Arhive etichete: Erste Asset Management

Sursa: Erste Asset Management.

Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

Horia Braun-Erdei, General Manager and President of the Board of Directors of Erste Asset Management Romania, is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2024.

Erste Asset Management Romania is part of Erste Group and is the largest asset management company in Romania, having over 4.5 billion RON assets under management through 9 Open-end investment funds registered in Romania and discretionary portfolios management. Moreover, the company offers to Romanian customers a range of over 40 Open-end investment funds managed internationally by its parent company Erste Asset Management GmbH.

Horia joined Erste Asset Management Romania in the current position as of November 2019 and Erste Group in 2017, when he was appointed Chief Economist and Head of Research within BCR, the largest Romanian bank at the time. Before that, Horia spent 9 years in NN Group (formerly part of ING Group), where he held various management roles, including that of Investments Head within ING Pensions, the market leader in private pension funds management in Romania, that of General Manager and Chief Investment Officer of the local branch of NN Investment Partners, as well as a stint filling the role of Chief Investment Officer of NN Investment Partners in the Czech Republic, as an asset manager with over 4 billion EUR of assets under management. Horia’s career began within the National Bank of Romania, where he held positions in various departments specialized in macroeconomics and monetary analysis and where he also acquired his first experience in management as head of departments within the newly founded Macroeconomic Modelling and Forecasting Division.

Throughout his career in the financial industry, Horia was involved in a number of important projects among which: the setting up of the required economic modeling, analysis and forecasting framework for the Romanian central bank’s adoption of the inflation targeting monetary policy regime under which it has been operating since 2005, the setting up from scratch of the investment department of the ING Pension Fund, the launch and the bank distribution of the first mutual funds of ING Group invested in the Romanian market, the centralization of the management of insurance and mutual fund portfolios from 4 countries (Czechia, Slovakia, Hungary and Romania) on a common, state-of-the-art platform.

On April 25, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, an exclusively OFFLINE event for entrepreneurs and the capital markets community.

 

The agenda of this event will be as follows:

08:30 (EEST) – 10:00 Welcome coffee & registration

10:00 – 10:05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10:05 – 10:55 Panel Trends of the capital markets

10:55 – 11:45 Panel IPO

11:45 – 12:15 Coffee Break

12:15 – 13:05 Panel Bonds

13:05 – 13:10 Final notes

13:10 – 14:00 Lunch & networking

 

Globalworth is a Supporting Partner of this event.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Credit foto: MIRSANU.RO.

Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania: Investim in produse ESG mai mult ca parte a strategiei de investitii, nu neaparat la cererea investitorilor. Ne uitam atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima vreme sunt obligatiuni verzi sau cu link de sustenabilitate

„La nivelul produselor traditionale, investim in produse ESG sau in emitenti sub forma de instrumente sustenabile, dar o facem mai mult ca parte din strategia de investitii si parte din strategia noastra ESG nu neaparat la cererea investitorilor sau investitorii nu ne cer sa aratam care este ponderea activelor verzi in produsele traditionale. Nu suntem inca in acel punct, nu stiu daca vom ajunge acolo, cred ca vom ajunge acolo la un moment dat, dar mai sunt de parcurs niste pasi si mai este nevoie si de marfa in magazine. Adica atunci cand va exista o masa critica de instrumente in care sa poti investi in sume consistente si va exista si lichiditatea pentru aceste instrumente atunci cred ca vom vorbi despre o alta maturitate a pietei de solutii ESG”, a declarat Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania,  in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In cazul nostru poate sa ajunga si la 100% din anumite produse daca exista cerere din partea investitorilor pentru ca pana la urma noi suntem producatorii unor solutii de investitii pe care sa le oferim investitorilor in functie de interesele lor. Daca ar exista o cerere puternica pentru produse sustenabile sau produse ESG si cu expunere pe piata locala, am putea sa construim astfel de solutii dar in momentul de fata nu suntem acolo”, a adaugat acesta.

„In cazul Hidroelectrica, este relativ simplu fiind un activ emitent foarte mare si facand parte din indicii de referinta, avem o expunere cat se poate de mare sau cat ne permite legea sa avem. Este destul de consistenta in totalul portofoliului atat in fondurile mutuale specializate pe actiuni, cat si pe portofoliile individuale cu componenta de actiuni. In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu, dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente”, a punctat Horia Braun – Erdei.

„In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea (de active verzi – n.r.) este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de obligatiuni verzi sau de obligatiuni cu link de sustenabilitate de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci, avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate. Ce as remarca este ca exista in ultima perioada un mic recul in ceea ce priveste interesul investitorilor, vorbesc aici de investitorii retail cu care ne confruntam noi in fiecare zi. Daca poate in 2020 – 2021, exista o efervescenta si, de exemplu, din vanzarile de fonduri internationale cam 20 – 25% erau in fonduri de articol 8 – articol 9 SFDR, adica fonduri sustenabile, in momentul de fata dupa un an 2022 in care toata piata a scazut, zona asta de greentech a scazut destul de mult si mult mai mult decat media pietei. Exista o mica reticenta din partea investitorilor, insa asta nu ne impiedica sa ne pierdem focusul”, afirma CEO-ul Erste Asset Management Romania, liderul pietei locale de asset management cu active sub administrare de peste 4,5 mld. RON.

„Noi continuam sa investim in zona de resurse umane si dezvoltare de proces de investitii pentru a integra criteriile de durabilitate sau de sustenabilitate in procesul de investitii.  Ne vom uita din ce in ce mai mult la aceste aspecte. Avem o metodologie la nivel de grup prin care fiecare emitent va dobandi un rating de sustenabilitate, un rating ESG. In momentul de fata lucrul asta se intampla pentru majoritatea emitentilor internationali, dar vom face lucrul acesta si cu emitentii din Romania pe masura ce informatiile disponibile prin rapoartele de sustenabilitate sau alte tipuri de disclosures vor permite sa facem o analiza mai profunda”, a spus Horia Braun – Erdei.

„Si, nu in ultimul rand, ne vom concentra din ce in ce mai mult si pe componenta de guvernanta din ESG pentru ca  dupa parerea mea in Romania avem niste gap-uri de guvernanta corporativa care nu sunt adresate suficient de explicit si de programatic de catre piata si e loc de multe imbunatatiri in acest sens. Si rolul nostru fiduciar este pana la urma sa aparam interesele investitorilor nostri si vom incerca sa o facem din ce in ce mai clar si mai eficient, chiar daca in anumite puncte de vedere ponderea noastra ca actionar nu este foarte mare, dar o sa incercam sa compensam printr-o strategie de engagement mai inteligenta”, explica acesta.

Intrebat care este dinamica mixului de sectoare din portofoliul administrat, reprezentantul Erste Asset Management Romania a raspuns: „Din pacate stagneaza. Cumva urmarim structura pietei in general si ceea ce se emite pe piata locala in special. E adevarat ca ne uitam partial si pe pietele internationale si acolo unde mandatele ne permit avem expuneri si pe pietele internationale si acolo poti sa faci o diversificare mai mare. Dar inca preponderent activele noastre sunt investite pe piata locala, evident ne si dorim sa investim cat mai mult pe piata locala. Sectorul de energie este prin natura structurii pietei unul foarte bine reprezentat iar in ceea ce priveste portofoliul de instrumente cu venit fix sectorul bancar in cadrul portofoliului de obligatiuni corporative ramane si acolo predominant pentru ca el este cel care a emis in ultima perioada fie ca e vorba de instrumente sustenabile sau green sau alte tipuri de instrumente. Pipeline-ul pentru emisiuni de o anumita lichiditate si o marime relevanta a venit cam de acolo”.

Ce tranzactii cu active verzi sunt asteptate pe piata de capital din Romania?

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestiune si de mental pana la urma pentru ca, odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%, daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat, se vor debloca lucrurile. Poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”., este de parere Horia Braun – Erdei.

Cum evolueaza numarul de companii cu rating ESG in portofoliile administrate?

„Daca va referiti la ratingurile Sustainalytics, noi le monitorizam, avem o evidenta a lor si da, sunt in usoara crestere. Dar nu suntem in punctul in care sa luam decizii pe baza lor pentru ca avem anumite rezerve legate de calitatea acestor ratinguri in masura in care nu sunt finantate in mod recurent si nu stim daca emitentul acestor ratinguri are un commitment (angajament – n.r.) foarte puternic pe piata locala. Chiar daca ne uitam la zona asta de ratinguri oferite prin bunavointa Bursei de Valori pentru emitenti, procesul nostru de investitii are in vedere mai degraba aspecte mai generale de sustenabilitate. Va trebui sa ne facem tema de casa si pana la urma decizia finala este legata de ratingurile interne de ESG, nu neaparat de ratingurile de la o singura agentie de rating. Mai este si aspectul legat de diferentele de metodologie intre diferite agentii de rating si corelatia scazuta intre aceste ratinguri. Este de lucru acolo.”, a mai declarat Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, la panelul Finantare din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

Sursa: Erste Asset Management.

First View to THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023. Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania: In Romania, particularly, we think that Governance (the G in ESG) is a key topic for both investors and broader stakeholders

„For Erste Asset Management, ESG is becoming more integrated in the investment process and in our product offering. We have recently launched discretionary portfolio solutions that are compliant with the Art.VIII of the SFDR, i.e. their strategies are considering ESG factors in the investment decision making process. We firmly believe that ESG is not a fading investment theme, but it is a mean to align investment financing with broader society’s goals and long-term interests.”, said Horia Braun-Erdei, General Manager and President of the Board of Directors of Erste Asset Management Romania.

„In Romania, particularly, we think that Governance (the G in ESG) is a key topic for both investors and broader stakeholders. Romanian issuers have ample room for improvement in terms of alignment and accountability of management structures and the observation of broader governance principles. Current gaps in the pursuit of governance, along with environmental and social goals, are likely to become subject of institutional investors’ engagement actions as sustainability requirements become an ever increasing part of client mandates and retail client conversations.”, he added.

Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 in the Financing panel.

On October 26, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The final agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking

09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of MIRSANU.RO transaction journal

09.05 – 10.00 Trends

10.00 – 10.30 One-to-One about Industry & Energy with Marian Nastase, Chairman Alro

10.30 – 11.20 Transport, Mobility & Logistic

11.20 – 11.50 Coffee break

11.50 – 12.50 Financing

12.50 – 13.50 ESG in Consumer industries

13.50 – 14.00 Final notes

14.00 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania and Dentons. Hydration partner for this event is La Fantana.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa: Erste Asset Management.

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: Actiunile Hidroelectrica vor fi o bucata mare in portofoliile noastre de fonduri mutuale, dar si pe partea de portofolii individuale. La Neptun Deep, suntem pregatiti sa participam la finantarea pe bursa fie prin emisiuni de obligatiuni, fie prin emisiuni de actiuni noi

„Portofoliile pe care noi le administram pe bursa sau cu expunere pe actiuni au investit in IPO-ul Hidroelectrica. Hidroelectrica stim sigur ca este parte din benchmark-ul nostru (referinta – n.r.), stiam dinainte, deci este normal sa participi la o astfel de emisiune si destul de mult fie am investit in IPO, fie am cumparat de pe piata secundara actiunile de care avem nevoie in concordanta cu viziunea noastra de investitii. Deci da, Hidroelectrica va fi o bucata mare din portofoliile noastre atat pe partea de fonduri mutuale, car si pe partea de portofolii individuale pentru ca administram portofolii individuale pentru investitori privati.”, a declarat Horia Braun – Erdei, Chief Executive Officer al Erste Asset Management Romania, in cadrul evenimentului online ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, organizat pe 13 iulie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Intr-adevar, Hidroelectrica este un deschizator de usi pentru piata noastra si pentru peisajul financiar din Romania. Este important ca avem investitori noi pe piata, investitori institutionali straini care vad acum ca este usor sa tranzactionezi pe piata din Romania si speram ca vor acorda atentie la ceea ce se intampla aici. Speram sa vedem o anumita imbunatatire a lichiditatii la toate companiile mari blue chip si asta este important pentru noi pentru ca administram fonduri mutuale deschise, iar lichiditatea este un factor important pentru procesul nostru de luare a deciziilor.”, a adaugat acesta.

„Este important, de asemenea, ca acest IPO deschide usile catre comunitatea de investitori de retail. Nu imi aduc aminte un IPO in anii recenti care sa fi primit un asemenea vibe pozitiv de la baza de investitori de retail, desigur ca am avut in trecut IPO-urile Romgaz si Electrica. Era si timpul sa avem o alta poveste care sa energizeze baza de investitori de retail. In Romania, investitorii de retail au investit, dupa parerea mea, prea mult in instrumente si produse cu venit fix si este timpul pentru o diversificare sa se intample catre piata de actiuni la o scara mai mare pentru ca de-a lungul timpului, cu bune si rele, razboaie si pandemii, indiferent de tipul de soc, piata de actiuni a aratat ca este destul de rezilienta in termeni de performanta a pretului pentru investitorii de retail care au investit pe bursa. Pe termen lung, cred ca este un tip de investitie cu un risc mai mic poate chiar decat investitia in instrumente cu venit fix in special daca luam in considerare ca anul trecut a fost un an oribil pentru investitiile in instrumente cu venit fix”, este de parere liderul pietei de asset management din Romania.

„Bineinteles, Hidroelectrica, de asemenea, deschide usile potential pentru un upgrade al pietei din Romania catre statutul de piata emergenta in ochii celui mai mare furnizor de indici ceea ce ar putea fi un semnal important si ar ajuta evaluarea in general a pietei care, mai departe, daca avem o imbunatatire a evaluarii pietei ar trebui sa atraga noi companii private pe piata. Pentru noi, este foarte important sa avem o gama larga de sectoare reprezentate in piata pentru ca, in esenta, noi vindem povestea catre investitori romani ca ei participa la povestea cresterii Romaniei, iar bursa este un foarte bun vehicul pentru a face asta. Din pacate, pana acum a fost o concentrare sectoriala foarte puternica, dar o poveste de succes precum cea a Hidroelectrica ar putea creste increderea pentru alte companii din alte sectoare sa testeze piata si sunt de acord cu faptul ca daca este o poveste buna de investitii si este un moment bun de piata, banii vor fi acolo pentru a investi in astfel de noi emisiuni si astfel de eforturi.”, mai spune Horia Braun – Erdei.

„Hidroelectrica pune Romania pe harta investitiilor sustenabile. Avem acum o companie potentiala care va fi scanata pe radarul companiilor furnizoare de indici ESG care acopera piata. Marii furnizori de indici ESG si administratorii de portofolii ESG se vor uita probabil la companie daca nu au investit deja in ea. Este, de asemenea, important sa vedem investitii sustenabile ca si tema si ca si trend care va continua si credem ca piata din Romania are potential sa ses dezvolte dintr-o perspectiva ESG. Hidroelectrica a adus perspectiva de mediu in lumina reflectoarelor, dar cred ca perspectiva guvernantei este, de asemenea, ceva ce noi, cel putin in Erste Asset Management ne vom concentra din ce in ce mai mult si cred ca este partea din ESG in care piata din Romania ar trebui sa arate semne clare de dezvoltare si imbunatatire si faptul ca am avut un proiect major ca IPO Hidroelectrica care trece prin toti stakeholderii si este un semnal bun ca prin cooperare si angajament din partea stakeholderilor putem realiza lucruri foarte interesante si putem ajuta la dezvoltarea pietei”, afirma acesta.

Ce impact au IPO Hidroelectrica si proiectul Neptun Deep asupra pietei locale de capital?

„Noi am primi foarte bine ca o parte din acest proiect (Neptun Deep – n.r.) sa fie finantata pe bursa fie prin emisiuni de obligatiuni fie prin emisiunea de actiuni noi. Intr-adevar exista informatii mai concrete privind o finantare prin obligatiuni. Noi suntem pregatiti sa participam la orice fel de finantare a proiectului pentru ca scopul nostru este sa ajutam investitorii romani sa participe la cresterea economiei Romaniei in exact astfel de proiecte care pun in fata agenda independentei energetice pentru economia Romaniei. Deci, am sprijini o potentiala emisiune pe piata locala”, a punctat seful Erste Asset Management Romania.

Proiectul Neptun Deep de exploatare si dezvoltare a gazelor din Marea Neagra are un program de investitii estimat la aproape 4 mld. Euro, care ar urma sa fie derulat in cea mai mare parte a lui in urmatorii 3 – 4 ani. Proiectul este detinut in cote egale de catre OMV Petrom, subsidiara locala a grupului austriac OMV, respectiv Romgaz, companie controlata de catre statul roman. Ambele companii, printre cele mai mari din Romania, sunt listate pe bursa de la Bucuresti.

„Au fost emisiuni de obligatiuni in mod special in sectorul bancar, care au deschis destul de mult usile catre investitorii internationali care se uita sa investeasca in obligatiuni senior non preferentiale. Sunt deci povesti de succes, de asemenea. Hidroelectrica a aratat ca este o poveste de succes in termeni de finantare la scara mare in spatiul actiunilor si deci cred sunt toate motivele pentru oricare dintre cele doua companii sa abordeze piata si sa isi planifice o tranzactie de succes. Sunt sigur ca banii vor fi acolo de la intreaga baza de investitori institutionali din Romania si potential si de la investitori de retail pentru ca investitorii de retail si ei se uita la randamente”, explica Horia Braun – Erdei.

„Ne asteptam ca in urmatoarele 12 luni pana la 18 luni, ratele dobanzilor sa se stabilizeze si apoi probabil sa inceapa sa o ia in jos. Atunci ar fi un mediu bun sa vina pe piata si sa atinga interesul investitorilor”, sustine CEO-ul Erste Asset Management Romania.

Potrivit acestuia, pentru investitorii care se uita si la siguranta, la o volatilitate scazuta a investitiilor, un astfel de proiect din partea a doua companii atat de mari precum OMV Petrom si Romgaz, care isi pun bilanturile in spatele acestui proiect, ar bifa toate cerintele la care investitorii se uita.

„Nu stiu exact daca 2023 va vedea mai multe tranzactii”, spune Horia Braun – Erdei.

„Cred ca Hidroelectrica va fi un punct de referinta chiar daca nu va fi un Big Bang, cel putin vom avea un punct de referinta la care sa ne uitam inapoi atunci cand vorbim cu companii care vor sa se listeze, dar si cu investitori care vor sa investeasca. Totusi cred ca prezenta tranzactiilor va depinde de momentumul pietelor de capital nu doar la nivel local, ci si la nivel international. Deci daca vedem un nou boom pe piata in peisajul international asta va ridica cu siguranta barcile pe bursele locale pentru ca este o mare corelatie intre pietele locale si cel putin piata din Europa, iar ceea ce va aduce inapoi un momentum pentru IPO-uri la nivel global, un astfel de momentum, la nivel global va crea un momentum si pe pietele locale pentru investitorii privati”, sustine acesta.

”,A fost deja mentionat ca fondurile de private equity sunt avizate privind timing-ul la nivel international si se uita sa investeasca la evaluari bune si deci timingul pietei este un aspect important. In ceea ce ne priveste, exista un sentiment de investitor si un apetit de investitor care este un pic dependent de peisajul economic. De exemplu, in prima jumatate a anului am vazut o imbunatatire graduala, dar clara a sentimentului, am vazut investitori care s-au intors si au investit in fonduri mutuale mai mult decat pe partea de instrumente cu venit fix, dar in mod clar se uita in perspectiva pe termen lung la fondurile de actiuni de asemenea. Daca acest sentiment continua sa se imbunatateasca si nu avem un soc mare, cred ca va fi o buna oportunitate sa dezvoltam piata si pe partea de cumparare. Si avand un momentum si pe partea de cumparare si avand  prezente in piata si anumite proiecte interesante vor creste sansele sa avem un an de boom in 2024, daca nu in a doua jumatate a lui 2023”, a declarat Horia Braun – Erdei, Chief Executive Officer la Erste Asset Management Romania, la panelul de deschidere privind impactul IPO Hidroelectrica si al proiectului Neptun Deep asupra pietei de capital din Romania in cadrul evenimentului online organizat pe 13 iulie.

Partenerul evenimentului ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON este NNDKP.

ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 vizual final main

ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON: „Keep the momentum of IPO Hidroelectrica”. Vorbiti cu statul si cu antreprenorii sa isi listeze companiile pe bursa de la Bucuresti! Listarea Hidro a deschis usile pentru companii romanesti pe bursa unde au ajuns investitori internationali fara istoric in Romania. Investitorii asteapta ca o parte din CAPEX-ul de 4 mld. Euro al Neptun Deep sa fie finantat prin emisiuni de actiuni si obligatiuni

„Keep the momentum of IPO Hidroelectrica” este mesajul – cheie sustinut de sefii burselor de la Bucuresti, Varsovia si Praga, de catre investitori institutionali majori locali si internationali activi in Romania, precum si la nivel de banca globala de investitii, companie listata pe piata principala a bursei, avocati si brokeri, potrivit concluziilor ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, eveniment online organizat pe 13 iulie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IPO-ul Hidroelectrica de 1,9 mld Euro de pe bursa de la Bucuresti, cel mai mare IPO din Europa in 2023 pana la ora actuala, a deschis usile si face mult mai usor accesul investitorilor catre noi IPO-uri pe bursa din partea companiilor private sau a celor controlate de catre stat, daca vor decide sa urmeze o astfel de oportunitate.

„As spune ca un IPO de 2 mld. USD este rar nu doar in Romania, este rar in Europa, cele mai multe strang 500 mil. Euro, cateodata 1 mld. Euro, ceea ce este in regula. Nu este vorba despre IPO-uri mari, dar intotdeauna un IPO mare este cumva mai bun. Cred ca Romania are nevoie de multiple companii, de multiple IPO-uri de talie mica si medie. Vinzi un pachet de 20%, 30% sau 40% dintr-o companie, nu mai mult, dar strangi banii de care ai nevoie. Deci, speram, ca acest IPO marcheaza un punct de cotitura pentru companiile romanesti in a fi mai doritoare sa mearga spre piata, iar investitorii internationali au demonstrat cu siguranta ca inteleg acum piata din Romania, economia Romaniei, si ca sunt fericiti sa investeasca atunci cand oportunitatea potrivita apare”, a declarat in cadrul evenimentului Pablo Escondrillas, Head of EMEA Power Investment Banking la Citi, unul dintre managerii globali ai IPO-ului Hidroelectrica. 

„Cred ca in acest caz faptul ca am avut investitori romani ca investitori principali (cornerstone) a fost important pentru a face un IPO mare. Cred ca un IPO de aproape 2 mld. Euro nu ar fi fost posibil fara sprijinul foarte puternic al investitorilor romani si deci nu am fi putut sa facem un IPO de o astfel de marime. De un un miliard sau poate un miliard si jumatate, dar nu unul de 2 miliarde. Cred ca sprijinul local a fost esential pentru un IPO mare, in care a fost un focus mare al tranzactiei care s-a schimbat de la doar un IPO unde ok vindem 10%, poate 15% din Hidroelectrica. Nu am fost niciodata siguri ca vom putea plasa tot pachetul de 20%. Piata a preferat ca daca Fondul Proprietatea este, eventual, un vanzator pe termen lung, de ce sa nu faci o tranzactie completa acum? O tranzactie mai mare, mai multa lichiditate pentru actiune si nicio presiune in viitor pentru Fondul Proprietatea ca si vanzator”, a punctat Pablo Escondrillas de la Citi.

Listarea Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti este punctul de pornire al unui nou trend, in conditiile in care din ce in ce mai multi investitori se vor uita si vor pune Romania pe harta lor.

„Speram ca Hidroelectrica este inceputul unui nou capitol pentru viata Bursei de Valori Bucuresti. Inca avem alte companii in portofoliul nostru, care cred ca sunt noi candidati IPO precum Salrom, Aeroporturi Bucuresti. In cazul Salrom, am inceput deja procesul si suntem inca intr-o faza de inceput a procesului. Cred ca toti stakeholderii implicati in procesul Hidroelectrica – oficiali guvernamentali si toti ceilalti au vazut beneficiile si avantajele unei companii listate si speram sa putem sa replicam asta in cazul Salrom. Desigur ca Aeroporturi Bucuresti este un alt candidat foarte bun. In cazul acestei companii, este nevoie de finantare pentru ca au nevoie sa construiasca un nou terminal in viitor pentru ca au avut o crestere buna, iar numarul de pasageri a scazut din cauza pandemiei Covid, dar acum lucrurile au revenit la normal”,a precizat Calin Mates, Deputy CEO Investments Franklin Templeton Romania, reprezentantul singurului vanzator la IPO-ul Hidroelectrica, respectiv Fondul Proprietatea, care este administrat de catre echipa managerului american de active Franklin Templeton.

Dupa succesul Hidroelectrica, listarea de noi companii pe bursa de la Bucuresti este un obiectiv important pentru ca Romania sa treaca de la statutul de piata de frontiera la statutul de piata emergenta in clasificarile celui mai mare furnizor global de indici, MSCI. Din acest unghi, listarea exclusiv a Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti se aliniaza acestui obiectiv, care ar fi pierdut insa din tractiune insa in cazul unei listari duale, asa cum a cerut initial vanzatorul.

„Nu cred ca o listare duala produce o evaluare mai buna. Vin de pe partea de cumparare, am activat pe buy side mult timp si nu cred ca o listare duala produce o evaluare mai buna. Pe partea tehnica, o listare duala exporta lichiditate din piata locala, iar MSCI si FTSE Russell se uita numai la lichiditatea pietei locale. Asta (listarea duala a Hidroelectrica – n.r.) ar fi fost un efect negativ asupra perspectivelor noastre de a fi promovati de catre MSCI si FTSE Russell. Desigur ca pe termen mediu si lung vedem ca acea lichiditate se intoarce pe piata naturala asa cum am vazut in cazurile Petrom, Romgaz si Electrica (listate dual la Bucuresti si Londra – n.r.), dar pe termen scurt o parte din lichiditate va fi acolo, aici ramanand mai ales fondurile de pensii. O listare duala produce un efect negativ pe termen scurt privind criteriile urmarite de MSCI si FTSE Russell”, a declarat Adrian Tanase, CEO Bursa de Valori Bucuresti.

„Nu trebuie sa va indoiti de capacitatea pietei locale de capital, de capacitatea comunitatii de investitori locali de a investi in tranzactii mari. De asemenea, la nivelul investitorilor individuali, daca ne uitam la emisiunile de obligatiuni de la reluarea programului Fidelis in 2020, investitorii individuali romani au investit 4 mld. Euro in obligatiuni guvernamentale”,  a subliniat reprezentantul BVB.

IPO-ul Hidroelectrica este deja o tranzactie de referinta, dar momentul de deschidere trebuie capitalizat pentru dezvoltarea ulterioara a pietei de capital din Romania.

„Folositi acest momentum pentru a va imbunatati piata de capital in principal la nivel domestic. Aceasta va fi marea voastra sarcina acum”,  a punctat Petr Koblic, Chairman & CEO Prague Stock Exchange. Acesta este presedinte al Federation of European Securities Exchanges (FESE) si, de asemenea, face parte din board-ul burselor de la Viena, Budapesta si Ljubljiana.

Potrivit lui Koblic, IPO-ul Hidroelectrica pe bursa de la Bucuresti este meritul statului roman, care a insistat pentru o listare locala, in conditiile in care in culisele tranzactiei se cautau variante de listare pe bursele de la Londra sau Amsterdam.

„Este un momentum, insa acest momentum poate trece foarte repede si as spune ca este o mare oportunitate sa vorbiti cu politicienii vostri despre importanta pietei de capital. Ei vad cat de important este, ce aduce economiei, societatii, si cu siguranta, este ceva care nu va face bancile internationale sau din Londra sa-si schimbe opinia in mod pozitiv despre Romania sau despre pietele de capital din Europa Centrala si de Est. Va fi o batalie in fiecare zi”, afirma Petr Koblic de la bursa din Praga.

Tranzactia a devenit o referinta deja si la scara Europei Centrale si de Est, dupa cum confirma si reprezentantul celei mai mari burse din regiune.

„In termeni de marime si aspecte ESG, (IPO-ul Hidroelectrica – n.r.) este o stire mare. Si ceea ce este foarte important este ca, de obicei, sunt efecte secundare ale unui astfel de IPO si subscriu ca se creeaza un momentum pentru Bursa de Valori Bucuresti pentru alte companii de a intra pe ruta IPO si daca vom compara cu restul Europei unde IPO-uri au fost anulate sau nu au fost inchise cu succes, este un moment mare si ar trebui sa faceti mai multe IPO-uri si sa construiti relatii cu unii dintre investitorii care nu au fost interesati in mod special de regiunea noastra”, a spus Marek Dietl, President Warsaw Stock Exchange. 

„Cred ca este un efect benefic masiv pentru regiune. Arata vibratia si puterea regiunii si fiecare bursa de succes incepe cu companii bune listate. Capitalul este mai mobil decat activele reale si talentele si daca aveti o companie buna sigur puteti sa atrageti investitori si acesta este efectul de pastila (pill over) al Hidroelectrica asupra intregii regiuni”, a adaugat seful bursei din Polonia.

Dupa acest IPO, implicarea statului roman ar trebui sa mearga in continuare in directia unor noi listari.

„Rolul statului este important in continuarea acestui momentum si daca statul va continua sa vina cu active atractive, probabil, ca si sectorul privat va avea mai mult curaj sa incerce piata”, afirma Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru Romania la International Finance Corporation (IFC).

„Cred ca este important sa pastram acest momentum, pe care il avem si sa facem fiecare dintre noi tot ce putem mai bine sa pavam acest drum pentru dezvoltare in continuare. Cred ca este un moment bun de a incepe un dialog cu autoritatile relevante, cu potentiali emitenti, cu potentiali investitori pentru a incerca sa ne facem pe cat posibil temele si timpul ne va spune ce se va intampla si care vor fi urmatoarele mari proiecte pe piata”, a punctat Alina Radu, Partner NNDKP.

Cum poate fi valorificat potentialul pietei de capital din Romania dupa IPO Hidroelectrica in contextul atingerii statutului de piata emergenta conform MSCI?

„Stim ca sunt deschise discutii intre brokeri cu mai multe companii. Eu cred ca nu se face primavara cu doua companii foarte mari, eu cred ca se face primavara cu doua companii din fiecare judet o data pe an. Chiar daca nu sunt asa de mari. Daca te duci in toate judetele si cauti antreprenorii mari, medii, exista si piata Aero pentru cei mici, atunci conceptul  de listare, de atragere de capital, de investitie si nu joaca la bursa, atunci se creeaza un mindset corect. Este foarte bine ca se poate iesi cu 2 – 3 campioni, este important, dar nu cred ca este suficient”, sustine Horia Gusta, Presedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Potrivit acestuia, ultimele statistici indica faptul ca erau peste jumatate de milion de investitori in fondurile locale de investitii.

„Piata este pregatita sa absoarba inca un milion de investitori fara niciun fel de problema”, a punctat Horia Gusta de la AAF, asociatie din care fac parte companii de asset management si fonduri de investitii alternative, din randul carora Fondul Proprietatea, autorul IPO-ului Hidroelectrica, este cel mai mare membru dupa valoarea activelor aflate sub administrare.

Actiunile Hidroelectrica vor fi o bucata mare din portofoliile administrate de catre Erste Asset Management Romania atat pe partea de fonduri mutuale, ca si pe partea de portofolii individuale administrate pentru investitori privati, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al companiei care detine pozitia de lider in industria locala de asset management. Acesta adauga ca nu a mai fost un astfel de IPO care sa energizeze baza de investitori de retail de la listarile Romgaz si Electrica incoace.

„Hidroelectrica pune Romania pe harta investitiilor sustenabile. Avem acum o companie potentiala care va fi scanata pe radarul companiilor furnizoare de indici ESG care acopera piata. Marii furnizori de indici ESG si administratorii de portofolii ESG se vor uita probabil la companie daca nu au investit deja in ea”, explica Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

„Din start, pot sa spun ca noi am luat o pozitie initiala de 5% din activele fondurilor care se preteaza la acest plasament, pe fondurile de actiuni. Corespunzator unei alocari in jur de 35%, ponderea s-a dus in jos nu pentru ca n-am fi vrut sa cumparam noi mai mult, dar pentru ca nu ne permite cadrul legal sa luam pozitie de peste 5% din activul fondurilor deschise”, a declarat Dan Dascal, Deputy CEO BT Asset Management.

Ce va urma dupa momentul listarii Hidroelectrica pentru investitorii de pe bursa?

„Probabil este un moment in care sunt multi investitori de retail, care la un moment dat o sa evalueze cum evolueaza dobanzile si daca merita sau nu si totul tine de performanta pe care o sa o aiba Hidroelectrica si celelalte companii pe bursa ca sa mentina toate aceste conturi noi deschise si acesti bani in piata de capital”, afirma Calin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group, companie care a facut in 2017 IPO pe piata reglementata a bursei de la Bucuresti.

Producatorul de energie are oportunitatea de a-si extinde baza de investitori din randul clientilor pe care i-a castigat in portofoliul sau de consumatori construit in ultimii ani.

„Numarul de investitori, numarul de tranzactii depinde foarte mult de ce face emitentul ulterior listarii, de cum comunica cu piata, cum transmite clientilor ca este un emitent listat. Sa nu uitam ca Hidroelectrica are o cota de 8% pe zona de clienti consumatori si asta reprezinta un numar mare de parteneri pe care ar putea sa ii informeze de faptul ca este o companie listata si pot sa beneficieze de avantajele pe care le au si in calitate de clienti si potential de investitor. Un fel de hedging intre factura de energie si dividendele pe care ei le primesc in momentul in care Hidroelectrica distribuie dividende”, a punctat Virgil Zahan, CEO al casei de brokeraj Goldring.

Ce oportunitati pot fi valorificate pe piata de capital din Romania de aici incolo?

„Pentru ca vorbim de miliarde de euro, pentru ca vorbim despre proiectul Neptun Deep, cu un CAPEX de 4 mld. euro, asteptarea noastra este ca acele companii din sectorul de energie sa foloseasca piata de capital mai intensiv pentru a finanta astfel de proiecte. Este o asteptare naturala din partea pietei, cel putin din perspectiva noastra si, bineinteles, a comunitatii de investitori. Sunt multi bani in ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni la fondurile de pensii, investitorii straini se uita la tranzactii mari pentru Romania si ar fi un pas viitor natural sa vedem mai multe tranzactii atat pe partea de actiuni, cat si pe cea de obligatiuni”, a punctat Adrian Tanase, CEO al BVB.

Proiectul Neptun Deep pentru explorarea si dezvoltarea unei productii de gaze in perimetrul off-shore din Marea Neagra este impartit in cote egale de catre OMV Petrom, subsidiara locala a grupului petrolier austriac OMV, si Romgaz, companie controlata de catre statul roman, ambele companii find listate pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

„Noi am primi foarte bine ca o parte din acest proiect (Neptun Deep – n.r.) sa fie finantata pe bursa fie prin emisiuni de obligatiuni fie prin emisiunea de actiuni noi. Intr-adevar exista informatii mai concrete privind o finantare prin obligatiuni. Noi suntem pregatiti sa participam la orice fel de finantare a proiectului pentru ca scopul nostru este sa ajutam investitorii romani sa participe la cresterea economiei Romaniei in exact astfel de proiecte care pun in fata agenda independentei energetice pentru economia Romaniei. Deci, am sprijini o potentiala emisiune pe piata locala”, a spus Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management Romania.

„Legat de o posibila oferta de bonduri la Romgaz, personal eu nu cunosc un calendar precis din acest punct de vedere. Este o nevoie de finantare a companiei pentru a dezvolta perimetrul din Marea Neagra. Cu siguranta, respectivele bonduri vor fi interesante pentru investitori”, a punctat Dan Dascal de la BT Asset Management.

Pe langa Neptun Deep, o alta oportunitate este si cea legata de extinderea infrastructurii aeroportuare.

„Exista oportunitati poate insuficient investigate dupa parerea mea de exemplu chiar si pentru Fondul Proprietatea urmatorul deal semnificativ ar putea fi chiar Aeroportul Otopeni. Se stie ca aeroportul este intr-o nevoie uriasa de investitii. Se stie ca noi avem o divizie puternica de advisory pentru structurarea de tranzactii PPP (parteneriat public privat), iar noi am facut o tranzactie in Mexic care a implicat atat concesionarea unor aeroporturi, cat si listarea la bursa, oferind astfel posibilitatea Fondului Proprietatea sa faca un nou exit sau un exit partial. N-ar fi rau sa gandim din nou aceste idei, sa le reluam, aeroportul este probabil unul dintre cele mai atractive active din Romania la ora actuala si ar putea fi o idee foarte buna mai ales ca fondurile europene pentru investitii in aeroport sunt aproape inexistente pentru ca, se stie, ca UE considera ca un aeroport nou mareste amprenta de gaze de sera astfel ca nu sprijina astfel de investitii. Va trebui gasite alte solutii pentru finantare”, puncteaza Cristian Nacu de la IFC.

Partenerul evenimentului ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON este NNDKP.

Sursa: Erste Asset Management.

Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, speaker of ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON

Horia Braun-Erdei, General Manager and President of the Board of Directors of Erste Asset Management Romania, is one of the speakers of ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON.

Erste Asset Management Romania is part of Erste Group and is the largest asset management company in Romania, having over a billion euro assets under management through 8 Open-end investment funds registered in Romania and discretionary portfolios management. Moreover the company offers to Romanian customers a range of over 40 Open-end investment funds managed internationally by its parent company Erste Asset Management GmbH.

Horia joined Erste Asset Management Romania in the current position as of November 2019 and Erste Group in 2017, when he was appointed Chief Economist and Head of Research within BCR, the largest Romanian bank at the time. Before that, Horia spent 9 years in NN Group (formerly part of ING Group), where he held various management roles, including that of Investments Head within ING Pensions, the market leader in private pension funds management in Romania, that of General Manager and Chief Investment Officer of the local branch of NN Investment Partners, as well as a stint filling the role of Chief Investment Officer of NN Investment Partners in the Czech Republic, as an asset manager with over 4 billion EUR of assets under management. Horia’s career began within the National Bank of Romania, where he held positions in various departments specialized in macroeconomics and monetary analysis and where he also acquired his first experience in management as head of departments within the newly founded Macroeconomic Modelling and Forecasting Division.

Throughout his 20-year career in the financial industry, Horia was involved in a number of important projects among which: the setting up of the required economic modeling, analysis and forecasting framework for the Romanian central bank’s adoption of the inflation targeting monetary policy regime under which it has been operating since 2005, the setting up from scratch of the investment department of the ING Pension Fund, the launch and the bank distribution of the first mutual funds of ING Group invested in the Romanian market, the centralization of the management of insurance and mutual fund portfolios from 4 countries (Czechia, Slovakia, Hungary and Romania) on a common, state-of-the-art platform.

On July 13, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, an ONLINE event for entrepreneurs and capital markets community.

 

 

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.05 Introduction by the event moderator

10.05 – 11.30 Panel The impact of IPO Hidroelectrica and Neptun Deep on the Bucharest Stock Exchange

11.30 – 12.55 Panel New horizon for the Romanian capital market

12.55 – 13.00 Conclusions

 

The event’s partner is NNDKP. If you are interested in attending this event or to make a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

horia braun erdei tsc2022 main

Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania: Ponderea unei companii cu un scor ESG mai bun va fi mai mare in portofoliul nostru fata de una cu un scor mai slab. Daca Ministerul Finantelor ar emite obligatiuni verzi pe pietele internationale ar gasi mult mai usor investitori care sa subscrie de 4 ori suma pe care doresc sa o stranga

“Atunci cand evaluam obiectivele de investitii, adica companiile in care investim sau instrumentele financiare in care investim daca este vorba de instrumente cu componenta ESG – green bonds, sustainable bonds,  ne uitam foarte atent la aceste aspecte si incepem sa construim procese de investitii care sa tina cont de riscul ESG. Asta inseamna ca urmeaza ca, companiile in care investim sa fie evaluate tinand cont de o prima de risc ESG, asta va avea impact asupra modului in care evaluam o companie cu un scor ESG bun vs o companie cu un scor ESG mai slab, ponderea acelei companii cu un scor mai bun va fi mai mare in portofoliu“, a declarat Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, cel mai mare jucator din sectorul local de asset management, in cadrul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022, eveniment organizat pe 25 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Din pacate, suntem inca intr-o zona nu i-as spune de obscuritate, dar nu exista date suficiente pentru a face o evaluare detaliata asa cum am avea nevoie. In Occident, deja exista un ecosistem de agentii de rating, de analize si evaluari de tip ESG asupra universului companiilor listate la bursa de exemplu. In Romania, a existat o initiativa din partea Bursei de Valori Bucuresti si a fost un fel de pilot de ratinguri ESG acordate companiilor listate, dar nu exista inca un proces continuu de evaluare a companiilor listate“, adauga seful Erste Asset Management Romania.

“Exista desigur emisiuni green in care am investit si noi, exista instrumente mai ales in zona de debt care pot fi circumscrise investitiilor sustenabile, dar inca suntem la inceput in acest parcurs. Pe plan international, daca vorbim de tendinte, finantele sustenabile si investitiile sustenabile reprezinta un mamut deja. Vorbim de aproximativ 14% din toate activele in zona de administrare de wealth & asset management sunt dedicate investitiilor sustenabile, vorbim de 18.000 de miliarde de dolari, sunt multi bani si reprezinta practic segmentul de wealth & asset management cu cea mai mare crestere, de peste 40% in ultimii 5 ani. Deci, tendintele internationale sunt foarte clare, la noi inca lucrurile se misca mai incet, piata este ceva mai imatura sa spunem, o piata care inca aspira spre statutul de piata emergenta, dar sunt convins ca zona aceasta de sustenabilitate poate fi chiar un catalizator pentru dezvoltarea pietei, mai ales daca vorbim despre acea companie mare al carei IPO il asteptam cu totii“, afirma Horia Braun-Erdei.

Intrebat daca Hidroelectrica este vazut de catre investitori deja ca un activ verde, acesta a raspuns: “Exista bune sanse ca acest activ sa fie considerat un activ sustenabil. In cazul nostru, exista un proces de analiza, exista un scoring ESG pe o anumita scala, scala este continua si, deci, daca scorul este ridicat, acest activ ar putea fi inclus in portofoliile unor fonduri de investitii sustenabile sau chiar a unor fonduri de articol 9 (prevedere din SFDR/Regulamentul UE privind cresterea transparentei pietei privind produsele de investitii sustenabile – n.r.), adica a unor fonduri cu impact in economie din perspectiva principiilor de protectie a mediului (environmental principles)“.

“Si acum ai acces la Hidroelectrica prin intermediul Fondului Proprietatea, dar diferenta este ca investind in Fondul Proprietatea nu ai un activ verde pentru ca portofoliul este unul mai complex“, explica Horia Braun-Erdei.

“Ideea este ca incet incet trecem dintr-o perioada in care banii erau ieftini si abundenti, vedem ce s-a intamplat pe parcursul anului 2022, ratele dobanzilor au crescut enorm de mult, finantarea devine mai scumpa si cu mai multe conditii atasate acelei finantari. Si, ca exemplu, emisiunile de instrumente financiare pe parcursul anului 2022 au cam secat la nivel global, mai ales dupa un an record 2021, dar emisiunile de instrumente de tip sustenabil se mentin la acelasi nivel aproape ca in 2021. Asta este un semnal ca, chiar si intr-o perioada in care banii vor deveni mai rari si finantarile vor fi mai putin accesibile, pe acest palier al pietei, finantarile sustenabile cred ca vor fi in continuare in crestere. Si asta este si perspectiva noastra si cu siguranta ca active de genul Hidroelectrica vor gasi finantare mai usor dupa cum, de exemplu, daca Ministerul Finantelor ar emite green bonds, mai ales pe pietele internationale sunt sigur ca ar gasi mult mai usor investitori care sa adune de 4 ori suma anuntata“, a mai spus Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, in cadrul panelului de deschidere dedicat tendintelor ESG al evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022.

Partenerii THE SUSTAINABLE CHALLENGE 2022 sunt Erste Asset Management Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bursa de Valori Bucuresti, Dentons. Partener strategic este CCIFER, iar Suporting Partner Banca Transilvania.

Sursa: Erste Asset Management.

First View to THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022. Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania: Sustainable finance will merge with traditional finance, in the sense that many of the sustainability standards will become, so to speak, mainstream

“The financial system is a capital intermediation system, but today I would say that it is also an information intermediation system. In the case of sustainable finance, there is therefore a role for mediating information on the environmental impact and the social and institutional externalities of economic activity, from the scientific community and from the public to the business community or to other „capital users”. At the end of this exercise, however, I believe that sustainable finance will merge with traditional finance, in the sense that many of the sustainability standards will become, so to speak, mainstream”,  said Horia Braun-Erdei, General Manager and President of the Board of Directors of Erste Asset Management Romania.

“In Romania and in other places, it seems to me that we still look at sustainability as a „fashion”, as a business opportunity or, on the contrary, as a bureaucratic burden, but in reality my opinion is that this trend is a natural and inevitable one in the current climate change conditions, one that will radically change the way we think and act as economic actors. That is why, within the asset management industry and particularly within Erste Asset Management, the concern for sustainable investments becomes a constant for the agenda of any department, starting from sales, product management, legal & compliance, risk management, marketing and of course portfolio management”, he added.

Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022 in the opening panel Trends.

On October 25, 2022, MIRSANU.RO transaction journal is hosting an OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain.

The agenda of this event will be as follows:

08.30 – 09.00 (EEST/GMT+2) Registration & Networking
09.00 – 09.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founding Editor of transaction journal MIRSANU.RO
09.05 – 09.50 Trends
09.50 – 10.35 Transport, Mobility & Logistic
10.35 – 11.20 Industry & Energy
11.20 – 11.50 Coffee break
11.50 – 12.35 Finance
12.35 – 13.20 Agriculture & Food
13.20 – 14.05 Retail & Services
14.05 – 14.10 Final notes
14.10 – 15.00 Lunch & Networking

The event’s partners are Erste Asset Management Romania, ING Bank Romania, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bucharest Stock Exchange and Dentons. The supporting Partner for this event is Banca Transilvania.

If you are interested in attending this event, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

horia braun erdei erste am main

Horia Braun-Erdei, Erste Asset Management Romania: Nu lipsesc neaparat sectoare de pe bursa, ci reprezentanti de calibru. Industrialul, sectorul manufacturier, bunurile de larg consum, serviciile din sfera consumului, tehnologia, energia verde – sectoare cu reprezentare slaba, dar interesante pentru investitori. Erste Asset Management va lansa un fond care va investi in fonduri de private equity

“Cuvantul de ordine in acest an a fost diversificare din partea clientilor in produsele noastre. A fost primul an in care flow-urile catre fondurile cu componenta de actiuni au dominat covarsitor activitatea comerciala, deci interesul a fost din ce in ce mai mare pe produse cu equity (actiuni – n.r.)“, a declarat Horia Braun-Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021, a patra editie a evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“A fost interes din partea clientilor si pentru o diversificare internationala, fondurile grupului Erste Asset Management au avut pe partea de administrare de portofolii individuale o activitate comerciala efervescenta, dar si la nivelul investitiilor fondurilor pe care le administram in sectoare care nu erau prezente pe bursa locala, sectoare care nu erau acoperite pe fix income. Este imbucurator ca piata s-a diversificat atat pe equity, cat si pe segmentul instrumentelor cu venit fix“, afirma reprezentantul unuia dintre cei mai mari manageri de bani din Romania.

“Am fost activ in aceste deal-uri (din acest an de la Bursa de Valori Bucuresti – n.r.) chiar daca nu am investit in toate. De exemplu, intre deal-urile de fix income am investit in 10 emisiuni noi, in ce priveste IPO-urile am investit in 3, nu neaparat toate de pe piata locala, dar covarsitor pe piata locala. Am analizat toate oportunitatile oferite de aceasta piata“, mentioneaza Horia Braun-Erdei.

“Si as mai mentiona ca aceasta tema de investitii ESG devine tot mai interesanta si pentru noi ca buy side (cumparator/investitor – n.r.) din acele 10 emisiuni, 6 au fost cu emisiuni cu o componenta de ESG – green bonds si sustainability green bonds“, afirma reprezentantul Erste Asset Management Romania.

“Ne uitam din ce in ce mai mult la acest aspect, face parte din procesul de investitii si va deveni din ce in ce mai important probabil similar ratingurilor de credit pe care le fac agentiile si pe care investitorii le urmaresc ca si etalon, probabil ca si ratingurile de ESG vor deveni norma atunci cand e o decizie de investitii“, puncteaza Horia Braun-Erdei.

Intrebat ce sectoare lipsesc de pe bursa de la Bucuresti ca si tinte de investitii pentru un manager de fonduri, acesta a raspuns: “Nu neaparat lipsesc sectoare, dar lipsesc reprezentanti de calibru ai unor sectoare importante si nu unul singur. Urmarim sa capitalizam cresterea economica a Romaniei, a fost peste cea din alte tari europene. Din zona de industrial, manufacturing, din zona de bunuri de larg consum, a serviciilor de consum reprezentativitatea este destul de slaba. Iar sectorul de tehnologie ni l-am dori reprezentat la un calibru mai mare pe bursa pentru ca vedem in tehnologie o tema de investitii pe langa ESG dat fiind ca Romania este un jucator in acest sector“.

“Din zona ESG, energie verde, antreprenoriat social“, adauga Horia Braun-Erdei ca ar mai fi dorite companii noi pe bursa locala.

De asemenea, grupul financiar austriac Erste are in vedere largirea paletei de canale de investitii prin crearea altor vehicule investitionale.

“Este vorba de un proiect de a lansa un fond de fonduri de private equity pentru a oferi catre genul de clienti in principal instititutionali sau profesionali posibilitatea de a avea un acces diversificat dintr-un singur produs, diversificat atat pe vintage-uri, cat si ca acoperire geografica, si evident acoperire sectoriala. Inca nu a fost lansat proiectul, dar este in the making (in curs de realizare – n.r.).“, a mai spus Horia-Braun Erdei de la Erste Asset Management Romania in cadrul panelului de piete de capital al evenimentului MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2021 sunt Immofinanz, Dentons, Bursa de Valori București, ING Bank România, Prefera Foods, Alro, Mazars, Schoenherr și DLA Piper România.

Infografic MIRSANU.RO.

Cel mai mare manager de fonduri locale de investiții, nemulțumit că a primit doar o felie de 6% din emisiunea de obligațiuni de 500 mil. euro a Primăriei București. Neacșu, șeful Erste Asset Management și manager peste active de 2 mld. euro: Nu suntem mulțumiți de rata de alocare pentru managerii de fonduri. Noi creăm mai degrabă lichiditate decât BERD

Erste Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri deschise de investiții, a cumpărat 6% din emisiunea de obligațiuni de 2,2 mld. lei (500 mil. euro) a Primăriei Municipiului București, fiind unul dintre cei mai mari investitori locali în tranzacția derulată în aprilie.

”Am cumpărat (obligațiuni PMB – n.r.) de 132 mil. lei, adică 6% din emisiune, dar nu suntem multumiți de rata de alocare pentru fund manageri. BERD ar fi putut primi mai puțin decât cei 75 mil. euro și fund managerii ar fi avut astfel rată de alocare mai bună. Noi creăm mai degrabă lichiditate decât BERD”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dragoș Neacșu, directorul general al Societății de Administrare a Investițiilor (SAI) Erste Management SA.

BERD, cel mai mare investitor străin în tranzacția cu obligațiuni PMB, a luat singur o cotă de 15% din emisiune, adică a cumpărat titluri în valoare de 75 mil. euro.

Cererea puternică de obligațiuni municipale București a fost aproape dublă față de oferta de titluri scoase la vânzare astfel că la închiderea tranzacției investitorii au primit mai puțin decât au cerut prin ordinele de subscriere.

Administratorul de fonduri din grupul financiar austriac Erste, cu active de circa 2 mld. euro în portofoliu, a intrat în tranzacția de finanțare a Capitalei prin trei fonduri de investiții. Cea mai mare expunere pe titluri o are Erste Bond Flexible RON (fost BCR Obligațiuni) care a investit 105 mil. lei, ceea ce echivalează cu o pondere de circa 1,5% din activul fondului.

Un alt fond de investiții în obligațiuni însă denominat în euro, Erste Bond Flexible România a cumpărat titluri în valoare de 23 mil. lei ceea ce înseamnă o pondere de 2% din activul fondului.
Erste Balanced RON (fostul BCR Dinamic), fond care investește în diferite instrumente de la acțiuni listate pe bursă, depozite bancare până la titluri de stat și obligațiuni municipale, a cumpărat cupoane emise de Primăria Bucureștiului în valoare de 4 mil. lei care înseamnă circa 3,8% din activul fondului.

Un alt investitor local puternic – fondurile de pensii administrate de ING Pensii, acum redenumit NN Pensii, cea mai mare companie de pe piața fondurilor de pensii, a dat ordin de subscriere de peste 10% din obligațiunile Bucureștiului, însă a primit mai puțin, potrivit declarațiilor Ralucăi Țintoiu, șeful ING Pensii, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Fondurile de pensii administrate de ING au luat în final o cotă de până la 8% din obligațiunile municipale vândute în tranzacția intermediată de Raiffeisen în consorțiu cu BT Securities.

În total, fondurile de investiții locale au luat circa 27% din obligațiunile Bucureștiului, fondurile de pensii circa 15%, cea mai mare cotă, de 40% revenind băncilor, printre ele numărându-se băncile mari locale BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania și UniCredit Țiriac Bank, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bucureștiul s-a împrumutat la o dobândă medie anuală de 3,98% în lei pentru a refinanța o emisiune de obligațiuni de 500 mil. euro din 2005 și scadentă în luna iulie a acestui an. Operațiunea aduce o economie de aproape 4 mil. lei pe an la bugetul Capitalei, afirmă Sorin Oprescu, primarul general al Bucureștiului.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobândă fixă de 5,10%.

Tranzacția cu obligațiuni municipale derulată de Primăria Bucureștiului este cea mai mare operațiune de finanțare de acest tip a unui oraș din România.

Erste Asset Management România avea la finele lunii februarie o cotă de piaţă de 41% pe piața fondurilor deschise de investiții dacă luăm în calcul şi fondurile străine distribuite local, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF). La nivelul global al pieței fondurilor de investiții, care include și SIF-urile, fondurile închise de investiții și portofolii individuale, Erste Asset Management este lider de piață, cu o cotă de 30%, urmat de Raiffeisen Asset Management cu o cotă de 21%, BRD Asset Management cu circa 9%, în timp ce SIF-urile aveau la 28 februarie, după activele totale gestionate, cote de piață între 3,5% SAI Muntenia Invest și 5,6% la SIF Banat Crișana, care controlează SAI Muntenia Invest.

Activele totale administrate de Erste Asset Management erau la finele lui februarie de 9 mld. lei (circa 2 mld. euro), din care 8,97 mld. lei sunt active nete și 74 mil. lei reprezintă valoarea portofoliilor individuale de investiții.

Erste Asset Management administrează fonduri de investiții denominate în lei și în euro. După tipul plasamentului, are în portofoliu fonduri monetare, de obligațiuni, diversificate, de acţiuni şi fonduri de fonduri.

SAI Erste Asset Management SA a fost fondată la sfârşitul anului 2008 şi este membră a grupului Erste Asset Management GmbH.