citi și UniCredit, echipa de consultanți fiind completată de către firma de audit EY și firmele de avocați RTPR Allen & Overy și Mușat & Asociații, conform informațiilor MIRSANU.RO.

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Un prinț din familia regelui Arabiei Saudite a finalizat preluarea unui pachet de 50% din acțiunile firmei de inginerie Arcadia Engineering, o afacere românească fondată în urmă cu două decenii

Prințul saudit Khaled bin Alwaleed, membru al familiei regale a Arabiei Saudite, a finalizat astăzi preluarea unui pachet de 50% din acțiunile firmei Arcadia Engineering, companie cu operațiuni în România și Brazilia, a anunțat portalul arab Trade Arabia.

Astăzi a avut loc la Dubai ceremonia de semnare, care formalizează închiderea tranzacției parafate la începutul acestui an. La finalizarea tranzacției au participat prințul Khaled bin Alwaleed, fondatorul KBW Investments cu sediul în Dubai – cumpărătorul în această tranzacție, și românul Florin Nistor Chinole, fondator și partener al Arcadia Engineering. Compania Arcadia Engineering a fost înființată în 1993 la București, desfășurând în prezent activități de inginerie, design, consultanță tehnică și servicii de management pentru proiecte din sectorul construcțiilor.

În urma tranzacției, prințul saudit va prelua poziția de președinte al Arcadia Engineering. Khaled bin Alwaleed a mai făcut în acest an încă o preluare pe piața europeană, prin achiziția Raimondi Cranes, un producător italian de macarale turn înființat în urmă cu 150 de ani.

Prințul saudit, născut în 1978 în statul american California, este membru al uneia dintre cele mai bogate familii din lume, familia regală a Arabiei Saudite. El a fondat afacerea KBW, care face investiții pe mai multe piețe din lume. Deține participații în peste 20 de firme pe Glob. A investit bani în afaceri din Orientul Mijlociu, Europa, America de Sud în sectoare precum inginerie, construcții, start-up – uri de tehnologie, petrol, gaze, infrastructură, logistică și minerit, conform informațiilor postate pe site-ul său personal.

Cu investiția de capital a KBW Investments, prințul saudit se așteaptă ca Arcadia să înregistreze o creștere puternică a afacerilor în zona Orientului Mijlociu și în America de Sud. Arcadia are deja planuri de extindere a activității în țările din zona Golfului Persic – Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Dealtfel, Arcadia Engineering și-a mutat sediul central în acest an în Dubai.

Firma din România, Arcadia Engineering SRL a raportat pentru anul trecut o cifră de 3,5 mil. lei (0,8 mil. euro, calculat la cursul mediu anual pentru 2013) și un profit net de 188.523 lei (42.662 euro) la un personal format din 30 de angajați.

Managementul firmei este format din Florin Nistor Chinole, director general executiv la nivelul firmei – mamă Arcadia Engineering cu sediul în Dubai, Cristian Chiriazi – director general executiv al Arcadia Engineering România și Ionuț Sava – director general executiv al Arcadia Engenharia do Brasil, subsidiara din America de Sud.

Arcadia Engineering are în portofoliu lucrări variate de la proiecte de birouri ca Electronica Office Park pentru clientul Immofinanz, sediul Poliției Române de Frontieră, Otopeni Business Center, până la clădiri de utilitate publică precum gara din Craiova, centrul comercial Mega Mall București sau facilități industriale pentru Xella, P&G sau Lisa Draxlmeier.

BERD a cumpărat 4,99% din Bursa de Valori București

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi că a cumpărat un pachet de 4,99% din acțiunile Bursei de Valori București pentru a-și demonstra sprijinul în vederea întăririi pieței de capital locale, potrivit unui comunicat al instituției financiare internaționale.

Bursa de Valori București este cel mai important operator bursier din România și cea mai mare bursă din Europa de Sud – Est. BERD susține astfel eforturile de creștere a lichidității pieței bursiere locale.

”Bursa de Valori București intenționează să acționeze ca un catalizator pentru finanțarea economiei țării. Ca acționar, BERD va ajuta la dezvoltarea în continuare a guvernanței corporative pe bursă și în companiile listate. Vom munci să facem din Bursa de Valori București bursa preferată de către emitenții și traderii români, ca dealtfel și pentru investitorii cu apetit pentru acțiuni românești și alte instrumente financiare”, a declarat în cadrul unei vizite la București Phil Bennett, prim – vicepreședinte al BERD.

BERD, unul dintre cei mai mari investitori și finanțatori ai economiei locale, va sprijini reformele necesare în ceea ce privește cadrul de reglementare pentru ca România să își atingă obiectivul ca bursa de la București să treacă de la statutul de piață de frontieră pentru investitori la cel de piață emergentă. În acest moment, acțiunile românești sunt incluse în indicele bursier MSCI Frontier MSCI Index, iar scopul este ca acestea să poată fi integrate în indicele bursier aferent piețelor emergente MSCI Emerging Markets Index.

”Vrem să devenim centrul financiar al Europei de Sud – Est, un centru nou pentru afaceri și inovație, și astfel să îmbogățim peisajul de investiții al regiunii. Sunt mândru că BVB are un acționar nou din lumea financiară ceea ce demonstrează valori care sunt cruciale pentru creșterea economică și dezvoltare durabilă”, a spus Ludwik Sobolewski, Director General Executiv (CEO) al Bursei de Valori București.

Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București a adăugat: ”Modernizarea și dezvoltarea pieței de capital românești, care a început în urmă cu un an, a adus deja rezultate pozitive fără precedent. Pași importanți stau acum în fața noastră care vor permite implementarea totală a noii arhitecturi a pieței. Suntem încântați să vedem că BERD apreciază această nouă abordare, viziune și leadership și vom continua să muncim din greu pentru a atinge obiectivele noastre comune”.

Operatorul bursier și-a listat propriile acțiuni pe bursa de la București în 2010. Pe bursa de la București au fost listate 83 de companii până în luna septembrie a acestui an, printre care cele mai mari companii petroliere (Petrom, Rompetrol Rafinare), de gaze (Romgaz, Transgaz), din energie (Electrica, Transelectrica, Nuclearelectrica), bănci (BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania) sau fonduri de investiții (Fondul Proprietatea). Capotalizarea totală a bursei de la București este de circa 30 mld. euro.

BERD a investit recent în listarea companiei de stat Electrica din sectorul distribuției și furnizării de energie și în producătorul de gaze de stat Romgaz. De asemenea, BERD a participat la toate emisiunile de obligațiuni ale băncilor din ultimii doi ani.

baumax adeo tabel tranzactie actualizat main

Francezii de la Adeo au finalizat aseară tranzacția prin care au preluat rețeaua de magazine Baumax

Închiderea (closing-ul) tranzacției de vânzare a rețelei de magazine Baumax de către grupul francez Adeo a avut loc aseară, potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații de la Popovici, Nițu & Asociații au asistat grupul francez Adeo, proprietarul lanțului de magazine de bricolaj Leroy Merlin, la încheierea tranzacției prin care preiau rețeaua de 15 magazine a Baumax, în condițiile în care austriecii și-au făcut astfel exitul de pe piață.

Tranzacția primise deja avizul Consiliului Concurenței de la finele lunii septembrie, iar contractul a fost semnat de cele două părți pe 3 iulie, conform datelor făcute publice de către Consiliul Concurenței.

Până acum, francezii activau pe competitiva piață de bricolaj cu un singur magazin în Chitila, operat sub marca Leroy Merlin.

Cota de piață combinată a Leroy Merlin și a Baumax se situează între 15 și 20% din piața de bricolaj a Capitalei, peste cea a unor concurenți precum Dedeman (10 – 15% cotă de piață), Praktiker (5-10%), Ambient (5-10%). Pozițiile cele mai puternice le au însă lanțurile Hornbach cu 25-30% cotă de piață estimată în piața de profil a Capitalei, și Bricostore, cu o cotă de piață de 20 – 25%. Cotele de piață se referă la anul 2013 și reprezintă estimări ale Leroy Merlin și Baumax România, potrivit datelor făcute publice de către Consiliul Concurenței.
În luna aprilie apăreau pe piață primele informații potrivit cărora afacerea austriacă de familie Baumax va reanaliza operațiunile sale din piețe precum România, Bulgaria, Croația și Turcia.

Prețul tranzacției dintre austrieci și francezi nu a fost făcut public.

Retragerea grupului austriac din România este parte din procesul mai larg de reorganizare a Baumax, care se va concentra la nivel strategic asupra a cinci piețe din Europa Centrală – Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Slovenia.

Ultimul bilanț făcut public al Baumax România SRL indica pentru 2012 pierderi de 22 milioane de euro și o cifră de afaceri de 122,5 milioane de euro la un număr de 1.165 de angajați.

Francezii de la Adeo activează deja în piața locală de bricolaj prin intermediul Leroy Merlin, care a pus piciorul pe piață în septembrie 2011 cu un magazin în nordul Bucureștiului. Leroy Merlin Bricolaj SRL a raportat pentru 2013 o pierdere de 7,5 milioane de euro la o cifră de afaceri de 24,5 milioane de euro și 207 angajați.

rtpr allen overy tabel tranzactii main

Avocații de la RTPR Allen & Overy au asigurat consultanța fondului de investiții Catalyst la achiziția a peste 10% din elefant.ro: Finalizarea tranzacției este posibilă până la sfârșitul lunii noiembrie. Acționarii elefant.ro au lucrat cu departamentul de legal al KPMG

Casa de avocatură RTPR Allen & Overy a asigurat consultanța juridică pentru 3TS Capital Partners, managerul fondului de investiții Catalyst România, care a preluat un pachet de peste 10% din acțiunile companiei Universal Online Promotion, administratorul platformei de comerț online elefant.ro. Acționarii elefant.ro au avut de partea lor în tranzacție o echipă de consultanți din departamentul de legal al KPMG.

Investiția Catalyst în elefant.ro s-a derulat sub forma unei majorări de capital.

Costin Tărăcilă, partener al RTPR Allen & Overy, și Alina Stăvaru (Proteasa), în calitate de counsel, au coordonat o echipă de avocați din care au mai făcut parte Diana Dimitriu, associate, și Laurențiu Tisescu, junior associate în cadrul firmei.

”Este posibilă finalizarea tranzacției până la finele lunii noiembrie”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alina Stăvaru (Proteasa), counsel în cadrul RTPR Allen & Overy.

Potrivit acesteia, ultimele tranzacții din sectorul așa – numit TMT (Tehnologie – Media – Telecomunicații) indică o curbă ascendentă a interesului investitorilor pentru piața locală de profil.

„Suntem încântați că și de această dată am contribuit la succesul acestei investiții a clientului nostru cu care am colaborat excelent și cu ocazia altor tranzacții de succes, dintre care putem menționa investițiile în Simartis Telecom, Internet Corp și Avangate.Trendul ascendent se menține în industria IT, echipa noastră finalizând numai în ultimul an tranzacțiile privind achiziția grupului LiveRail de către Facebook, exitul Enterprise Investors din Siveco România, investiția Catalyst România în Simartis Telecom menționată anterior și investiția în business-ul elefant.ro, precum și alte trei tranzacții care momentan sunt confidențiale”, a declarat Alina Stăvaru (Proteasa), counsel în cadrul RTPR Allen & Overy.

Biroul local al firmei londoneze de top din așa – numitul Magic Circle are în acest moment trei mandate de reprezentare pentru clienți aflați pe partea de cumpărare (buy side – n.r.) în sectorul TMT.

”Cele trei tranzacții au ca orizont finalul acestui an, până când ar trebui să se semneze două dintre ele, iar o alta ar urma să fie semnată și finalizată. Este vorba atât de tranzacții locale, cât și internaționale cu componentă locală. Din cele trei tranzacții, două implică investitori strategici, iar într-o alta este angajat un fond de investiții”, afirmă Alina Stăvaru (Proteasa).

Alina Stavaru RTPR Allen Overy

Sursă foto: RTPR Allen & Overy.

Aceasta (foto) este avocat în cadrul Baroului București din 2005, iar în cadrul RTPR Allen & Overy lucrează din 2009. Alina Stăvaru (Proteasa) este specializată într-o gamă largă de tranzacții de la fuziuni și achiziții, restructurări, divizări, tranzacții pe piețele de capital, chestiuni de drept corporativ, având clienți de la fonduri de investiții până la companii de pe piața de energie.

Avocații de la RTPR Allen & Overy au pe listă în acest an mai multe fuziuni și achiziții, printre care se mai află în afara celor enumerate anterior și exitul managerului de fonduri de investiții Advent International din producătorul de materiale de construcții Ceramica Iași, vânzarea băncii locale de către banca – mamă Millennium din Portugalia, listarea Electrica pe bursele de la București și Londra, respectiv achiziția lanțului de centre de fitness World Class România de către fondul polonez Resource Partners. La acestea se adaugă și tranzacții importante de finanțare precum consultanța acordată creditorilor la împrumutul sindicalizat de 75 mil. euro acordat de BCR și UniCredit Țiriac Bank către combinatul chimic Azomureș sau către BCR la finanțarea de 32 mil. euro acordată proprietarului centrului comercial AFI Palace Cotroceni pentru dezvoltarea unui proiect de birouri.

RTPR este o firmă fondată în 2004 de către un grup de avocați plecați din biroul local al firmei britanice Linklaters din Magic Circle. În 2008, firma Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu s-a asociat cu firma londoneză Allen & Overy. RTPR Allen & Overy are acum o echipă formată din 42 de avocați, din care 5 parteneri – Costin Tărăcilă, managing partner, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici și Valentin Berea, cărora li se alătură profesorul Lucian Mihai în calitate de of counsel.

La nivel global, Allen & Overy dispune de o rețea de birouri în 43 de orașe din 30 de țări. Firma britanică numără în total aproximativ 5.000 de oameni, din care 525 de parteneri.

La nivel global, Allen & Overy a raportat pentru ultimul an fiscal, încheiat pe 30 aprilie, venituri de 1,23 miliarde de lire sterline (1,5 miliarde de euro), în creștere cu 2% față de anul anterior. Profitul înainte de plata taxelor a fost în această perioadă de 532 milioane lire sterline (648 milioane de euro), ceea ce indică o marjă de profit de peste 40%. Profitul per partener acționar la Allen & Overy a fost în perioada raportată de 1,12 milioane de lire sterline (1,36 milioane de euro).

Mihai Sfințescu, reprezentantul Catalyst România și partener 3TS Capital (foto stânga) intră în afacerea elefant.ro alături de Ion Sturza (dreapta), președintele Fribourg Investments,  acționarul majoritar al magazinului de comerț online. Sursă foto: Free Communication.

Fondul de investiții Catalyst preia peste 10% din acțiunile platformei de comerț online elefant.ro printr-o majorare de capital

Fondul de investiții Catalyst, administrat de 3TS Capital, a preluat un pachet de peste 10% din acțiunile platformei de comerț online elefant.ro prin majorare de capital. Banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea afacerii. Peste un an, managerul de fonduri 3TS ar putea face o nouă investiție de capital, iar acționarii elefant.ro, printre care și fostul premier moldovean Ion Sturza, se gândesc la un exit parțial din companie prin listarea de acțiuni pe segmentul bursier alternativ ATS al Bursei de la București, potrivit HotNews.ro.

Catalyst intră în afacerea de comerț online elefant.ro alături de fondul de investiții Fribourg Investments, condus de Ion Sturza, și Dan Vidrașcu, CEO elefant.ro, care au împreună 85%, în timp ce restul de 5% din acțiuni sunt alocate managementului firmei.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă ordinul de mărime al unei finanțări alocate de Catalyst este între 200.000 de euro și 2 milioane de euro și vizează companii de talie mică și medie (IMM-uri) din sectorul Tehnologie – Media – Telecomunicații. Investiția succede unei recente runde de finanțare provenită în exclusivitate din partea Fribourg Investments, principalul acționar al companiei.

”elefant.ro a devenit de-a lungul timpului un brand cunoscut și o afacere cu o creștere rapidă. Decizia noastră de a investi este fundamentată pe aceste atribute, pe evoluția generală a companiei, precum și pe  capacitățile echipei de management de a avea viziune și o bună înțelegere a comerțului electronic.  Avem încredere că împreună cu un partener cu experiență putem realiza ambițioasele planuri de dezvoltare ale elefant.ro”, a declarat  Mihai Sfințescu, Team Leader Catalyst România și Partener 3TS Capital Partners.

Catalyst România este primul fond de private equity dedicat României, finanţat în principal de către Fondul European de Investiţii (FEI) prin iniţiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises), ca parte a Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” 2007-2013, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

“elefant.ro este un proiect cu un ADN foarte bun, cu potențial de creștere uriaș, care și-a validat prin această tranzacție valoarea creată în cei patru ani de existență. Investiția deschide elefant.ro noi oportunități pentru viitor, iar sinergiile dintre cele două fonduri de investiții, ambele cu experiență în segmentul de afaceri online, sunt esențiale pentru dezvoltarea companiei în următorii ani”, a completat Ion Sturza, președintele Fribourg Investments. Portofoliul Fribourg Investments include companii care activează în domenii precum IT&C, real estate, resurse naturale, producție industrială și agricultură.

„Privim cu satisfacție noua investiție realizată de către Catalyst România, care contribuie la păstrarea unui ritm susținut de finanțare a IMM-urilor prin JEREMIE. Fonduri vitale dezvoltării ajung la cea mai dinamică componentă a economiei românești, finanțând evoluția afacerilor, precum și păstrarea și creșterea locurilor de muncă. Într-un climat general de finanțare încă dificil, JEREMIE rămâne o opțiune viabilă și la îndemână de acces la resurse financiare pentru IMM-uri”, a declarat Hubert Cottogni, Head of Regional Business Mandate Management FEI.

Negocierile dintre părți au durat aproximativ patru luni, fiind din acest punct de vedere o tranzacție care a evoluat mai repede decât termenul mediu întâlnit pe piața locală, estimat în jurul a șase luni.

Dacă discuțiile s-au purtat în mai multe locații, în special la sediul firmei care administrează platforma de comerț online elefant.ro, semnarea tranzacției a avut loc în prima decadă a lunii noiembrie în birourile avocaților de la RTPR Allen & Overy din Charles de Gaulle Plaza, din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. RTPR Allen & Overy a asistat fondul de investiții Catalyst România la preluarea pachetului de peste 10% din platforma de comerț online elefant.ro.

Elefant.ro este administrat prin intermediul Universal Online Promotion, pe platforma online fiind oferite peste 200.000 de produse unui număr de peste 2 milioane de utilizatori pe lună. Inițial dezvoltat ca librărie online, elefant.ro s-a dezvoltat rapid și și-a lărgit portofoliul ajungând la circa zece linii de afaceri, care acoperă de la cărți, media și e-books, jucării, cosmetice și parfumuri, îmbrăcăminte și încălțăminte până la accesorii, home&deco și electronice.

Anul trecut, compania care administrează platforma de comerț online elefant.ro a înregistrat pierderi de 1,27 mil. euro la o cifră de afaceri de 6,5 mil. euro și un personal format din 76 de angajați.

Fondul de investiții Catalyst România își extinde la rândul său portofoliul de investiții în sectorul de profil care mai curprinde portalul avocatnet.ro, furnizorul de produse și servicii pentru operatori GSM Simartis Telecom. Printre investitorii care au contribuit la capitalizarea fondului Catalyst se află Fondul European de Investiții, parte a grupului Banca Europeană de Investiții, administratorul de fonduri BT Asset Management din grupul Băncii Transilvania, firma de investiții 3TS Capital, precum și alți investitori.

3TS Capital Partners este una dintre cele mai importante companii de administrare a fondurilor de investiții şi capital de risc din Europa Centrală şi de Est, cu operaţiuni în toată regiunea prin birourile din Bucureşti, Istanbul, Budapesta, Praga, Viena şi Varşovia. Aria sa de investiții se concentrează asupra companiilor care ocupă poziții de lideri sectoriali sau sunt apte să atingă o asemenea anvergură în sectoare precu, tehnologie, internet, media & comunicații și servicii asociate sectorului tehnologic. Fondurile administrate de 3TS, totalizând peste 300 de milioane de euro, au printre investitori Fondul European de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Cisco, OTP, Sitra, banca germană de stat KfW şi managerul britanic de fonduri de investiții 3i.

Sectorul Tehnologie – Media – Telecomunicații este o zonă de afaceri curtată de investitori, care și-au îngustat mult aria în care sunt dispuși să-și plaseze capitalul. Pe lângă faptul că a demonstrat că este rezilient la criză, sectorul de profil atrage interes pentru tipul de afaceri capabile să ofere creștere și valoare adăugată unei investiții de capital.

Sursă foto: Volksbank România.

Banca Transilvania și-a exprimat interesul pentru preluarea Volksbank România, însă discuțiile cu austriecii au eșuat. Potențialii cumpărători se uită la ce impact are asupra tranzacției o refinanțare intragrup acordată de Volksbank AG Austria, din care ”fiica” sa din România mai are de plătit circa 600 mil. euro

Banca Transilvania, a treia mare bancă de pe piață, a fost în discuții pentru preluarea Volskbank România, bancă aflată în proces de vânzare, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse de pe piața financiară. Discuțiile dintre cele două părți însă au eșuat, susțin sursele MIRSANU.RO, iar Banca Transilvania s-a reorientat către alte oportunități de pe piață, în acest moment fiind implicată în procesul de vânzare al Bank of Cyprus România.

”Banca Transilvania este atentă și deschisă la oportunități de achiziții, fiind o companie bine capitalizată, cu o lichiditate mare și cu rezultate financiare foarte bune. În prezent, Banca Transilvania nu are nimic formalizat privind o anumită achiziție, motiv pentru care nu se pot comenta cazuri punctuale. Fiind o companie listată, în cazul unor achiziții, banca va respecta regulile comunicării cu investitorii și va transmite punctual informațiile aferente”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Petra Roth, purtătoarea de cuvânt a Volksbank AG Austria, acționarul majoritar al Volksbank România, a spus că ”din moment ce este în curs un proces de vânzare, nu poate fi făcut niciun comentariu referitor la aceste întrebări”.

Austriecii au angajat în luna aprilie a acestui an banca de investiții Rothschild pentru vânzarea Volksbank România, proces care trebuie finalizat până la 31 decembrie 2015.

Potențialii cumpărători studiază cu atenție și ce impact ar putea avea asupra tranzacției rambursarea unei refinanțări pe care Volksbank AG a acordat-o către fiica sa din România.

La 30 iunie, Volksbank România mai avea de plătit 600 milioane de euro către banca – mamă din Austria, în condițiile în care la 31 decembrie 2013 suma se ridica la 800 milioane de euro, conform datelor prezentate în raportul semestrial al Volksbank AG.

Din acest punct de vedere, pe piața românească a avut loc în această vară o tranzacție, care a inclus și rambursarea unei finanțări intragrup. Astfel, OTP a cumpărat filiala locală a băncii portugheze Millennium pentru 39 mil. euro, dar contractul prevedea și rambursarea unei linii de finanțare intragrup de 150 mil. euro de către noul proprietar ungar al băncii.

Volksbank România este în plin proces de curățare a bilanțului în vederea vânzării, în luna iulie anunțând vânzarea unui portofoliu de credite neperformante în valoare totală de 498 mil. euro, după cum rezultă din raportul băncii – mamă. Rata creditelor neperformante a băncii s-a redus sub 8%, la un nivel confortabil, afirmă bancherii austrieci.

În paralel, cu scoaterea creditelor neperformante de pe bilanț, Volksbank România caută să înlocuiască fondurile ce veneau anterior de la banca – mamă cu o politică de atragere de depozite. Raportul dintre credite și depozite a scăzut însă abia de la 253% în decembrie 2013 la 240% la 30 iunie 2014.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

Volksbank a intrat pe piaţa locală în anul 2000 și a înregistrat pierderi serioase de pe urma strategiei de extindere agresivă pe piaţa creditelor ipotecare. Criza a prins Volksbank România ca fiind una dintre cele mai expuse bănci locale pe piaţa imobiliară, ceea ce a adus pierderi importante ani la rând. Pe lângă schimbările de management, austriecii au încercat sa vânda banca locală la pachet cu operaţiunile de pe alte pieţe, însă eforturile Volksbank s-au încheiat cu un eșec.

Ca parte a deciziei strategice de a-și lichida portofoliul de afaceri local, austriecii au vândut în prima parte a acestui an operaţiunile de leasing din România şi Polonia către grupul polonez Getin, proprietarul Romanian International Bank.

La capătul opus, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Pe piața bancară este în curs și un alt exit, cel al Bank of Cyprus, proces în care este implicată și Banca Transilvania, potrivit informațiilor MIRSANU.RO. Bank of Cyprus este în curs de lichidare accelerată a portofoliului de active, după ce în primăvară și-a vândut pachetul de 9,9% din Banca Transilvania, iar apoi participația deținută la hotelul JW Marriott de cinci stele din București.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, spunea luna trecută, că pe piața bancară sunt 4 – 5 tranzacții potențiale și că banca face oferte de cumpărare de bănci, atenția fiindu-i concentrată pe segmentul de retail.

Credit foto: Dreamstime.

Fuziune în top 20 bănci: Directorii Carpatica au ales oferta băncii administrate de Horia Manda. Planul ce ar putea aduce un fond de investiții la cârma băncii de la Sibiu, supus aprobării într-o lună

Directoratul Carpatica a convocat pentru 19 decembrie adunarea generală a acționarilor băncii în vederea aprobării unei oferte care prevede fuziunea prin absorbție a Nextebank, instituție de credit aflată în portofoliul fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, condus de ”veteranul” local de private equity Horia Manda. Planul include posibilitatea unei majorări de capital de până la 35 mil. euro printr-un împrumut de capital convertibil în acțiuni, prin care poate fi obținut un pachet de până la 33% din capitalul majorat al Carpatica, mișcare suficient de amplă pentru fondul de investiții condus de Manda cât să devină cel mai mare acționar al băncii și să preia astfel pachetul de control.

Conducerea Carpatica, în frunte cu președintele Directoratului, Johan Gabriels, a anunțat astăzi că va cere acționarilor băncii să aprobe termenii și condițiile principale ale ”oferte ferme revizuite primite de la Nextebank SA la data de 14 noiembrie 2014 pentru fuziunea prin absorbție de către Carpatica”.

Nextebank a fost vândută în 2013 de către grupul bancar ungar MKB fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital, care deține în portofoliu și furnizorul de servicii financiare Patria Credit. La finele anului trecut, Nextebank avea o cotă de 0,2% după activul net în sistemul bancar, în timp ce cota de piață a Carpatica era de aproape șase ori mai mare, de 1,1%, conform raportului anual al BNR. Intrarea ca acționar în Carpatica ar aduce pentru Axxess Capital masă critică pe piața bancară pentru că, pe lângă o rețea cu prezență națională și un brand local cunoscut, înseamnă și asigurarea unui loc între primele 20 de bănci, adică în prima jumătate a clasamentului bancar local după active. La finele lui 2013, Carpatica era pe locul 19 din totalul de 40 de instituții de credit după cota de piață.

De asemenea, pe lista deciziilor care așteaptă votul acționarilor băncii în luna decembrie se află și delegarea către directorii Carpatica a atribuției de a majora capitalul social cu maxim 155 mil. lei (circa 35 mil. euro) ”prin una sau mai multe emisiuni de acțiuni ordinare noi pe o perioadă de un an de la data la care delegarea este aprobată de către acționari”. Emiterea de acțiuni noi este legată de posibila acordare a unui împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea să conțină ”caracteristici de convertibilitate în acțiuni”.

Capitalul social actual al Carpatica este de 314,629 mil. lei (71,11 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro), iar ultimele raportări disponibile pe bursă indică faptul că omul de afaceri Ilie Carabulea, fondatorul și principalul acționar al băncii, deține un pachet de aproximativ 41,29%.

În condițiile unei majorări de capital cu 155 mil. lei, capitalul social al Carpatica ar ajunge la 469,6 mil. lei (106,14 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro) având în vedere că drepturile de vot ale lui Carabulea au fost suspendate. Prin împrumutul de capital acordat care ar majora astfel capitalul social al Carpatica, noul acționar ar obține un pachet de 33% din noul capital social al băncii, în timp ce participația actuală a lui Carabulea ar scădea la circa 27,66% și ar pierde astfel poziția de cel mai mare acționar al băncii. Deciziile ce vor fi aprobate în AGA din 19 decembrie vor avea impact asupra acționarilor Carpatica existenți la data de 14 ianuarie 2015, conform propunerii directoratului băncii.

Aportul de capital proaspăt în Carpatica este una dintre cerințele mai vechi ale băncii centrale, care a susținut în ultima perioadă de timp calea aducerii unui nou investitor în cadrul băncii de la Sibiu pentru a întări poziția acesteia.

După declanșarea crizei financiare în 2008, în jurul Carpatica au început să apară nume interesate de o eventuală preluare, printre care s-au numărat OTP (Ungaria), fondul de investiții britanic AnaCap sau fondul de investiții Pinebridge. Constant, Ilie Carabulea, cel mai important acționar al băncii, a negat discuțiile privind o vânzare a Carpatica. Carabulea a fost arestat preventiv în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

De cealaltă parte, fondurile de investiții administrate de Horia Manda au experiența administrării de afaceri în sectorul bancar local. Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), primul fond administrat de către Axxess Capital, a cumpărat în 1998 pachetul majoritar al Băncii Românești, pe care l-a vândut în 2003 către grupul bancar elen National Bank of Greece (NBG).

Ulterior în același an, RAEF a intrat ca acționar în compania specializată în credite de consum (consumer finance) Estima Finance și în Domenia Credit, specializată în acordarea de credite ipotecare. Cele două companii au fost vândute la pachet împreună cu Motoractive Leasing în 2006 către gigantul financiar american GE Money. În final, portofoliul vândut americanilor a ajuns în 2010 în mâinile grupul bancar turcesc Garanti.

În decembrie 2007 însă, RAEF și Balkan Accesion Fund (BAF), un alt fond administrat de Axxess Capital, au preluat compania specializată în microfinanțare nonbancară Capa Finance redenumită ulterior Patria Credit, marcând astfel revenirea firmei de investiții pe piața serviciilor financiare locale. Următorul pas de extindere semnificativă a venit abia anul trecut, când cel mai ”tânăr” dintre fondurile administrate de Axxess Capital, EEAF, a cumpărat Nextebank și MKB Romexterra Leasing. EEAF are o capitalizare de 70 mil. euro. Printre investitorii în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții  – parte a grupului Banca Europeană de Investiții, DEG – divizia de investiții a băncii germane de stat KfW și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Intenția Axxess Capital de a intra în Carpatica printr-o fuziune cu Nextebank și o majorare de capital ulterioară conturează o nouă platformă de servicii financiare sub umbrela firmei de investiții la o altă scară față de cea vândută în 2006 americanilor de la GE Money.

Axxess Capital, a cărui arie de investiții cuprinde România, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, a fost cel mai activ fond de investiții de pe piața locală. A preluat în vara anului 2013 producătorul de lacuri și vopsele Deutek de la fondul de investiții Advent, la finele anului trecut a cumpărat Nextebank, iar în luna februarie a acestui an a preluat pachetul majoritar al companiei Star Storage din sectorul IT. Portofoliul local este însă mult mai sofisticat și cuprinde de la firme de echipamente industriale, servicii pe piața eficienței energetice, afaceri pe piața de jucării sau zona de producție de soluții antivirus (Bitdefender).

Pe piața bancară, intrarea unui nou investitor în Carpatica este văzută ca o mișcare naturală în condițiile în care în ultimii ani s-au consumat deja mai multe exituri. Astfel, Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) a vândut afacerea locală către UniCredit Țiriac Bank în două etape, în 2013 și în acest an, apoi Citi a cedat portofoliul său de retail către Raiffeisen, iar MKB (Ungaria) și Millennium (Portugalia) au ieșit de pe piața bancară locală. În curs de vânzare sunt activele Bank of Cyprus România, este așteptată vânzarea Volksbank România, iar NBG își vinde subsidiara până în 2018, conform planurilor de redresare anunțate în vară și aprobate de către Bruxelles. O altă categorie de tranzacții derulate acum pe piața bancară vizează vânzarea portofoliilor de credite neperformante de către băncile locale, ce au trecut la curățirea bilanțurilor. Aceste tranzacții lasă însă urme imediate asupra profitabilității instituțiilor de credit, care înregistrează astfel pierderi prin vânzarea cu discount față de valoarea nominală a împrumuturilor, înscrisă în bilanțuri.

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, precizează șefii băncii.

Rata creditelor neperformante era la 30 septembrie de 37,8%. Raportul dintre credite și depozite era la aceeași dată de 53%, pe fondul unei scăderi a activelor bancare cu 19% până la 3,295 mld. lei.

Pe bursa de la București, unde sunt listate acțiunile băncii, cotația a crescut astăzi ușor pe fondul ultimelor informații privind planurile de fuziune cu Nextebank. Valoarea bursieră a Carpatica este de 257,68 mil. lei (58,24 mil. euro, calculat la cursul mediu al zilei), în condițiile în care prețul pe acțiune a fost la închiderea ședinței de 0,0819 lei pe titlu.

Un fond finlandez de investiții a cumpărat aproape 5% din Conpet

Fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF, înregistrat în Luxemburg și administrat de firma finlandeză de investiții KJK Capital, a ajuns la o participație de 7,0682% din transportatorul petrolier de stat prin conducte Conpet, după ce a cumpărat pe bursă un pachet de 390.000 de acțiuni. Finlandezii dețin acum un pachet de 611.933 de acțiuni la Conpet.

Tranzacția din 13 noiembrie și raportată astăzi pe bursa de la București face din fondul finlandez un acționar mai important decât Fondul Proprietatea, care tocmai și-a redus participația la 6,1% în Conpet în urma unui plasament privat accelerat. Cel mai mare acționar al Conpet este statul român prin intermediul Ministerului Economiei, cu o participație de 58,71%.

Fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a fost înființat în 2012 ca vehicul pentru investițiile firmei finlandeze pe piețele din Balcani, unde ținta sa sunt companii listate pe bursă și nelistate. Primul fond lansat în 1998, KJK Fund SICAV – SIF este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din țările baltice.

În mod obișnuit, durata unei investiții a fondului finlandez se situează între 4 și 6 ani.
Conpet are o valoare bursieră de 103,71 mil. euro la ultima cotație de 53 de lei pe acțiune.

Fondul Proprietatea a vândut săptămâna trecută un pachet de 23,6% din Conpet pentru 22,5 mil. euro.

Captura articolului publicat pe 12 noiembrie de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care anunța în premieră vânzarea fabricii de detergenți de la Timișoara de către P&G către Dalli din Germania

P&G confirmă tranzacția anunțată în premieră de MIRSANU.RO: ”P&G a finalizat un contract având ca obiect transferul fabricii sale din Timișoara grupului Dalli din Germania. Ne așteptăm ca afacerea să fie încheiată în cursul anului calendaristic 2015”

Gigantul american P&G a confirmat tranzacția anunțată în premieră de către MIRSANU.RO în data de 12 noiembrie, prin care fabrica de detergenți de la Timișoara a fost vândută către compania Dalli din Germania.

”P&G a finalizat un contract având ca obiect transferul fabricii sale din Timișoara grupului dalli din Germania. Tranzacția prevede vânzarea, transferul fabricii și al utilajelor și bunurilor acesteia. Fabrica produce detergent pudră pentru rufe – Ariel, Bonux, Tide – și detergent de vase Fairy”, a confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cornelia Sofronie, Communications Senior Manager în cadrul Procter & Gamble.

”Ne așteptăm ca afacerea să fie încheiată, finalizată în cursul anului calendaristic 2015, ținând cont de faptul că va urma procedura necesară pentru obținerea aprobărilor. Angajații fabricii vor deveni angajați ai grupului dalli. P&G va efectua această tranzacție conform valorilor, principiilor și politicii sale de responsabilitate socială”, a adăugat reprezentantul P&G.

Americanii au vândut fabrica de detergenți de la Timișoara către afacerea de familie din  Germania și rămân pe piață cu fabrica de la Urlați (județul Prahova), care produce șampoane și produse de îngrijire a părului.

Valoarea tranzacției depășește 30 milioane de euro, conform informațiilor MIRSANU.RO. Oficialii companiei americane nu au făcut niciun fel de comentariu privind valoarea tranzacției, din motive de confidențialitate.

Fabrica de la Timișoara era furnizor pentru alte unități din cadrul P&G și va continua pentru o perioadă determinată livrările către grupul american.

Vânzătorul tranzacției este compania Detergenți SA, care grupează activitățile de producție ale P&G pe piața locală. Tot în acest an, activele aferente afacerii cu înălbitori ACE din cadrul fabricii de la Timișoara au fost vândute unei societăți mixte, în care grupul american este asociat cu italienii de la Fater.

Detergenți SA a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 145,89 mil. lei (33,01 mil. euro, calculat la cursul mediu anual comunicat de BNR de 4,419 lei la euro) și un profit net de 16,73 mil. lei (3,78 mil. euro) la un personal format din 542 de angajați.

Cumpărătorul este unul dintre cei mai mari producători europeni de profil. Grupul german dalli are șapte fabrici în Germania, Olanda, Spania și Austria. Numără aproximativ 2.000 de angajați, conform ultimelor datelor disponibile pe site-ul companiei. Dalli produce bunuri de tip private label de la detergenți, produse de curățenie, de îngrijire a corpului, părului și a pielii până la cosmetice și creme de protecție solară. Produsele sunt vândute sub mărcile private ale unor lanțuri de retail sau furnizori.

Fabrica de ciment Medgidia a Lafarge este orientată către export, dat fiind accesul imediat la Marea Neagră. Sursă foto: Lafarge.

Vânzarea afacerii Lafarge din România a ajuns în faza deschiderii camerei de date pentru investitorii interesați. Fondul turc de pensii Oyak și-a declarat deja interesul pentru active

Vânzarea afacerii Lafarge din România a ajuns în faza deschiderii camerei de date pentru investitorii interesați, care vor putea astfel intra pentru a-și completa informațiile și a adresa întrebări reprezentanților companiei franceze, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Fondul de pensii al armatei turce Oyak este unul dintre cumpărătorii interesați de activele scoase la vânzare de către Lafarge și Holcim în România, Serbia și Ungaria, afirmă Celal Caglar, șeful diviziei de ciment și componente auto din cadrul Oyak Group, citat de Bloomberg.

”Suntem interesați să facem ofertă fie numai Oyak, fie împreună cu un grup european” pentru active, a spus Caglar. Oyak are 2 mld. dolari pentru achiziții în numerar pentru achiziții și poate crește de peste cinci ori această valoare dacă este cazul, a spus acesta, conform Bloomberg.

”Urmărim îndeaproape acest proces de vânzare”, a precizat reprezentantul Oyak.

Oyak este cel mai mare producător de ciment din Turcia a finalizat pe 10 noiembrie achiziția Denizli Cimento de la grupul irlandez CRH și Eren Holding AS pentru un preț cuprins în marja 400 – 450 mil. dolari.

Grupul Oyak dispune de șase fabrici, inclusiv Denizli, de o capacitate de producție de 20,1 milioane de tone pe an, care înseamnă 19% din capacitatea totală a Turciei. Capacitățile de producție de clincher se situează la 10,3 milioane de tone pe an, respectiv o cotă de 15% din totalul pieței.

Estimările Oyak privind rata de creștere a pieței cimentului din Turcia indică 6% pentru acest an, respectiv 5% pentru 2015, conform Bloomberg.

Fuziunea Lafarge și Holcim la nivel global începe să reașeze ierarhiile în piața cimentului, pe lângă noul lider astfel rezultat, o parte dintre activele companiei franceze și a celei elvețiene trebuie vândute pentru a nu afecta climatul concurențial din mai multe jurisdicții, printre care și România.

Lafarge, Holcim și HeidelbergCement (Germania), practic, își împart piața din România în trei bucăți aproape egale. Decizia celor două grupuri a fost ca în cazul pieței locale să fie vândute toate activele și participațiile Lafarge, urmând ca noua companie rezultată după fuziune să activeze aici cu structurile actuale ale Holcim.

Vânzarea activelor Lafarge și Holcim a stârnit un interes puternic pe Glob, în cursă înscriindu-se investitori strategici și fonduri de investiții. La un moment dat, directorul general executiv (CEO) al Holcim, Bernard Fontana, spunea că au fost primite peste 100 de scrisori de interes. Printre cei care și-au exprimat interesul se află irlandezii de la CRH (proprietarul producătorului de BCA Elpreco Craiova), Oyak, Cemex, fondurile de investiții Advent, CVC Capital Partners, Autoritatea de Investiții din Abu Dhabi și Blackstone Group.

Pe lângă satisfacerea condițiilor concurențiale, tranzacțiile de vânzare a activelor de pe listă vor elibera lichidități importante care ajută la relaxarea nivelului datoriilor față de creditori și conturează un mega – jucător pe piața competitivă a cimentului. Vânzarea activelor Lafarge și Holcim ar putea ajunge până la 7 mld. euro, ceea ce corespunde unui multiplu de 8 aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), potrivit unor estimări ale analiștilor Credit Suisse Group AG.

Stadiul procesului de vânzare ale activelor Lafarge din România

Lafarge Ciment România, bastionul principal al producătorului francez de ciment, și toate celelalte companii – satelit ale francezilor au atras deja interes din partea unor investitori, atât Oyak, cât și alți investitori strategici, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

”În acest moment, procesul de vânzare a avansat și a fost deschisă camera de date a companiei astfel încât investitorii interesați vor putea intra în perioada următoare pentru a-și completa informațiile și a adresa întrebări legate de activitatea Lafarge”, susțin sursele MIRSANU.RO. După ce investitorii își vor crea o imagine mai clară în urma procesului de analiză financiară (due dilligence – n.r.), vor trece în etapa ofertelor angajante.

Principalele active ale Lafarge scoase la vânzare în România sunt două fabrici de ciment la Medgidia și Hoghiz (județul Brașov), uzina de măcinare de la Târgu Jiu, o rețea de stații de betoane și de agregate, operatorul portuar din Medgidia și alte participații majoritare, respectiv minoritare în companii cu activități în materiale de construcții și servicii adiacente. Dintre toate activele, fabrica de ciment de la Medgidia cuplată cu operatorul portului au importanță strategică, datorită locației excelente pentru export.

Notă - Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual comunicat de către BNR. Sursă date: Ministerul Finanțelor Publice.

Notă – Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual comunicat de către BNR. Sursă date: Ministerul Finanțelor Publice.

Lafarge Ciment România, cea mai mare operațiune locală a francezilor, a raportat pentru anul trecut un profit net de 10 mil. euro la o cifră de afaceri de 155,1 mil. euro și un personal format din 457 de angajați. CITEȘTE AICI PROFILUL COMPLET LAFARGE CIMENT ROMÂNIA SA.

Comparativ, Holcim România SA, subsidiara concernului elvețian, a înregistrat anul trecut o pierdere de 1,39 mil. euro la o cifră de afaceri de 202,14 mil. euro și un personal format din 816 de angajați. Cea mai importantă linie de afaceri a companiei este reprezentată de cele trei fabrici de ciment de la Câmpulung, Aleșd și Turda.

Fondul Proprietatea a obținut 22,5 mil. euro din vânzarea pachetului de 23,6% din Conpet. Prețul pe acțiune cu 8% sub cel de pe piața bursieră

Fondul Proprietatea a anunțat că a finalizat vânzarea pachetului de 23,6% din Conpet printr-un plasament privat accelerat la un preț de 48,5 lei pe acțiune. Fondul încasează astfel 22,5 mil. euro din vânzarea participației la un preț situat cu aproximativ 8% sub cotația la care se tranzacționează titlurile Conpet .

Fondul Proprietatea a rămas acționar la Conpet cu 6,1%. Tranzacția este un pas din strategia fondului administrat de Franklin Templeton de a-și reduce expunerea pe activele de pe piața de energie. În prima parte a anului, fondul și-a făcut exitul din Transelectrica, o altă companie listată pe bursă al cărei acționar majoritar este statul român.

Wood & Company Financial Services acționează în calitate de coordonator global unic și unic bookrunner al tranzacției, au anunțat reprezentanții FP. BRD SocGen este co – manager al tranzacției.

Principalul acționar al Conpet este Ministerul economiei, cu un pachet de 58,72% din acțiunile firmei petroliere.

Tabelul prezentat mai sus include cele mai mari dețineri din portofoliul Fondului Proprietatea. În total, FP avea la 30 iunie 58 de companii în portofoliu.

Fondul Proprietatea vinde 23,6% din Conpet prin plasament privat accelerat. Pachetul valorează pe bursă 24 mil. euro

Fondul Proprietatea (FP), administrat de americanii de la Franklin Templeton, a anunțat astăzi că intenționează să-și vândă un pachet de 23,6% din participație pe care o dețin la transportatorul de țiței prin conducte Conpet, companie controlată de către stat.

Dacă vânzarea va avea succes, FP va rămâne ulterior acționar în Conpet cu numai 6,1% în compania petrolieră.

Vânzarea de acțiuni Conpet se va face printr-un plasament privat accelerat și se înscrie în strategia administratorului de fonduri de a-și reduce expunerea portofoliului pe companiile din sectorul energetic. În acest an, FP și-a vândut în luna iulie pentru 48,5 mil. euro pachetul de 13% din transportatorul de electricitate Transelectrica, din acționariatul căreia a ieșit complet atunci.

Valoarea bursieră a Conpet Ploiești este de 454,52 mil. lei (102,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei), ceea ce înseamnă că pachetul de acțiuni al FP valorează pe piață aproximativ 107,3 mil. lei (24,23 mil. euro). Ultima cotație a acțiunii Conpet este de 52,5 lei.

Wood & Company Financial Services acționează în calitate de coordonator global unic și unic bookrunner al tranzacției, au anunțat reprezentanții FP. BRD SocGen este co – manager al tranzacției.

Principalul acționar al Conpet este Ministerul economiei, cu un pachet de 58,72% din acțiunile firmei petroliere.

În ceea ce privește Fondul Proprietatea, portofoliul acesteia includea la 30 iunie participații în 58 de companii, din care 20 de firme listate, care aveau o pondere de 51% din valoarea activului net al fondului și alte 38 de companii nelistate pe bursă, care reprezentau 42% din valoarea activului net.

Sursă foto: Procter & Gamble.

Americanii de la Procter & Gamble vând fabrica de detergenți de la Timișoara către compania germană Dalli într-o tranzacție de peste 30 mil.euro

Gigantul american Procter & Gamble din sectorul bunurilor de larg consum vinde fabrica de detergenți de la Timișoara către compania germană Dalli în cadrul unei tranzacții de peste 30 de milioane de euro, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Tranzacția nu include activele privind înălbitorul ACE, vândute deja în acest an de către P&G către compania mixtă pe care americanii o au împreună cu italienii de la Fater.

Dalli, o afacere de familie fondată în Germania în 1845, pune astfel piciorul pe piața românească și, din informațiile MIRSANU.RO, intenționează să își extindă operațiunile locale.

Vânzătorul în această tranzacție este firma Detergenți SA, care se ocupă de producția locală de cosmetice, săpunuri și detergenți a gigantului american. Afacerea vândută companiei germane este furnizor pentru unități afiliate gigantului american.

Reprezentanții Procter & Gamble și cei ai Dalli nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până în momentul publicării articolului.

În urma tranzacției practic, americanii rămân în portofoliu cu fabrica de la Urlați. P&G are în curs planuri de extindere a producției de bunuri de larg consum din județul Prahova. Dacă fabrica de la Timișoara se ocupă de producția de detergenți, cea de la Urlați produce șampoane și produse de îngrijire a părului. În 2010, P&G a inaugurat fabrica de la Urlați, în care au fost investiți peste 100 mil. dolari în crearea de la zero a unității. Strategia grupului american în România este orientată către a exporta cea mai mare a producției de bunuri de larg consum a fabricilor de la Timișoara și Urlați.

P&G, unul dintre liderii globali ai sectorului de bunuri de larg consum, este activ pe piața românească prin mai multe companii.

P&G tabel companii romania rezultate 12112014

Astfel, activitățile de producție locale sunt reunite sub umbrela firmei Detergenți SA, care anul trecut a raportat o cifră de afaceri de 145,89 mil. lei (33,01 mil. euro, calculat la cursul mediu anual comunicat de BNR de 4,419 lei la euro) și un profit net de 16,73 mil. lei (3,78 mil. euro) la un personal format din 542 de angajați.

Procter & Gamble Distribution SRL din domeniul comerțului cu bunuri de larg consum este cea mai mare dintre afacerile locale și a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 1,217 mld. lei (275,40 mil. euro) și un profit net de 21 mil. lei (4,75 mil. euro) la un personal format din 44 de angajați.

O altă companie de aici din grupul P&G este Procter & Gamble Marketing Romania SRL, care anul trecut a obtinut un câștig net de 7,12 mil. lei (1,61 mil. euro) la o cifră de afaceri de 123,155 mil. lei (27,87 mil. euro) și un număr de 378 de angajați, conform datelor disponibile în ultimul bilanț.

La nivel de grup, Procter & Gamble a raportat pentru ultimul an financiar venituri de 83 mld. dolari și un câștig net de peste 11,6 mld. dolari. Compania are o valoare bursieră de 242,3 mld. dolari pe bursa de la New York la ultima cotație de 89,67 dolari pe acțiune. Din portofoliul său de mărci fac parte pe segmentul detergenților produse precum Ariel, Bonux, Tide sau Lenor.

Compania germană Dalli este unul dintre cei mai mari producători europeni de profil. Are șapte fabrici în Europa, localizate în Germania, Olanda, Spania și Austria. De acum, și România intră pe harta unităților de producție Dalli. Numără aproximativ 2.000 de angajați, conform ultimelor datelor disponibile pe site-ul companiei. Dalli produce bunuri de tip private label, adică firma germană produce bunuri de larg consum care se vând sub marca proprie a unui lanț de comerț sau a unui furnizor. În portofoliul de producție intră detergenți, produse de curățenie, de îngrijire a părului și a pielii, cosmetice și creme de protecție solară.

Enel ar putea renunța la vânzarea activelor din România și Slovacia. Șeful Enel pentru Europa de Est spune că tranzacția din România ar putea fi necesară pentru a completa veniturile ce vor fi obținute de italieni din vânzarea unui pachet de acțiuni Endesa

Grupul italian de utilități Enel ar putea renunța la vânzarea activelor sale din România și Slovacia dacă va strânge fonduri din alte tranzacții, a declarat într-un interviu pentru Wall Street Journal Luca d’Agnese, directorul operațiunilor Enel pentru Europa de Est și fost country manager al grupului pentru România.

Acesta afirmă că grupul italian a primit „câteva oferte neangajante” pentru activele din România, inclusiv de la companiile de stat Electrica și Nuclearelectrica. Analiștii SocGen estimează că activele scoase la vânzare în România valorează  circa 850 mil. euro.

Italienii se așteaptă să încheie în această lună tranzacția de vânzare a unui pachet de 17 – 22% din compania spaniolă Endesa, pe care o dețin, pentru aproximativ 2,5 mld. – 3 mld. euro. Analiștii SocGen sunt chiar mai optimiști și estimează că vânzarea pachetului de acțiuni la Endesa va aduce 4 mld. euro în conturile Enel.

Luca d’Agnese a spus, potrivit Wall Street Journal, că dacă se finalizează vânzarea pachetului de acțiuni Endesa, Enel ar mai avea nevoie numai de vânzarea activelor sale din România pentru a strânge fondurile necesare în vederea atingerii cerințelor de reducere a datoriilor.

”Ideea a fost de a crea opțiuni multiple astfel încât compania să nu fie pusă niciodată la colț. Nu trebuie să vindem la orice preț”, a declarat fostul șef al operațiunilor Enel din România, avansat apoi director pentru întreaga regiune.

În România, procesul de vânzare este coordonat de băncile de investiții Citi și UniCredit.

Italienii au dat până acum semnale în mod repetat că este posibil să renunțe la vânzarea activelor din România cu toate că procesul este în continuare în derulare, iar investitorilor le-au fost cerute ofertele indicative până la finele lunii trecute. O explicație ar putea fi aceea că Enel testează apele pentru a vedea cât poate obține din vânzarea acestor active, iar lista ”subțire” de investitori interesați, care la rândul lor, nu se bat pentru tot pachetul de active, ci urmăresc anumite ținte, să fi dezamăgit așteptările inițiale ale italienilor privind această tranzacție.

Credit foto: Dreamstime.

Un gigant al pieței de telecomunicații din România și-a făcut un fond de investiții de 500 mil. euro pentru achiziții în Europa. Precizarea Deutsche Telekom pentru MIRSANU.RO: Noul fond nu vizează portofoliul existent în România sau planurile privind privatizarea mai departe a Romtelecom

Deutsche Telekom, proprietarul grupului de companii Telekom Romania, a anunțat astăzi înființarea unui fond de investiții, pentru care alocă 500 de milioane de euro, scară la care devine unul dintre cele mai mari astfel de fonduri din Europa, a anunțat astăzi Tim Höttges, CEO al gigantului german de telecomunicații.

Consiliul de Supraveghere al Deutsche Telekom AG a aprobat înființarea unei echipe demanageri de investiții specializați în cadrul unei entități nou create numite Deutsche Telekom Capital Partners (DTCP).

Deutsche Telekom are în plan pentru DTCP asigurarea de fonduri în valoare de 500 mil. euro pentru o perioadă de cinci ani, ceea ce dublează angajamentul grupului în investiții cu capital de risc și inovație tehnologică. Strategia sa de investiții se focusează pe sectoarele de telecomunicații, media și tehnologie pe piețele din Germania și Europa, dar se va uita și la oportunitățile din America de Nord și Israel. Fondul va fi operațional la începutul anului viitor.

Referitoare la piața românească, activitatea fondului nu vizează portofoliul existent.

”Înființarea acestei companii (fond – n.r.) nu ar trebui interpretată ca un vehicul pentru dezvoltarea ulterioară a portofoliului Deutsche Telekom de active deja existente. Fondurile nu vor fi utilizate în activități generale de fuziuni și achiziții pe piețele din Uniunea Europeană. În ceea ce privește piața românească, orice alte planuri privind privatizarea mai departe a Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) nu sunt în sfera DTCP”, a precizat printr-un email pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Elpida Trizi, Senior Comunicare Corporativă în cadrul Deutsche Telekom.

DTCP va combina ”expertiza și forța unei corporații mari cu agilitatea și flexibilitatea unei mici companii de investiții”, Deutsche Telekom urmând să ia astfel ”ce e mai bun din cele două lumi” ca să meargă înainte, a spus Tim Höttges, CEO al Deutsche Telekom.

Tim Höttges, CEO al Deutsche Telekom. Sursă foto: Deutsche Telekom.

Tim Höttges, CEO al Deutsche Telekom. Sursă foto: Deutsche Telekom.

Un astfel de fond – hibrid va lărgi considerabil spectrul de investiții al Deutsche Telekom, care astfel va putea să investească în mai multe companii mature decât până acum.

În România, Deutsche Telekom este activ prin intermediul grupului de firme Telekom Romania, sub umbrela căreia se regăsesc foștii operatori Romtelecom și subsidiara locală a Cosmote. Germanii au intrat indirect acționari în cele două companii locale prin intermediul participației deținute la firma elenă OTE, care este acționarul majoritar a celor două entități. Romtelecom, liderul pieței de telefonie fixă, și Cosmote, al treilea jucător de pe piața telefoniei mobile, acționează acum sub brandul T al companiei – mamă din Germania. Romtelecom și-a schimbat numele în Telekom Romania Communications, iar Cosmote Romania se numește acum Telekom Romania Mobile Communications.

Statul român, care deține încă un pachet minoritar de acțiuni în fosta companie Romtelecom, și-a anunțat intenția de a-și vinde participația sau de a o lista pe bursă.

Grupul de firme Telekom Romania activează pe competitiva piață locală de telecomunicații alături de alți giganți străini de profil precum Orange și Vodafone, în condițiile în care un alt jucător major este grupul RCS & RDS, controlat de omul de afaceri din Oradea Zoltan Teszari.

Recent, Vodafone a dat semnale prin șeful său, Vittorio Colao, chiar la București că este interesată de oportunitățile de extindere de pe piața locală și că nu sunt excluse achiziții. În acest moment, o afacere majoră în sectorul de telecomunicații aflată în curs de vânzare este Digital Cable Systems, al cărei acționar principal este fondul de investiții PineBridge.

Deutsche Telekom și-a extins recent portofoliul său în România prin achiziția operațiunilor GTS Central Europe de pe piețele din regiune.

Deutsche Telekom este una dintre cele mai mari companii integrate de telecomunicații din lume, cu peste 142 de milioane de clienți de telefonie mobilă și 31 milioane de clienți pe telefonie fixă.

Are operațiuni în circa 50 de țări, inclusiv în România, și peste 229.000 de angajați în lume. Pentru anul financiar 2013, grupul german a raportat venituri de 60,1 mld. euro, din care mai mult de jumătate provin de pe piețele din afara Germaniei. Acțiunile sale sunt listate pe bursele din Germania și SUA. Un pachet de 68,1% din acțiuni este listat pe piața bursieră, cei mai importanți acționari fiind statul federal german cu 14,5% și grupul bancar german de stat KfW cu 17,4%, conform datelor disponibile la 30 septembrie 2013.

Marinel Buduja este unul dintre cei mai cunoscuți bancheri din România. Credit foto: Dreamstime.

Șeful băncii lui Dorin Umbrărescu, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri din România, și-a dat demisia. BRCI neagă informațiile privind vânzarea sau fuziunea cu Banca Feroviară sau cu alte bănci de pe piață

Marinel Burduja, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri locali, și-a depus ieri mandatul de director general (CEO) al Băncii Române de Credite și Investiții (BRCI), al cărei proprietar este omul de afaceri Dorin Umbrărescu, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

Burduja și-a dat demisia din motive personale, adaugă sursele citate.

Astăzi, au apărut pe piața financiară informații potrivit cărora, Valer Blidar, proprietarul Băncii Comerciale Feroviare, a spus că este în negocieri pentru achiziția unei bănci nou – înființate cu capital românesc, lăsând să se înțeleagă că este vorba despre BRCI, banca al cărei acționar majoritar este Dorinel Umbrărescu. Reprezentanții BRCI au dezmințit însă aceste informații.

”În acest moment, nu există nici o intenție de negociere în legătură cu preluarea, vânzarea, fuziunea Băncii Române de Credite și Investiții cu alte bănci sau instituții financiare. Negăm cu acest prilej informațiile apărute în presă”, au precizat reprezentanții BRCI.

Referitor la subiectul demisiei lui Marinel Burduja de la șefia băncii, reprezentanții BRCI au precizat telefonic pentru MIRSANU.RO că mâine va fi dat publicității un comunicat pe acest subiect.

Marinel Burduja a preluat poziția de președinte executiv la BRCI în octombrie 2013. Omul de afaceri Dorin Umbrărescu, cunoscut pentru afacerile sale din sectorul construcțiilor, a cumpărat un pachet de 93,27% din fosta ATE Bank România de la banca elenă Piraeus în aprilie 2013 pentru 10,3 mil. euro. Ulterior, banca și-a schimbat numele în Banca Română de Credite și Investiții. În echipa de conducere a băncii au fost aduși bancheri români de top de pe piața locală. Astfel, Roxana Moldovan, fost vicepreședinte ABN Amro România, apoi RBS Bank România, Magdalena Manea, care și ea a făcut parte din conducerea aceleiași bănci, au fost aduse în Consiliul de supraveghere al BRCI. Roxana Moldovan a preluat poziția de președinte al Consiliului de Supraveghere al BRCI, iar Marinel Burduja poziția de Director General.

Din primăvara acestui an însă a început o serie de plecări de la vârful băncii. Astfel, Dorin Badea, fost director al Trezoreriei în UniCredit Țiriac Bank, și adus ca vicepreședinte la BRCI a plecat în aprilie, la numai două luni după ce fusese adus.

Eugen Cîrstea, fost director executiv al direcției piețe financiare în BCR, a venit în aprilie ca vicepreședinte al BRCI responsabil cu Trezoreria și piețe de capital, a plecat și el în vară. Magdalena Manea și George Ciobănașu, amândoi membri în Consiliul de Supraveghere al băncii, au plecat luna trecută de la BRCI.

Seria de plecări de bancheri de la vârful BRCI culminează acum cu demisia lui Marinel Burduja, directorul general al băncii.

Marinel Burduja, absolvent al Academiei de Studii Economice din București, are în spate o carieră în sectorul bancar de peste două decenii. A lucrat la Bancorex, absorbită ulterior de către BCR în perioada în care aceasta din urmă era bancă de stat. Burduja a trecut la jumătatea anilor 90 în sectorul bancar privat la subsidiara locală a Credit Anstalt. Între 1998 și 2001, a fost vicepreședinte al ABN Amro România, iar din 2001 trece la Raiffeisen Bank România, unde a fost vicepreședinte al băncii responsabil de activitatea de corporate, adică de portofoliul de clienți – companii. Marinel Burduja a ocupat și poziția de prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, iar în 2012 și-a dat demisia din instituția condusă de Steven Van Groningen.

Divizia de investiții a Băncii Mondiale a ajuns la 5,36% din Banca Transilvania după conversia unor obligațiuni. Instituțiile financiare internaționale au aproape 20% din a treia bancă de pe piață

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, și-a majorat participația pe care o deține în cadrul Băncii Transilvania, a treia bancă de pe piața locală, de la 3,54% la 5,36% prin conversia unor obligațiuni. IFC a ajuns acum la un pachet de 139, 847 milioane de acțiuni față de 90,581 milioane de acțiuni anterior.

Tranzacția a avut loc pe 7 noiembrie și a fost făcută publică astăzi printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București.

Cel mai mare acționar al Băncii Transilvania este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu 14,61% din acțiuni, urmat acum de IFC cu 5,36% și Horia Ciorcilă, președintele băncii, împreună cu grupul de acționari cu care acționează concertat, cu un pachet de 5,1%.

Banca Transilvania este una dintre cele mai profitabile instituții de credit de pe piața locală, pentru primele nouă luni raportând un profit net de 338,13 mil. lei, în creștere cu 40,8% față de rezultatul obținut în perioada similară a anului anterior.

Șefii băncii au dat în acest an semnale repetate că Banca Transilvania este pregătită să treacă la achiziții pentru a-și extinde cota de piață, în special pe retail. Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de administrație al băncii, a spus luna trecută pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că instituția de credit pe care o conduce face oferte de cumpărare de bănci de pe piață. Din informațiile MIRSANU.RO, una din băncile vizate de către instituția financiară din Cluj este Bank of Cyprus România, aflată în acest moment în proceduri de vânzare, și care așteaptă oferte angajante de la investitorii interesați. Bank of Cyprus a fost ea însăși acționar la Banca Transilvania cu un pachet de 9,9% până în acest an, pe care l-a vândut pe fondul strategiei sale de exit din România.

Acțiunile Băncii Transilvania sunt listate la Bursa de Valori București, valoarea sa de piață fiind de 4,617 mld. lei (1,042 mld. euro) la ultima cotație pe titlu de 1,77 lei.

NEPI TABEL CREDITE POZA MAIN

De ce emisiunea de euroobligațiuni a fondului de investiții NEPI candidează pentru cea mai mare tranzacție de finanțare din acest an dedicată pieței românești. ”Armăsarul” industriei imobiliare locale ar putea strânge peste 300 mil. euro de la investitori

Fondul de investiții imobiliare NEPI (New Europe Property Investments) ar putea atrage prin emisiunea sa de obligațiuni în euro cea mai mare finanțare corporativă din acest an pentru piața românească. Valoarea sa ar putea depăși 300 de milioane de euro dacă luăm în calcul intenția fondului de a înlocui portofoliul de împrumuturi bancare garantate cu datorii negarantate, intenție dezvăluită în momentul acordării ratingului de către agenția internațională de evaluare financiară Moody’s. Cum au trecut deja trei săptămâni de la momentul de start al întâlnirilor cu investitorii, răspunsul acestora la emisiunea de obligațiuni gândită de NEPI este așteptat să fie cunoscut în perioada imediat următoare.

Pe 17 octombrie, agenția internațională de rating Moody’s a anunțat acordarea NEPI calificativului Ba1, însoțit de perspectivă stabilă.

”Ratingul permite companiei să exploreze posibilitatea de a elibera datorii negarantate la nivel de grup pentru a optimiza sursele de finanțare”, au explicat reprezentanții NEPI, care astfel și-au pregătit terenul pentru lansarea unei emisiuni de obligațiuni corporative.

De asemenea, analiștii Moody’s notează că ”la 30 iunie 2014, portofoliul de proprietăți al NEPI este în mare măsură securizat, în condițiile în care aproximativ 35% din activele sale sunt libere de sarcini” și că proprietățile asigură ”o sursă potențial limitată de lichiditate alternativă”. Aceștia se așteaptă, conform anunțului privind acordarea ratingului NEPI, la o îmbunătățire a nivelului de lichiditate în condițiile în care ”compania are în plan să refinanțeze împrumuturile sale garantate cu datorii negarantate”.

NEPI avea la 30 iunie de rambursat către bănci împrumuturi totale de 283,72 mil.euro. Rata medie a dobânzii pentru credite, care include și costurile de acoperire a riscului de rată a dobânzii, a fost de 4,98%, conform rezultatelor financiare consolidate neauditate din primul semestru. O refinanțare integrală a acestui portofoliu la care s-ar putea adăuga și eventuale fonduri proaspete pentru alte achiziții ridică nevoia de bani la minim 300 mil. euro. La acest nivel, finanțarea de care NEPI are nevoie să o atragă de la investitori ar fi cea mai mare tranzacție corporativă de acest tip de la începutul anului, care vizează piața românească. Proprietățile NEPI sunt situate în cea mai mare parte a lor în România și au fost folosite drept colateral pentru garantarea împrumuturilor de la bănci.

Pe 20 octombrie, oficialii fondului de investiții anunțau că sondează interesul investitorilor pentru o emisiune de obligațiuni în euro și că au mandatat în acest scop băncile de investiții Deutsche Bank, Investec și Raiffeisen International ”să aranjeze o serie de întâlniri cu investitori în instrumente cu venituri fixe în întreaga Europă Continentală și în Marea Britanie, începând cu data de 21 octombrie”, conform comunicatului transmis burselor de valori unde sunt listate acțiunile NEPI. Acțiunile NEPI sunt cotate pe bursa de la Londra, Johannesburg (Africa de Sud) și București.

În acest moment, NEPI dispune de poziția de lider pe segmentul spațiilor comerciale din România, de un grad confortabil de îndatorare, de o rată de profitabilitate atractivă,  de lichidități importante ceea ce alături de un portofoliu de proprietăți închiriat în proporție de 96% și cu un rating situat cu o treaptă sub cel suveran al României. Dacă adăugăm și interesul manifestat de investitori pe bursa de la Johannesburg luna trecută când datorită gradului mare de subscrieri, majorarea de capital inițială de 80 mil. euro a ajuns în final la aproximativ 100 mil. euro, putem spune că NEPI a demonstrat că are acces la capitalul investitorilor.

După primul semestru al acestui an, NEPI a raportat un grad de îndatorare de 16%. Politica fondului este ca gradul de îndatorare să se încadreze într-o țintă de 30% și poate fi acceptată o creștere chiar de până la 35% pentru a permite fructificarea oportunităților de investiții apărute pe piață. Fondul cotat pe bursa londoneză are în acest moment un spațiu larg de manevră pentru a contracta finanțări noi, care să-i asigure lichiditățile necesare planurilor de achiziții.

La 30 iunie 2014, NEPI avea în portofoliu 52 de proprietăți, activele totale ajungând la 1,21 mld. euro. Proprietățile din segmentul retail (centre comerciale) aveau o pondere de două treimi din portofoliul total, în timp ce imobilele de birouri ocupau 31%, iar sectorul spațiilor industriale avea o cotă de numai 3%. La jumătatea anului, fondul de investiții sud – african avea 164 mil. euro în numerar și în acțiuni cotate. La acestea se adaugă o facilitate de credit de 9,5 mil. euro pusă la dispoziție de către UniCredit, care nu a fost folosită până acum.

Între timp, aceste valori au mai suferit modificări pe fondul ultimelor achiziții. Astfel, pe 31 octombrie, NEPI a anunțat achiziția centrului comercial Promenada din nordul Bucureștiului pentru care a plătit 148 mil. euro în numerar din resurse proprii.

NEPI a obținut în primul semestru al anului un profit după impozitare de 28,6 mil. euro la venituri nete de 30,26 mil. euro, conform situațiilor financiare proforma neauditate exprimate conform standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS).

Fondul a înregistrat pe perioada ultimului an până la 30 iunie un nivel al datoriilor nete de 2,3 mai mare comparativ cu câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA), ceea ce indică faptul că NEPI poate suporta cu ușurință nivelul actual al datoriilor curente, explică analiștii Moody’s în raportul de evaluare aferent acordării ratingului. Aceștia avertizează că o scădere a ratingului NEPI ar putea surveni dacă dificultățile operaționale ar afecta profitabilitatea sau fluxul de numerar sau în situația în care crește expunerea pe riscul de dezvoltare în sensul că nivelul dezvoltărilor angajate raportate la portofoliul de investiții imobiliare ar depăși 25%. Un alt risc ar putea veni din direcția unor schimbări în structura de capital a companiei cum ar fi un nivel al datoriilor de până la 35% raportat la valoarea activelor totale.

Pe lista proprietăților aduse ca garanții pentru creditele luate de la bănci se află Floreasca Business Park, unde mai sunt de rambursat 53,67 mil. euro, Aupark Zilina din Slovacia (unde mai sunt de plătit 51,79 mil. euro), Brăila Mall pentru care mai sunt de plătit 34,6 mil. euro, imobilul de birouri The Lakeview din București unde mai trebuie rambursate încă 28,77 mil. euro, City Business Centre cu 26,2 mil. euro și alte active în cazul cărora însă nivelul datoriei este sub pragul de 20 mil. euro în fiecare caz în parte.

Din totalul de 283,72 mil. euro pe care NEPI trebuie să le ramburseze băncilor, un sfert din datoriii au scadența în acest an, mai exact 69,1 mil. euro, iar alte 115,9 mil. euro trebuie plătite după anul 2018.

NEPI, cu toate că activele sale sunt plasate în cea mai mare parte în România, este un fond ale cărui operațiuni sunt în curs de extindere în bazinul Europei de Est. Fondul este prezent și pe alte piețe din regiune precum Slovacia și Serbia.

NEPI a recurs până acum la majorări de capital și credite bancare, astfel că pasul spre o emisiune de obligațiuni în euro înseamnă lărgirea evantaiului de soluții prin care să-și optimizeze costurile de finanțare.

Investitorii de pe piețele de capital au devenit un canal de finanțare alternativ sondat tot mai des de companii în ultima vreme în condițiile în care pot obține costuri mai avantajoase față de creditele bancare.

Pe piața românească, au recurs la emisiuni de obligațiuni  de anul trecut încoace Transelectrica, UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen Bank, care s-au adresat investitorilor locali, dar și compania de telecomunicații RCS & RDS. Aceasta din urmă a obținut în urmă cu un an printr-o emisiune internațională de obligațiuni 450 mil. euro, deși cererea de titluri a investitorilor a fost de circa 2,5 mld. euro. Însă numărul companiilor cu centrul de greutate al operațiunilor în România care să poată accesa piețele internaționale de capital rămâne în continuare unul modest.

Cum imobiliarele sunt unul din cele mai active sectoare ale momentului, investitorii și dezvoltatorii de profil se văd și pe piața creditelor corporative, unde o pondere importantă o ocupă în prezent finanțările și refinanțările de proiecte imobiliare.

În ansamblu însă, creditele corporative de valori mari s-au rarefiat în ultimii ani, iar sindicalizările sunt aproape dispărute de pe piața românească. În acest context, unul dintre cele mai mari credite acordate în acest an a fost cel primit de către combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu Mureș, controlat de casa de comerț elvețiană Ameropa, care a semnat luna trecută contractul pentru un împrumut sindicalizat de 75 mil. euro cu BCR și UniCredit Țiriac Bank.

Nota editorului

Această opinie nu este o recomandare de investiții și reprezintă exclusiv punctul de vedere al autorului. Pentru detalii, vă rugăm să consultați secțiunea Termeni și condiții a site-ului.

Ciprioții sunt pe picior de plecare din România. Credit foto:  Dreamstime.

Banca Transilvania face o nouă ofertă pentru Bank of Cyprus România. Printre potențialii ofertanți se află Getin, AnaCap, HIG Capital sau Raiffeisen

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, este interesată să înainteze o ofertă pentru preluarea Bank of Cyprus România. De asemenea, pe lista potențialilor investitori se mai află și polonezii de la Getin, fondul de investiții britanic AnaCap, HIG Capital, cehii de la APS Holding, gigantul german Deutsche Bank sau Raiffeisen Bank, una dintre băncile locale de top, potrivit mai multor surse de pe piața financiară.

Contactați de MIRSANU.RO, niciunul dintre acești investitori nu au negat până la această oră interesul pentru activele Bank of Cyprus România, de vânzarea cărora se ocupă banca de investiții HSBC, în timp ce avocații de la Reff & Asociații acordă consultanța juridică necesară pe partea de vânzare. Miza este un pachet de credite cu o valoare de circa 360 mil. euro, cu toate că ciprioții mai au încă în portofoliul local și alte active.

”Au fost deja investitori în camera de date. Încă nu au fost depuse oferte”, explică una dintre surse stadiul procesului de vânzare.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, declara la finele lunii trecute pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că instituția de credit pe care o reprezintă face pe piața locală oferte de cumpărare de bănci, un interes special fiind acordat segmentului de retail (persoane fizice – n.r.).

Banca Transilvania, una dintre cele mai profitabile bănci locale în acest moment, a depus ofertă pentru activele Bank of Cyprus România și în prima parte a acestui an, însă oferta a fost respinsă de către ciprioți care așteaptă un preț mai mare pe portofoliul scos la vânzare. La acel moment, Deutsche Bank era consultantul Băncii Transilvania în acest proces.

Reprezentanții Băncii Transilvania nu au făcut niciun comentariu pe marginea interesului pentru Bank of Cyprus România. Răspunsuri asemănătoare au venit și din partea altor potențiali ofertanți.

”În general, Raiffeisen Bank se uita la oportunitățile din piață, după cum a declarat în mai multe rânduri Steven van Groningen, președintele băncii. Suntem însă o bancă cu 2 milioane de clienți și active de aproape 6 miliarde de euro cu o poziție puternică pe piață, deci ne vom uita cu atenție la orice oportunitate”, au spus pentru MIRSANU.RO reprezentanții Raiffeisen Bank România pe subiectul interesului pentru activele ciprioților.

”Potrivit politicii noastre, nu facem comentarii asupra speculațiilor de pe piață”, a fost răspunsul pe e-mail al lui Wojciech Sury, purtătorul de cuvânt al Getin (Polonia), care a preluat anul trecut Romanian International Bank.

Fondul britanic de investiții AnaCap, despre care informațiile disponibile pe piață indică faptul că vânează atât portofolii de credite neperformante, cât și bănci, o asemenea țintă fiind Carpatica, a oferit un răspuns care confirmă activitatea sa intensă pe piața locală.
”Nu putem face niciun comentariu la acest moment”, spun reprezentanții AnaCap.

Oficialii HIG Capital nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului. De asemenea, oficialii Bank of Cyprus nu au putut fi contactați pe acest subiect.

Vânzarea pachetului de active al Bank of Cyprus România se suprapune cu alte tranzacții de anvergură pe piața de profil. Astfel, BCR are la vânzare pe piață un pachet de credite neperformante de 433 mil. euro, la care se adaugă și alte pachete de active scoase de instituțiile mari de credit.

De cealaltă parte se vede apetitul investitorilor, pe lista cărora intră alături de cei menționați anterior și Deutsche Bank sau cehii de la APS Holding. Din acest motiv, mulți dintre investitorii menționați sunt implicați în mai multe tranzacții paralele.

Astfel, APS Holding (Cehia) spunea zilele trecute pentru MIRSANU.RO că sunt implicați în acest moment în câteva tranzacții majore cu băncile mari pe piața creditelor neperformante din România.

Un alt ”cumpărător de serviciu” pe piața bancară este UniCredit Țiriac Bank, care în acest moment este ocupată cu integrarea afacerii RBS Bank România, pe care au cumpărat-o în două etape. În 2013, italienii au luat portofoliul de retail și cel numit Royal Preffered Banking, iar în luna august a acestui an au anunțat achiziția și a portofoliului corporate.

”UniCredit Țiriac Bank se concentrează în prezent pe finalizarea procesului de integrare a portofoliului Corporate preluat de la RBS România. Deși nu reprezintă o prioritate în acest moment, continuăm să ne uităm la potențialele oportunități de achiziție apărute în piață, așa cum am făcut întotdeauna”, au precizat pentru MIRSANU.RO reprezentanții UniCredit Țiriac Bank.

În vara acestui an, au avut loc două tranzacții majore pe această piață. Consorțiul format din AnaCap, HIG Capital, Deutsche Bank și APS Holding au cumpărat un portofoliu de credite neperformante de 495 mil. euro de la austriecii de la Volksbank. De asemenea, cea mai mare bancă de pe piață, BCR a anunțat că a vândut pe 31 iulie un pachet de active de același tip în valoare de 1 mld. lei (circa 230 mil. euro). Deși cumpărătorul nu a fost făcut public, mai multe surse din piața financiară indică faptul că din nou Deutsche Bank s-a numărat printre cumpărători.

Ciprioții sunt pe picior de plecare. Și-au vândut acțiunile la Banca Transilvania, la hotelul Marriott, acum pe masă sunt ultimele active ale Bank of Cyprus România

Bank of Cyprus este angajată într-un proces mai larg de dezinvestire a participațiilor pe care le deține pe mai multe piețe – România, Marea Britanie, Ucraina, Serbia, Grecia, ca urmare a crizei cipriote care a zguduit în urmă cu un an principalele instituții financiare ale țării. Atunci, statul cipriot a fost nevoit să apeleze la Uniunea Europeană și alți creditori financiari internaționali pentru un ajutor financiar de urgență. În premieră însă, criza cipriotă, spre deosebire de Grecia sau alte episoade, a însemnat pierderi directe pentru deponenții băncilor cipriote, în condițiile în care nu și-au mai putut recupera deloc o parte din banii plasați în conturi.

Pentru Bank of Cyprus, planul de redresare a însemnat renunțarea la expunerile pe piețe din străinătate, printre acestea fiind și România.

Pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro, din care un portofoliu de depozite de 77 mil. euro.

Astfel, în primăvară, Bank of Cyprus și-a vândut în pachetul de circa 9,9% din Banca Transilvania pentru 82,5 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-au vândut acest pachet către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

La 30 iunie, depozitele Bank of Cyprus România erau de 18,24 mil. euro, în timp ce portofoliul de credite era de 367,6 mil. euro, iar cu tot cu activele din afara bilanțului băncii se ridică la 368,7 mil. euro, conform raportului semestrial al băncii – mamă. La acestea se adaugă plasamente ale băncii de circa 206,2 mil. euro ceea ce indică o expunere totală a ciprioților pe piața bancară locală de circa 572 mil. euro.

Portofoliul de credite al Bank of Cyprus România este format din împrumuturi în valoare de 211,9 mil. euro acordate în sectorul imobiliar, 71,3 mil. euro în sectorul profesioniștilor și a altor servicii, iar 26,9 mil. euro este expunerea pe sectorul construcțiilor. Pe categorii de clienți, sectorul marilor companii (corporate) înseamnă împrumuturi de 333 mil. euro, adică o pondere de 90% din întregul portofoliu de credite. IMM-urile reprezintă un sector unde expunerea ciprioților este de zece ori mai mică, cu împrumuturi de numai 34,4 mil. euro, în timp ce retailul (creditele acordate persoanelor fizice) este de numai 1,66 mil. euro și a avut ca destinație construcția și modernizarea locuințelor. La acestea se adaugă participații în câteva companii mai mici.

La finele anului trecut, Bank of Cyprus avea o cotă de piață de 0,4% după activele totale existente la nivelul sistemului bancar, conform raportului BNR pe 2013.

În luna iulie, doi reprezentanți ai Bank of Cyprus au fost achitați alături de Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania de către instanța supremă din România într-un dosar cu acuzații privind manipularea pieței de capital.

Pe piața bancară locală, exitul Bank of Cyprus se înscrie în seria ultimilor ani, în care RBS Bank, Millennium, MKB și-au vândut afacerile locale, altele sunt în curs – Volksbank și sunt așteptate să o facă National Bank of Greece și alte bănci elene, iar alți jucători și-au diminuat puternic expunerea pe piața locală, cum este cazul Citi care și-a vândut în 2013 portofoliul de retail către Raiffeisen.

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția de 148 mil. euro a centrului comercial Promenada de către fondul sud – african de investiții New Europe Property Investments

Consiliul Concurenței a autorizat achiziția centrului comercial Promenada din nordul Bcuureștiului de către fondul sud – african de investiții New Europe Property Investments, tranzacție în valoare de 148 mil. euro în numerar, au anunțat astăzi reprezentanții autorităților concurențiale.

”Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea de concentrare economică constând în preluarea controlului de către Grupul NEPI, prin NE Property Cooperatief U.A. asupra S.C. Floreasca City Center S.R.L. Practic, în urma acestei tranzacții, grupul NEPI, prin NE Property Cooperatief U.A. şi Ingen Europe B.V. dobândește controlul asupra centrului comercial Promenada Mall”, precizează într-un comunicat Consiliul Concurenței.

Pe 31 octombrie, șefii NEPI au semnat contractul de achiziție a mall-ului Promenada cu reprezentanții vânzătorului, Raiffeisen Evolution. Tranzacția este una dintre cele mai mari din acest an de pe piața imobiliară.

Achiziția în numerar este acoperită de NEPI din propriile fonduri.

Mall-ul Promenada, deschis în luna octombrie a anului trecut, deține o suprafață închiriabilă de 40.300 metri pătrați. Centrul comercial este amplasat aproape de clădirile de birouri Floreasca Business Park și Lakeview, ambele aflate în portofoliul NEPI, din nordul Capitalei.

Printre chiriașii Promenada se numără Adidas, Bershka, C&A, Deichmann, H&M, Hervis, Intersport, Lacoste, Massimo Dutti, Oysho, Peek & Cloppenburg, Promod, Stradivarius, Tommy Hilfiger și Zara, un supermarket Billa, un centru de fitness World Class, restaurantele de tip fast – food KFC și McDonalds.

Centrul comercial Promenada încasează anual din chirii aproximativ 10 mil. euro ceea ce înseamnă că fondul sud – african își va putea recupera investiția în 15 ani la nivelul actual al chiriilor și fără să fie luate în calcul alte evoluții ulterioare pe piața de profil sau proiectul în sine.

Investiția inițială a austriecilor de la Raiffeisen Evolution a fost de aproximativ 130 mil. euro, care include un împrumut de 95 mil. euro luat de la Raiffeisen Bank.

Firma de avocatură Reff & Asociații, condusă de către Alexandru Reff, a asigurat consultanța fondului sud – african de investiții imobiliare NEPI, cu care a lucrat și la celelalte achiziții locale, în timp ce de cealaltă parte a mesei au stat alături de austriecii de la Raiffeisen Evolution o echipă de patru avocați de la casa Biriș Goran condusă de partenerul Victor Constantinescu, conform informațiilor publicate săptămâna trecută de  către MIRSANU.RO.

NEPI este unul dintre cei mai activi investitori pe piața imobiliară locală, având un portofoliu extins de proprietăți de la imobile de birouri până la centre comerciale și proiecte pe segmentul logistic.

Popovici, Nițu & Asociații a consiliat fondul de investiții Oresa Ventures la achiziția unui pachet minoritar în afacerea RBC. Vânzătorul a lucrat cu Oxygen Finance și cu avocații de la Kinstellar

Casele de avocatură Kinstellar și Popovici, Nițu & Asociații au asigurat consultanța juridică a părților în tranzacția prin care fondul de investiții suedez Oresa Ventures a preluat un pachet minoritar de acțiuni în furnizorul de soluții IT pentru retail Romanian Business Consult (RBC), potrivit unui comunicat al părților tranzacției.

”Oxygen Finance și casa de avocatură Kinstellar au fost consilierii RBC în această tranzacție, pe când Oresa Ventures a lucrat cu Popovici, Nițu și Asociații”, afirmă reprezentanții RBC și Oresa în cadrul unui comunicat comun de presă, care confirmă informația publicată în premieră pe 31 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind achiziția fondului de investiții a pachetului de acțiuni în afacerea din sectorul IT.

Comunicatul nu precizează mărimea pachetului preluat de către Oresa și nici valoarea tranzacției. Din informațiile MIRSANU.RO, omul de afaceri austriac Maria Schott s-a retras din afacerea pe care a fondat-o în 1991, prin vânzarea pachetului de circa 49% din RBC, pe care îl deținea prin intermediul Export Consult, în cadrul unei tranzacții de aproximativ 9 – 10 mil. euro în numerar.

Oresa Ventures a mai făcut în acest an o altă achiziție în sectorul materialelor de construcții, prin preluarea afacerii Europrefabricate în prima parte a acestui an.

Avocații de la Popovici, Nițu & Asociații, care au asigurat consultanța fondului de investiții Oresa Ventures la tranzacție, sunt unul dintre jucătorii majori pe piața serviciilor avocațiale de afaceri.

Firma condusă de către Ernest Popovici și Florian Nițu acoperă o gamă largă de tranzacții și de sectoare, dispunând de echipe puternice în domeniul fuziunilor și achizițiilor, sectorul investițiilor imobiliare, energie, fonduri de investiții, finanțări sau piețe de capital. Avocații de la Popovici, Nițu & Asociații au asigurat recent și consultanța Azomureș la contractarea unui împrumut sindicalizat de 75 mil. euro de la BCR și UniCredit Țiriac Bank. De asemenea, în acest moment, avocații de la Popovici, Nițu & Asociații fac parte din consorțiul de consultanți ai Nuclearelectrica, alături de Raiffeisen, BDO Business Advisory și asocierea Roener EnergyPro – ICPE. Portofoliul de clienți este constituit atât din firme internaționale, cât și locale.

De cealaltă parte a mesei, au stat de partea vânzătorului de acțiuni ale Romanian Business Consult (RBC) firma de avocatură Kinstellar. Biroul local al Kinstellar, firma care a preluat rețeaua regională cedată de către firma londoneză de top Linklaters, este condus de către Daniel Torsher.

Biroul Kinstellar de la București are în portofoliu o listă variată de tranzacții și clienți din sectorul bancar, servicii financiare, sectorul componentelor auto, energie, imobiliare, fonduri de investiții sau piețe de capital. Kinstellar lucrează cu mai multe firme internaționale, la care se adaugă și clientelă locală.

Oxygen Finance, fondată în 2007, este o firmă de consultanță în domeniul corporate finance, condusă de către fostul bancher Marius Tudor și Roxana Gavrilă, cu experiență în audit financiar și care are pe CV firme ca PricewayerhouseCoopers sau producătorul de medicamente GSK, unde a lucrat ca director financiar. Firma are la activ servicii de intermediere în tranzacții cu o valoare de peste 300 mil. euro.

Portofoliul său de servicii constă în consultanță acordată fondurilor de investiții, în fuziuni și achiziții și structurarea de finanțări pentru companii locale din sectorul utilităților, bunurilor de larg consum, managementu deșeurilor sau din sectorul transportului feroviar.

Oficialii RBC și ai Oresa Ventures confirmă tranzacția anunțată în premieră de MIRSANU.RO. Fondul de investiții a preluat un pachet minoritar în cel mai mare furnizor de soluții IT pentru lanțurile de comerț

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures a definitivat de curând achiziția unei participări semnificative în cadrul Romanian Business Consult (RBC), cel mai mare furnizor IT pentru industria locală de retail, confirmând astfel tranzacția anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 31 octombrie. Pentru Oresa, achiziția pachetului de acțiuni la RBC înseamnă intrarea în sectorul IT.

”Cu această achiziție, Oresa devine partener cu Andrei Bojiță, care rămâne acționarul majoritar al grupului și va păstra toate responsabilitățile executive”, se arată în comunicatul de presă al celor două părți din tranzacție.

Vânzătorul pachetului de acțiuni către Oresa este compania austriacă Export Consult, iar valoarea tranzacției este confidențială, precizează sursa citată.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria la finele săptămânii trecute că fondul de investiții Oresa Ventures a preluat un pachet de circa 49% din afacere, vânzător fiind Export Consult, în spatele căreia se află omul de afaceri austriac Maria Schott, care a fondat afacerea Romanian Business Consult. Valoarea tranzacției în numerar se ridică la aproximativ 9 – 10 mil. euro, conform informațiilor MIRSANU.RO.

„Împreună cu Oresa, vrem să ducem RBC în următoarea etapă de creștere. Ne-am propus să accelerăm dezvoltarea grupului prin adăugarea de noi servicii în segmentele de piață actuale, punând accent pe retail și consolidând astfel verticala de activități care ne-a consacrat. Pe de altă parte, o dezvoltare rapidă ne va permite să luăm în considerare intrarea pe noi segmente, tangențiale față de obiectivele noastre”, a declarat Andrei Bojiță, director general al RBC.

De cealaltă parte, reprezentanții Oresa Ventures afirmă că au găsit în RBC ”un grup cu o cultură organizațională și o echipă de management excelente, precum și cu o poziție foarte bună pe piață și perspective promițătoare”.

Grupul RBC estimează o cifră de afaceri de aproximativ 16 mil. euro pentru acest an, în ușoară creștere față de rezultatul raportat în 2013, de 15,6 mil. euro. Anul trecut, rata de creștere a fost de 6% față de 2012, afirmă oficialii RBC.

Oresa Ventures și-a început activitatea în România în 1997 și a investit de atunci în mai multe afaceri dezvoltate de antreprenori cum este cazul lui Florin Andronescu, fondatorul rețelei de magazine Flanco și a afacerii de consumer finance Credisson, sau al lui Daniel Guzu care a pornit afacerea cu lacuri și vopsele Guzuchim, redenumită apoi Fabryo sub bagheta fondului de investiții. Pe lista antreprenorilor în afacerile cărora a investit Oresa se mai află și Cristian Amza, de numele căruia se leagă îmbuteliatorul de apă La Fântâna, sau Anca Bidian de la brokerul de credite Kiwi Finance.

În portofoliul Oresa se află acum companii din sectorul de materiale de construcții Fabryo – Atlas, Somaco, Europrefabricate, din sectorul serviciilor financiare – Kiwi Finance, respectiv sectorul echipamentelor de birou și papetărie RTC Proffice. Fondul suedez de investiții își concentrează strategia de investiții în sectoarele de servicii financiare, materiale de construcții, servicii de afaceri, precum și în industria bunurilor de larg consum, servicii medicale, retail și distribuție.

Noua afacere din portofoliul Oresa, Romanian Business Consult (RBC), are peste 1.000 de clienți, și birouri la București, Cluj – Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. Compania este furnizor de aplicații IT și sisteme de gestiune a vânzărilor pentru marile lanțuri de comerț, benzinării, companii din industria alimentară , distribuție și alte sectoare economice.

Sursă foto: Volksbank România.

Cehii de la APS Holding: Suntem implicați în acest moment în ”câteva tranzacții majore” privind achiziția de active neperformante aparținând băncilor mari din România

Cehii de la APS, care în vară au preluat alături de alți parteneri un pachet de active neperformante de 495 mil. euro de la Volksbank, sunt în acest moment angajați în mai multe tranzacții care vizează pachete de credite neperformante scoase la vânzare de către băncile mari din România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții companiei.

”APS este implicată în câteva tranzacții majore în curs de desfășurare pe piața activelor neperformante scoase la vânzare de către instituțiile financiare majore. Totuși, din motive de confidențialitate, nu putem dezvălui numele acestor tranzacții individuale în acest moment”, a răspuns prin e-mail întrebărilor MIRSANU.RO Karin Janovska, Office Manager al APS Holding.

Vânzarea creditelor neperformante este afacerea momentului pe piața bancară, care a atras investitori puternici precum Deutsche Bank, HIG Capital și fondul londonez de investiții AnaCap. Ultimii trei au făcut parte alături de APS Holding din consorțiul care a preluat de la Volksbank România un pachet de credite neperformante în valoare de 495 mil. euro. Prețul tranzacției nu a fost făcut public. Surse de pe piața financiară au spus însă că discount-ul în acest caz a fost în jurul a 80% ceea ce înseamnă că austrieciii au încasat aproximativ 100 mil. euro pe acel pachet. De asemenea, pe 31 iulie, BCR a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante în valoare de 1 mld. lei (circa 230 mil. euro).

În acest moment, ultimele informații disponibile indică faptul că BCR are la vânzare un pachet de 433 mil. euro. Un alt pachet de credite neperformante este cel al Bank of Cyprus România, cotat la o valoare nominală de circa 360 mil. euro.

Potențialul de tranzacții pe piața bancară în perioada următoare este uriaș, de aici și interesul puternic manifestat de investitorii cu apetit pentru astfel de active.

”Din calculele noastre, numai la nivelul primelor zece instituții de credit există un stoc de active neperformante de aproximativ 6 miliarde de euro. Iar astea ar trebui să fie curățate de pe bilanțurile băncilor până în 2016. Potențialul de tranzacții este uriaș și va domina piața bancară în perioada următoare”, a explicat pentru MIRSANU.RO unul dintre investitorii specializați în preluarea creditelor neperformante.

Pentru bănci, externalizarea acestor împrumuturi înseamnă înregistrarea de pierderi pe termen imediat. Pe de altă parte, lichiditățile blocate de bănci în provizioane pentru a acoperi riscul unor astfel de credite asupra bilanțului urmează să fie eliberate și ar putea fi folosite pentru repornirea creditării.

Grupul BCR, liderul pieței bancare, înregistra la nivelul lunii septembrie un nivel al creditelor neperformante de 11,2 mld. lei (circa 2,5 mld. euro), fiind luate măsuri de curățire accelerată a acestui portofoliu.

Grupul APS Holding este specializat în managementul datoriilor și al investițiilor neperformante, atenția sa fiind concentrată asupra activelor din Europa Centrală și de Sud – Est.

APS are birouri deschise în Cehia, Slovacia, Polonia, Serbia, Ungaria, Bulgaria, iar din 2007 și în România. În vizorul companiei cehe este extinderea operațiunilor pe alte piețe din regiune – Grecia și Rusia, conform datelor disponibile pe site-ul companiei.

Asset Portfolio Servicing România, subsidiara locală a APS Holding, a raportat pentru anul trecut un profit net de 0,67 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,98 mil. euro și un personal format din 124 de angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de 4,419 lei la euro comunicat de BNR pentru 2013.

Centrala nucleară de la Cernavodă asigură până la 20% din producția internă de energie. Sursă foto: Nuclearelectrica.

Consultanții care pregătesc oferta Nuclearelectrica pentru Enel: banca austriacă Raiffeisen conduce un consorțiu din care fac parte avocații de la Popovici, Nițu & Asociații, auditorii de la BDO Business Advisory și asocierea Roener EnergyPro – ICPE

Banca austriacă Raiffeisen Bank și casa de avocați Popovici, Nițu & Asociații lucrează pentru pregătirea unei oferte de către Nuclearelectrica pentru activele scoase la vânzare de către italienii de la Enel. Producătorul de electricitate, controlat de către stat, este unul dintre investitorii interesați de pachetul de companii Enel, alături de Electrica, E.ON (Germania), GDF SUEZ (Franța) și China State Grid of Corporation, așteptați să depună ofertele finale în cursul acestei luni.

”În urma demarării unei proceduri de selecție, SN Nuclearelectrica SA a selectat, pe baza îndeplinirii criteriilor stabilite în caietul de sarcini, Raiffeisen Bank ca și consultant în acest proces. Popovici, Nițu & Asociații sunt subcontractori ai Raiffeisen Bank în acest contract, Nuclearelectrica acordând prin caietul de sarcini dreptul potențialilor ofertanți de a subcontracta o parte din servicii”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Nuclearelectrica. De asemenea, Raiffeisen a subcontractat serviciile BDO Business Advisory pentru partea de audit, respectiv asocierea Roener EnergyPro – ICPE S.A.

Raiffeisen Bank și-a reorganizat în acest an activitățile de investment banking din România și din regiune, luând decizia să închidă Raiffeisen Investment România și să treacă aceste operațiuni sub umbrela Raiffeisen Bank România în cadrul unui departament specializat de investment banking și piețe de capital, condus de către Dana Mirela Ionescu.

Casa de avocați Popovici, Nițu & Asociații, condusă de către Ernest Popovici – Senior Partner și Florian Nițu – Managing Partner, este unul dintre jucătorii majori pe piața serviciilor de avocatură de afaceri, având o experiență solidă în fuziuni și achiziții, tranzacții pe piața de capital, finanțări corporative, restructurări, insolvență și într-o gamă extinsă de domenii de la imobiliare, energie, servicii financiare până la telecomunicații și retail.

În dosarul Enel, avocații de la Popovici, Nițu & Asociații se ocupă de serviciile de consultanță juridică pentru Nuclearelectrica.

Cel mai vizibil interes pentru activele Enel de pe piața de energie a venit din partea statului român, care a intrat în licitație prin intermediul a două companii cu profil diferit, dar și cu interese diferite. Astfel, Nuclearelectrica, ce operează centrala nucleară de la Cernavodă, pare interesată de distribuția de electricitate din Dobrogea, care a devenit o țintă strategică pentru stat, după cum indica Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. Oportunitatea de a cumpăra active Enel ar putea transforma Nuclearelectrica într-o companie integrată pe piața de energie, care și-ar putea trece în portofoliul său distribuția de energie alături de activitățile de producție.

Dacă lucrurile stau așa, iar Nuclearelectrica se orientează prioritar către activele din Dobrogea, cealaltă companie de stat, Electrica din sectorul furnizării și distribuției de energie, ar fi ilogic să liciteze împotriva Nuclearelectrica. Consorțiul puternic angajat de Electrica, din care fac parte banca de investiții JP Morgan, firma de audit KPMG, casa de avocatură Cameron McKenna, arată că firma de stat, care are de plasat cei 428 mil. euro strânși la listarea acțiunilor sale în luna iunie pe bursa de la București, are în vizor o țintă importantă. Din pachetul de active Enel, un candidat de talia Electrica ar putea viza, eventual, distribuția și furnizarea de energie din Muntenia, care acoperă Bucureștiul și județele limitrofe. Pe regiuni geografice, distribuția de energie din Banat interesează în mod special pe germanii de la E.ON care deja controlează distribuția de gaze din zona de vest a țării, în condițiile în care pentru alți investitori este greu de crezut că ar putea deveni o miză în afacerea Enel.

Deocamdată, reprezentanții Nuclearelectrica nu au dorit să intre în detalii privind ținta de achiziție în procesul aflat în derulare la Enel.

”Având în vedere că procesul de implicare în potențiala achiziție a unor operațiuni ale Enel în România este în desfășurare, Nuclearelectrica își rezervă dreptul, din rațiuni comerciale, de a nu face public în acest moment interesul său”, au precizat pentru MIRSANU.RO reprezentanții Nuclearelectrica.

Mandatul pentru vânzarea pachetului de active Enel din România este pe mâna bancherilor de investiții de la Citi și UniCredit.

Directorul general executiv al Enel, Francesco Starace, a declarat săptămâna trecută că procesele de vânzare din România și Slovacia sunt într-o fază avansată și că sunt așteptate în ambele cazuri oferte angajante până la finele lunii noiembrie.

rsz_1tabel_tranz_vanzare_enel_romania.jpg mica

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Nuclearelectrica a obținut anul trecut un profit net de 423,4 mil. lei (95,8 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1.933 mld. lei (437,4 mil. euro), înregistrând o marjă netă de 21%.

Compania operează două reactoare ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă cu care asigură până la 20% din totalul producției de energie a României. Acțiunile companiei sunt deținute de către Ministerul economiei, în proporție de 81,27%, Fondul Proprietatea are un pachet de circa 9,73%, un pachet de alte 9% aparținând mai multor investitori. Nuclearelectrica este listată pe bursa de la București, unde valoarea sa bursieră este de 497, 95 mil. euro la ultima cotație de 7,8 lei pe acțiune.