“Finantarea externa nu este foarte mare, dar este semnificativa. A ajuns in acest an la 21 mld. Euro dintr-un total de 259 – 269 mld. RON. Este important daca ne uitam in perspectiva. Anul trecut, am avut emisiuni de obligatiuni de 18 mld. Euro, cand Romania a fost, practic, cel mai mare emitent de obligatiuni din regiune. Anul acesta suntem la 16 mld. Euro, deci, am scazut putin datorita acestor instrumente alternative pe care le-am contractat”, a declarat Diana Popescu, Director General Adjunct la Directia Generala de management a datoriei publice si a fluxurilor de trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
“Acum suntem in negocieri cu cateva facilitati, pe care sa le putem trage anul viitor. Avem, totodata, si aceasta componenta pozitiva a faptului ca anul viitor este o suprapunere a finantarilor din PNRR cu programul SAFE (mecanismul european Security Action for Europe, destinat consolidarii securitatii europene si sprijinirii investitiilor strategice în statele membre ale UE, n.r.) care debuteaza anul viitor. Cred ca a fost discutat si de catre premier si a fost prezentat acest program. Este un program de sprijin pentru tari. Romania are a doua cea mai mare alocare de 16,6 mld. Euro si din aceste doua programe care se suprapun in 2026, estimam ca putem acoperi undeva la 8 mld. Euro. Asta inseamna ca reducem necesarul care va fi finantat prin euroobligatiuni”, a subliniat reprezentanta Trezoreriei Statului.
“Deci, daca anul acesta am imprumutat 16 mld. Euro prin emisiuni de euroobligatiuni, anul viitor estimam ca o sa fim undeva la 10 mld. Euro. Tot este o suma mare, dar trebuie sa ne uitam la trend si ceea ce putem noi sa executam in conditiile date”, a punctat Diana Popescu din partea Ministerului Finantelor.
Ce decizie a luat managerul datoriei suverane cu emisiunea de obligatiuni Samurai pe piata japoneza, care era inclusa in planul de finantare externa pentru 2025?
“Emisiunea samurai a fost amanata intr-adevar. Este o emisiune speciala pentru ca prin ea nu este asigurata o finantare masiva. Este un semnal de diversificare si un semnal de deschidere catre alte piete si alte categorii de investitori, dealtfel cum sunt si obligatiunile verzi pe care le-am lansat anul trecut. Si acelea vor fi continuate in anul 2026. Spuneam despre Samurai ca a fost nevoie sa ne ajustam si sa fim foarte flexibili pentru ca in aceasta perioada piata japoneza trece si ea prin niste evolutii si constrangeri de cresteri de rate, de asteptari si incertitudine care vin tot din politicile tarifare ale SUA astfel incat investitorii sunt intr-un <<wait and see mood>> (stare de asteptare, n.r.), iar noi ne dorim o emisiune de succes, nu vrem doar s-o realizam si atat. Vrem sa crestem stacheta, sa avem niste costuri sustenabile si sa ne imprumutam la maturitati mai mari de 3 ani cat ar fi acum apetitul acelor investitori”, a precizat directorul general adjunct al Trezoreriei Statului.
Ministerul Finantelor avea in plan pentru perioada octombrie – noiembrie 2025 sa revina pe piata japoneza cu o noua emisiune de titluri Samurai, dupa emisiunea inaugurala din 2024, prin care au fost emise obligatiuni verzi in valoare de 200 mil. Euro.
Executia planului de finantare suverana din 2025, suplimentata cu o prefinantare de 10 mld. RON pentru 2026
“Noi, practic, am avut o strategie in care ne-am propus sa decuplam executia bugetara de felul in care noi asiguram finantarea astfel incat sa putem sa avem flexibilitatea sa finantam in avans si sa nu fim obligati sa fim captivi pietei in momentul in care vedem volatilitate sau scadere de cerere”, a explicat Diana Popescu.
“Cel mai dificil moment au fost lunile aprilie si mai, in care am vazut o scadere foarte accentuata de cerere, cresteri de randamente. Practic, incertitudinea investitorilor nerezidenti a fost la cote maxime vizavi de abilitatea acestui guvern de a-si asuma masuri semnificative de ajustare a deficitului. Atunci, practic, am avut momentul in care a trebuit sa imprumutam pe termene mai scurte. Asta se va vedea, bineinteles, la anul”, a adaugat ea.
“Cert este ca noi am accelerat finantarea cat am putut si in ferestrele de oportunitate cat s-a putut astfel incat am ajuns la finalul lunii noiembrie sa fim la pragul de 100% acoperire a necesarului de finantare”, a semnalat reprezentanta Ministerului Finantelor.
“Si pentru luna decembrie, bineinteles, ca noi nu ne intrerupem activitatea, era necesar sa revizuim planul de finantare si acum 2 zile l-am anuntat”, a mai spus reprezentantul Trezoreriei Statului.
“Noi am anticipat oarecum ca vom avea un an deosebit si provocator. Sigur, ca administrator de datorie publica, noi ne dorim sa vedem o confirmare ca pietele publice se stabilizeaza, ca avem venituri mai mari, ca cheltuielile publice sunt tinute intr-un management responsabil si sa vedem ca deficitul bugetar se ajusteaza pentru ca este indicatorul cel mai relevant care influenteaza datoria publica”, sustine Diana Popescu.
“Practic, noi suntem takeri. Noi nu prea avem alte manevre de actiune la datoria publica in departamentul in care eu lucrez decat sa administram datoria publica intr-un mod cat mai bine avand in vedere conditiile date”, a continuat ea.
“Ca sa pun asa intr-un context anul 2025, am plecat cu o finantare pe baza unui deficit bugetar de 7%, asta a insemnat in valoare absoluta 235 mld. RON total necesar de finantare, apoi a venit luna septembrie cand a fost facuta prima rectificare bugetara cu crestere de deficit de la 7% la 8,4% pentru acest an si, bineinteles, asta a determinat o crestere a finantarii cu inca 27 mld. RON. Nu e o suma foarte mare pentru noi, dar este o suma consistenta. Si, bineinteles, ca noi am accelerat ritmul nu numai in a doua parte a anului”, a sumarizat reprezentanta Trezoreriei Statului.
“Practic, anticipam o crestere de inca 10 mld. RON a acestei finantari, dar cu mentiunea ca aceste 10 mld. RON vor servi o prefinantare pentru anul viitor. Deci, tot ce vom imprumuta in luna decembrie, va constitui un sprijin de reducere a necesarului pentru anul viitor”, a punctat Diana Popescu.
“Sigur este un mix, strategia a vizat nu numai o prefinantare sau o finantare in avans, dar si un mix de instrumente. Practic, noi ne-am axat foarte mult pe instrumente off market pe langa licitatii de titluri de stat si eurobonduri. Astea sunt instrumente care pe noi ne ajuta – o data din punct de vedere al costului pentru ca sunt foarte competitive. Noi avem niste contracte bilaterale cu finantatori si atunci nu ne permitem sa platim niciun fel de prima peste piata secundara si atunci suntem foarte agresivi in stabilirea pretului si completeaza finantarea intr-o maniera foarte buna. Deci am folosit aceste instrumente de plasamente private”, a precizat reprezentanta Ministerului Finantelor.
“Segmentul de retail a avut iarasi o performanta foarte buna. Ca sa va dau asa un ordin de marime, daca am inceput in 2022 cu 15 mld. RON imprumutati prin programele Tezaur si Fidelis, acum suntem la 46 mld. echivalent RON pentru ca avem si titluri de stat emise in euro”, a detaliat Diana Popescu.
“Asta vine si pe baza faptului ca noi am imbunatatit in permanenta si am fost receptivi la feedback-ul pe care l-am primit din piata de la investitori si de la bancile care administreaza aceste programe. Am ajustat maturitatile, avem posibilitatea legala sa acordam o mica prima pentru a fi atractivi, de a crea atractivitate acestor instrumente, dar am limitat aceste prime la minimum posibil pentru ca, practic, s-a creat un mecanism de reinvestire. De exemplu anul acesta suntem la 46 mld. RON, din care aproape 26 mld. RON au fost scadente, deci au fost reinvestiri. Restul sunt noi investitori”, a adaugat ea.
“A fost creat si acest segment special pentru donatorii de sange. Practic, e o componenta prin care si Ministerul Finantelor se alatura programelor sociale dezvoltate de catre alti parteneri din guvern. Si este o componenta care da bine, le-am dat idei si ungurilor sa urmeze exemplul nostru si il vor face”, sustine Diana Popescu.
Refinantarea datoriilor acumulate va majora necesarul de finantare suverana pentru anul viitor chiar daca tinta de deficit bugetar scade comparativ cu 2025
“Pe partea de retail, avem doua programe complementare -Tezaur si Fidelis. Tezaur este programul care este accesibil absolut tuturor persoanelor fizice, are o valoare nominala de 1 RON, este vandut prin trezorerii, prin oficiile postale, online. Deci, practic, are o acoperire foarte mare a cererii”, afirma reprezentanta Trezoreriei Statului.
Potrivit acesteia, si programul Fidelis care este vandut prin banci, prin mecanismul bursei, este oarecum pentru acei investitori care au niste pachete mai semnificative de investire si sunt mai familiarizati cu mecanismul bursei, stiind care este modalitatea prin care pot iesi din astfel de instrumente.
“Si atunci a trebuit sa cream aceste programe complementare si atunci am fixat niste maturitati la Fidelis de 2,4,6 ani si am venit la Tezaur cu maturitati putin mai scurte 1, 3, 5 ani. Am redus si am taiat transa de 1 an la Fidelis pentru ca, o data, ne crea presiune pe refinantare pentru anul urmator”, a explicat Diana Popescu de la Trezoreria Statului.
“Sigur, toata lumea in momente de incertitudine se logheaza in maturitatile scurte si atunci asta este unul dintre factorii de care spuneam ca nivelul de refinantare pentru anul viitor este mai mare decat anul acesta. De fapt, de aici veti vedea la momentul in care vom anunta programul de finantare ca nivelul finantarii de anul viitor este mai mare, desi avem un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare. Din ce am acumulat in anii anteriori”, a punctat reprezentanta Ministerului Finantelor.
“Din perspectiva datoriei publice, investitorii nerezidenti apreciaza foarte mult stabilitatea cursului in Romania fapt pentru care Romania are un punct de atractivitate din acest punct de vedere”, a mai spus Diana Popescu, Director General Adjunct la Directia Generala de management a datoriei publice si a fluxurilor de trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Trenduri al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.
Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman
Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est
Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare
Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii
Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte
Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”
Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi
Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale
Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR
Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”
Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil
Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu
Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante
Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor
Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze
Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie
Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI
Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei
Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii
Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri
Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata
Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum
Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata
Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”
