“Suntem undeva la nivelul Pilonului 2 active in administrare de 227 mld. RON, iar la nivelul Pilonului 3 vorbim de aproximativ 8,5 mld. RON, deci un total de 235 – 236 mld. RON, ceea ce reprezinta aproximativ 45 mld. Euro, adica 11% din PIB. La nivel de participanti, suntem undeva la 8,5 milioane la nivelul pilonului 2, iar la nivelul Pilonului 3 am depasit 1 milion de participanti, suntem undeva la 1,06 milioane, deci ne apropiem de 1,1 milioane participanti”, a declarat Cristian Pascu, noul presedinte al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 21 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de lideri de afaceri, investitori si jucatori implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.
“Din acesti bani, undeva la 94% – 95% din active sunt investiti in active romanesti. Asta inseamna atat titluri de stat, cat si actiuni la bursa. Ceea ce inseamna ca fondurile de pensii investesc in piata locala, finanteaza companiile locale, finanteaza statul, ajuta cumva la cresterea economica”, a punctat Cristian Pascu, care a precizat ca datele prezentate sunt la nivelul lunii mai 2026.
Acesta a preluat recent atat pozitia de CEO al BCR Pensii, cat si cea de presedinte al APAPR, asociatie care grupeaza jucatorii de pe piata locala a pensiilor private, care activeaza atat pe Pilonul 2 destinat pensiilor private obligatorii, cat si celor activi pe Pilonul 3 dedicat pensiilor private facultative.
“Din aceste investitii, investitiile pe Pilon 2 si Pilon 3 in companii listate la bursa as zice ca sunt undeva la 26 – 27%, ceea ce inseamna 61 – 62 mld. RON din activele fondurilor de pensii sunt investite la Bursa de Valori Bucuresti”, a subliniat presedintele APAPR.
“Diferenta de 67 – 68 mld. RON reprezinta titluri de stat si mai ramane un procent undeva pana in 5% depozite, fonduri de investitii. Cam aceasta este o radiografie a investitiilor pe care le fac fondurile de pensii. Sunt si actiuni in piete externe, intr-un procent mai mic, ponderea cea mai mare fiind pe Bursa de Valori Bucuresti”, a adaugat Cristian Pascu.
Potrivit acestuia, fondurile de pensii private detin aproximativ 40 – 45% din free float-ul de la BVB, reprezinta cam 10% din capitalizarea totala a bursei si asigura intre o treime si chiar jumatate din lichiditatea bursei in functie de zile, avand un rol important in sustinerea pietei si in stabilizarea ei.
“De cand avem fondurile de pensii ca investitori institutionali, volatilitatea nu mai este resimtita atat de adanc. Fondurile de pensii reusesc cumva sa reduca volatilitatea si sa stabilizeze piata locala”, sustine reprezentantul industriei de pensii private.
“Ce mai e important de mentionat prin prisma contributiei la economia locala, si ma refer aici la titlurile de stat, fondurile de pensii detin undeva la 10% din datoria publica a Romaniei. Ca si detineri dupa sistemul bancar sunt urmatorul jucator, al doilea jucator, cam 25% din titlurile de stat sunt detinut de catre fondurile de pensii, dar inaintea investitorilor institutionali straini, care au undeva la 22%.”, a semnalat presedintele APAPR.
Fondurile locale de pensii private asteapta pe piata principala a bursei de la Bucuresti companii care au potentialul de a intra in indicele bursier BET
Intrebat cum arata profilul unei companii care se listeaza pe piata principala bursiera in viziunea managerilor fondurilor locale de pensii, Cristian Pascu a raspuns:
“Aici depinde de fiecare manager. Fiecare companie facand parte dintr-un grup financiar are cumva propriile criterii de selectie. In principal ceea ce as spune este ca, in general, toate fondurile de pensii se uita la companii care au potential sa intre in BET. Trebuie sa aiba suficienta capitalizare astfel incat sa existe potential pentru a intra in BET”.
“Sectorul este important, e importanta partea de guvernanta. Toate fondurile de pensii se uita la guvernanta, cat de transparent este, care sunt proiectele, echipa de management. Sunt multe lucruri la care se uita un administrator si, in general, ne uitam la companii care au potential de crestere”, a adaugat acesta.
“Fondurile de pensii au jucat un rol decisiv in ultimii ani in listari incepand cu <<varful de lance>> – cu IPO-ul Hidroelectrica – unde au investit 47% din oferta. Ulterior ofertele care au fost si anul trecut si la inceputul acestui an, respectiv Cris-Tim si Electroalfa, au aratat ca exista interes din partea fondurilor de pensii pentru a sustine companiile locale, nu doar investitii in companii de stat si titluri de stat si intr-adevar asteptam in continuare noi oferte”, sustine Cristian Pascu.
“Sustinem companiile de antreprenoriat. Din punctul meu de vedere, Cris-Tim a deschis o piata cu listarea si imediat au venit si alte companii. Din ce informatii aveam, stiu ca se mai pregateau alte oferte, deci perspectivele sunt bune. As spune ca e loc pentru alte listari, le asteptam cu interes, si pentru alte sectoare”, afirma presedintele APAPR.
Potrivit acestuia, companiile private pot sa apeleze la bursa de valori ca la una dintre principalele metode de finantare pentru ca piata de capital le aduce multe perspective, nu doar de atrageri de finantari, ci si de imbunatatire a guvernantei, de transparent, dar si un plus pe toate planurile.
“Legat de ofertele statului, sigur ca ne dorim sa vedem in continuare companiile de stat listate la bursa, ca vorbim de IPO-uri, ca vorbim de ABB-uri (plasamente private accelerate). E important si pentru piata si pentru ceilalti jucatori ca free float-ul, pe de o parte, sa creasca, pentru companiile care sunt déjà listate pentru ca e clar ca atata timp cat preturile au crescut, exista interes din partea investitorilor nu doar institutionali, ci si retail. Sa nu uitam ca si retailul joaca, este o forta, in ultimii ani a dovedit ca poate sa inchida cu succes oferte doar din retail. Si dorim desigur companiile care inca nu sunt listate sa le vedem la un moment dat si la bursa”, a spus reprezentantul celui mai puternic pol de capital investitional din Romania.
Politica de administrare a portofoliilor fondurilor de pensii este ghidata dupa oferta de actiuni listate pe bursa si titlurile de stat
Care sunt directiile de investitii ale managerilor de fonduri de pensii private din Romania?
“Este in continuare un mix pentru ca fondurile de pensii, lasand la o parte ca sunt un investitor pe termen lung si trebuie sa aiba si diversificare, trebuie sa isi asigure si incadrarea in gradul de risc. Si aici majoritatea fondurilor de pensii se incadreaza la grad mediu si expunerea pe actiuni ii duce cumva aproape de maximul gradului de risc”, a precizat presedintele APAPR.
“Si tot timpul aici trebuie sa fii suficient de abil astfel incat sa-ti pastrezi un echilibru intre investitiile in actiuni, care iti aduc randamente bune, si titlurile de stat unde, desigur, ca in ultima perioada dobanzile au mai crescut, dar iti asigura un echilibru, aici ai risc zero. In partea cealalta, este risc maxim ceea ce cumva trebuie sa asigure un echilibru. Deci, as zice ca este un mix in continuare preponderent, insa cine are loc, incearca sa se expuna mai mult pe actiuni. Piata locala in continuare performeaza si ne uitam ca, in ciuda crizelor pe care le traversam crize politice, criza din Iran, volatilitate, evolutia cursului de schimb, piata locala de pensii arata foarte bine si in 2026. Si asistam iar la maxime istorice si pe fondurile de pensii ceea ce arata ca lucrurile sunt bine proportionate si sunt sub control. Deci, raspunsul ar fi cam un mix si in functie de apetitul la risc si cat mai au loc balanseaza intre actiuni si titluri de stat”, a detaliat Cristian Pascu.
Ce alte tranzactii urmeaza pe piata fondurilor de pensii private dupa tranzactiile IFC – Carpathia Pensii si preluarea portofollilor de pensii private ale BRD de catre BT?
“Este greu de spus pentru ca in zona asta de pensii sunt jucatori mari si jucatori regionali, care cred eu ca vor sa isi pastreze amprenta locala. Lasand la o parte perioada pe care o traversam, piata locala este o piata interesanta in continuare pentru jucatorii mari si nu stiu in ce masura sunt interesati sa vanda”, a raspuns presedintele APAPR, care ocupa si pozitia de CEO al BCR Pensii.
“S-ar putea sa mai intre in actionariat, probabil, pentru a intari puterea de dezvoltare a companiilor locale. S-ar putea sa mai vedem si alti investitori strategici mari, care intra in companii de pensii. Mi-e greu sa cred sa ne asteptam la fuziuni pentru ca acum la cum arata piata, cam toti jucatorii care sunt prezenti. Sunt prezenti in sectorul financiar in toate domeniile si, probabil, ca din punctul meu de vedere daca ar fi o astfel de decizie ar trebui sa fie o decizie care sa priveasca mai multe sectoare nu doar sectorul de pensii”, a mai spus Cristian Pascu, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), la panelul IPO al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Cris-Tim Family Holding si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai MIRSANU IPO CHALLENGE 2026.
Citeste aici seria integrala de articole MIRSANU IPO CHALLENGE 2026
MIRSANU IPO CHALLENGE 2026: Investitorii institutionali locali asteapta pe bursa de la Bucuresti IPO-uri din sectoarele de tehnologie si consum discretionar si companii a caror capitalizare sa le permita sa intre in indicele BET. Fondurile de pensii private din Romania au investit circa 12 mld. Euro in actiunile companiilor listate la BVB, ce au o pondere de circa 27% din activele administrate. IFC detine obligatiuni de 1 mld. Euro, ceea ce inseamna peste 14% din obligatiunile emise pe bursa de la Bucuresti. Piata IPO din CEE este in crestere, dupa inregistrarea unui volum de tranzactii de 5 mld. Euro in ultimul an. “Bursa ofera multipli superiori de evaluare pentru companii fata de piata private equity sau investitori strategici”
Cristian Pascu, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR): Fondurile de pensii private au ajuns la active totale sub administrare de circa 236 mld. RON, din care pana la 95% sunt investite in active romanesti, circa 62 mld. RON sunt investitii in companii listate pe bursa de la Bucuresti si detin circa 10% din datoria publica a Romaniei. Ce urmeaza dupa tranzactiile BT Pensii – BRD Pensii Private si IFC – Carpathia Pensii: “S-ar putea sa mai intre in actionariatul companiilor locale si alti investitori, insa mi-e greu sa cred sa ne asteptam la fuziuni la cum arata piata”. Ce candidati IPO pe bursa de la Bucuresti asteapta fondurile de pensii private
Cristian Nacu, IFC: Ne pregatim sa inchidem anul fiscal cu noi recorduri in Romania, cu 600 mil. USD investiti in diverse companii si un portofoliu de finantari cu tot cu mobilizari de capital de la alte institurii financiare de aproape 2,9 mld. USD. Portofoliul local de finantari cu bani exclusiv de la IFC a ajuns la 2,7 mld. USD, ceea ce ne claseaza pe locul 7 la nivel global dupa tari precum India, Brazilia sau Africa de Sud. IFC a investit aproape 1 mld. Euro in obligatiuni locale emise pe bursa de la Bucuresti si detine peste 14% din totalul obligatiunilor emise pe BVB. Sectorul financiar, imobiliarele si sectorul energetice, asteptate sa revina pe piata cu noi emisiuni de obligatiuni
Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Luam in calcul posibilitatea ca pe viitor sa facem swap pe actiuni in cadrul anumitor achizitii pe care le putem face in piata. De multe ori asteptarea antreprenorului vizavi de evaluare este una subiectiva pentru ca trebuie sa realizam ca totusi operam intr-o piata mica in raport cu pietele vest – europene, iar potentialul de crestere este mai mic cand deservesti o piata cu un numar mai mic de consumatori si cu o demografie in scadere. „Unul dintre minusurile bursei locale este faptul ca trebuie sa raportezi trimestrial rezultate, ceea ce intr-un plan de afaceri pe termen lung nu reprezinta un indicator neaparat de performanta a companiei”
Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Asteptam IPO-uri pe bursa de la Bucuresti din partea companiilor din sectoare precum tehnologie si consum discretionar. In premiera, investitiile in actiuni incep sa devina majoritare in portofoliile administrate fata de acum cativa ani cand investitiile in obligatiuni erau componenta dominanta. Cererea de obligatiuni nu este atat de pregnanta in concurenta cu randamentele titlurilor de stat, iar unele emisiuni nu au suficienta lichiditate pe piata secundara
Bogdan Campianu, Wood & Company: Volumul de IPO-uri din Europa Centrala si de Est a crescut cu 5 mld. Euro fata de anul trecut ceea ce ne arata o efervescenta pe piata acestor tranzactii. IPO-ul producatorului privat din sectorul de aparare Czechoslovak Group de 3,8 mld. Euro din ianuarie 2026 este cea mai mare listare din istoria pietei CEE si plaseaza pana acum Cehia in fruntea top 3 IPO 2026 dupa valoarea tranzactiei in fata Greciei si Poloniei. Valul de listari inceput la BVB dupa 2020 pune piata de capital din Romania in top 3 cele mai active piete IPO din regiune la tranzactiile cu valori de peste 50 mil. Euro
Liviu Dobre, Agricover: Romania are una dintre cele mai mari rate ale dobanzii de baza din Europa si costul financiar pentru fermieri este mare. Noi am rambursat emisiunea de obligatiuni si ne uitam sa revenim pe piata de capital cu obligatiuni doar cand costul ne va permite sa ne finantam sustenabil clientii nostri. Nu avem necesitate de finantare semnificativa pentru investitii, principala noastra nevoie de finantare vine din subsidiara Agricover Credit
Robert Miklo, Colliers: Platformele de investitii de pe piata imobiliara locala este foarte probabil sa fi avut un record in ultimele 12 luni in ceea ce priveste tichetele de finantare, atat pe partea de finantare bancara, cat si la emisiunile de obligatiuni. Val de emisiuni noi de obligatiuni in 2026 din partea CTP, VGP, NEPI si a altor investitori listati pe pietele externe prin care sunt finantate inclusiv portofoliile majore de pe piata de profil din Romania
Alexandra Popa, KPMG: Pe pietele mature, bursa ar trebui sa ofere un premium la evaluare fata de tranzactiile M&A ceea ce de multe ori nu se intampla pe pietele de frontiera si emergente, unde se inverseaza structura din cauza lipsei de lichiditate. Decalajul la multiplii din tranzactiile M&A din Romania a devenit mult mai mic atat fata de regiune, cat si fata de piata de capital