Arhive etichete: Piraeus

Kruk a cumpărat un portofoliu bancar de 200 mil. euro de la Piraeus cu expunere pe piața românească. Piața creditelor neperformante din România a înregistrat tranzacții cu portofolii de circa 610 mil. euro în mai puțin de trei săptămâni de la începutul lui 2018

Grupul bancar elen Piraeus a anunțat pe 18 ianuarie 2018 că a finalizat vânzarea unui portofoliu de 0,2 mld. Euro către firma poloneză Kruk.

Portofoliul este format din credite cu expunere pe piața românească, vânzători fiind Piraeus Bank SA din Grecia și Piraeus Bank România.

”Vânzarea, alături de vânzările de împrumuturi acordate în România în valoare de 0,4 miliarde de euro în perioadele anterioare, a fost parte din acțiunile concentrate și sistematice ale băncii, care vizează să îndeplinească obligațiile din planul de restructurare, obiectivele operaționale privind expunerea neperformantă și eliminarea riscului din bilanțul propriu“, au spus reprezentanții Piraeus.

În 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliul neperformant Elisabeth cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro pentru un preț de circa 9 mil. euro către Kruk, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. În mai 2015, tot Kruk a cumpărat un alt portofoliu al Piraeus Bank din România cu o valoare nominală de circa 184 mil. euro la un preț de achiziție de 12 mil. euro, potrivit datelor făcute publice de către cumpărător.

Piraeus Bank a semnat în decembrie 2017 un acord de vânzare a Piraeus Bank România cu fondul american de investiții JC Flowers, valoarea tranzacției nefiind făcută publică.

O analiză a consultanților Deloitte România estimează că JC Flowers plătește un preț între 165 și 193 mil. euro pentru preluarea subsidiarei locale a grupului elen.

Piraeus Bank România și-a curățit în ultimii ani bilanțul de povara creditelor neperformante prin tranzacțiile derulate cu Kruk, anul trecut acest proces fiind încetinit de vânzarea în ansamblu a băncii, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2018, au fost anunțate vânzări de credite neperformante cu expunere pe România cu o valoare nominală totală de circa 610 mil. euro.

Astfel, grupul bancar elen Alpha Bank a anunțat vânzarea unui portofoliu nominal de 360 mil. euro către un consorțiu format din Deutsche Bank și fonduri de investiții ale AnaCap și APS, după ce în trimestrul al treilea din 2017 a vândut un portofoliu de 50 mil.euro către B2 Holding.

Prețul încasat de Alpha Bank nu a fost făcut public. Surse din piață susțin însă că vânzarea portofoliului corporativ de 360 mil. euro este cotat ca fiind “cel mai bun portofoliu vândut până acum în România din punct de vedere al calității“. Prețul de achiziție al portofoliului, denumit Mars corporate depășește 100 mil. euro, iar pentru Mars retail prețul de achiziție este cotat în jurul a 35 de cenți, ceea ce ar însemna că Alpha Bank ar încasa minim 115 mil. euro din calculele jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Ultimele tranzacții vin pe o tendință a pieței de profil care arată o creștere a prețului de vânzare a portofoliilor, determinată de scăderea stocului unor astfel de active și a apetitului ridicat de achiziție din partea mai multor investitori.

Piața creditelor neperformante a înregistrat în 2017 tranzacții finalizate cu o valoare nominală totală sub 1 mld. Euro, cu mențiunea că valoarea acesteia putea fi semnificativ mai mare având în vedere cele două tranzacții cu portofolii nominale de 610 mil. euro anunțate în primele trei săptămâni din 2018.

Fondul american de investiții JC Flowers discută achiziția Piraeus Bank România la doi ani după tranzacția eșuată de preluare a băncii. Tranzacția de exit a grupului bancar elen din România, din nou în atenția investitorilor

Lasă un răspuns

Grupul bancar elen Piraeus discută vânzarea subsidiarei sale, Piraeus Bank România, după doi ani de la tranzacția eșuată de exit. Fondul american de investiții JC Flowers, care a fost în 2015 în negocierile finale pentru achiziția băncii, este din nou la masa negocierilor cu vânzătorul, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De achiziția Piraeus Bank România ar fi interesați doi investitori, susțin surse din piață.

“Planul de restructurare al Grupului Piraeus Bank, aprobat de DG Competition (Direcția Generală Concurență din cadrul Comisiei Europene – n.r.) în data de 30 noiembrie 2015, include, printre altele, adâncirea procesului de restructurare operațională a băncii și un angajament privind vânzarea activelor non-core (care nu fac parte din activitatea de bază a băncii – n.r.) din afara Greciei. În cazul în care apar noutăți concrete vă vom ține la curent cu promptitudine”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank.

Christos Megalou, Directorul General Executiv al Piraeus Bank, a anunțat în luna iunie că grupul bancar pe care îl conduce intenționează să vândă subsidiarele din România, Bulgaria, Serbia, Albania și Ucraina în următorii trei ani ca parte a așa-numitei “Agenda 2020”.

JC Flowers este unul dintre investitorii care s-a implicat în ultimii doi ani în tranzacțiile de vânzare de la Piraeus Bank România, Carpatica, Banca Românească și Bancpost.

În 2015, JC Flowers a depus oferta finală pentru preluarea Piraeus Bank România, în cadrul unei strategii mai ample care viza și preluarea Carpatica, controlată la acea vreme de către omul de afaceri Ilie Carabulea și asociații săi. Acum, Carpatica face parte din structurile Patria Bank, bancă controlată de către un fond de investiții administrat de către Axxess Capital, care a anunțat că are în vedere inclusive achiziții pentru creșterea cotei de piață actuale de 1,1 – 1,2%.

După respingerea ofertei înaintate de către JC Flowers, Piraeus Grecia s-a concentrat pe optimizarea operațiunii sale din România.

În 2015 și 2016, Piraeus Bank România a vândut portofoliile de credite neperformante Henri și Elisabeth, cu valori nominale de aproximativ 184 mil. Euro, respectiv 164 mil. Euro, conform informațiilor publicate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România ocupa poziția 13 cu o cotă de piață de 1,67% la nivelul pieței bancare, potrivit datelor la 31 decembrie 2016 raportate de către banca centrală.

După primul trimestru al acestui an, Piraeus Bank România are o cotă de piață de 1,5% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform raportului băncii – mama.

Banca dispunea de 101 unități, un portofoliu de active de 1,45 mld. Euro și 1.326 de angajați la 31 martie 2017.

Băncile elene derulează în regiune mai multe tranzacții de vânzare de subsidiare pentru a respecta angajamentele convenite cu Comisia Europeană privind reducerea expunerii internaționale a operațiunilor.

În România, OTP a anunțat luna trecută semnarea unui acord angajant pentru achiziția Banca Românească de la National Bank of Greece, iar Eurobank a primit pe 9 august ofertele angajante pentru Bancpost și alte active cuprinse în perimetrul tranzacției cu nume de cod Florence, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Kruk cumpără portofoliul neperformant Elisabeth de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România. Prețul de achiziție al pachetului de creanțe deținut de banca grecească, de circa 10 mil. euro

Lasă un răspuns

Firma poloneză de administrare a datoriilor Kruk este cumpărătorul selectat pentru achiziția portofoliului neperformant cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro al Piraeus Bank România, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Semnarea contractului este așteptată să aibă loc în cursul acestei luni. Discount-ul oferit de cumpărător este în jurul a 94% față de valoarea nominală a pachetului de credite neperformante, ceea ce echivalează cu un preț de achiziție în jurul a 10 mil. euro.

Părțile implicate în tranzacție nu au fost disponibile pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Din această perspectivă, Kruk va plăti pentru portofoliul neperformant Elisabeth un preț comparabil, respectiv la un discount apropiat față de valoarea nominală a creditelor de cel din tranzacția Henri din urmă cu un an. În mai 2015, Kruk a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant al Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 184 mil. euro la un discount de 93,5%, adică pentru un preț de achiziție de 12 mil. euro.

Mandatul de vânzare al portofoliului Elisabeth aparține consultanților Deloitte, care au făcut parte din același trio Deloitte (consultantul vânzătorului) – Piraeus Bank România (vânzător) – Kruk (cumpărător) și la tranzacția Henri derulată anul trecut.

Pe 7 aprilie, reprezentanții Piraeus Bank România declarau în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că ”analizează posibilitatea vânzării unui portofoliu de credite neperformante”, de aproximativ 165 mil. euro, portofoliu format din credite retail și IMM.

Portofoliul Elisabeth este format dintr-un număr total de 8.076 de credite, din care cele acordate persoanelor fizice înseamnă 57,2% din portofoliu, iar cele corporate au o pondere de 42,8%.

Pe tipuri de monedă a creditului, împrumuturile în euro reprezintă 43% din întregul portofoliu, fiind urmate de creditele în franci elvețieni cu 36%, respectiv de cele în lei cu 21%.

Banca a obținut 6,8 mil. euro din administrarea portofoliului în ultimele 15 luni înainte de scoaterea la vânzare a acestui pachet de credite neperformante, cea mai mare parte din bani fiind încasați de pe urma componentei de retail a portofoliului.

Împrumuturile care fac parte din portofoliul scos la vânzare sunt deja în proporție de peste 80% în proceduri de executare silită.

Valoarea a 24 de proprietăți imobiliare constituite colateral pentru 21 credite retail este de circa 0,8 mil. euro. Suma nu include alte active identificate de către executori.

Pe componenta de corporate a portofoliului, valoarea a 46 de proprietăți puse colateral, inclusiv active industriale, comerciale și rezidențiale, este estimată la 1 mil. euro, conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Piraeus Bank România își curăță bilanțul prin aceste tranzacții de transfer a pachetelor neperformante.

Banca-mamă din Grecia a anunțat că în perioada octombrie 2015 – martie 2016 și-a redus stocul de credite neperformante cu 1,2 mld. euro. Creditele neperformante sunt o problemă la nivelul tuturor băncilor – mamă din Grecia, discutată cu creditorii externi ai Atenei, printre cei interesați să se implice financiar în achiziția și administrarea acestor active toxice numărându-se investitori instituționali de talia IFC și BERD, respectiv fondul de investiții KKR.

La nivelul lunii martie, subsidiara Piraeus Bank din România avea active de 1,637 mld. euro, credite nete de 743 mil. euro și depozite de 850 mil. euro. Rețeaua număra 120 de unități și 1.384 de angajați, conform raportului trimestrial al băncii-mamă.

Cota de piață a Piraeus Bank România era la finele lunii martie de 1,6% la credite, respectiv 1,2% la depozite.

Anul trecut, Piraeus Bank Grecia a mandatat banca elvețiană de investiții UBS pentru aranjarea unei tranzacții de vânzare a băncii sale din România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în iunie 2015, însă la finele anului trecut au eșuat negocierile de vânzare către fondul american de investiții JC Flowers.

Constantinos Loizides, directorul pentru dezvoltare internațională al Piraeus Grecia, preciza pe 16 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la întrebarea dacă în acest moment sunt angajate discuții cu potențiali cumpărători ai subsidiarei locale: ”Vă putem răspunde cu fermitate că nu sunt angajate nici un fel de discuții privind vânzarea subsidiarei din România”.

De cealaltă parte, Kruk este unul dintre liderii pieței administrării portofoliilor de datorii, alături de cehii de la APS, firma poloneză Kredyt Inkaso și firma germană de profil EOS.

Pe 20 mai, Kruk a semnat un acord cu entitățile grupului bancar elen Eurobank pentru achiziția unui portofoliu de creanțe de consum cu o valoare nominală de 597 mil. Euro (aprox.2,6 miliarde RON).

Acest portofoliu este cel mai mare din istoria tranzacțiilor pe piața creanțelor de consum din România, având aproximativ 180.000 de cazuri.

Kruk a anunțat că va investi 46 mil. euro (aprox. 207 mil. lei) în achiziția portofoliului neperformant Ursa, cumpărat alături de IFC. Instituția financiară internațională a alocat un împrumut de circa 20 mil. euro pentru cota sa de investiție în proiect ceea ce indică un preț de achiziție total de 66 mil. euro, respectiv un discount de 89% din valoarea nominală a portofoliului Ursa.

Pe piața de profil, cel mai mare portofoliu scos la vânzare este cel al BCR, cunoscut investitorilor sub denumirea Blue Lake, un pachet de credite neperformante de peste 400 mil. euro, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 5 mai. În acest moment, investitorii interesați de talia APS, Kruk și Kredyt Inkaso au timp să-și pregătească ofertele până la jumătatea lunii iunie, perioada fiind extinsă cu peste o săptămână față de termenul inițial.

Tranzacția Elisabeth cu credite neperformante de 164,2 mil. euro ale Piraeus Bank România: 8.076 de împrumuturi scoase la vânzare, din care 57,2% sunt retail, iar 42,8% corporate. Creditele în euro au o pondere de 43% în portofoliu,36% sunt în franci elvețieni, iar 21% în lei. Semnarea contractului de vânzare a portofoliului, așteptată în mai

Lasă un răspuns

Vânzarea portofoliul neperformant Elisabeth, cu o valoare nominală de 164,2 mil.euro, de către Piraeus Bank România este așteptată să ajungă în faza de semnare în cursul lunii mai, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O echipă de consultanți Deloitte condusă de către Hein van Dam, partener Deloitte Consultanță SRL, respectiv de către Balazs Biro, Partener Deloitte Ungaria, are mandatul de vânzare al portofoliului Elisabeth. Deloitte a fost anul trecut consultantul Piraeus Bank România la vânzarea portofoliului neperformant Henri de 185 mil. euro către Kruk pentru un preț de 12 mil. euro.

Portofoliul Elisabeth este format dintr-un număr total de 8.076 de credite, din care cele acordate persoanelor fizice înseamnă 57,2% din portofoliu, iar cele corporate au o pondere de 42,8%.

Pe tipuri de monedă a creditului, împrumuturile în euro reprezintă 43% din întregul portofoliu, fiind urmate de creditele în franci elvețieni cu 36%, respectiv de cele în lei cu 21%.

Banca a obținut 6,8 mil. euro în ultimele aproximativ 15 luni din administrarea portofoliului de împrumuturi, cea mai mare parte din bani fiind încasați de pe urma componentei de retail a portofoliului.

Împrumuturile care fac parte din portofoliul scos la vânzare sunt deja în proporție de peste 80% în proceduri de executare silită.

Valoarea a 24 de proprietăți imobiliare constituite colateral pentru 21 credite retail este de circa 0,8 mil. euro. Suma nu include alte active identificate de către executori.

Reprezentanții băncii elene declarau în urmă cu trei săptămâni că analizează vânzarea unui portofoliu neperformant de cira 165 mil. euro, proces aflat atunci ”la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”.

Potrivit calendarului de vânzare, la jumătatea acestei luni erau așteptate primele oferte pentru portofoliu, urmând apoi să fie selectați investitorii pentru etapa ofertelor angajante astfel încât semnarea tranzacției să aibă loc în luna mai.

Potențialii investitori de talia Kredyt Inkaso, APS, Kruk, DDM, EOS și CITR au acum de urmărit atât tranzacția Elisabeth, cât și un pachet de credite ipotecare de peste 400 mil. euro pe care intenționează să-l vândă BCR.

Piraeus își continuă astfel strategia de curățire a bilanțului în contextul în care Piraeus Bank România a trecut anul trecut printr-o tranzacție eșuată de exit, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie 2015.

Grecii au respins oferta înaintată la finele anului trecut de către fondul american de investiții JC Flowers, care ar fi urmat să preia în cadrul aceleiași tranzacții și Carpatica.

Piraeus Bank România este în continuare pe lista de vânzare a băncii – mamă, potrivit mai multor surse din piața financiară.

Subsidiara locală a Piraeus înregistra în decembrie 2015 o cotă de piață de 1,6% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform unui raport al băncii – mamă.

Piraeus Bank România avea la finele anului trecut o rețea format din 120 de agenții și 1.435 de angajați. Activele băncii ajungeau la 1,581 mld. Euro, în timp ce depozitele se situau la 853 mil. euro, cu puțin peste nivelul creditelor nete, în valoare de 765 mil. euro. Cu aceste cifre de bilanț, România continuă să fie cea mai mare și mai importantă piață a Piraeus din afara Greciei.

Comparativ cu rezultatele raportate pe primele nouă luni ale anului trecut, Piraeus Bank România a înregistrat un declin al activelor și al creditelor nete, implicit a cotei de piață, concomitent cu o creștere ușoară a nivelului depozitelor.

În septembrie 2015, Piraeus Bank România avea active de 1,775 mld. Euro, credite nete de 1,007 mld. Euro, respectiv depozite de 768 mil. euro.

Cele patru mari bănci grecești – Piraeus, Alpha Bank, Eurobank și National Bank of Greece – au trecut printr-o rundă de capitalizare la finele anului trecut și trec prin procese interne de restructurare, inclusiv la nivelul subsidiarelor străine.

În afara Piraeus România, Bancpost este în faza în care este așteptată semnarea vânzării portofoliului Ursa, cu o valoare nominală de circa 500 mil. euro, către Kruk și IFC.

Piața bancară locală a ajuns la o rată medie a creditelor neperformante de 13,57% în ianuarie, conform ultimului buletin lunar publicat de către banca centrală.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5% și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

Piraeus Bank România a scos la vânzare portofoliul neperformant Elisabeth de circa 165 mil. euro. Piraeus: “Portofoliul este format din credite retail și IMM. Proiectul este la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”

Lasă un răspuns

Piraeus Bank România, subsidiara locală a grupului bancar elen Piraeus, a scos la vânzare un portofoliu neperformant în valoare de circa 165 mil. Euro, care conține credite acordate persoanelor fizice și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

Tranzacția poartă numele de cod Elisabeth și este într-o fază incipientă.

„Piraeus Bank analizează posibilitatea vânzării unui portofoliu de credite neperformante. Valoarea portofoliului este de aproximativ 165 mil. euro. Portofoliul este format din credite retail și IMM”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Piraeus Bank România.

“Proiectul este la început, urmând ca în perioada următoare acest proces să fie accelerat”, au adăugat oficialii băncii.

Portofoliul neperformant Elisabeth este format din cele două clase de active déjà menționate, cu ponderi aproximativ egale, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate însă de către Piraeus.

Un astfel de portofoliu este de așteptat să atragă interesul investitorilor și firmelor specializate în administrarea datoriilor, care și-au construit déjà portofolii locale puternice cum este cazul cehilor de la APS, respectiv a firmelor poloneze Kruk și Kredyt Inkaso.

Mandatul de vânzare aparține consultanților de la Deloitte, care anul trecut au intermediat tot pentru Piraeus tranzacționarea portofoliului neperformant Henri. În mai 2015, firma poloneză Kruk, specializată în administrarea datoriilor, a cumpărat un pachet de credite de consum neperformante negarantate cu o valoare de 184 mil. euro pentru un preț de 12 mil. euro de la Piraeus Bank România.

Banca elenă își continuă astfel strategia de curățire a bilanțului în contextul în care Piraeus Bank România a trecut anul trecut printr-o tranzacție eșuată de exit, despre care jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie 2015.

Grecii au respins oferta înaintată la finele anului trecut de către fondul american de investiții JC Flowers, care ar fi urmat să preia în cadrul aceleiași tranzacții și Carpatica.

Piraeus Bank România este în continuare pe lista de vânzare a băncii – mamă, potrivit mai multor surse din piața financiară.

Subsidiara locală a Piraeus înregistra în decembrie 2015 o cotă de piață de 1,6% la credite, respectiv de 1,3% la depozite, conform unui raport al băncii – mamă.

În septembrie 2015, Piraeus Bank România avea active de 1,775 mld. Euro, credite nete de 1,007 mld. Euro, respectiv depozite de 768 mil. euro.

Piața bancară locală a ajuns la o rată medie a creditelor neperformante de 13,57% în ianuarie, conform ultimului buletin lunar publicat de către banca centrală.

Un raport KPMG avertizează că nivelul încrederii potențialilor cumpărători a fost afectat de înregistrarea unor vânzări eșuate în valoare de 3,3 mld, euro în 2015.

Piața tranzacțiilor cu credite neperformante este estimată de către consultanții Deloitte la aproape 2 mld. Euro în 2016.

Datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că piața locală a înregistrat în 2015 un nivel – record de peste 1,5 mld. Euro valoare nominală totală a portofoliilor neperformante vândute, iar portofolii de aproximativ 2 mld. Euro sunt acum în proceduri avansate de vânzare, dar în cadrul unor tranzacții care nu sunt încă închise.

Pe fondul presiunii BNR, băncile comerciale mari au scos în ultimii ani portofolii mari la vânzare pentru a-și putea debloca banii ținuți în provizioane. Cel mai activ vânzător a fost de departe BCR, cea mai mare bancă după active, care în perioada iulie 2014 – decembrie 2015, a vândut și a semnat vânzarea unor portofolii neperformante cu valori nominale de circa 400 mil. euro (Saturn), 1 mld. Lei (circa 227 mil. euro), 1,2 mld. Euro (Neptun).

În 2015, Piraeus a vândut portofoliul Henri către Kruk, UniCredit a cedat portofoliul Triton de 339 mil. euro către Kredyt Inkaso la un preț de 28 mil. euro, iar Intesa a semnat în ianuarie 2016 vânzarea portofoliului Rosemary de 287 mil. euro către APS.

Piața bancară a devenit scena cea mai fierbinte pentru investitorii locali și străini în ultimii ani pentru că, pe de o parte, apropierea reglementărilor Basel III, care înseamnă reguli și mai stricte privind capitalizarea băncilor de către acționari, ar putea accelera unele exituri din piață și valul de consolidare și de concentrare a jucătorilor spre primele 10 – 15 poziții. Din acest punct de vedere, mai multe bănci sunt la vânzare sau sunt disponibile pentru vânzare precum Veneto Banca, Piraeus Bank, Banca Românească, Libra Bank, Credit Agricole, Marfin Bank, Bank of Cyprus, BRCI, pe de altă parte, Banca Transilvania și noua structură bancară în curs de coagulare în jurul trioului Carpatica – Nextebank – Patria Credit au planuri de achiziții.

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni. Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White&Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru. Care au fost mişcările prin care Piraeus şi-a pregătit exitul din România

Lasă un răspuns

Fondul de investiţii JC Flowers ar putea semna achiziţia Piraeus Bank România în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală în jurul a 600 mil. Euro, care include rambursarea liniilor de credit către banca mamă şi preţul pe acţiuni, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia ar urma să fie semnată în perioada imediat următoare, susţin sursele citate. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din cadrul BNR, afirma vineri că se aşteaptă ca achiziţia Piraeus să fie semnată marţi sau miercuri.

Reprezentanţii Piraeus, ai JC Flowers şi ai Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară ( HFSF) nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei, până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacţiei include rambursarea liniilor de credit către Piraeus Grecia, a căror valoare era în iunie de aproximativ 400 mil. Euro. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră pe 3 iunie despre tranzacţia de exit a Piraeus Bank din România.

Grecii lucrează în tranzacţie cu bancherii elveţieni de investiţii de la UBS şi avocaţii de la White & Case, iar JC Flowers cu EY şi bancherul român de investiţii ex Morgan Stanley Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziţia de membru în Consiliul de administraţie al operatorului de telefonie mobilă RCS & RDS.

JC Flowers este deja în proceduri foarte avansate de achiziţie a Carpatica, tranzacţie deja notificată Consiliului Concurenţei.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus a pregătit vânzarea băncii din România cu câteva mişcări.

Primul pas a fost făcut la jumătatea acestui an când Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacţie de vânzare a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. Euro şi cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. Euro, adică la un discount de 93,5%.

Următoarea mişcare a fost încheierea de către Piraeus Bank România, în data de 19 octombrie 2015, a unui contract de cesiune de creanţe cu societatea OAKBRIDGE WORLDWIDE LIMITED, din Londra.

Cesiunea se referă la creanţele care rezultă din contracte din anii 2006, 2007, 2008 dar şi la drepturile de creanţă principale si accesorii (inclusiv, fara a se limita la, capitalurile împrumutate, dobânzi si penalităţi de intârziere) şi împreună cu toate garanţiile personale şi/sau reale (mobiliare sau imobiliare) rezultând din sau în legătură cu contractele de credit enumerate şi orice contracte de garanţii reale sau personale încheiate în legătură cu acestea, potrivit informaţiilor din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Potrivit unor surse din piaţă, Piraeus Bank Romania a vândut un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 300 mil. euro.

Surse din piaţă susţin că grupul grec Libra Group ar fi cumpărat acest pachet al Piraeus . Libra Group este deţinută de armatori greci şi are la activ mai multe tranzacţii cu credite neperformante cu băncile greceşti.

Astfel, după aceste operaţiuni de curăţire a bilanţului Piraeus Bank România, banca-mamă din Grecia a trecut la recapitalizarea subsidiarei locale.

Un alt pas important care a pregătit exitul grecilor a fost făcut în luna septembrie când capitalul social al Piraeus Bank România a fost majorat cu 23,95 mil euro de către Piraeus Grecia.

Atât vânzarea de pachete de credite neperformante cât şi aportul de capital al băncii mamă în subsidiara locală au fost paşi pe care şi austriecii de la Volksbank i-au parcurs înainte de a semna tranzacţia de exit cu Banca Transilvania.

Banca mamă se află ea însăşi , într-o acută nevoie de capital proaspăt.

Grupul financiar Piraeus Bank are cel mai mare deficit de capital, de până la 4,9 mld euro, potrivit testelor de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Băncile greceşti au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operaţiunilor pe pieţele străine, în contextual în care ţara-mamă se confruntă cu dificultăţi în plata datoriilor către principalii săi creditori externi.

În acest context, Piraeus a anunţat în luna mai vânzarea operaţiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obţinut de pe urma tranzacţiei de exit din Egipt 150 mil.dolari, adică un multiplu de preţ de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România, poziţia 11 în piaţa bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.

Tranzacția de exit a Piraeus: Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și miliardarul american Wilbur Ross, pe lista investitorilor care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România. Oferta angajantă de preluare, așteptată în septembrie

Lasă un răspuns

Fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus și investitorul american Wilbur Ross, unul dintre principalii acționari ai Bank of Cyprus, se numără printre investitorii care și-au arătat interesul pentru achiziția Piraeus Bank România au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Bancherii de investiții de la UBS, angajați de Piraeus Grecia pentru a găsi cumpărători pentru afacerea din România, așteaptă oferte angajante în septembrie, mai spun sursele citate. Unele surse din piața financiară susțin că JC Flowers a intrat în negocieri exclusive pentru preluarea Piraeus Bank România.

Tranzacția a trecut de faza ofertelor neangajante, iar cei interesați au putut accesa camera de date pentru a pregăti oferta angajantă.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții fondurilor americane de investiții nu au făcut comentarii pe acest subiect. Reprezentanții Piraeus nu au putut fi contactați pentru comentarii.

Informația privind tranzacția de exit a Piraeus din România a fost publicată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în urmă cu trei luni. De asemenea, tot în premieră, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat că UBS are mandatul de vânzare al Piraeus Bank România.

Inițial, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacția de exit de la Piraeus Bank România, dar a decis să nu depună o ofertă de preluare. De asemenea, OTP este și ea pe lista celor care și-au arătat interesul pentru achiziția de active bancare elene în România, în condițiile în care singurul proces de vânzare în derulare pe piață este cel de la Piraeus Bank România. OTP Bank nu a negat interesul pentru Piraeus Bank România, dar nici nu a confirmat.

Bancherii UBS au mandat pentru a explora vânzarea integrală a Piraeus Bank România sau o vânzare pe bucăți, adică de portofolii de active performante, respectiv neperformante.

În primăvară, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

Ultimele informații indică faptul că Piraeus Bank România a încercat vânzarea unui nou portofoliu de neperformante de 200 mil. euro, dar în final s-a renunțat la idee în favoarea tranzacției de exit.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank din România a fost demarată în contextul în care băncile elene sunt forțate să-și restrângă operațiunile pe piețele străine.

Piraeus a lucrat deja cu bancherii de investiții de la UBS la achiziția activelor bune din Panellinia Bank, anunțată pe 17 aprilie.

Cine sunt americanii interesați de Piraeus

JC Flowers, fond care negociază achiziția Carpatica, este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.

Warburg Pincus este un fond american tot mai activ în România, care s-a uitat la achiziția Regina Maria, iar acum a trecut de faza ofertelor neangajante la Medlife.

Warburg Pincus, un fond de investiții de talie globală, este foarte activ pe segmentul tranzacțiilor cuprinse între 100 și 200 mil. dolari.

Warburg Pincus are în administrare active de peste 35 mld. dolari. Are la activ 14 fonduri de investiții, prin care a investit în ultimii 49 de ani peste 50 mld. dolari în 720 de companii în 35 de țări de pe Glob.

Warburg Pincus are tangență cu România prin investiția făcută în decembrie 2012 în Sand Hill Petroleum B.V., companie de explorare și producție hidrocarburi, cu subsidiare la Budapesta și București. În ianuarie 2015, Sand Hill Petroleum România S.R.L., parte a Sand Hill Petroleum B.V, a primit de la Agenția Națională de Resurse Minerale dreptul de a face lucrări de prospectare și explorare în 5 perimetre din bazinul Transilvaniei.

Pe piața medicală, Warburg Pincus are un portofoliu variat de afaceri în piețe mari precum SUA, China și India. Investește în toate fazele unei afaceri și în orice geografie a lumii și în sectoare variate.

Wilbur Ross este un investitor puternic american ce a profitat de criza cipriotă în 2013 și a devenit cel mai puternic acționar, care împreună cu alți investitori nord – americani, a ajuns la 18% din acțiunile Bank of Cyprus. americanul Wilbur Ross, a cărei avere este estimată de Forbes la 2,9 mld. dolari, a devenit vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Bank of Cyprus și alături de un fond de hedging Tyrus Capital din Monaco ce deține circa 5% din bancă, precum și de alți investitori au reușit să-l aducă pe fostul șef de la Deutsche Bank, Josef Ackermann, ca președinte al board-ului de directori.

Piraeus Bank România, poziția 11 în piața bancară în 2014

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piață la finele lui 2014. De atunci, Volksbank România este în proces de integrare în BT.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanțarea netă din partea băncii – mamă este de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Tranzacția de exit a Piraeus din România: Bancherii de investiții elvețieni de la UBS au mandatul Piraeus Grecia pentru vânzarea operațiunilor din România

Lasă un răspuns

Banca de investiții elvețiană UBS are mandatul Piraeus Grecia pentru vânzarea Piraeus Bank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Bancherii UBS au mandat pentru a explora vânzarea integrală a Piraeus Bank România, iar dacă prima variantă eșuează este luată în calcul și o vânzare pe bucăți, adică vânzarea de portofolii de active performante, respectiv neperformante, susțin sursele citate.

UBS a contactat deja mai mulți potențiali investitori și au avut loc discuții atât cu bănci locale prezente în România, cât și cu fonduri de investiții, pe marginea vânzării Piraeus Bank România. Ca în orice proces de vânzare, echipa de vânzare este cea care pune la dispoziție o cameră de date la care au acces potențialii cumpărători.

Piraeus a lucrat deja cu bancherii de investiții de la UBS la achiziția activelor bune din Panellinia Bank, anunțată pe 17 aprilie.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții băncii elvețiene de investiții UBS nu au dorit să facă niciun comentariu pe subiectul mandatului de vânzare al Piraeus Bank România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat în premieră pe 3 iunie informația că Piraeus Bank Grecia a început procedurile aferente unei tranzacții de exit din România și că a primit în jurul a cinci oferte indicative, după cum susțin surse din piață, care au nominalizat Banca Transilvania, OTP Bank și fonduri de investiții americane printre cei interesați.

Ieri, Omer Tetik, directorul Băncii Transilvania, a declarat că banca pe care o conduce nu a depus nici o ofertă de preluare la Piraeus Bank România, dar că banca este interesată de achiziții, fără să excludă însă interesul pentru subsidiara băncii grecești din România.

De asemenea, Cătălin Pârvu, directorul Piraeus Bank România, a declarat că planurile privind operațiunile băncii pe care o conduce nu sunt definitivate, că acestea vor fi finalizate în conformitate cu strategia băncii – mamă până în 2018 și că dacă apar ”dezvoltări concrete” pe acest subiect vor fi informați ”toți partenerii în mod prompt”.

OTP Bank România nu a făcut până acum niciun comentariu pe acest subiect. Banca Transilvania, ocupată acum cu integrarea Volksbank România, și OTP Bank, care își integrează și ea proaspăta achiziție – subsidiara locală a portughezilor de la Millennium – au făcut declarații în urma tranzacțiilor că sunt interesați de noi achiziții pentru a-și majora cota de piață.

Vânzarea Piraeus Bank România este coordonată de la Atena de către banca – mamă, Piraeus Bank Grecia.

Piraeus, una dintre cele mai mari bănci ale Greciei, a încheiat în luna mai vânzarea operațiunilor din Egipt, unde a obținut 150 mil. dolari de la Al Ahli Bank din Kuweit, preț care echivalează cu un multiplu de 1,5 aplicat valorii contabile a băncii. În România, un astfel de multiplu înregistrează numai băncile de top precum BRD și Banca Transilvania, dacă ne uităm la indicatorii raportați pe bursă. Asta arată că multiplul aplicat valorii contabile a Piraeus Bank România ar putea fi cotat substanțial sub cel obținut în tranzacția din Egipt.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank a fost demarată în contextul în care băncile elene sunt forțate să-și restrângă operațiunile pe piețele străine.

Statul elen este acum sub presiunea creditorilor externi, Uniunea Europeană și FMI, pentru a-și onora plățile aferente ajutorului financiar de urgență de care a beneficiat până acum, iar FMI tocmai a amânat plata unor tranșe de către Grecia până la 30 iunie pentru a da timp cabinetului de la Atena să ajungă la o înțelegere pentru restructurarea datoriilor sale cu partenerii săi europeni.

Piraeus Bank, ca și alte mari bănci elene cum este cazul Alpha Bank, este în acest moment sub controlul Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară, ce deține 67% din acțiuni. Deznodământul discuțiilor dintre statul elen și creditorii săi externi este așteptat să producă efect direct asupra planurilor marilor bănci elene, inclusiv asupra tranzacției de exit local demarat de Piraeus.

România este cea mai mare operațiune a Piraeus Bank din străinătate, fiind de așteptat să caute obținerea unui preț cât mai mare posibil.

Calendarul unei tranzacții cuprinde mai multe etape, printre care, angajarea de către vânzător a unui consultant sau a unei bănci de investiții care să gestioneze procesul de vânzare, contactarea de către consultantul care are mandatul tranzacției a potențialilor cumpărători, solicitarea exprimării formale a interesului prin așa – numitele oferte indicative, adică neangajante pentru cei care le adresează, parcurgerea etapei de due dilligence (analiză financiară), depunerea ofertelor angajante, negocierea contractului de vânzare – cumpărare, semnarea contractului și finalizarea tranzacției. O tranzacție recentă ce a evoluat rapid pe piața bancară din România a fost achiziția Volksbank România de către Banca Transilvania, care în perioada septembrie – 10 decembrie 2014 a parcurs etapele de la primele discuții până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare.

Recent, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro și cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

În vara anului trecut, Volksbank România a vândut un portofoliu de credite toxice cu o valoare nominală de 495 mil. euro, iar pe 10 decembrie a semnat contractul de vânzare al pachetului integral de acțiuni către Banca Transilvania.

BT și OTP Bank au profitat în 2014 de exitul Volksbank AG (Austria), respectiv al Millennium (Portugalia) pentru a-și majora cota de piață și ambele și-au exprimat disponibilitatea pentru noi achiziții. BT a plătit 81 mil. euro pentru pachetul de 100% din Volksbank România, din care 58 mil. euro sunt virați într-un cont escrow pentru a acoperi eventuale pierderi post tranzacție, și a virat circa 647 mil. euro pentru rambursarea unor linii de finanțare către banca – mamă.

De cealaltă parte, ungurii de la OTP au plătit 39 mil. euro și au de rambursat linii de 150 mil. dolari către grupul portughez Millennium.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în prima parte a clasamentului băncilor locale după cota de piață.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

Primele reacții oficiale la informațiile MIRSANU.RO privind tranzacția Piraeus de exit. Piraeus: ”În acest moment, nu există planuri definitivate în privința operațiunilor Piraeus Bank România”. BT: ”Nu suntem angrenați în acest moment în discuții privind preluarea altei bănci. Nu am făcut nicio ofertă de preluare a Piraeus Bank România”. Care sunt etapele unei tranzacții

Lasă un răspuns

Reprezentanții Piraeus Bank România au răspuns astăzi ca reacție la informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind tranzacția de exit din piața locală a băncii elene că acum nu sunt planuri definitivate privind operațiunile locale.

„În acest moment, nu există planuri definitivate în privința operațiunilor Piraeus Bank România, acestea urmând să fie finalizate conform strategiei companiei – mamă, până în 2018. Piraeus Bank este o entitate listată la bursă și nu putem comenta în baza unor informații din piață. Dacă apar dezvoltări concrete în legatură cu acest subiect ne vom informa toți partenerii în mod prompt”, a declarat Cătălin Pârvu, CEO al Piraeus Bank România.

Declarațiile șefului local al Piraeus vin la o zi după solicitarea unui punct de vedere al băncii pe acest subiect adresate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că Piraeus Bank a primit deja un număr de aproximativ 5 oferte indicative, adică neangajante din partea celor care le formulează, din partea Băncii Transilvania, OTP Bank, precum și a unor fonduri americane de investiții. Informațiile disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că tranzacția este coordonată de la Atena de către banca – mamă, Piraeus Bank.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a transmis încă de ieri întrebările pe marginea acestei tranzacții atât către Piraeus Bank România, cât și către Banca Transilvania, respectiv OTP Bank România, însă nu a primit niciun răspuns oficial până acum de la băncile nominalizate ca fiind interesate de subsidiara băncii elene.

„Nu suntem angrenați în acest moment în discuții privind preluarea altei bănci. Nu am făcut nicio ofertă de preluare a Piraeus Bank Romania” a comentat astăzi pentru Hotnews.ro Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.

Declarațiile șefului BT neagă depunerea acum a unei oferte de preluare a Piraeus Bank România, dar nu și interesul pentru o astfel de tranzacție. Interesul unui investitor este exprimat formal, de regulă, printr-o ofertă indicativă, care nu este însă și una angajantă. În acest moment, informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO sunt că tranzacția a ajuns în stadiul primirii ofertelor indicative, nu a celor de preluare, adică angajante.

Calendarul unei tranzacții de acest tip cuprinde mai multe etape, depunerea ofertelor neangajante fiind una dintre primele faze formale ale procesului.

Printre primii pași clasici ai unei astfel de tranzacții se află angajarea unei bănci de investiții de către vânzător, banca de investiții având rolul de a pregăti, a organiza și a coordona tranzacția de vânzare.

Astfel, banca de investiții angajată de vânzător este cea care trimite un info memo în piață către o listă de potențiali cumpărători și investitori în care pune la dispoziția acestora informații despre compania scoasă la vânzare, alte detalii tehnice și avansează un termen pentru depunerea ofertelor neangajante de către cei interesați.

În urma depunerii ofertelor neangajante, vânzătorul poate decide dacă merge cu toți ofertanții mai departe sau selectează o listă scurtă pentru etapa următoare.

Potențialii cumpărători intră apoi în faza de due dilligence (analiză financiară – n.r.), etapă în care au acces la mai multe informații pentru a avea o imagine mai clară despre ținta de achiziție. În urma încheierii activității de due dilligence, investitorii pot continua procesul prin depunerea unei oferte angajante sau pot alege să nu continue procesul. După depunerea ofertelor angajante, tranzacția poate evolua în funcție de strategia vânzătorului.

Unul dintre cele mai frecvente scenarii este că vânzătorul selectează ofertantul care a oferit cel mai bun preț și continuă negocierile cu acesta pentru a ajunge la semnarea unui contract de vânzare – cumpărare.

O altă cale pe care o poate urma vânzătorul este de a selecta doi sau mai mulți ofertanți pentru a negocia în paralel. Dacă sunt depuse mai multe oferte, pentru maximizarea prețului obținut din tranzacție vânzătorul poate opta pentru selecția unei liste scurte de investitori care să vină cu oferte îmbunătățite înainte de a alege cu cine va ajunge în etapa negocierilor finale pentru semnarea contractului, care cuprinde clauzele privind prețul, condițiile de plată, condițiile puse de părțile în contract.

Declarațiile participanților într-o tranzacție variază de la o fază la alta a procesului și în funcție de propria strategie de comunicare. Până la depunerea unei oferte angajante, apar cu o frecvență mai mare declarații de negare sau cu nuanțe de ambiguitate tocmai datorită faptului că tranzacția nu a atins fazele finale, iar potențialii cumpărători iau în calcul și ieșirea din tranzacție. În mod contrar, asemenea poziții sunt exprimate chiar până la momentul semnării sau al anunțării tranzacției, care poate fi ulterior semnării tranzacției.

Parcurgerea pașilor unei tranzacții poate dura, în medie 6 luni, sau, mai rar, câțiva ani, în funcție de specificul său.

Cazul unei tranzacții recente derulate cu rapiditate pe piața bancară locală este oferit chiar de Banca Transilvania, care conform propriilor declarații publice, a parcurs în perioada septembrie – 10 decembrie 2014, adică în circa 3 luni, toate etapele de la discuții până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare a Volksbank România.

Finalizarea tranzacției, când practic se plătește prețul pe acțiuni și se transferă dreptul de proprietate asupra acțiunilor și a afacerii, a avut loc pe 7 aprilie 2015, adică la 4 luni după semnarea contractului. Atât BT, cât și OTP care a cumpărat Millennium Bank România, au dat declarații că sunt interesate de achiziții pe piața bancară locală și în continuare.

Tranzacția dintre Banca Transilvania și Volksbank România a fost anunțată în premieră în diferite faze de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în articolele publicate pe 18 noiembrie 2014, 3 decembrie 2014 și 6 aprilie 2015, anunțul oficial din 10 decembrie confirmând vestea preluării de către banca din Cluj – Napoca.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat în premieră în cele aproximativ opt luni de la lansarea sa pe piață, în 16 octombrie 2014, mai multe tranzacții printre care vânzarea Volksbank România către BT, achiziția de către fondul de investiții Oresa Ventures a companiei IT RBC, achiziția fabricii de detergenți a P&G de către germanii de la Dalli, intrarea Deutsche Bank în cursa pentru achiziția pachetului de credite neperformante de peste 400 mil. euro de la BCR, afacere pe care și-a adjudecat-o câteva luni mai târziu, scoaterea la vânzare a Billa România de către REWE, vânzarea pachetului de 36% din MedLife de către fondul de investiții V4C, angajarea băncii de investiții Rothschild de către fondul de investiții Advent pentru vânzarea Regina Maria, negocierile firmelor din grupul Rompetrol pentru credite de aproape 400 mil. dolari de la marile bănci locale, vânzarea unui pachet de credite neperformante al Piraeus Bank România de până la 200 mil. euro, achiziția de acțiuni a Mezannine Management în afacerea Amethyst, achiziția Pehart Tec de către fondul de investiții Abris Capital sau eșecul vânzării pachetului de active ale Bank of Cyprus România.

Tranzacție de exit a Piraeus din România: Banca Transilvania și OTP Bank au depus oferte indicative pentru cumpărarea Piraeus Bank România. Grecii au primit circa 5 oferte indicative, pe listă fiind și fonduri americane de investiții. Tranzacția de exit a primei mari bănci grecești din România se derulează la Atena

Lasă un răspuns

Piraeus Bank, una dintre cele mai mari bănci din Grecia, a primit luna trecută aproximativ cinci oferte indicative pentru achiziția Piraeus Bank România, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank din România a atras interes atât din partea unor bănci locale dornice să-și majoreze cu această ocazie cota de piață, printre ofertanți aflându-se Banca Transilvania și OTP Bank, susțin sursele citate. De asemenea, pe lista grecilor se mai află și fonduri americane de investiții, care văd o ocazie bună de a intra pe piața bancară locală cu tranzacția oferită de banca elenă.

Discuțiile de vânzare pentru Piraeus Bank România se poartă la Atena, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Tranzacția al cărei preț poate varia în jurul a 150 – 200 mil. euro, trece în faza de due dilligence (analiză financiară – n.r.), susțin sursele citate.

Reprezentanții Piraeus Bank România nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol. De asemenea, reprezentanții Băncii Transilvania și ai OTP Bank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

Prețul plătit la achiziția Piraeus Bank România ar putea fi în jurul valorii contabile a băncii, dată fiind calitatea activelor ce vor fi preluate, poziția de capital a băncii, precum și indiciile oferite de băncile locale listate pe bursă. Piraeus Bank România are o poziție de capital de 200 mil. euro. BRD și BT au valori de piață care înseamnă un raport între 1,5 și 1,7 între prețul acțiunii și valoarea contabilă, în timp ce la Carpatica, o bancă mai mică de jumătatea clasamentului și cu pierderi, raportul e de 0,55.

Grecii de la Piraeus ar putea obține un preț în jurul a 150 – 200 mil. euro, conform unor estimări făcute de surse din piață. Estimarea de preț nu ia în calcul și finanțarea netă acordate fiicei din România de către banca – mamă, care era de 400 mil. euro la finele lunii martie, conform rezultatelor financiare prezentate de Piraeus. România este cea mai mare operațiune a Piraeus Bank din străinătate, fiind de așteptat să caute obținerea unui preț cât mai mare posibil.

Tranzacția de NPL-uri a Piraeus Bank România amintește de operațiunea de curățire a bilanțului prin vânzarea portofoliului de credite toxice de 495 mil. euro de către Volksbank România, cu cinci luni înainte de a anunța vânzarea pachetului integral de acțiuni către Banca Transilvania.

De cealaltă parte, ungurii de la OTP au plătit 39 mil. euro și au de rambursat linii de 150 mil. dolari către grupul portughez Millennium.

Pe 21 mai, Anthimos Thomopoulos, șeful Piraeus Bank Grecia, spunea că până în 2018 va vedea ce va face cu operațiunile din România și Bulgaria, potrivit Financial Times.

Băncile grecești au angajat încă din anii anteriori planuri de reducere a operațiunilor pe piețele străine, în contextul în care țara – mamă se confruntă cu dificultăți în plata datoriilor către principalii săi creditori externi, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Băncile elene au și o altă problemă – retragerile deponenților au depășit 30 mld. euro de la începutul anului și situația presează către atragerea de capital proaspăt pentru a recapitaliza instituțiile de credit.

Șeful băncii – mamă, Piraeus Grecia, a spus astfel că își concentrează atenția către recuperarea terenului pierdut la depozite și la o creștere recentă a portofoliului de credite neperformante.

În acest context, Piraeus a anunțat luna trecută vânzarea operațiunii sale din Egipt către Al Ahli Bank din Kuweit. Piraeus a obținut de pe urma tranzacției de exit din Egipt 150 mil. dolari, adică un multiplu de preț de 1,5 aplicat la valoarea contabilă a băncii.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în prima parte a clasamentului băncilor locale după cota de piață.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În ultimul raport anual al BNR, Piraeus Bank ocupa la finelui anului 2013 poziția 11 din 40 de bănci, cu o cotă de piață de 2,5% după activul net bilanțier.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut în circa un an către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

Acțiunile Piraeus Bank Grecia sunt deținute de către Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (67%), investitorii instituționali străini având o cotă de 27% din acțiuni.

Valoarea de piață a grupului grec Piraeus Bank, fondat în urmă cu 100 de ani, este acum de 3 mld. euro, prețul acțiunii pierzând 45% de la începutul anului pe bursa de la Atena.

Ignaczak, directorul Kruk România: ”Am făcut până acum peste 100 de tranzacții cu credite neperformante în România din 2007 încoace. Vrem să ne păstrăm poziția de lider pe piața creditelor de consum neperformante”. Cea mai mare achiziție locală a polonezilor este pachetul Piraeus Bank România de 184 mil. euro, vândut cu 12 mil. euro la un discount de 93,5%. Vânzările de portofolii de datorii s-au triplat în România anul trecut până la 2,2 mld. euro, iar tendința de creștere continuă. Cifrele Kruk privind piața locală a tranzacțiilor cu credite neperformante

Lasă un răspuns

Kruk România, subsidiara locală a grupului polonez Kruk specializat în colectarea de creanțe, a realizat cea mai mare tranzacție locală cu credite de consum neperformante negarantate prin achiziția unui portofoliu de datorii de la Piraeus Bank România. Vânzarea de către Piraeus Bank România a unui portofoliu de credite neperformante de până la 200 mil. euro, tranzacție aranjată de Deloitte, a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 martie.

Pachetul de credite cu valoare nominală de circa 185 mil. euro, cumpărat cu circa 12 mil. euro la un discount de 93,5%, este cea mai mare tranzacție a celor de la Kruk din lista de peste 100 de tranzacții realizate în România din 2007 până acum, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Tomasz Ignaczak, director general al Kruk România. Alte tranzacții pe piața de profil s-au realizat la discounturi estimate între 85% și până la 95%.

”Tranzacția cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție de pe piața portofoliilor de credite neperformante de consum negarantate. Noi am făcut în România din 2007 până acum peste 100 de tranzacții cu portofolii de datorii și cea cu Piraeus Bank România este cea mai mare achiziție locală făcută de noi. Cea mai mică viza preluarea unui pachet de credit cu o valoare nominală în jurul a 1 milion de lei”, explică Ignaczak.

”Piața tranzacțiilor cu credite neperformante va crește în 2015. Noi suntem implicați acum în până la zece tranzacții, aflate în diferite stadii. Pe segmentul nostru de afaceri, vrem să ne menținem lideri cu o cotă de piață de aproximativ 30%”, susține polonezul.

Kruk estimează că în 2014 a înregistrat o cotă de piață de 38% pe piața creditelor de consum neperformante.

Vânzarea portofoliului de datorii al Piraeus Bank România a fost o tranzacție aranjată în acest an de către consultanții de la Deloitte, care astfel au câștigat primul mandat major pe o piață în care până acum pe tranzacțiile mari de profil derulate de Volksbank și BCR în 2014 au fost vizibili cei de la PwC. Cea mai mare tranzacție de pe piața de profil este derulată în prezent pe piață de către BCR în cadrul operațiunii cu nume de cod Neptun.

Fazele tranzacției de vânzare de credite neperformante a Piraeus Bank România – lansarea licitației, depunerea ofertelor, analiza de tip due dilligence, negocierea contractului și semnarea acestuia – s-au derulat într-un interval de 2 – 3 luni, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Piraeus Bank România nu a răspuns până acum solicitărilor de informații pe marginea acestei tranzacții, iar reprezentanții Kruk nu au dorit să intre în astfel de detalii privind tranzacția din motive de confidențialitate.

”La tranzacția cu Piraeus Bank România, echipa noastră a cuprins cinci oameni din biroul din România și alți trei oameni de la biroul din Polonia”, a precizat șeful Kruk România, care afirmă că pentru acest proiect nu au fost angajați consultanți externi sau firme de avocatură. Avocații de la Reff & Asociații au asigurat consultanța juridică a vânzătorului, Piraeus Bank România.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Kruk este interesată de tranzacția de vânzare a celui mai mare portofoliu de datorii locale de către BCR, reprezentantul firmei poloneze a răspuns: ”Nu pot confirma sau comenta pe acest subiect”.

Kruk România a raportat pentru 2013 venituri totale de 48,1 mil. lei (10,9 mil. euro) și un profit net de circa 32.000 lei (peste 7.000 euro) la un personal mediu angajat de 336 de oameni, conform ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor.

Piața datoriilor ipotecare, motor de creștere în anii următori. Kruk: În anii următori, vom fi activi pe tranzacțiile cu portofolii de credite neperformante ipotecare și corporative

Valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute și externalizate pentru administrare de către bănci și alte entități de pe piața românească a fost anul trecut de 13,8 mld. zloți (3,3 mld. euro, calculate la cursul mediu anual de 4,1852 zloți comunicat de Banca Centrală a Poloniei – n.r.), conform estimărilor grupului Kruk.

Față de 2013, înseamnă o dublare a pieței, având în vedere că datele Kruk indică 7,2 mld. zloți (1,7 mld. euro, calculat la cursul mediu anual de 4,1975 zloți la euro comunicat de Banca Centrală a Poloniei pentru 2013).

Aproximativ două treimi din această piață este reprezentată de valoarea nominală a portofoliilor de datorii vândute, care anul trecut s-a ridicat la 9,1 mld.zloți (2,2 mld. euro) față de 2,8 mld. zloți (0,7 mld. euro) în 2013. Dacă ne uităm la vânzarea portofoliului Volksbank România de 495 mil. euro, constatăm că cea mai mare tranzacție de profil de anul trecut a avut o pondere de 22% în total piață.

Felia portofoliilor de datorii externalizate pentru administrare s-a ridicat în 2014 la 4,6 mld. zloți (1,1 mld. euro), în creștere ușoară față de anul anterior, când valoarea era de 4,4 mld. zloți (1,05 mld. euro).

”Disponibilitatea portofoliilor de datorii pe piața românească a fost afectată material de tranzacțiile mari de credite corporative și ipotecare, cu o valoare nominală totală de 5,1 mld. zloți (1,2 mld. euro) , respectiv 1,8 mld. zloți (0,4 mld. euro). Piața datoriilor ipotecare s-ar putea extinde substanțial în anii următori, urmând modelul de creștere văzut anterior în Polonia”, afirmă Ignaczak.

Acesta adaugă că Kruk și-a asigurat o licență importantă și că este pregătit să cumpere portofolii ipotecare de pe piața locală.

”În anii următori, grupul intenționează să urmeze o abordare activă pe piețele de credite neperformante ipotecare și corporative (ale companiilor – n.r.)”, afirmă șefuk Kruk România.

Anul trecut, cheltuielile Kruk cu portofoliile de datorii din România au fost de 95 mil. zloți (22,7 mil. euro), din care 93 mil. zloți au fost dați pe portofolii de credite de consum neperformante.
În 2013, polonezii au cheltuit mai mult, circa 133 mil. zloți (31,8 mil. euro).

Grupul Kruk a preluat anul trecut în administrare portofolii de datorii din România cu o valoare nominală de 350 mil. zloți (circa 84 mil. euro) față de 320 mil. zloți (76 mil. euro) în 2013.
”Piața administrării datoriilor din România este mai puțin fragmentată decât în Polonia, chiar și așa numărul entităților interesate de achiziția de portofolii de datorii este în creștere”, a spus Tomasz Ignaczak.

Pe piața recuperării de creanțe comerciale și a administrării datoriilor, Kruk activează alături de alte firme specializate precum Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia), francezii de la Coface sau EOS KSI, firmă cu rădăcini germane.

Bazele grupului Kruk au fost puse în urmă cu circa 17 ani de către polonezul Piotr Krupa, care este și acum cel mai mare acționar cu un pachet de 12%. Alți acționari majori ai afacerii sunt fondurile gestionate de ING (10%), Aviva (9,8%) și Generali (9%).

În 2003, administratorul polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors, care are în România afaceri precum lanțul de magazine Profi sau producătorul de BCA Macon Deva, a investit 21 mil. dolari în Kruk. În 2007, Kruk a intrat în România. În 2011, Kruk a fost listat pe bursa de la Varșovia, iar valoarea bursieră a companiei este acum de 2,8 mld. zloți (circa 680 mil. euro). Are operațiuni în Polonia, România, Cehia, Slovacia și Germania.

În 2014, Kruk a raportat un profit net de 152 mil. zloți (36 mil. euro) la venituri de 488 mil. zloți (116 mil. euro). Achizițiile de portofolii bancare neperformante din regiune se realizează la prețuri reprezentând între 5% și 25% din valoarea nominală a creditelor vândute.

Una din companiile lui Ștefan Vuza ia 20 milioane de euro de la Raiffeisen și Piraeus pentru investiții în electroliză și finanțarea activității

Lasă un răspuns

Producătorul din industria chimică Chimcomplex Borzești, parte a grupului controlat de omul de afaceri Ștefan Vuza, intenționează să contracteze mai multe finanțări de la Raiffeisen Bank și Piraeus Bank, în sumă totală de peste 20 de milioane de euro.

Acționarii companiei au pe agendă o adunare generală extraordinară pe 16 iulie pentru a aproba contractarea unui împrumut în valoare de 5 milioane de lei (circa 1,14 milioane de euro) pentru finanțarea activității curente de la Piraeus Bank.

Cea mai mare parte a banilor vine însă de la Raiffeisen Bank, de la care va fi contractat un împrumut la termen în valoare de 31,3 milioane de lei (7,1 milioane de euro), care are scadența în mai 2019. La acesta, se adaugă un avans în cont curent cu o valoare maximă de 5 milioane de lei (1,14 milioane de euro), scadent în luna mai a anului viitor.

Ca garanții pentru luarea creditelor, compania vine cu imobile, terenuri situate în localitatea Onești (județul Bacău), bilete la ordin emise de companie în favoarea băncii, încasări de la clienți sau chiar cu un lot format de 56 de vagoane. La acestea se adaugă garanții pentru facilitățile de credit la termen în sumă inițială de 5,6 milioane de euro pentru finanțarea proiectului de investiții în electroliză și pentru facilitățile de overdraft în sumă de 21,6 milioane de lei (aproape cinci milioane de euro), respectiv un credit la termen de 677.000 euro, toate contractate de asemenea de la filiala locală a grupului financiar austriac Raiffeisen.

În 1954 au fost puse bazele combinatului chimic Borzești, care acum face parte din grupul industrial SCR, patronat de către omul de afaceri Ștefan Vuza. Compania este listată pe piața bursieră Rasdaq, unde valoarea bursieră ajunge la 25 milioane de euro. Ultimele rezultate indică pentru primul trimestru o cifră de afaceri de 45,2 milioane de lei (10 milioane de euro) și un profit net de 216.000 lei (circa 50.000 de euro).

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 23 mai

Lasă un răspuns

EUROPA DE EST

TRANSPORT. Slovenia așteaptă în luna iulie oferte angajante pentru 75,5% din acțiunile celui mai mare aeroport al țării Aerodrom Ljubljana, au spus reprezentanți fondului de investiții suveran SOD. Aerodrom Ljubljana se numără printre cele 15 companii, pe care guvernul le-a pregătit pentru vânzare în luna mai pentru a crește veniturile bugetate și pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă.

BĂNCI. Grupul bancar cipriot Bank of Cyprus a spus că a vândut un portofoliu de credite acordate companiei imobiliare din Serbia Robne Kuce Belgrad către banca grecească Piraeus.

EUROPA

INDUSTRIE. Finnvedenbulten a spus că își va vinde divizia Finnveden Metal Structures către compania americană Shiloh.

SERVICII FINANCIARE. Fondurile de investiții Blackstone Group LP și TPG Capital Management LP se așteaptă să facă o ofertă combinată pentru Kensington, una dintre cele mai mari companii britanice specializate în credit ipotecar, a raportat miercuri Sky News.

ENERGIE. General Electric Co a fost de acord să extindă termenul pentru acceptarea ofertei de 16,9 miliarde de dolari pentru divizia de energie a companiei franceze, Alstom de la 2 iunie până la 23 iunie la cererea guvernului francez, au declarat joi reprezentații companiei americane.

ENERGIE. Guvernul francez studiază o soluție pentru Alstom care ar putea include fondurile publice pentru a consolida grupul de inginerie, dacă nu se ajunge la nici o înțelegere cu pretendenții General Electric și Siemens, a spus joi, Ministerul economiei Arnaud Montebourg.

ENERGIE. Compania de inginerie din domeniul energetic Ansaldo Energia, controlată de statul italian, a fost de acord să cumpere firma britanică de decontaminare nucleară Nuclear Engineering Service (NES), pentru aproximativ 49 milioane de dolari, au declarat reprezentanții fondului suveran de investiții FSI din Italia.

TEHNOLOGIE. Reprezentanțiii producătorului de echipamente de telecomunicații Alcatel – Lucent au spus că s-au aflat în negocieri exclusive pentru vânzarea diviziei sale de tehnologii de securitate către grupul de tehnologie electronică din sectorul de apărare Thales ca parte a unui parteneriat mai larg în domeniul securității cibernetice.

TURISM. Omul de afaceri italian Andrea Bonomi ar putea să îşi mărească participaţia la 29,9% din Club Mediterranee şi nu exclude să lanseze o nouă ofertă dacă oferta actuală de 557 milioane de euro (761 milioane de dolari) va eşua, a declarat o sursă pentru Reuters. Oferta de 17,5 euro pe acţiune lansată în urmă cu un an de către fondurile de investiţii Ardian din Franţa şi Fosun International din China pentru firma de turism franceză urmează să se încheie vineri.

JOCURI VIDEO. Vivendi SA a spus că Activision Blizzard Inc va vinde 41,5 milioane de acţiuni ale producătorului de jocuri video, ca parte a unei vânzări planificate a unui pachet de acțiuni anunţate de către conglomeratul francez în luna iulie a anului trecut. Se aşteaptă ca oferta să fie încheiată in 28 mai, iar Activision nu va primi nimic din venituri, au spus miercuri reprezentanții companiei.

MINERIT. Polymetal, compania care operează mine de aur și de argint din Rusia, a cumpărat o mină de aur de mare capacitate, în Kazahstan pentru 618,5 milioane de dolari, jumătate din această sumă va fi plătită cu acțiuni noi ale firmei, au declarat reprezentații companiei.

BĂNCI. Compania britanică Barclays caută potențiali cumpărători pentru banca lor din retail din Spania, au declarat persoane familiare cu această chestiune, adăugând că concurenții locali și fondurile de investiții ar putea fi interesați de unele părți ale afacerii.

AMERICA DE NORD

ALIMENTAȚIE PUBLICĂ. Starboard Value LP a lansat o luptă pentru a prelua conducerea companiei Darden Restaurants Inc, spunând că vânzarea planificată a lanțului Red Lobster, acesta aparținând de Darden, a fost o “tranzacție distructivă” care a ignorat drepturile acționarilor.

ENERGIE. Exxon Mobil Corp a spus că a cumpărat active suplimentare în Bazinul Permian din Texas, în cadrul unei tranzacții care implică un schimb de active cu LINN Energy LLC.

AGRICULTURĂ. Firma americană cu afaceri în agricultură Cargill Inc. a cumpărat firma turcească de ulei și margarină Turyag Cargill Turkey, a declarat, miercuri, directorul companiei Murat Tarakcioglu. Cargill va investi peste 100 de milioane de dolari în firmă, suma incluzând și cantitatea de achiziții, a spus Tarakcioglu.

PETROL. Compania de rafinare Marathon Petroleum Corp a afirmat că ar putea cumpăra afacerea de distribuţie a producătorului de ţiţei şi gaze naturale Hess Corp, oferind 2,87 de miliarde de dolari pentru a-şi extinde reţeaua de benzinării şi de magazine de-a lungul Costei de Est a Americii.

BUNURI DE LARG CONSUM. Unilever a fost de acord să vândă brandurile de sosuri de paste Ragu şi Bertolli unei firme japoneze producătoare de condimente, Mizkan Group, pentru 2,15 miliarde de dolari în numerar, prin această mişcare fiind mai aproape de restructurarea afacerilor sale din industria alimentară din America de Nord. Producătorul de bunuri de larg consum anglo-olandez încă mai caută opţiuni pentru a rezolva problemele brandului Slimfest, dar a afirmat că o concluzie a acestuia va fi ultimul pas în eficientizarea activitaţii sale alimentare în Statele Unite ale Americii.

BURSE. Goldman Sachs Group Inc îşi va vinde drepturile pentru a opera ca şi formator de piaţă desemnat în peste 600 de acţiuni listate la bursa din New York la firma olandeză de tranzacţionare rapidă IMC Financial Markets, a spus IMC şi NYSE.

ENERGIE. Sanchez Energy Corp a declarat că va cumpăra proprietăţi din sectorul petrolier şi de gaze din regiunea Eagle Ford din sudul Texasului, de la Royal Dutch Shell Plc cu aproximativ 639 miliade de dolari în cash, în timp ce compania petrolieră olandeză caută să îşi reducă expunerea pe gaze de şist din Statele Unite.

TUTUN. Reynolds American Inc este în discuţii pentru a cumpăra Lorillard Inc în trei variante de tranzacţii care ar putea face ca British American Tobacco să îşi asume un rol major pentru a susţine o potenţială fuziune, potrivit unor surse apropiate discuțiilor.

AMERICA DE SUD

FARMA. Compania CVS Caremark Corp a făcut o ofertă pentru a achiziţiona compania braziliană DPSP din sectorul farmaceutic, oferind 2 miliarde de dolari. Oferta a fost însă respinsă, a relatat, joi, un ziar brazilian.

ASIA

TELECOMUNICAȚII. Compania chineză de telecomunicații Citic Telecom este în negocieri exclusive pentru a cumpăra din activele de cabluri submarine de la compania indiană Reliance Communications Ltd, relatează Financial Times, citând surse anonime familiare cu această chestiune.

TEHNOLOGIE. Microchip Technology Inc a spus că va cumpăra ISSC Technologies Corp, producător de tehnologie fără fir din Taiwan, pentru a câștiga teren în tehnologia care ajută să conecteze totul, de la mașini până la becuri, prin intermediul internetului.

INDUSTRIE ALIMENTARĂ. Compania chineză Bright Food Group Co Ltd a încheiat un acord pentru a prelua controlul asupra celei mai mari companii de alimentaţie din Israel, câştigand în acest fel tehnologie şi noi produse, în condiţiile în care compania chinezească stă cu ochii pe rivalii care au făcut preluări în pieţele de brânzeturi şi lactate. Potrivit termenilor unui acord preliminar, Bright Food spune că va cumpăra 56% din Tnuva de la fondul de investiţii Apax pentru o sumă care nu a fost făcută publică. O persoană familiară cu această tranzacţie a spus că valoarea totală a companiei Tnuva este în prezent de 2,5 miliarde de dolari.

COMERȚ ELECTRONIC. Cea mai mare platformă de comerţ online din India, Flipkart, a preluat portalul de modă Myntra, în condiţiile în care extinderea rapidă a Amazon.com în ţară a provocat o tendinţă de consolidare în industria de comerţ electronic. Termenii financiari ai tranzacţiei nu au fost dezvăluiţi, dar conform unei persoane familiare cu acest dosar, tranzacţia valorează aproximativ 300 de milioane de dolari.

BĂNCI. Commerzbank este aproape de a vinde în Japonia un portofoliu de împrumuturi din sectorul centrelor comerciale, în valoare de 957 milioane de dolari (700 milioane de euro), potrivit unei surse familiare cu această tranzacţie citată de Reuters.

MINERIT. Manhattan Resources Ltd, o firmă de transport maritim din Singapore, controlată de miliardarul indonezian Low Tuck Kwong, a spus că și-a propus să achiziţioneze o firmă de minerit pentru 800 milioane de dolari.

AFRICA

TELECOMUNICAȚII. Compania sud- africană de telecomunicații Telkom a făcut a doua propunere pentru a cumpăra infrastructura IT de la Business Connexion pentru 256 milioane de dolari, la șapte ani după ce prima ofertă nu a fost agreată.