„Pe hartie portofoliul nostru este de 2 GW. Realitatea esta ca in Romania ca sa dezvolti trebuie sa il discountezi intr-o anumita masura pentru ca desi exista multa efervescenta, realitatea in teren este ca practica ne omoara. Inainte de a fi dezvoltator, eram avocat. Era foarte usor sa spui cand iti venea due diligence-ul sa spui asta nu e bine, avem de-a face cu autoritatile locale si complexitatea data de reglementare”, a declarat Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Avem un portofoliu in dezvoltare. Piata este si ea in dezvoltare si ne uitam cum sa ne pozitionam. Trecem la o etapa in care trebuie sa fii prezent in constructia proiectelor. Trebuie sa treci la urmatoarea perioada si asta este unul din lucrurile pe care le luam in considerare”, a adaugat acesta.

„Sa duci un solar la ready to build, practic sa obtii hartiile de la stat, costul este undeva la 15.000 euro per MW. In vant, costul este mai mare. Adica totusi trebuie niste bani. Am facut cateva oferte, incercam sa fim cei care intra in astfel de proiecte si le profesionalizeaza, le finanteaza si le duc la urmatoarea etapa. Noi deocamdata suntem nu as zice buy side, ci investor side”, a punctat Razvan Popa.

„Suntem mai degraba in pozitia de investitor. Incercam sa gasim proiecte care au nevoie de un investitor la nivelul de dezvoltare (development)”, explica reprezentantul Jantzen Renewables.

„Noi speram sa trecem cat mai multe dintre proiectele noastre de pe hartie in teren. In 2024, nu cred ca mai ajungem la ready build cu niciunul. Sunt surprins cat de greu poate fi sa dezvolti proiecte in Romania, cat de greu este sa explici ce vrei sa faci, cat de greu este sa poti sa aduci un proiect la nivelul la care sa treaca un due diligence facut de o firma buna de avocatura. Este foarte greu sa estimezi”, sustine Razvan Popa.

„In portofoliul pe care l-am vandut catre Petrom, au fost 789 de avize si autorizatii, care trebuie obtinute intr-un termen prevazut de lege, de 12 sau 18 luni depinde cum calculezi. Ca si timp, tranzactia a durat aproape 2 ani. Era si un portofoliu mare”, a subliniat acesta.

OMV Petrom, al carui actionar majoritar este grupul petrolier austriac OMV, a anuntat pe 30 septembrie 2024 ca a finalizat achizitia mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice de la compania daneza Jantzen Renewables ApS. Proiectele urmeaza sa fie dezvoltate in judetul Teleorman si sunt la stadiul „gata de construit” („ready-to-build”, puterea instalata a acestor parcuri fotovoltaice urmand sa ajunga la aproximativ 710 MW, fiind printre cele mai importante proiecte de acest tip si in acest stadiu din Europa de Sud-Est.

„Unul din lucrurile care ne-au tinut probabil 6 luni pe tranzactie a fost faptul ca a trebuit sa securizam, sa cumparam practic traseul viitoarei linii aeriene de la statia de transformare noua pana la linia Transelectrica. Trebuie sa obtii niste drepturi reale ca sa treci cu cablul”, detaliaza Razvan Popa.

„Ne mai trebuia 5 metri, iar pentru acei 5 metri liniari ca sa trecem cu cablul pe deasupra, a trebuit sa avem de-a face cu 21 de persoane care erau coproprietari ai acelor 5 metri liniari si sa le facem astfel 17 mosteniri la rand”, explica reprezentantul Jantzen Renewables.

Jantzen Renewables, investitor in piata de energie regenerabila, este unul dintre pilonii afacerilor Jantzen Group, condus de catre familia fondatorului danez Erik Jantzen, al carui portofoliu cuprinde agricultura, real estate, energie verde si venture capital.

„Jantzen Renewables este pornit din Jantzen Development, care avea un model de business foarte similar development-ului de renewables. Ce facea fundamental era ca agrega teren ceea ce seamana foarte mult cu business-ul de fotovoltaic, construia infrastructura adica punea silozuri, punea electricitate si facea o ferma functionala si o revindea. Grupul Jantzen si-a retinut cumva in proprietate perla coroanei operand in continuare o entitate care se numeste Jantzen Development Agro Cocora, care opereaza 20.000 ha in Ialomita si Constanta, din care vreo 11.000 hectare in proprietate.”, a declarat Razvan Popa.

„Acest business al Jantzen Group este un actor important in sustenabilitate. Opereaza cu tehnologie no till, adica pamantul nu se ara, se lasa asa peste iarna, asta inseamna din punct de vedere al sustenabilitatii nu eliberezi carbonul in atmosfera. Odata ce ai arat inseamna ca ai eliberat carbon in atmosfera. Asta este recunoscut de catre jucatorii din piata”, explica acesta.

„Si exista o piata dezvoltata la nivelul Vestului, pe care Jantzen incearca sa o aduca in Romania, in care facand asta obtine credite de carbon. Ele sunt tranzactionate pe o piata privata si in momentul de fata una dintre sursele de venit ale acestui business este din vanzarea creditelor de carbon”, a punctat Razvan Popa.

„Al doilea lucru pe care il face tehnologia no till este ca incearca sa adreseze seceta, o problema destul de grava a Romaniei. In Romania, seceta afecteaza foarte mult agricultura si faptul ca nu spargi terenul si nu il ari inseamna ca nu lasi apa sa se ridice din sol. Lasi doua lucruri foarte importante in pamant – carbonul si apa”, a mai spus Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables, la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect