Arhiva etichetelor: Carpatica

Fostul șef al PwC România intră în Consiliul de Administrație al băncii Carpatica, iar Bogdan Merfea este directorul general al băncii după valul de schimbări adus de fuziunea cu Patria Bank

Vasile Iuga, cel care a condus PwC România și PwC Europa de Sud-Est până în 2015, așteaptă aprobarea BNR pentru poziția de membru al Consiliul de Administrație al băncii Carpatica. De asemenea, reprezentanții băncii au anunțat că Bogdan Merfea va fi Director General al băncii.

Schimbările din conducerea băncii au loc în contextul fuziunii dintre Patria Bank și Carpatica,care a devenit efectivă de la 1 mai, noua bancă rezultată numindu-se Patria Bank. De asemenea, Diana Maria Kallos este Director General Adjunct responsabil de Divizia Financiar, Valentin Grigore Vancea este Director General Adjunct responsabil de Divizia Operatiuni și IT,iar Bogdan Neacsu – Director General Adjunct responsabil de Divizia Risc.

În ceea ce privește componenta Consiliului de Administrație al băncii, de la data obținerii aprobării prealabile a Băncii Naționale a României pentru Vasile Iuga, noua structură va fi compusă din Horia Manda,Președinte, și Daniela Iliescu, Nicolae Surdu, Vasile Iuga în calitate de membri, iar Bogdan Merfea ca membru executiv.

Acțiunile noii bănci vor continua să fie listate pe bursa de la București.

Noul jucător, construit în jurul achizițiilor Nextebank și Carpatica din perioada 2014 – 2016 de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, pleacă la drum cu active de 3,816 mld. Lei (circa 845 mil. Euro), un portofoliu format din peste 240.000 de clienți și o rețea de 111 sucursale care acoperă 73 de orașe din România.

În primăvara lui 2016, Patria Bank a devenit acţionarul majoritar al Carpatica, cu o deţinere de peste 64% din acţiunile acesteia, în timp ce omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, fondator al băncii, a rămas principalul acționar minoritar cu 18,46% din acțiuni.

Horia Manda, omul care conduce managerul de capital privat Axxess Capital, a construit astfel o nouă platformă de servicii financiare – grupul Patria Bank, din care în acest moment fac parte Patria Bank (care înglobează de acum și Carpatica), Patria Credit IFN, SAI Carpatica Asset Management şi SAI Intercapital Invest.

Proiectul de fuziune al Băncii Comerciale Carpatica cu Patria Bank a primit în data de 29 noiembrie 2016 aprobarea prealabilă din partea Băncii Naționale a României, iar pe 21 aprilie 2017 Curtea de Apel București a aprobat fuziunea după ce în urmă cu câteva luni o respinsese.

Emerging Europe Accession Fund (EEAF) este un fond de investiții ridicat în 2010 cu un capital de 70 mil. euro, printre principalii investitori numărându-se Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiții (din cadrul grupului Banca Europeană de Investiții), Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și DEG (parte a grupului financiar german KfW).

bcc main

Axxess Capital și-a pus la punct platforma cu care vânează achiziții pe piața bancară: Fuziunea prin care Carpatica este “înghițită“ în Patria Bank a devenit efectivă de la 1 mai

Procesul de fuziune dintre Patria Bank și Carpatica a devenit efectivă de la 1 mai, noua bancă rezultată numindu-se Patria Bank, iar acțiunile sale vor continua să fie listate pe bursa de la București.

Noul jucător, construit în jurul achizițiilor Nextebank și Carpatica din perioada 2014 – 2016 de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, pleacă la drum cu active de 3,816 mld. Lei (circa 845 mil. Euro), un portofoliu format din peste 240.000 de clienți și o rețea de 111 sucursale care acoperă 73 de orașe din România.

În primăvara lui 2016, Patria Bank a devenit acţionarul majoritar al Carpatica, cu o deţinere de peste 64% din acţiunile acesteia, în timp ce omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, fondator al băncii, a rămas principalul acționar minoritar cu 18,46% din acțiuni. Capitalizarea de piață a Carpatica pe bursa de la București este de 233,49 mil. Lei (51,5 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Horia Manda, omul care conduce managerul de capital privat Axxess Capital, a construit astfel o nouă platformă de servicii financiare – grupul Patria Bank, din care în acest moment fac parte Patria Bank (care înglobează de acum și Carpatica), Patria Credit IFN, SAI Carpatica Asset Management şi SAI Intercapital Invest.

Istoricul tranzacțional al lui Axxess Capital a înregistrat până acum două exituri din piața financiară, după vânzarea Banca Românească grecilor de la National Bank of Greece în 2003, respectiv după vânzarea în 2006 a pachetelor majoritare de acțiuni în Motoractive, Domenia Credit și Estima Finance către GE Money, companii care acum fac parte din portofoliul local de operațiuni al grupului turc Garanti.

“În urma fuziunii, noua bancă se va concentra pe segmentul de retail, integrând tehnologia pentru a simplifica accesul clienţilor la servicii financiare performante şi va continua să fie un partener solid şi de încredere pentru companiile româneşti mici şi mijlocii, contribuind la dezvoltarea mediului antreprenorial local. Acţiunile băncii rezultate din fuziune vor continua să fie listate la Bursa de Valori Bucureşti”, afirmă reprezentanții Patria Bank.

Proiectul de fuziune al Băncii Comerciale Carpatica cu Patria Bank a primit în data de 29 noiembrie 2016 aprobarea prealabilă din partea Băncii Naționale a României, iar pe 21 aprilie 2017 Curtea de Apel București a aprobat fuziunea după ce în urmă cu câteva luni o respinsese.

Profilul de fond de investiții al acționarului majoritar, care are nevoie de un ritm de dezvoltare accelerată a unei mase critice suficiente pentru realizarea unui exit profitabil, conturează o strategie de creștere, din care noi achiziții de bănci de pe piață nu ar trebui să lipsească.

În acest moment, procesele de vânzare aflate în diferite stadii la Banca Românească, Bancpost și Marfin Bank, precum și alte oportunități aflate încă în stare latent oferă un câmp destul de larg de ținte de achiziție.

Emerging Europe Accession Fund (EEAF) este un fond de investiții ridicat în 2010 cu un capital de 70 mil. euro, printre principalii investitori numărându-se Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiții (din cadrul grupului Banca Europeană de Investiții), Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și DEG (parte a grupului financiar german KfW).

carpaticagrafic25032016main

Oferta publică a fostei Nextebank a mai strâns încă 9,4% din Carpatica, iar fondul de investiții condus de Horia Manda ajunge să dețină indirect circa două treimi din banca de la Sibiu

Patria Bank, fosta Nextebank, și-a majorat participația la Carpatica la 64,16 %, după finalizarea ofertei publice de cumpărare inițiată pe 2 martie, au anunțat reprezentanții băncii.

Patria Bank a cumpărat  un număr de 206,4 milioane acțiuni, reprezentând 9,37 % din acțiunile totale ale emitentului, în valoare de 21,67 milioane lei.

Prețul oferit de banca deținută de Emerging Europe Accesion Fund a fost de 0,105 lei pe acțiune.

Societatea de brokeraj care a intermediat oferta este SSIF Intercapital Invest SA.

Nextebank a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica, după ce anterior oferte de fuziune înaintate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii băncii din Sibiu. Tranzacția Nextebank – Carpatica a avut un sprijin puternic din partea BNR.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas a fost subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015. Ultimele raportări publice indică faptul că Ilie Carabulea mai are acum o deținere directă în bancă de 18,46%.

Perioada de derulare a ofertei a fost cuprinsă între 2 și 22 martie.

Noul acționar majoritar și-a anunțat intenția de a ajunge cu banca rezultată din fuziunea dintre Nextebank și Carpatica în doi ani în topul primelor zece bănci locale după active, potrivit declarațiilor făcute de către Horia Manda, șeful Axxess Capital, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta mai spunea că banca din Sibiu ar putea sta mai mult de cinci ani în portofoliul Axxess Capital, care totuși are profil de investitor financiar cu apetit de risc.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succede fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

Valoarea bursieră a Carpatica este de 227,98 mil. lei, cu puțin peste valoarea capitalului social al băncii de 220,27 mil. lei.

Mandatul lui Johan Gabriels pentru poziția de director general al băncii a fost prelungit de pe 3 martie până pe 4 aprilie.

Carpatica a închis 2015 cu pierderi de 85,4 mil. lei (la jumătate față de rezultatul obținut în 2014), ce include provizioane de 32,6 mil. lei înregistrate pentru portofoliul de credite neperformante, precum și ajustări, respective pierderi ca effect a reevaluării activelor reposedate.

Rata creditelor neperformante a ajuns la 39,4%, iar gradul acestora de acoperire a scăzut de la 73,4% în decembrie 2014 până la 60,7% în decembrie 2015.

Capitalurile proprii ale băncii au ajuns la 142 mil. lei la finele anului trecut, iar rata de solvabilitate este de 7%, conform ultimelor raportări financiare preliminare pentru 2015.

Activele totale au ajuns la 3,1 mld. Lei, iar soldul creditelor a scăzut cu 438 mil. lei.

Raportul dintre credite și depozite este de 36%, ceea ce oferă o bază bună noului acționar majoritar pentru relansarea creditării după finalizarea operațiunilor de capitalizare a băncii și de fuziune cu Patria Bank.

carpatica_grafic_actiune_bvb_ultimii_3_ani_25022016 main

Nextebank oferă 104,5 mil. lei pentru a prelua pe bursă pachetul de 45,2% din Carpatica pe care nu îl deține. Oferta băncii controlate de către unul dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital este 0,105 lei pe acțiune, cu 5% peste valoarea nominală a unui titlu

Nextebank, instituție de credit cu o participație de 54% din Carpatica, a anunțat astăzi lansarea pe bursa de la București a unei oferte publice de preluare obligatorie pentru restul acțiunilor pe care nu le deține. De asemenea, acționarii Carpatica au fost convocați pentru o adunare generală la Sibiu pentru data de 2 aprilie, pe ordinea de zi fiind printre altele și numirea unui Consiliu de administrație care să reflecte schimbările recente din acționariat, precum și componența echipei de conducere a băncii.

Oferta de preț a Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiții administrate de către Axxess Capital, este de 0,105 lei pe acțiune, cu 5% peste valoarea nominală a unui titlu. De asemenea, față de cotația cu care a închis ședința bursieră de pe 24 februarie, prețul oferit acționarilor minoritari este tot cu 5% mai mare.

Dosarul ofertei publice de preluare obligatorie ce vizează un pachet de 45,21% din Carpatica, bancă aflată la jumătatea ierarhiei instituțiilor de credit după activele totale, a fost aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Cel mai important acționar minoritar este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, cu un pachet de 18,46% din Carpatica, restul titlurilor fiind în posesia altor persoane fizice (17,7%), respectiv a unor acționari persoane juridice (8,98%).

Perioada de derulare a ofertei publice și procedurile de subscriere sunt cuprinse între 2 martie și 22 martie.

Pachetul vizat este format dintr-un număr de 995.804.624 acțiuni Carpatica, pentru care Nextebank este pregătit să plătească 104,5 mil. lei (23,38 mil. euro).

Societatea care va intermedia oferta este SSIF Intercapital Invest SA, condusă de către Răzvan Pașol.

Acționarii principali ai Intercapital Invest sunt investitori cunoscuți la nivel local. Astfel, Horia Manda și John Klipper, care conduc echipa de administrare a fondurilor de investiții Romanian-American Enterprise Fund și Balkan Accession Fund, deținând cumulat 59% din acțiunile Intercapital Invest. Eugen Voicu, fondatorul și președintele societății de administrare a investițiilor Certinvest, deține o participație de 23% , iar Marius Mușat, fondator și manager al grupului de firme OK, deține o participație de 5% în capitalul social al Intercapital Invest.

Nextebank a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica, după ce anterior oferte de fuziune înaintate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii băncii din Sibiu. Tranzacția Nextebank – Carpatica a avut un sprijin puternic din partea BNR.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas este subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015.

Noul acționar majoritar și-a anunțat intenția de a ajunge cu banca rezultată din fuziunea dintre Nextebank și Carpatica în doi ani în topul primelor zece bănci locale după active, potrivit declarațiilor făcute de către Horia Manda, șeful Axxess Capital, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta mai spunea că banca din Sibiu ar putea sta mai mult de cinci ani în portofoliul Axxess Capital, care totuși are profil de investitor financiar cu apetit de risc.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succede fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

carpatica_grafic_29012016 main

Nextebank preia Carpatica la o valoare bursieră de 25 mil. euro, iar veteranul fondurilor de investiții Horia Manda reintră în jocurile de pe piața bancară pentru construirea unui jucător cu masă critică. Horia Manda: „În aproximativ doi ani, țintim să ajungem în top 10. Este posibil ca banca Carpatica să fie în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani. Nu avem în acest moment alte proiecte de achiziții în curs”

Nextebank, bancă aflată în portofoliul administratorului de capital de risc Axxess Capital, a finalizat la data de 29 ianuarie achiziția unui pachet majoritar de peste 54,79% din acțiunile Carpatica printr-o tranzacție în doi pași, au anunțat reprezentanții Carpatica.

Primul pas a fost achiziția unui pachet de 20% din acțiunile Carpatica de la grupul de acționari controlat de IIie Carabulea, iar al doilea pas este subcrierea tuturor acțiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital inițiat în iunie 2015.

„În aproximativ doi ani vrem să fim în top 10 bănci. Carpatica poate fi o deținere în portofoliul Axxess pe o perioadă mai lungă de cinci ani”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Manda, șeful Axxess Capital, unul dintre cei mai vechi administratori de capital de risc de pe piața locală.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă în acest moment există deja alte ținte de achiziție pe lista Axxess Capital, care controlează Nextebank și Carpatica, acesta a negat că în prezent are asemenea proiecte în derulare, dar strategia sa de creștere pe piața bancară vizează cum a dezvăluit deja noi achiziții pentru a atinge masa critică necesară.

Un plan pentru intrarea în top 10 bănci locale fără achiziții este imposibil atâta vreme cât pentru a realiza acest lucru este nevoie de cel puțin o dublare a cotei de piață într-un interval scurt de timp, ceea ce poate lăsa de înțeles că Axxess Capital este dispus să intre în luptă pentru cel puțin una din băncile grecești care ar putea ieși la vânzare în perioada următoare. Băncile grecești sunt o poartă de trecut pentru intrarea în top 10 având în vedere că unele dintre ele s-au angajat la Bruxelles că-și vor tăia din expunerile pe piețele externe, inclusiv din România.

Finalizarea tranzacției Carpatica – Nextebank s-a realizat în urma obținerii aprobărilor relevante din partea BNR și a Autorității de Supraveghere Financiară, fiind depusă în atenția Consiliului Concurenței și notificarea privind concentrarea economică astfel rezultată.

„Finalizarea tranzactiei de achiziție a pachetului majoritar de acțiuni ale Carpatica de către Nextebank marchează o primă etapă foarte importantă în planurile de creștere ale celor doua instituții de credit. Intenționăm ca după parcurgerea tuturor procedurile legale necesare, să demarăm și un proces de fuziune între Banca Carpatica și Nextebank. Sperăm ca alături de echipele ambelor bănci să construim o bancă locală de succes, profitabilă și cu un model de afaceri inovativ. Intenționăm să valorificăm o serie de oportunități identificate în piața bancară în România, utilizând resursele comune excelente, lichiditatea și platforma bancară diversificată, personalul dedicat și expertiza acestuia, care constituie o bază solidă pentru strategia noastră de creștere viitoare, atât organic cât și prin fuziuni și achiziții” a declarat Horia Manda, Presedintele Consiliului de Administratie al Nextebank.

“Ultimii doi ani au fost plini de provocări pentru Carpatica. A fost nevoie de un efort considerabil și susținut pentru a face față problemelor istorice, precum portofoliul de credite neperformante, și pentru a construi un climat de incredere in relatia banca-actionari-clienti- autorități de reglementare. Da, au existat unele puncte de vedere diferite și unele decizii au fost dificile, dar în permanență echipa a fost pregătită și angajată pentru realizarea obiectivului stabilit, acela de a atrage capital suplimentar necesar asigurării continuității și dezvoltării pe mai departe a băncii. Banca Carpatica – o bancă restructurată care a reușit să mențină o bază de lichiditate valoroasă reprezintă acum una dintre acele oportunități pe care un investitor cu viziune știe că trebuie să o fructifice”, a declarat Johan Gabrièls, CEO al Carpatica.

Nextebank SA este deținută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succède fondului de investiții Balkan Accession Fund și are majoritar investitori instituționali – BERD, EIF, DEC si BSTDB.
Venirea Nextebank la Carpatica este un proiect susținut puternic de BNR, chiar dacă tentativele anterioare de preluare derulate în 2014 și 2015 au fost respinse de acționarii Carpatica.

În perioada iulie – decembrie 2015, Carpatica a fost foarte aproape de a fi preluată de către fondul american de investiții JC Flowers, care a condiționat însă preluarea de reușita achiziției Piraeus Bank România, ceea ce ducea la apariția unui nou jucător de top 10 pe piața bancară din România.

Eșecul tratativelor duse cu grecii pentru preluarea Piraeus Bank România a readus Carpatica la masa negocierilor cu Horia Manda, care de această dată a avut succes.

Manda este unul dintre veteranii locali ai industriei fondurilor de investiții, care prin achiziția Carpatica și cu planuri de a-și extinde expunerea cu noi achiziții, revine în jocurile de pe piața bancară.

În 2002, grupul austriac Raiffeisen în consorțiu cu Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), unul dintre cele mai vechi și mai active fonduri de investiții pe piața locală, a preluat 98,84% din Banca Agricolă de la stat într-o tranzacție totală de 52 mil. dolari, din care prețul plătit era numai de 15 mil. dolari, iar diferența însemna obligații de investiții în bancă.

În 2003, o altă bancă mare din Grecia intra în România prin achiziția pachetului majoritar, de 81,65% din Banca Românească pentru 35,9 mil. euro. Vânzătorul a fost Fondul Româno – American de Investiții (RAEF).

La nivelul pieței bancare, Nextebank avea la 31 decembrie 2014 o cotă de piață de 0,3% cu un activ net bilanțier de 1,039 mld. lei, în timp ce Carpatica deținea 0,9% cotă de piață cu un activ net bilanțier de 3,25 mld. lei, conform ultimului raport anual al băncii centrale.

O cumulare integrală a cifrelor raportate de cele două bănci ar duce la nașterea unei bănci pe poziția 19 cu o cotă de piață combinată de aproximativ 1,2% din totalul celor 40 de instituții de credit.

Fondul american de investiţii JC Flowers renunţă la tranzacţia cu Carpatica invocând „neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei”. Directoratul băncii din Sibiu anunţă începerea negocierilor cu un nou investitor pentru realizarea majorării de capital

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat pe 29 decembrie că renunţă la tranzacţia de preluare a băncii Carpatica, au anunţat miercuri reprezentanţii băncii din Sibiu.

Motivul invocat este neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei transmise de JC Flowers, care urma să participe cu fonduri proaspete în cadrul unei majorări de capital de 100 mil. Lei la Carpatica.

Una din condiţiile pentru preluarea Carpatica viza finalizarea achiziţiei Piraeus Bank România, în condiţiile în care detaliile financiare ale tranzacţiei JC Flowers cu Carpatica erau déjà agreate şi notificate inclusiv Consiliului Concurenţei, aşa cum jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în premieră în luna noiembrie.

“În cazul în care circumstanţele se vor schimba şi condiţiile din cadrul ofertei vor fi îndeplinite, dacă BCC (Banca Comercială Carpatica – n.r.) va fi încă interesată de realizarea unei infuzii de capital nou, suntem deschişi pentru a discuta o astfel de oportunitate la momentul respectiv”, au precizat reprezentanţii JC Flowers, potrivit reprezentanţilor băncii din Sibiu.

Conducerea Carpatica în frunte cu directorul Johan Gabriels susţine că déjà directoratul băncii a început negocierile cu un alt investitor potenţial “ce deţine resurse pentru a participa la majorarea de capital“ a băncii prin intermediul unui plasament privat. Reprezentanţii băncii nu au dezvăluit numele noului investitor cu care sunt purtate discuţii. Capitalizarea Carpatica pe bursa de la Bucureşti este de 113,4 mil. Lei.

Acţionarii Carpatica, din care cel mai important este omul de afaceri Ilie Carabulea cu o deţinere directă de 41%, care cu tot cu cea indirectă ajunge la o participaţie majoritară în bancă, sunt de mai multă vreme sub presiunea băncii centrale pentru atragerea unui investitor cu forţă financiară care să capitalizeze instituţia de credit din Sibiu.

Anterior, acţionarii Carpatica au respins ofertele de preluare înaintate de către Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiţii administrate de către Axxess Capital.

Carpatica este o bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței (stânga)

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei preluarea băncii Carpatica

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei operaţiunea de preluare a băncii Carpatica, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

 „JC Flowers ne–a notificat privind Carpatica. Altă notificare din partea lor nu am primit“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei referitor la zvonurile privind o posibilă preluare de către fondul american de investiţii a Piraeus Bank România sau a altor bănci de pe piaţă.

Un alt aviz necesar pentru finalizarea tranzacţiei este aprobarea BNR, care a dat însă semnale că acceptă o astfel de mişcare în piaţă.

JC Flowers a intrat în luna iulie în negocieri exclusive pentru preluarea băncii din Sibiu. JC Flowers a înaintat o ofertă îmbunătăţită în contextul în care în luna iunie acţionarii băncii au respins a treia oară un plan de fuziune înaintat de Nextebank, bancă aflată sub controlul unuia din fondurile de investiţii ale Axxess Capital, în ciuda susţinerii acestui proiect venite din partea BNR.

Carpatica, bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale şi aflată într–o nevoie imediată de bani proaspeţi, urmează să îşi majoreze capitalul cu 110 mil. Lei (circa 25 mil. Euro) prin emiterea de acţiuni noi, la un preţ de emisiune de 0,1 lei pe acţiune. Perioada de derulare a ofertei către acţionarii existenţi a început pe 3 noiembrie şi se va încheia pe 3 decembrie.

Acţiunile nesubscrise în cadrul ofertei vor fi oferite în cadrul unui plasament privat derulat de JC Flowers. De asemenea, pentru a–şi asigura controlul băncii, fondul american de investiţii a semnat la începutul lunii septembrie achiziţia indirectă a unui pachet de 25% din acţiunile Carpatica de la un grup de acţionari din care fac parte Ilie Carabulea (unul dintre fondatorii băncii şi cel mai important acţionar cu 41% din acţiuni), Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi compania Atlassib, parte din grupul de firme controlat de Carabulea.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.

Carpatica indicatori 2011 2014

De cealaltă parte, JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

Piaţa bancară românească a intrat în ultimii ani în atenţia fondului american, care a pus ochii pe Carpatica în cadrul planului său de a–şi construi aici propriul portofoliu bancar.

Tranzacţia de exit a Piraeus din România, despre care jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră în luna iunie, a atras şi interesul JC Flowers, alături de al altor fonduri de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap şi a investitorului american Wilbur Ross.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume.

Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

Piaţa bancară din România este în acest moment teatrul a două tipuri de tranzacţii, care indică un val de consolidare al pieţei prin reducerea numărului de jucători.

Pe de o parte, băncile încearcă să scape de povara creditelor neperformante acordate în anii dinainte de criză şi îşi vând portofolii neperformante. Pe de altă parte, o serie de jucători globali şi regionali au început exitul din piaţa locală, în contextul propriilor strategii de focusare pe câteva pieţe ţintă. Astfel, în ultimii ani au plecat din România nume ca MKB (Ungaria), RBS (Marea Britanie), Millennium (Portugalia) şi Volksbank (Austria).

Sursă: Bursa de Valori București.

Fondul american de investiții JC Flowers este în negocieri avansate pentru achiziția Carpatica. Axxess Capital a renunțat la banca din Sibiu, după două oferte eșuate de fuziune cu Nextebank. Johan Gabriels, directorul Carpatica: ”Ne concentrăm pe discuțiile cu JCFlowers. Sperăm să venim cu anunțuri săptămâna aceasta”. Cine este fostul bancher de investiții Goldman Sachs și miliardar din tranzacții bancare ”de criză” care a pus ochii pe banca fondată de Carabulea

Fondul american de investiții JC Flowers negociază preluarea Carpatica, după ce a înaintat deja o ofertă în acest sens. Axxess Capital, care a curtat asiduu în ultimul an banca din Sibiu, a ieșit din cursă, în contextul în care ofertele de fuziune înaintate prin intermediul Nextebank au fost respinse de acționarii băncii în decembrie 2014 și iunie 2015.

”Au loc încă discuții. Sperăm să facem niște anunțuri săptămana aceasta. În acest moment, focusul nostru este pe restructurarea de capital, majorarea capitalului și JCFlowers”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Johan Gabriels, directorul general al Carpatica.

Reprezentanții JCFlowers nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la publicarea acestui articol.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Axxess Capital va mai depune o nouă ofertă pentru Carpatica, Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții ce are în portofoliu Nextebank, acesta a confirmat că nu mai există interes pentru preluarea băncii din Sibiu, dar are în continuare apetit de dezvoltare pe piața financiară.

”Ne interesează în continuare să ne dezvoltăm pe piața financiară”, a explicat Horia Manda. Acesta a avut mai multe runde de discuții cu omul de afaceri Ilie Carabulea, principalul acționar al băncii și unul dintre fondatorii acesteia, însă ofertele de fuziune în urma cărora Nextebank ar fi devenit principalul acționar au fost respinse în adunarea generală a acționarilor a Carpatica.

Horia Manda reprezintă unul dintre puținii administratori de fonduri de investiții cu istoric pe piața bancară locală, după ce Fondul Româno – American de Investiții (RAEF) a fost în perioada 1999 – 2003 proprietarul Banca Românească și acționar al Băncii Agricole (acum Raiffeisen Bank România) odată cu privatizarea acesteia în 2002, dar acum are în portofoliu un alt fond al Axxess, Emerging Europe Accession Fund (EEAF) cu care a cumpărat în decembrie 2013 Nextebank odată cu exitul de pe piața locală a grupului ungar MKB.

Acoperirea dată de rețeaua Carpatica, notorietatea mărcii locale (este alături de Banca Transilvania una din cele două mărci bancare private românești existente, create de la zero după 1990 – n.r.), poziția în top 20 bănci locale și lichiditatea imediată a deținerii oferite de poziția de bancă listată ofereau profilul de pradă perfectă pentru Nextebank, care are o cotă de piață după activul net bilanțier de 0,3%, de trei ori mai mică decât a țintei sale.

Ilie Carabulea este în acest moment în arest măsura fiind dispusă în cadrul dosarului penal ASF – Carpatica Asig , iar drepturile sale de vot au fost suspendate de către BNR. Banca centrală a susținut tranzacția de fuziune Nextebank – Carpatica și face presiuni de mai mulți ani asupra lui Ilie Carabulea să atragă un acționar puternic care să capitalizeze Carpatica, dar omul de afaceri sibian nu este mulțumit de ofertele de preț primite care nu reflectă în opinia sa valoarea băncii. El deține 41% direct din Carpatica și aproape 57% direct și indirect, potrivit ultimelor date disponibile.

Ultima ofertă fermă a Nextebank de fuziune cu banca din Sibiu situa valoarea justă a Carpatica la 135 mil. lei (30 mil. euro) față de 168 mil. lei (circa 38 mil. euro) în cazul Nextebank, iar raportul de schimb la patru acțiuni Nextebank pentru cinci acțiuni Carpatica. Prețul oferit pe acțiune la Carpatica era de 0,0429 lei. Acum, pe bursă, acțiunea Carpatica valorează 0,0435 lei, însă la momentul când oferta de preț devenise publică în mai, cotația bursieră abia trecea de 0,04 lei. Prețul pe acțiune este de 0,62 raportat la valoarea contabilă a băncii, de aproape 3 ori sub multiplul înregistrat de celelalte două bănci locale de pe bursă, BRD și Banca Transilvania.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”. Acum, capitalizarea de piață a băncii din Sibiu este de 136,8 mil. lei (30,5 mil. euro).

Dacă ne uităm la evoluția din ultimul an, observăm că valoarea Carpatica a scăzut cu 50% în ultimul an. Față de vârful de 0,0883 lei pe acțiune atins în septembrie 2014, banca și-a înjumătățit chiar valoarea bursieră. Pe un interval mai lung chiar însă, vedem că banca din Sibiu s-a întors acum la valorile din iulie 2012.

Ce indică rezultatele Carpatica: banca a intrat pe pierderi în 2014, capitalul social se reduce, crește nevoia de capital proaspăt

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale.

Sursă: Banca.

Sursă: Banca.

În 2013, banca a obținut o îmbunătățire pe linie a principalilor indicatori – creșterea capitalurilor proprii, a numerarului și a profitului concomitent cu reducerea datoriilor și a activelor. Anul trecut, vestea bună a fost o nouă reducere substanțială a datoriilor, dar au apărut mai multe semne de îngrijorare – trecerea pe pierderi și aproape o înjumătățire a capitalurilor proprii în decurs de un an.

După primul trimestru al anului, rezultatele arată o bancă ce luptă să rămână pe linia de plutire. Carpatica a afișat un profit net mai mult pe hârtie de 0,7 mil. lei și o solvabilitate în scădere până la 10,1%, la limită față de cerința de 10% stabilită de banca centrală. În ultimul an, echipa de directori ai lui Gabriels a obținut o îmbunătățire a ratei de lichiditate imediată de la 39,6% la 54,6% și trecerea la valori pozitive la rata de rentabilitate a capitalului și la rata de rentabilitate a activelor.

Ponderea creditelor neperformante este de 30% în ansamblul portofoliului de împrumuturi.
Banca fondată în 1999 avea la 31 martie o rețea de 126 unități și 954 de angajați și continuă să piardă treptat cotă de piață pe fondul trendului de reducere a activelor din ultimii 3 ani, chiar dacă se menține la jumătatea clasamentului băncilor locale.

Cine este JCFlowers

JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.
JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

James Cristopher Flowers, Managing Director și CEO al JCFlowers. Sursă foto: JCFlowers.

James Cristopher Flowers, Managing Director și CEO al JCFlowers. Sursă foto: JCFlowers.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

În 2008, anul izbucnirii crizei globale, acesta le spunea investitorilor săi că a apărut ”Super Bowl-ul investițiilor și nu mai e timp de stat în tribune”, conform Financial Times.

A investit în Shinsei Bank din Japonia, unde profitul de pe urma investiției este cotat la 1 mld.dolari și a pierdut în Germania 2,3 mld. euro împreună cu alți investitori după ce banca de credit ipotecar Hypo Real Estate și HSH Nordbank au primit ajutor financiar de urgență de la stat.

În iunie 2014, a reușit listarea băncii britanice OneSavingsBanks pe piața bursieră londoneză.

De asemenea, JCFlowers a investit în consorțiu alături de unii dintre cei mai faimoși investitori precum George Soros, Michael Dell și John Paulson într-o instituție de credit din California pe care au salvat-o în 2008 și pe care au pregătit-o pentru listarea pe bursă sub numele OneWest.

Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.

Fiu al unui librar și al unui ofițer de navă, James Cristopher Flowers are doi copii și trăiește la New York, de unde conduce JCFlowers.

În februarie 2015, a intrat în boardul fundației de șah a lui Gary Kasparov, fostul campion mondial la șah. Pe plan politic, este văzut ca un apropiat al mai multor politicieni din Partidul Republican.

Directorii Carpatica cer acționarilor reluarea discuțiilor de fuziune cu Nextebank. Șefii băncii confirmă astfel menținerea interesului Axxess Capital pentru finalizarea unei tranzacții în cazul băncii din Sibiu

Directoratul Carpatica propune acționarilor băncii să discute pe 28 aprilie reluarea discuțiilor pentru fuziunea cu Nextebank, instituție de credit controlată de unul din fondurile de investiții administrate de Axxes Capital.

Solicitarea directorilor băncii confirmă astfel informațiile publicate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 martie, conform cărora managerul de fonduri de investiții și-a exprimat din nou interesul în acest an pentru finalizarea unei tranzacții la Carpatica, după ce pe 20 decembrie, acționarii băncii au respins oferta fermă revizuită a Nextebank de fuziune prin absorbție cu instituția de credit din Sibiu.

Pe 16 martie, acționarul majoritar al băncii, omul de afaceri Ilie Carabulea, declara în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că are discuții cu patru investitori, din care doi sunt siguri, pentru vânzarea Carpatica și că până la jumătatea acestui an va fi finalizată o tranzacție în această direcție.

Pentru Axxess Capital, care a preluat Nextebank de la ungurii de la MKB, și are în portofoliul său și Patria Credit pe zona finanțării de microîntreprinderi, Carpatica, o bancă de jumătatea clasamentului băncilor locale după active are miza uneia din puținele ținte la care poate avea acces pentru a atinge o masă critică.

Directorii Carpatica cer acționarilor să aprobe reducerea capitalului strâns cu 204,5 mil. lei de la 314,6 mil. lei, cât este în prezent, prin anularea a 2,04 mld. acțiuni pentru acoperirea parțială a pierderilor băncii înregistrate la finele anului trecut.

În luna noiembrie, Nextebank a înaintat o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu banca din Sibiu, controlată de Ilie Carabulea. Pe 20 decembrie, acţionarii băncii au respins-o. Tot atunci, acționarii au decis majorarea capitalului cu cel mult 155 mil. lei pe o perioadă de un an, prin emisiune de acţiuni legate de împrumuturi subordonate convertibile în acţiuni.

Operaţiunea ar urma să fie efectuată la jumătatea lunii iulie, iar anularea acţiunilor se va face proporţional cu cota de participare a fiecărui acţionar.

Directoratul propune ca, ulterior, capitalul social să fie majorat cu 135 mil. lei (30,5 mil. euro) la 245,13 mil. lei, pentru a putea finanța planurile de dezvoltare a băncii.

Majorarea de capital ar trebui să aibă astfel loc în luna octombrie, prin emisiune de acţiuni cu valoare nominală de 0,1 lei, oferite acţionarilor spre cumpărare la preţul nominal, în baza exercitării dreptului de preferinţă. Titlurile rămase nesubscrise vor fi scoase la vânzare prin ofertă publică sau plasament privat, la preţul de 0,11 lei/acţiune.

Carpatica a trecut anul trecut pe pierderi, raportând o valoare de circa 169,5 mil. lei (38,2 mil. euro) după ce a constituit provizioane suplimentare de 231,6 mil. lei pentru creditele neperformante. Banca avea la finele anului trecut o pierdere acumulată de 224,98 mil. lei. Punctul slab al Carpatica este portofoliul de credite neperformante, care a ajuns la 38% din volumul total de împrumuturi, în condițiile în care media la nivel de piață a scăzut sub 14% la finele lui 2014. Activele totale ale băncii au scăzut cu 20%, la 3,25 mld. lei.

Carpatica a fost fondată în 1999 de către un grup de oameni de afaceri, din care cel mai important este Ilie Carabulea, proprietarul holdingului de firme Atlassib.

Pe bursă, valoarea Carpatica este de 162 mil. lei (circa 37 mil. euro) la o cotație de 0,515 lei pe acțiune.

Avocații de la Voicu Filipescu asigură consultanţa la vânzarea Carpatica. Şeful departamentului de finanţe & bănci al casei de avocaţi care se ocupă de tranzacţie a lucrat timp de şase ani în Raiffeisen, a fost broker şi a trecut prin Big Four

Firma de avocatură Voicu Filipescu asigură serviciile de consultanţă juridică pentru vânzarea băncii Carpatica, conform informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Ilie Carabulea, acţionarul majoritar al Carpatica, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO că are în acest moment discuţii cu patru investitori, din care doi sunt consideraţi siguri datorită modului cum au fost derulate negocierile şi a continuităţii demonstrate de aceştia în cadrul procesului.

De dosarul Carpatica se ocupă avocatul Dumitru Rusu, partener la Voicu Filipescu şi şeful departamentului de bănci & finanţe din cadrul casei de avocatură. Acesta este un avocat cu experienţă pe pieţele de capital, începuturile sale profesionale fiind legate de activităţile de trader şi broker, iar apoi în perioada 2000 – 2006 a lucrat în sistemul bancar în cadrul Raiffeisen Bank România, subsidiara locală a grupului bancar austriac şi una din cele mai mari bănci de pe piaţa locală.

Dumitru Rusu a activat ca şef în departamentul juridic şi de conformitate, trezorerie şi pieţe de capital în cadrul diviziei de trezorerie a băncii, potrivit informaţiilor publicate pe contul său de LinkedIn. În perioada petrecută de acesta în cadrul Raiffeisen, austriecii au bifat în 2001 achiziţia Băncii Agricole, una dintre cele mai importante tranzacţii din istoria pieţei bancare locale.

Dumitru Rusu a intrat în baroul Bucureşti în septembrie 2000. În perioada 1996 – 2000, Rusu a fost trader şi broker la firmele de brokeraj Vanguard Securities, respectiv Eastbrokers International. În perioada 1998 – 1999 a lucrat pentru casa de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment.

Pentru o perioadă scurtă, Dumitru Rusu a lucrat în Big Four ca şi consultant juridic la Ernst & Young în perioada septembrie 1999 – martie 2000.

După ce a plecat de la Raiffeisen în 2006, a fost partener pentru câteva luni la firma de avocatură Costea Jalbă Rusu. În noiembrie 2006 a venit la casa Voicu Filipescu, unde a ajuns partener în ianuarie 2008. Rusu face parte din conducerea casei de avocatură fondate de Daniel Voicu și Mugur Filipescu, care numără 25 de avocați înscriși la baroul București și nouă parteneri în total.

Dumitru Rusu a studiat la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi la Facultatea de Drept din capitală. De asemenea, în perioada 2004 – 2006, acesta a parcurs programul MBA Româno – Canadian din cadrul Academiei de Studii Economice.

Vânzarea Carpatica este una din puţinele tranzacţii din piaţa bancară despre care se vorbeşte încă de dinainte de criză, banca fondată de Ilie Carabulea şi alţi oameni de afaceri fiind una dintre puţinele operaţiuni de profil construite de la zero cu capital românesc, care nu a fost preluată de o bancă străină şi care a rezistat între primele 20 de bănci locale. În ultimii ani, mai multe bănci străine au plecat din România – RBS (Marea Britanie), Millennium (Portugalia), sunt în curs să o facă – Volksbank (Austria) şi Bank of Cyprus (Cipru), iar altele şi-au redus expunerea prin vânzarea unor linii de afaceri – cum este cazul Citigroup (SUA). În plus, programele băncilor – mamă din Grecia care vizează reducerea expunerii pe pieţele externe sunt aşteptate să aducă noi exituri la nivel local.

Ilie Carabulea, acționarul majoritar al băncii, spune că este în discuții avansate de vânzare. Sursă date: Carpatica, Bursa de Valori București. Infografic MIRSANU.RO.

Carabulea, proprietarul Carpatica pentru MIRSANU.RO: ”Avem patru investitori, din care doi sunt siguri după cum se derulează discuțiile. Discuțiile de vânzare sunt foarte avansate. Fiți sigur că ne încadrăm cu vânzarea în prima jumătate a anului. Vând o bancă foarte sănătoasă la preț de bancă, nu cu 600 mil. euro gaură ca la Volksbank”. Axxess Capital, proprietarul Nextebank, și-a exprimat din nou interesul pentru preluarea băncii din Sibiu

Ilie Carabulea, fondatorul Carpatica și principalul acționar al băncii cu un pachet de 57%, spune că sunt patru investitori interesați de achiziția băncii, din care doi sunt considerați ”siguri”. Discuțiile de vânzare în jurul Carpatica au avut loc de mai multe ori în ultimii ani, pe fondul informațiilor că banca centrală susține varianta atragerii unui investitor strategic care să vină cu capital proaspăt, în timp ce acționarul majoritar al băncii își apără dreptul de a decide la ce preț și cui va vinde banca pe care a fondat-o.

Ultimul pețitor cunoscut, Nextebank – banca aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, a înaintat o propunere de fuziune cu Carpatica, însă acționarii băncii au respins pe 20 decembrie 2014 oferta de fuziune.

Cu toate acestea, firma de investiții Axxess Capital, condusă de Horia Manda, care tatonează de mai multă vreme terenul pentru preluarea Carpatica având discuții atât cu Ilie Carabulea, cât și cu alți acționari, respectiv cu echipa de management a băncii, nu a renunțat la planurile de preluare și și-a exprimat din nou interesul în acest an pentru banca din Sibiu, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Avem patru investitori. Doi sunt siguri având în vedere derularea discuțiilor și continuitatea acestora ceea ce demonstrează seriozitatea lor în cadrul procesului”, a declarat Ilie Carabulea, fondator și acționarul majoritar al Carpatica, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta nu a dorit să menționeze numele investitorilor, invocând acorduri de confidențialitate încheiate cu aceștia.

”Discuțiile (de vânzare – n.r.) sunt foarte avansate. Timpul este foarte scurt (până la încheierea unei tranzacții – n.r.)”, afirmă Ilie Carabulea. Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă discuțiile de vânzare vor ajunge în faza finală în prima jumătate a anului, omul de afaceri a răspuns: ”Fiți sigur de asta!”.

Până acum, discuțiile de vânzare a Carpatica s-au purtat cu investitorii pe două părți.

Pe de o parte, echipa de management a băncii, condusă de belgianul Johan Gabriels alături de care se găsesc și alți directori cu care a lucrat la fosta ABN Amro Bank România, are mandat din partea acționarilor să găsească un investitor strategic în cadrul unei tranzacții care ar avea girul BNR.

Întrebat despre implicarea BNR în tranzacția de vânzare a Carpatica, Carabulea a răspuns: ”Nu comentez acțiunile BNR”.

Banca centrală a suspendat anul trecut drepturile de vot ale acționarului majoritar în AGA pe fondul derulării dosarului Carpatica Asig în care Ilie Carabulea a fost arestat preventiv și apoi eliberat anul trecut, împotriva acestuia procurorii DNA formulând mai multe capete de acuzare. Dosarul este încă la prima instanță, care nu a luat până acum o decizie în acest caz.

”Sunt un contribuabil onest și beneficiez de prezumția de nevinovăție. Dacă un om este arestat, nu înseamnă că a fost condamnat. Eu nu sunt condamnat și beneficiez de prezumția de nevinovăție”, precizează Ilie Carabulea.

De la respingerea în decembrie 2014 de către acționarii băncii a ofertei de fuziune înaintate de Nextebank, care ar fi adus fondul administrat de către Axxess Capital în poziția de principal acționar al băncii, directorii Carpatica nu au mai primit până acum o altă ofertă, susțin surse apropiate discuțiilor.

Pe de altă parte, în acest moment, este activată pista încheierii unei tranzacții de către familia omului de afaceri Ilie Carabulea, care deține pachetul majoritar în Carpatica.

Ilie Carabulea merge pe același mesaj, exprimat și în urmă cu patru ani, că discută vânzarea băncii, însă ține la preț, care trebuie să reflecte starea ei, considerată de către acesta una excepțională, potențialul ei de creștere, precum și nivelul investițiilor făcute de acționari.

”Dețin 57% din acțiuni, deci am o bancă. Discut și cu Manda (Horia Manda, managing partner al Axxess Capital – n.r.) și cu alții care vor să cumpere o bancă. Eu vând o bancă la prețul unei bănci, nu o oală la preț de tablă. Banca este foarte sănătoasă, foarte bună, trebuie construite anumite scenarii privind managementul băncii. Banca are 128 de unități teritoriale, nu este cu 600 mil. euro gaură, nu este Volksbank. Va înregistra o explozie de dezvoltare. Nu putem vinde la oricine”, afirmă Ilie Carabulea.

Acesta nu a dorit să explice ce înseamnă în viziunea sa ”un preț de bancă” și nici nu a răspuns la întrebarea câți bani a investit până acum în bancă, însă este de părere că valoarea bursieră actuală a Carpatica nu poate fi considerată un reper, ci efectul ”criteriilor speculative din piață”. Pe bursă, Carpatica valorează acum 185,3 mil. lei (41,8 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4370 lei la euro) la cotația de 0,0589 lei pe acțiune. În septembrie 2011, când banca, de asemenea, valora pe bursă circa 42 mil. euro, Carabulea declara pentru antena3.ro, tot în contextul interesului unor investitori, că valoarea Carpatica este de cel puțin 200 mil. euro, amintind că o acțiune a băncii se tranzacționa în 2008 la valori de patru ori mai mari decât valoarea nominală.

Vânzarea băncii nu înseamnă despărțirea lui Carabulea de Carpatica, susține omul de afaceri. ”Banca este creația mea de 16 ani, chiar dacă vând nu înseamnă că am tăiat legătura cu Carpatica. În bancă, am depus viața mea. Am investit capital. Banca a trecut de criză. Întrebați la BNR câți investitori au susținut tot acest necesar de capital în această perioadă, cum am făcut eu la Carpatica”, mai spune acționarul majoritar al băncii.

Carpatica a fost fondată în 1999 de către un grup de oameni de afaceri, din care cel mai important este Ilie Carabulea, proprietarul holdingului de firme Atlassib. Carpatica este una din puținele operațiuni  pornite cu capital privat românesc, care a ajuns în primele 20 de bănci din România. Banca Transilvania a pornit, de asemenea, la drum cu un capital al unui grup de oameni de afaceri din Cluj – Napoca, iar mai recent, tot în Ardeal, omul de afaceri arădean Valer Blidar a pus bazele Băncii Comerciale Feroviare.

După declanșarea crizei financiare, în jurul Carpatica s-au înmulțit știrile privind pretendenții la preluarea băncii, precum ungurii de la OTP, fondul de investiții londonez AnaCap, iar de anul trecut încoace s-a vorbit de fondul Emerging Europe Accession Fund (EEAF), care controlează Nextebank și este administrat de Axxess Capital, respectiv de fondul de investiții JC Flowers.

Anul trecut, Carpatica a trecut pe pierderi, cu un minus de 169,5 mil. lei (38,5 mil. euro), acumulate pe fondul constituirii de provizioane pentru creditele neperformante. Acestea sunt un soi de călcâi al lui Achile, având în vedere că banca înregistrează din raportările proprii un raport de 38% al creditelor neperformante, cu mult peste media pieței de circa 14% în decembrie. Fenomenul creditelor neperformante a făcut ca pierderile la nivelul pieței să fie de circa 1 mld. euro în 2014, o pierdere – record fiind înregistrată de liderul pieței, BCR. Presiunile băncii centrale de scoatere a acestor credite din bilanțuri ar putea aduce un nou val de pierderi în conturile băncilor.

De asemenea, capitalurile proprii ale Carpatica aproape s-au înjumătățit anul trecut, ajungând la 224 mil. lei, cu 172 mil. lei mai puțin, situație care vine să susțină mesajul directorului băncii, Johan Gabriels, care spunea recent că este nevoie repede de o rundă de capitalizare a băncii din partea unui investitor strategic și că va veni cu noi propuneri pe 28 aprilie în cadrul adunării generale a acționarilor.

În același interval, portofoliul de credite s-a redus ușor, concomitent cu o creștere pe segmentul depozitelor, aducând raportul între credite și depozite la 51,6%. Rata de solvabilitate a băncii era în decembrie de 10,59%. Activele totale ale băncii s-au redus cu aproape 20% într-un an, ceea ce este de așteptat să se vadă în cota de piață. De asemenea, rețeaua băncii s-a redus gradual în perioada 2011 – 2014.

Datoriile s-au redus și ele din 2012 până acum cu aproape 30%. Un moment important din istoria recentă a băncii a fost anul 2012, când indicatorii au avut modificări substanțiale față de anul anterior. În numai un an, profitul s-a redus de 11 ori, capitalul social a devenit de trei ori mai mic, capitalurile proprii s-au micșorat de patru ori, iar datoriile au crescut exponențial, conform rezultatelor financiare afișate de Carpatica.

După acest șoc, banca a început să-și îmbunătățească treptat indicatorii în mandatul lui Gabriels, care s-a concentrat pe creșterea lichidităților băncii și, în paralel, pe o reducere ușoară a calibrului Carpatica.

Carpatica este o bancă de mijlocul clasamentului instituțiilor locale de credit, ceea ce oferă o miză importantă pentru Axxess Capital și alți investitori interesați să cumpere cotă de piață într-un peisaj în care opțiunea de creștere la îndemână este achiziția de bănci ori de portofolii, iar creșterea organică este greu de obținut în climatul actual al creditării. La finele anului 2013, Carpatica avea o cotă de piață de 1,1% în funcție de active și se situa pe locul 19 în clasamentul băncilor locale. De atunci, au fost bifate trei exituri de pe piață – RBS Bank România, Millennium Bank România, Volksbank România, iar al patrulea este în curs – Bank of Cyprus România.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, a semnat contractul de achiziție în decembrie pentru 100% din acțiunile Volksbank România într-o tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care ar urma să fie finalizată în trimestrul al doilea. Pentru a vinde banca, acționarii Volksbank au suportat un efort estimat la circa 1 mld. euro pentru a reuși să convingă Banca Transilvania să preia subsidiara austriacă, conform lui Nicolae Cinteză, șeful supravegherii bancare din BNR.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 13 februarie 2015

ROMÂNIA

Răsvan Radu, șeful UniCredit Țiriac Bank, pentru MIRSANU.RO: Suntem interesați să cumpărăm de la bănci de pe piață portofolii de retail de o anumită mărime. Nu suntem în acest moment implicați în nicio astfel de tranzacție. Achizițiile portofoliilor de la RBS au fost finanțate din resursele noastre proprii. Câți bani și de unde face UniCredit și care este situația acțiunilor deținute de Țiriac în bancă

BĂNCI. UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, intenționează să-și majoreze cota de piață și caută noi oportunități de achiziții de portofolii bancare, nu și de bănci, pentru a-și atinge acest scop.

„Suntem interesați de achiziția de portofolii bancare de pe piață în zona de retail (adresată persoanelor fizice – n.r.). Cunoaștem bine piața de corporate (a finanțării pentru companii – n.r.) și de aceea ne orientăm spre retail, dar aici vizăm doar acele portofolii care au o anumită mărime”, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank și Country Chairman al UniCredit în România.

Banca a suportat până acum din propriile resurse costurile preluării portofoliilor RBS Bank din România în cele două tranzacții succesive din 2013 și 2014.

Sud-africanii de la emag și olx.ro preiau și site-ul de anunțuri tocmai.ro

ONLINE. Grupul norvegian Schibsted Media Group va vinde către Naspers firma care deţine site-ul de anunţuri tocmai.ro, tranzacţie care va include şi subsidiara din Portugalia, conform unui comunicat emis de Schibsted pe site-ul bursei americane Nasdaq. În România, sud- africanii de la Naspers au deja platforma concurentă de anunțuri olx.ro, fostă Mercador, precum și compania de comerț online Emag.

Directorul Carpatica cere schimbarea acționariatului băncii pentru infuzie de capital proaspăt

BĂNCI. Johan Gabriels, directorul general al Carpatica, cere decizii urgente și importante privind schimbarea structurii acționariatului băncii, în care principala poziție o are familia fondatorului Ilie Carabulea, pentru a permite recapitalizarea instituției de credit, potrivit unui comunicat transmis Bursei de Valori București. La finele anului trecut, acționarii Carpatica au respins un plan de fuziune înaintat de Nextebank, bancă al cărei control este deținut de către managerul de fonduri de investiții Axxess Capital.

EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Polonezii de la Kredyt Inkaso anunță într-o lună preluarea unor portofolii în România și alte piețe din regiune

RECUPERARE CREANȚE. Firma Kredyt Inkaso din Polonia, specializată în recuperarea și administrarea creanțelor, ia în considerare achiziția de portofolii pe piețe din regiunea Europei Centrale și de Est. Compania va anunța într-o lună ce alegeri va face în această direcție. Prețul total al achiziției în Polonia, România, Bulgaria și într-o nouă piață va ajunhge la 150 mil. zloți (circa 36 mil. euro), estimează firma, conform Warsaw Business Journal.

Statul ungar cumpără 50% din acțiunile unei case de comerț de gaze de la E.ON

ENERGIE. Compania energetică MVM, controlată de statul ungar, și-a exprimat opțiunea de a cumpăra un pachet de 50% din acțiunile casei de comerț cu gaze Panrusgaz Zrt de la grupul german de utilități E.ON pentru 940 mil. forinți (peste 3 mil. euro), a anunțat azi MVM. Pe 28 martie 2013, MVM a semnat un acord pentru achiziția afacerilor cu gaze ale E.ON din Ungaria, notează portalul financiar ungar Portfolio. Prețul total al tranzacției ajunge la 870 mil. euro. E.ON este activă în România pe piețele de gaze și energie.

Rosneft nu cumpără Lukoil

PETROL.Compania de stat Rosneft nu are în plan să achiziţioneze grupul rival Lukoil, a anunţat astăzi directorul general al Rosneft, Igor Secin, într-un interviu pentru The Independent.

EUROPA

British Gas plătește 44 mil. lire sterline pentru preluarea unei firme care face aplicații inteligente în domeniul managementului utilităților

TEHNOLOGIE. Compania energetică British Gas va prelua controlul firmei de tehnologie AlertMe, care dezvoltă aplicații de management la domiciliu a utilităților. Gigantul britanic are deja 21% din acțiunile firmei de tehnologie și va plăti 44 mil. lire sterline pentru a prelua și restul acțiunilor, scrie The Independent.

Boardul irlandezilor de la Aer Lingus susține preluarea de către British Airways

TRANSPORT AERIAN. Boardul operatorului aerian irlandez Aer Lingus întărește suportul pentru tentativa de preluare a companiei de către proprietarul British Airways, relatează Reuters.

Raiffeisen cumpără o bancă în Elveția

BĂNCI. Subsidiara Raiffeisen din Elveția, Notenstein Private Bank, a anunțat astăzi că va cumpăra banca La Roche 1787 cu sediul la Basel, instituție de credit care are în administrare active de 7 mld. dolari. Prețul la care se face tranzacția nu a fost dezvăluit, informează Reuters. Raiffeisen activează și în România unde se numără printre cele mai profitabile bănci din sistem. Recent, austriecii au anunțat că vor să-și vândă afacerile din Polonia și să renunțe și la alte active din regiune.

ProSiebenSat 1 și EQT, singurii ofertanți pentru preluarea unei agenții online de turism din Germania

TURISM. Grupul de televiziune ProSiebenSat 1 și firma EQT sunt singurii ofertanți interesați de preluarea Unister Travel, agenție online de turism din Germania, au declarat surse apropiate tranzacției, citate de Reuters.

AMERICA DE NORD

Expedia plătește 1,34 mld. dolari pentru preluarea Orbitz în sectorul rezervărilor turistice online

TURISM. Expedia Inc va cumpăra Orbitz Worldwide Inc pentru 1,34 mld. dolari în numerar, mișcare ce îi întărește poziția de lider în sectorul rezervărilor turistice online în lupta cu Priceline Group, scrie InsideTrade.

Expedia va plăti 12 dolari pe acțiune pentru a-și trece în portofoliu mărci precum HotelClub sau rețeaua de site-uri Orbitz Partner. Prețul plătit include un premiu de 25% peste cotația de închidere de miercuri a Orbitz la bursa din New York. Cu tot cu datoriile nete, valoarea tranzacției ajunge la 1,6 mld. dolari, potrivit unui comunicat al celor două părți.

Actavis cedează afaceri în farma către TPG din industria fondurilor de investiții

FARMA. Producătorul de medicamente Actavis și managerul de capital privat TPG au anunțat astăzi că au intrat într-un acord, potrivit căruia, Actavis va ceda managerului de fonduri de risc o companie de outsourcing în sectorul farma și afacerile de cercetare și dezvoltare din cadrul subsidiarei Aptalis ce operează în SUA, Canada și Europa. Valoarea acordului nu a fost făcută publică, scrie Street Insider.

ASIA

Johnson & Johnson vinde mărci de produse de îngrijire personală pe piața din India

PROPRIETATE INTELECTUALĂ. ITC Limited a cumpărat mărcile Savlon și Shower to Shower precum și alte active de proprietate intelectuală aparținând subsidiarei Johnson & Johnson din Singapore pentru a le putea folosi, mai ales, pe piața produselor de îngrijire personală din India, notează DealCurry. Termenii financiari ai tranzacției nu au fost făcuți publici.

Compania siderurgică coreeană POSCO vinde divizia de construcții către saudiți pentru 1,37 mld. dolari

SIDERURGIE. Compania sud – coreeană POSCO din industria siderurgică a semnat un acord preliminar cu Fondul de Investiții Publice din Arabia Saudită pentru vânzarea diviziei sale de construcții pentru aproximativ 1,37 mld. dolari, potrivit Korea Economic Daily.

AUSTRALIA

Unul din cei mari producători de aur din lume vrea să vândă mine de cupru și aur în Australia

MINERIT. Unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, Newcrest Mining, a spus că este deschisă discuțiilor pentru vânzarea minelor de aur și cupru Telfer din Australia, cândva considerate operațiunile fanion ale companiei, informează Reuters.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 22 decembrie 2014

ROMÂNIA

Acţionarii Carpatica au respins oferta de fuziune cu Nextebank și aleg intrarea unui investitor instituțional în bancă

BĂNCI. Acţionarii Banca Carpatica au respins oferta de fuziune cu Nextebank şi au ales varianta intrării unui investitor instituțional în bancă. Pentru capitalizarea băncii, anul 2015 va aduce o majorare de capital de până la 155 mil. lei, în spatele căreia este pregătită atragerea unui împrumut convertibil în acțiuni, scrie jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Belgienii de la Bekaert finalizează achiziția fabricii Pirelli de sârmă din oțel de la Slatina în cadrul unei tranzacții transfrontaliere

SIDERURGIE. Bekaert și Pirelli au anunțat ieri că au încheiat cu succes achiziția de către grupul belgian a unităților de producție de sârmă de oțel ale Pirelli din România, Italia și Brazilia, potrivit jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Tranzacția dintre cele două părți prevede schimbarea denumirii firmei din Slatina în Bekaert Slatina SRL, în care grupul belgian va avea 80% din acțiuni, restul de 20% revenind unei subsidiare a producătorului german de anvelope Continental, Continental Global Holding Netherlands BV. Valoarea întregii tranzacții se ridică la circa 225 mil. euro.

Globalworth au semnat contractul de achiziție al sediului UniCredit Țiriac Bank, tranzacție de 43,3 mil. euro încheiată cu Raul Doicescu. Avocații de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen de partea Globalworth, Reff & Asociații a lucrat în dosar cu Bog’Art pe partea de vânzare

IMOBILIARE. Fondul de investiții imobiliare Globalworth Real Estate, fondat și condus de către grecul Ioannis Papalekas, au semnat contractul de achiziție al imobilului de birouri închiriat integral de către UniCredit Țiriac Bank, potrivit jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției este de 43,3 mil. euro, iar vânzător este omul de afaceri Raul Doicescu prin intermediul firmei Bog’Art Offices, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția imobilului de birouri Nusco Tower de către Papalekas, tranzacție de 46 mil. euro. Termenul de finalizare al tranzacției este 18 aprilie 2015

IMOBILIARE. Consiliul Concurenței a aprobat printr-o decizie de neobiecțiune achiziția imobilului de birouri Nusco Tower din nordul Bucureștiului de către fondul de investiții imobiliare Globalworth, potrivit jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției se ridică la 46 mil. euro. Termenul de finalizare al tranzacției este 18 aprilie 2015, potrivit deciziei autorităților de supraveghere a concurenței.

BCR a vândut un pachet de credite neperformante de 400 mil. euro alegând cel mai ridicat preț oferit de 3 cumpărători internaționali. În vară, avea pe bilanț 2,9 mld. euro credite neperformante

BĂNCI. BCR, liderul pieței bancare, a confirmat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO vânzarea unui pachet de credite neperformante de 400 mil. euro, după ce a primit 16 oferte indicative și a ales cel mai ridicat preț oferit de trei cumpărători internaționali. BCR avea în vară un stoc de credite neperformante de 12,9 mld. lei (peste 2,9 mld. euro) și a încheiat în a doua parte a anului două tranzacții mari de vânzare care totalizează 620 mil. euro.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

NEPI achiziţionează, pentru 165 mil. euro centre comerciale din Slovacia

IMOBILIARE. Fondul sud-african NEPI a încheiat un acord prin care va achiziţiona,
pentru 165 milioane de euro, toate acţiunile şi drepturile acţionarilor în Aupark Košice spol. s.r.o., Aupark Košice SC s.r.o., Aupark Tower Kosice, s.r.o. şi Inlogis VI s.r.o., cu sediul la Kosice, Slovacia, de la HB Reavis Group BV. NEPI este cel mai activ cumpărător de centre comerciale și în România, unde este concentrată cea mai mare parte a întregului său portofoliu de active.

Potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti, companiile achiziţionate deţin Aupark Kosice Mall, Aupark Kosice Tower şi Malinovsky Barracks (un teren cu o suprafaţă de 4,1 hectare, situat în centrul orașului Kosice).

bauMax își vinde afacerea din Bulgaria pentru 1 euro

BRICOLAJ. Lanțului de magazine de bricolaj bauMax din Bulgaria, o unitate a lanțului austriac bauMax, a fost vândută pentru 1 euro către compania Haedus din Bulgaria, scrie site-ul money.bg, citat de Novinite. Cumpărătorul își asumă preluarea unor datorii bancare de 55,6 mil. leva (circa 28 mil. euro) și pierderile rețelei bauMax din 2013, în valoare de 37 mil. leva (18,5 mil. euro). Acționarul majoritar al Haedus este bulgarul Peyo Nikolov, proprietarul lanțului de magazine Carpetmax din domeniul soluțiilor de acoperire a pardoselii.

În România, bauMax a ieșit de pe piață în acest an prin vânzarea afacerii locale către grupul francez Adeo, proprietarul Leroy Merlin, în cadrul unei tranzacții complexe, ce a implicat restructurarea unui portofoliu de finanțări bancare și de leasing, precum și achiziția de spații în care lanțul de magazine a operat sub contract de închiriere, ale cărei mecanisme au fost detaliate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

UPC face o nouă achiziție în Polonia

TELECOMUNICAȚII. Firma de servicii de cablu TV și de telecomunicații UPC Polonia a cumpărat compania locală de telecomunicații Azart-Sat pentru o sumă confidențială, conform unui comunicat de presă al furnizorului de servicii de telecomunicații UPC Polska, citat de Warsaw Business Journal.

Cea mai mare fabrică de bere din Slovenia vinde o participație majoritară din unitatea sa de îmbuteliere a apei minerale

APE MINERALE. Conducerea celei mai mari fabrici de bere din Slovenia, Pivovarna Lasko, a declarat că a vândut o participație de 75,31% din unitatea sa de îmbuteliere a apei minerale Radenska către producătorul ceh de băuturi răcoritoare Kofola, relatează Reuters.

Achiziție pe piața liniilor aeriene cehe, aprobată de Comisia Europeană

AVIAȚIE. Comisia Europeană a aprobat proiectul de achiziție al companiei de transport național Ceske Aerolinie din Republica Cehă de către companiile cehe de transport aerian Travel Service și Cesky Aeroholding, informează Reuters.

EUROPA

Avocații de la Schoenherr au consiliat Roche la achiziție firmei de biotehnologie Dutalys

BIOTEHNOLOGIE. Casa de avocatură austriacă Schoenherr, prezentă și în România, a anunțat că a asigurat consultanța grupului Roche la achiziția companiei de biotehnologie Dutalys, cu sediul în Viena. Tranzacția din 18 decembrie prevede plata unei sume de 133,75 mil. dolari în numerar către acționarii Dutalys și plăți ulterioare de 355 mil. dolari după atingerea anumitor ținte incluse în contract.

Fostul lider al companiei aeriene irlandeze Aer Lingus respinge o ofertă de preluare de la British Airways

AVIAȚIE. Fostul lider al companiei aeriene irlandeze Aer Lingus a anunţat că a respins o ofertă de preluare de la British Airways pe motiv că era subevaluată, informează Financial Times.

O firmă americană de investiții cumpără două firme europene de proprietăți imobiliare

IMOBILIARE. Reprezentanții firmei americane de investiții Starwood Capital Group au declarat că au fost de acord sa cumpere firma suedeză de proprietăți imobiliare SveaReal Fastigheter și firma norvegiană de proprietăți imobiliare DNB NOR Eiendomsinvest I, scrie Reuters.

EnBW cumpără active din sectorul de energie eoliană de la Strabag

ENERGIE EOLIANĂ. Reprezentanții firmei germane de utilități EnBW au spus că au cumpărat Albatros, un proiect de energie eoliană offshore, deținut de compania de construcții Strabag și firma Norderland-Gruppe, pentru o sumă nedezvăluită, conform unui comunicat de presă al companiei de construcții Strabag.

Blackberry a finalizat preluarea unei firme germane ce oferă soluții de securitate

SOLUȚII DE SECURITATE. Conducerea producătorului de telefoane inteligente BlackBerry Ltd din Canada a declarat că a finalizat achiziția companiei Secusmart, o firmă germană cu capital privat care este specializată în criptarea de date și voce, transmite Reuters.

Achiziție pe piața italiană de pompe hidraulice

POMPE HIDRAULICE. Producătorul de pompe hidraulice Interpump Group din Italia a semnat un acord preliminar pentru a cumpăra producătorul și distribuitorul italian de echipamente hidraulice Gruppo Walvoil într-o tranzacție în numerar și acțiuni, care va crea o companie cu venituri totale de 140 de milioane de euro (172 milioane dolari), conform unui comunicat de presă al producătorului de pompe cu piston Interpump Group.

Tranzacție de circa 3,9 miliarde de euro pe piața de imobiliare din Luxemburg

IMOBILIARE. Cea mai mare firmă de imobiliare din Germania, Deutsche Annington, a lansat oferta publică pentru firma rivală Gagfah din Luxemburg, într-o tranzacție de aproximativ 3,9 miliarde de euro (4,8 miliarde de dolari) în numerar și acțiuni, informează Reuters.

Două firme britanice de asigurări intenționează să fuzioneze

ASIGURĂRI. Firmele britanice de asigurări reciproce Family Investments și Engage Mutual au convenit să fuzioneze, au declarat reprezentanții celor două firme britanice de asigurări, fără a preciza detalii financiare, notează Yorkshire Post. Fuziunea va crea una dintre cele mai mari companii de asigurări de profil din Marea Britanie.

Un furnizor de echipamente farmaceutice din Germania vinde o divizie de cântare industriale

FARMA. Conducerea furnizorului de echipamente farmaceutice Sartorius din Germania a declarat că a fost de acord să vândă divizia Intec, un producător de cântare industriale, către producătorul japonez de rulmenți Minebea Co Ltd și partenerul său, Banca de Dezvoltare a Japoniei, conform unui comunicat de presă al furnizorului de echipamente farmaceutice Sartorius.

AMERICA DE NORD

Tranzacție de 1,51 mld. de dolari în industria alimentară din America

INDUSTRIA ALIMENTARĂ. Thai Union Frozen Products PCL, cel mai mare producător mondial de conserve de ton, a fost de acord să cumpere producătorul american Bumble Bee Seafoods din industrie pentru 1,51 miliarde dolari, ca parte a unui plan de dublare de venituri prin achiziții din străinătate, conform unui comunicat de presă al celui mai mare producător mondial de conserve de ton.

Xerox vinde către francezi o divizie pentru 1,05 mld. de dolari în sectorul de IT

IT. Reprezentanții firmei americane de servicii de IT Xerox Corp au spus că au fost de acord să-și vândă divizia de externalizare a serviciilor din sectorul de tehnologia informației către compania franceză de servicii de IT Atos SE pentru 1,05 mld. de dolari, conform unui comunicat de presă al firmei americane de servicii de IT Xerox Corp.

Roche cumpără un furnizor american de tehnologie

MEDICINĂ. Reprezentanții producătorului elvețian de medicamente Roche Holding AG au anunțat că au fost de acord să cumpere dezvoltatorul privat de tehnologii pentru analiza și organizarea informațiilor genomice Bina Technologies din California pentru un preț confidențial, reprezentând cea de-a doua achiziție a companiei în două zile, conform unui comunicat de presă al dezvoltatorului privat de tehnologii pentru analiza și organizarea informațiilor genomice Bina Technologies.

Managerul de fonduri de investiții Fortress analizează vânzarea unei companii evaluate la peste 1,7 mld. dolari în sectorul de logistică

LOGISTICĂ. Firma americană de private equity Fortress Investment Group LLC analizează o posibilă vânzare a companiei americane de echipamente de logistică pentru sectorul de leasing TRAC Intermodal LLC, care ar putea fi evaluată la peste 1,7 miliarde dolari, inclusiv datoriile, au declarat surse apropiate situației, notează Reuters.

Tranzacție estimată la aproximativ 485 mil. dolari în industria de mediu din America

INDUSTRIA DE MEDIU. Republic Services Inc., cea de-a doua mare companie de gestionare a deșeurilor din SUA, a fost de acord să cumpere o unitate a furnizorului american de soluții pentru mediu Tervita Corp pentru aproximativ 485 milioane dolari pentru a furniza servicii producătorilor de petrol și gaze naturale din rocă de șist, scrie Bloomberg.

AMERICA CENTRALĂ ȘI DE SUD

Tranzacție de 180 de mil. de euro în sectorul de asigurări din Chile

ASIGURĂRI. Reprezentanții firmei grmane de asigurări Talanx AG din Germania a fost de acord sa cumpere o participație majoritară în compania rivală Inversiones Magallanes SA din Chile, într-o afacere de 180 de mil. de euro, precum firma grmană de asigurări continuă să se extindă în America de Sud, scrie Bloomberg.

Miliardarul Slim Helu cumpără divizia bancară a Wal-Mart din Mexic

BĂNCI. Reprezentanții Grupo Financiero Inbursa, unitatea bancară din Mexic deținută de miliardarul Carlos Slim, au declarat că au fost de acord să cumpere divizia bancară a corporației Wal-Mart de Mexico, notează Reuters.

ASIA

Shell ar putea ieși de pe piața petrolieră din Japonia

PETROL. Potrivit unui raport al cotidianului de afaceri Nikkei, Royal Dutch Shell va ieși probabil din afacerile de rafinare și vânzări de petrol din Japonia. Idemitsu Kosan Co, cea de-a treia mare rafinărie din Japonia, ar putea plăti cu 20 – 30% mai mult decat valoarea de piață pentru furnizorul japonez de petrol și energie Showa Shell Sekiyu KK, și anume ar putea oferi 4,1 miliarde dolari pentru companie, iar companiile pot semna un acord cu privire la ofertă nu mai devreme de luna februarie.

Sursă grafic: BVB.

Carpatica a respins fuziunea cu Nextebank și se apropie de modelul de dezvoltare al Băncii Transilvania prin atragerea unui investitor instituțional. Anul 2015 va aduce băncii de la Sibiu o majorare de capital de 155 mil. lei și un împrumut convertibil în acțiuni

Acționarii Carpatica au respins, vineri, oferta de fuziune înaintată de către Nextebank, banca aflată în portofoliul fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund. În schimb, aceștia au aprobat o majorare de capital de 155 mil. lei (35,2 mil. euro) și intrarea unui investitor instituțional ca acționar în bancă.

Oferta fermă revizuită de fuziune înaintată pe 14 noiembrie de către Nextebank a strâns numai 10,33% din voturile exprimate în cadrul Adunării Generale a acționarilor din 19 decembrie, în timp ce voturile împotriva fuziunii au însemnat 76%, iar cei care s-au abținut au reprezentat 13,67% din totalul de 914.663.416 de voturi valabile. Deținerea unei acțiuni Carpatica a însemnat un vot, potrivit comunicatului băncii.

Ultimele informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că familia omului de afaceri Ilie Carabulea, fondator al Carpatica, care deține un pachet de 57% din acțiunile băncii, ar fi avut discuții și anterior ofertei de fuziune înaintate de Nextebank cu fondul de investiții administrat de Axxess Capital, însă nu a fost mulțumită de ofertele primite, cum s-a întâmplat și cu alți investitori care au abordat acționarul majoritar în vederea unei achiziții.

Astfel, managerul de fonduri Axxess Capital scapă, cel puțin deocamdată, ocazia de a intra în topul primelor 20 de bănci locale, unde miza a crescut prin prisma achizițiilor care au avut loc în 2013 și 2014.

Planurile Carpatica, una dintre băncile care au atras în mod special atenția BNR în ultimii ani, conturează pentru 2015 anul în care banca urmează să atragă un investitor instituțional. Un model apropiat de dezvoltare, chiar dacă la cu totul altă scară, l-a avut Banca Transilvania, care ca și Carpatica, este o bancă fondată de antreprenori români în urmă cu două decenii, și în care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) are 15%, iar divizia de investiții a Băncii Mondiale, International Finance Corporation, cu 5%.

Acționarii Carpatica au dat undă verde însă pentru majorarea de capital a băncii cu o valoare de maximum 155 mil. lei (35,2 mil. euro) prin una sau mai multe emisiuni de acțiuni noi în termen de un an de la data aprobării acestei decizii de către acționari, deci până în decembrie 2015 ar urma să aibă loc această operațiune.

Operațiunea are legătură cu o posibilă acordare de împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2 ”care ar putea să conțină caracteristici de convertibilitate în acțiuni”.

”Putem spune că decizia de astăzi (vineri – n.r.) a acționarilor Băncii Comerciale Carpatica este una istorică pentru instituția noastră, fiind pentru prima oară când, cu o majoritate semnificativă, acționarii au agreat atragerea unui investitor instituțional care creează premisele pentru dezvoltarea viitoare a băncii”, a declarat Nicolae Petria, președintele Consiliului de Supraveghere al băncii Carpatica.

Mai mult, directorul general al băncii, belgianul Johann Gabriels, spune că votul deschide ”perspective pentru atragerea de investitori instituționali, care să susțină dezvoltarea viitoare a băncii, atât prin creștere organică, cât și prin potențiale achiziții”.

Pe primele 11 luni ale acestui an, Carpatica a anunțat un profit operațional de 39 mil. lei comparabil cu cel înregistrat pe întregul an anterior, de 40,2 mil. lei.

Rata de adecvare a capitalului băncii la 30 noiembrie este de 10,13%, ca urmare a provizioanelor suplimentare. Astfel, după discții cu auditorul băncii și cu BNR, managementul Carpatica a decis majorarea provizioanelor IFRS cu 177,76 mil. lei în lunile octombrie și noiembrie pentru creditele neperformante din portofoliu.

După provizionare, fondurile proprii ale băncii au scăzut în două luni de la 222,6 mil. lei la 188,3 mil. lei.

La data de 30 septembrie, Carpatica avea înregistrate ajustări pentru depreciere IFRS în valoare de 271,4 mil. lei comparativ cu ajustările prudențiale de valoare de 447,2 mil. lei.

Ilie Carabulea a fost arestat preventiv în acest an în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, conform raportului băncii pe primele nouă luni ale anului.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 12 decembrie 2014

ROMÂNIA

BĂNCI. Vânzarea Carpatica la răscruce de drumuri: Familia Carabulea anunță că este pregătită să cedeze pachetul majoritar al băncii. Acționarii au de ales între fuziunea cu Nextebank și tranzacția pe care o pregătește actualul acționar majoritar

BĂNCI. Familia fondatorului băncii Carpatica, omul de afaceri Ilie Carabulea, a anunțat în această seară printr-un comunicat transmis pe bursă că este pregătită să vândă pachetul majoritar al băncii, care ajunge la 57,1% cu tot cu afiliați. Acționarii băncii sunt chemați acum să aleagă între cele două variante puse pe masă – fie să aprobe fuziunea cu Nextebank, aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, fie să meargă pe mâna familiei Carabulea, scrie jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Hidroelectrica negociază să cumpere hidrocentrale în statele vecine

ENERGIE. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, se află în negocieri pentru achiziţia unor hidrocentrale în statele vecine, a anunţat joi-seară Remus Borza, administratorul judiciar al companiei aflate în insolvenţă.

„Intenţionăm să achiziţionăm câteva capacităţi de producţie în zonele limitrofe României“, a declarat Borza într-o conferinţă de presă ţinută la Ambasada României din Budapesta, cu prilejul intrării Hidroelectrica în comerţul cu energie pe piaţa ungară. Compania de stat discută în acest sens cu firme din Serbia şi Muntenegru, potrivit lui Borza, citat de ZF.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

UniCredit nu va părăsi Ungaria

BĂNCI. Şeful diviziei pentru Europa de Est a grupului UniCredit, Gianni Franco Papa, a negat informaţiile privind intenţia băncii de a ieşi de pe piaţa din Ungaria, transmite portalul financiar ungar portfolio.hu.

EUROPA

Ofertă de 744 milioane de euro în industria de petrol din Austria

PETROL. Veteranul din industria petrolieră Maurice Dijols a lansat o ofertă de preluare pentru entitatea de petrol CAT care evaluează compania austriacă la 744 milioane de euro (926 milioane dolari), anunță Reuters.

O bancă din Elveția cumpără 81,9% din acțiunile unui manager de active pentru 372 milioane dolari

BĂNCI. Oficialii băncii Zuercher Kantonalbank din Elveția au fost de acord să cumpere 81,9% din acțiunile fondului de investiții Swisscanto Holding Ltd din Elveția de la celelalte bănci elvețiene pentru o sumă inițială de 360,3 milioane de franci elvețieni (372 milioane dolari), potrivit unui comunicat de presă al companiei Swisscanto.

O companie americană din industria alimentară va licita pentru o companie olandeză de hrană pentru animale

INDUSTRIA ALIMENTARĂ. Conducerea companiei americane Cargill a declarat că va licita pentru compania olandeză de hrană pentru animale Nutreco, notează Dealbook New York Times.

Două companii din Europa intenționează să vândă participațiile deținute într-un dezvoltator olandez de imobiliare

IMOBILIARE. Compania olandeză de imobiliare Global City Holdings, împreună cu firma de construcții U. Dori Group din Israel, analizează opțiuni strategice pentru vânzarea participațiilor deținute în dezvoltatorul olandez de imobiliare Ronson, potrivit unui comunicat de presă al companiei Global City Holdings. Cele două companii dețin fiecare câte o participație de 39,8% în dezvoltatorul olandez de imobiliare Ronson.

AMERICA DE NORD

Tranzacție de aproximativ 800 milioane dolari în sectorul de asigurări din America

ASIGURĂRI. Firma privată de asigurări ipotecare Radian Group Inc din SUA, se apropie de vânzarea activității sale de garanții financiare către firma britanică de asigurări Assured Guaranty Ltd pentru aproximativ 800 de milioane de dolari, potrivit unor persoane ce dețin informați în această privință, scrie Reuters.

Tranzacție de aproximativ 70 milioane dolari în sectorul de asigurări din America

ASIGURĂRI. Firma de asigurări Kemper Corp. din Chicago a fost de acord să cumpere societatea de asigurări auto Alliance United Group din SUA pentru 70 de mil. de dolari în numerar, scrie Bloomberg.

MetLife cumpără un hotel din Washington

HOTELURI. Firma de asigurări de viață MetLife Inc a cumpărat hotelul Fairmont Hotel din Washington de la firma canadiană de imobiliare Ivanhoe Cambridge, precum cea mai mare firmă de asigurări de viață din SUA își extinde portofoliul comercial de proprietăți imobiliare, scrie Bloomberg.

Un dezvoltator de resurse regenerabile de energie vinde o participație majoritară în două ferme eoliene băncii JPMorgan

ENERGIE EOLIANĂ. First Wind Holdings Inc., dezvoltatorul de resurse regenerabile de energie ce este preluat de compania SunEdison Inc, a fost de acord să vândă o participație majoritară în două ferme eoliene către banca americană JPMorgan Chase & Co, scrie Bloomberg.

AMERICA CENTRALĂ ȘI DE SUD

Fuziunea Lafarge – Holcim primește undă verde de la autoritatea antitrust din Brazilia

CIMENT. Consiliul Concurenței din Brazilia, Tribunalul Consiliului de Administrație pentru Apărare Economică (CADE), a aprobat fuziunea propusă dintre giganții europeni de ciment Lafarge și Holcim, informează worldcement.com. Producătorul columbian de ciment Cementos Argos s-a retras din procesul de licitație pentru activele din Brazilia puse în vânzare de către Lafarge și Holcim, după evaluarea pachetului. În România, fuziunea Lafarge – Holcim presupune vânzarea activelor Lafarge.

Trei companii de telecomunicații intenționează să liciteze pentru o companie braziliană de telecomunicații

TELECOMUNICAȚII. Companiile de telecomunicații Oi SA din Brazilia, Telefonica SA din Spania și Claro SA din Brazilia intenționează să facă o ofertă pentru compania braziliană de telecomunicații Tim Participacoes SA, lucru care ar evalua ce-a de-a doua mare companie de telefonie mobilă din Brazilia la aproximativ 15 miliarde de dolari, potrivit unor persoane ce dețin informați în această privință, scrie Bloomberg.

ASIA

Negocieri pe piața bancară din Thailanda

BĂNCI. Cel mai mare acționar al vehiculului LH Financial Group PCL din Thailanda a declarat că grupul financiar poartă discuții cu potențiali investitori strategici locali și străini cu privire la o vânzare a unei participații din grup, precum și din banca LH Bank, cea mai mică bancă din Thailanda, informează Reuters.

Sursă grafic: BVB.

Vânzarea Carpatica la răscruce de drumuri: Familia Carabulea anunță că este pregătită să cedeze pachetul majoritar al băncii. Acționarii au de ales între fuziunea cu Nextebank și tranzacția pe care o pregătește actualul acționar majoritar

Familia fondatorului băncii Carpatica, omul de afaceri Ilie Carabulea, a anunțat în această seară printr-un comunicat transmis pe bursă că este pregătită să vândă pachetul majoritar al băncii, care ajunge la 57,1% cu tot cu afiliați. Acționarii băncii sunt chemați acum să aleagă între cele două variante puse pe masă – fie să aprobe fuziunea cu Nextebank, aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, fie să meargă pe mâna familiei Carabulea.

”Ne menținem angajamentul de a încheia o tranzacție de vânzare a unui pachet majoritar de acțiuni conform unui scenariu accelerat pentru a asigura băncii platforma necesară pentru a spori baza de capital în vederea dezvoltării viitoare”, afirmă Oprea Carabulea, reprezentantul acționarului majoritar.

Vânzarea Carpatica este un proces care s-a cristalizat recent, în ciuda discuțiilor avute în anii anteriori cu mai mulți potențiali cumpărători sau investitori.

Nemulțumirea majoră a fondatorului băncii, Ilie Carabulea, era că ofertele primite se situau sub așteptările sale raportate la investiția făcută de-a lungul timpului în bancă, precum și la scăderea valorii Carpatica în anii de după instalarea crizei.

Nextebank a înaintat în luna noiembrie o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu Carpatica, ce va fi discutată de către acționari pe 19 decembrie.

”Acționarii vor avea posibilitatea de a decide între fuziunea cu Nextebank și majorarea capitalului de rang 2, asociat cu cedarea unui procent semnificativ de acțiuni ale băncii, deținute de acționarul majoritar, dl. Ilie Carabulea și părți afiliate”, se arată în comunicatul semnat de conducerea băncii.

Directoratul băncii, susținut de către banca centrală, a pregătit terenul pentru o tranzacție, căutând să îmbunătățească rezultatele financiare și să facă din Carpatica o țintă atractivă, în contextiul în care potențialii cumpărători au acum un peisaj bancar bogat în ținte de achiziție.

De la începutulul anului, a fost anunțată preluarea Nextebank de către Axxess Capital și semnarea altor trei tranzacții – vânzarea Millennium Bank România către OTP, a ultimelor active ale RBS Bank din România către UniCredit Țiriac Bank și, ieri, vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania.

Carpatica are nevoie de un acționar care să capitalizeze banca pentru a răspunde cerințelor impuse de banca centrală. Planurile anunțate de belgianul care a condus RBS Bank România anterior, iar acum administrează destinul Carpatica, sunt ambițioase, vorbind de intrarea în top 10 bănci în condițiile în care la 31 decembrie 2013 banca era pe poziția 19 din totalul de 40 de instituții de credit.

”Echipa de conducere a depus eforturi importante pentru a poziționa banca în direcția creșterii și dezvoltării viitoare și ne așteptăm ca la începutul anului viitor să transmitem către piață noi informări cu privire la inițiative semnificative de creștere cu scopul de a deveni o bancă de top 10 din România. Această creștere a băncii necesită capital suplimentar de până la 30 milioane de euro pe parcursul următorilor doi ani care poate fi realizată cu condiția ca structura pe termen lung a acționariatului băncii să fie modificată”, spune Johan Gabriels, directorul general al băncii.

Pe primele 11 luni ale acestui an, Carpatica a anunțat un profit operațional de 39 mil. lei comparabil cu cel înregistrat pe întregul an anterior, de 40,2 mil. lei.

Rata de adecvare a capitalului băncii la 30 noiembrie este de 10,13%, ca urmare a provizioanelor suplimentare. Astfel, după discții cu auditorul băncii și cu BNR, managementul Carpatica a decis majorarea provizioanelor IFRS cu 177,76 mil. lei în lunile octombrie și noiembrie pentru creditele neperformante din portofoliu.

După provizionare, fondurile proprii ale băncii au scăzut în două luni de la 222,6 mil. lei la 188,3 mil. lei.

La data de 30 septembrie, Carpatica avea înregistrate ajustări pentru depreciere IFRS în valoare de 271,4 mil. lei comparativ cu ajustările prudențiale de valoare de 447,2 mil. lei.

Ilie Carabulea a fost arestat preventiv în acest an în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

Pe bursa de la București, Carpatica avea la finele ședinței de astăzi o valoare bursieră de 251,7 mil. lei (peste 57 mil. euro).

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, conform raportului băncii pe primele nouă luni ale anului.

Credit foto: Dreamstime.

Fuziune în top 20 bănci: Directorii Carpatica au ales oferta băncii administrate de Horia Manda. Planul ce ar putea aduce un fond de investiții la cârma băncii de la Sibiu, supus aprobării într-o lună

Directoratul Carpatica a convocat pentru 19 decembrie adunarea generală a acționarilor băncii în vederea aprobării unei oferte care prevede fuziunea prin absorbție a Nextebank, instituție de credit aflată în portofoliul fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, condus de ”veteranul” local de private equity Horia Manda. Planul include posibilitatea unei majorări de capital de până la 35 mil. euro printr-un împrumut de capital convertibil în acțiuni, prin care poate fi obținut un pachet de până la 33% din capitalul majorat al Carpatica, mișcare suficient de amplă pentru fondul de investiții condus de Manda cât să devină cel mai mare acționar al băncii și să preia astfel pachetul de control.

Conducerea Carpatica, în frunte cu președintele Directoratului, Johan Gabriels, a anunțat astăzi că va cere acționarilor băncii să aprobe termenii și condițiile principale ale ”oferte ferme revizuite primite de la Nextebank SA la data de 14 noiembrie 2014 pentru fuziunea prin absorbție de către Carpatica”.

Nextebank a fost vândută în 2013 de către grupul bancar ungar MKB fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital, care deține în portofoliu și furnizorul de servicii financiare Patria Credit. La finele anului trecut, Nextebank avea o cotă de 0,2% după activul net în sistemul bancar, în timp ce cota de piață a Carpatica era de aproape șase ori mai mare, de 1,1%, conform raportului anual al BNR. Intrarea ca acționar în Carpatica ar aduce pentru Axxess Capital masă critică pe piața bancară pentru că, pe lângă o rețea cu prezență națională și un brand local cunoscut, înseamnă și asigurarea unui loc între primele 20 de bănci, adică în prima jumătate a clasamentului bancar local după active. La finele lui 2013, Carpatica era pe locul 19 din totalul de 40 de instituții de credit după cota de piață.

De asemenea, pe lista deciziilor care așteaptă votul acționarilor băncii în luna decembrie se află și delegarea către directorii Carpatica a atribuției de a majora capitalul social cu maxim 155 mil. lei (circa 35 mil. euro) ”prin una sau mai multe emisiuni de acțiuni ordinare noi pe o perioadă de un an de la data la care delegarea este aprobată de către acționari”. Emiterea de acțiuni noi este legată de posibila acordare a unui împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea să conțină ”caracteristici de convertibilitate în acțiuni”.

Capitalul social actual al Carpatica este de 314,629 mil. lei (71,11 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro), iar ultimele raportări disponibile pe bursă indică faptul că omul de afaceri Ilie Carabulea, fondatorul și principalul acționar al băncii, deține un pachet de aproximativ 41,29%.

În condițiile unei majorări de capital cu 155 mil. lei, capitalul social al Carpatica ar ajunge la 469,6 mil. lei (106,14 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro) având în vedere că drepturile de vot ale lui Carabulea au fost suspendate. Prin împrumutul de capital acordat care ar majora astfel capitalul social al Carpatica, noul acționar ar obține un pachet de 33% din noul capital social al băncii, în timp ce participația actuală a lui Carabulea ar scădea la circa 27,66% și ar pierde astfel poziția de cel mai mare acționar al băncii. Deciziile ce vor fi aprobate în AGA din 19 decembrie vor avea impact asupra acționarilor Carpatica existenți la data de 14 ianuarie 2015, conform propunerii directoratului băncii.

Aportul de capital proaspăt în Carpatica este una dintre cerințele mai vechi ale băncii centrale, care a susținut în ultima perioadă de timp calea aducerii unui nou investitor în cadrul băncii de la Sibiu pentru a întări poziția acesteia.

După declanșarea crizei financiare în 2008, în jurul Carpatica au început să apară nume interesate de o eventuală preluare, printre care s-au numărat OTP (Ungaria), fondul de investiții britanic AnaCap sau fondul de investiții Pinebridge. Constant, Ilie Carabulea, cel mai important acționar al băncii, a negat discuțiile privind o vânzare a Carpatica. Carabulea a fost arestat preventiv în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

De cealaltă parte, fondurile de investiții administrate de Horia Manda au experiența administrării de afaceri în sectorul bancar local. Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), primul fond administrat de către Axxess Capital, a cumpărat în 1998 pachetul majoritar al Băncii Românești, pe care l-a vândut în 2003 către grupul bancar elen National Bank of Greece (NBG).

Ulterior în același an, RAEF a intrat ca acționar în compania specializată în credite de consum (consumer finance) Estima Finance și în Domenia Credit, specializată în acordarea de credite ipotecare. Cele două companii au fost vândute la pachet împreună cu Motoractive Leasing în 2006 către gigantul financiar american GE Money. În final, portofoliul vândut americanilor a ajuns în 2010 în mâinile grupul bancar turcesc Garanti.

În decembrie 2007 însă, RAEF și Balkan Accesion Fund (BAF), un alt fond administrat de Axxess Capital, au preluat compania specializată în microfinanțare nonbancară Capa Finance redenumită ulterior Patria Credit, marcând astfel revenirea firmei de investiții pe piața serviciilor financiare locale. Următorul pas de extindere semnificativă a venit abia anul trecut, când cel mai ”tânăr” dintre fondurile administrate de Axxess Capital, EEAF, a cumpărat Nextebank și MKB Romexterra Leasing. EEAF are o capitalizare de 70 mil. euro. Printre investitorii în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții  – parte a grupului Banca Europeană de Investiții, DEG – divizia de investiții a băncii germane de stat KfW și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Intenția Axxess Capital de a intra în Carpatica printr-o fuziune cu Nextebank și o majorare de capital ulterioară conturează o nouă platformă de servicii financiare sub umbrela firmei de investiții la o altă scară față de cea vândută în 2006 americanilor de la GE Money.

Axxess Capital, a cărui arie de investiții cuprinde România, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, a fost cel mai activ fond de investiții de pe piața locală. A preluat în vara anului 2013 producătorul de lacuri și vopsele Deutek de la fondul de investiții Advent, la finele anului trecut a cumpărat Nextebank, iar în luna februarie a acestui an a preluat pachetul majoritar al companiei Star Storage din sectorul IT. Portofoliul local este însă mult mai sofisticat și cuprinde de la firme de echipamente industriale, servicii pe piața eficienței energetice, afaceri pe piața de jucării sau zona de producție de soluții antivirus (Bitdefender).

Pe piața bancară, intrarea unui nou investitor în Carpatica este văzută ca o mișcare naturală în condițiile în care în ultimii ani s-au consumat deja mai multe exituri. Astfel, Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) a vândut afacerea locală către UniCredit Țiriac Bank în două etape, în 2013 și în acest an, apoi Citi a cedat portofoliul său de retail către Raiffeisen, iar MKB (Ungaria) și Millennium (Portugalia) au ieșit de pe piața bancară locală. În curs de vânzare sunt activele Bank of Cyprus România, este așteptată vânzarea Volksbank România, iar NBG își vinde subsidiara până în 2018, conform planurilor de redresare anunțate în vară și aprobate de către Bruxelles. O altă categorie de tranzacții derulate acum pe piața bancară vizează vânzarea portofoliilor de credite neperformante de către băncile locale, ce au trecut la curățirea bilanțurilor. Aceste tranzacții lasă însă urme imediate asupra profitabilității instituțiilor de credit, care înregistrează astfel pierderi prin vânzarea cu discount față de valoarea nominală a împrumuturilor, înscrisă în bilanțuri.

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, precizează șefii băncii.

Rata creditelor neperformante era la 30 septembrie de 37,8%. Raportul dintre credite și depozite era la aceeași dată de 53%, pe fondul unei scăderi a activelor bancare cu 19% până la 3,295 mld. lei.

Pe bursa de la București, unde sunt listate acțiunile băncii, cotația a crescut astăzi ușor pe fondul ultimelor informații privind planurile de fuziune cu Nextebank. Valoarea bursieră a Carpatica este de 257,68 mil. lei (58,24 mil. euro, calculat la cursul mediu al zilei), în condițiile în care prețul pe acțiune a fost la închiderea ședinței de 0,0819 lei pe titlu.

poza main

Valoarea bursieră a Băncii Carpatica face un nou salt pe fondul informațiilor legate de potențialii cumpărători

Valoarea de piață a băncii Carpatica a crescut cu aproape 3 milioane de euro în numai patru ore de la deschiderea ședinței bursiere de astăzi, fiind în același timp cel mai tranzacționat titlu de la Bursa de Valori București. Evoluția cotației bursiere a Carpatica are loc în contextul în care au apărut ieri pe piață informaţii potrivit cărora în cursa pentru achiziţionarea băncii se află administratorii de fonduri de investiții Axxess Capital, AnaCap Financial Partners LLP – un fond de private equity concentrat pe investiții în sectorul european de servicii financiare, respectiv fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv de la Goldman Sachs.

Prin urmare, dupa volum s-au tranzacţionat până la ora 13.00 un total de 4,2 milioane de acţiuni ale băncii Carpatica, fiind cel mai tranzacţionat activ de la deschiderea sesiunii bursiere de azi.

Astfel, capitalizarea bursieră a crescut cu 12 milioane de lei ( 2,7 milioane de euro) faţă de ultima sesiune încheiată, atingând valoarea de 260,5 milioane de lei ( 59,3 milioane de euro) la ora 13:00. Titlurile băncii din Sibiu au ajuns la cotație de 0,0828 lei pe acțiune.

Fondul de investiţii Axxess Capital, unul dintre cele mai active fonduri cu capital privat de pe piaţa romănească, concurează cu fondul de investiţii JC Flowers şi AnaCap pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica, scrie Mediafax.

Anunţul vine în urma declaraţiei facute de către Johan Gabriels, şeful Carpatica, cu privire la progresele semnificative făcute de bancă în identificarea unor investitori strategici. CITEȘTE AICI DETALII DESPRE EVOLUȚIA DISCUȚIILOR PRIVIND CARPATICA.

Axxess Capital administrează fonduri de investiții focusate pe piețele din Europa de Sud – Est. Istoricul investiţiilor sale a început cu mai bine de 15 ani în urmă cu Fondul Româno-American de Investiţii şi include un număr de peste 35 de tranzacţii încheiate până în prezent, dintre care 10 sunt în sectorul serviciilor financiare, iar 7 dintre acestea în România.

Axxess Capital, condus de Horia Manda, mai este prezent pe piaţa financiară din România prin INF-ul Patria Credit, specializat în credite rurale, şi prin casa de brokeraj Intercapital Invest. De asemenea, Axxess Capital a preluat la sfârşitul lunii februarie a acestui an pachetul majoritar (65%) din Star Storage, furnizor român pentru soluţii de stocare, arhivare şi management de informaţii.

În plus, unul dintre fondurile de investiţii administrat de Axxess Capital, Emerging Europe Accession Fund (EEAF), a preluat recent 98% din acţiunile Nextebank de la banca ungară MKB Bank, după ce a obţinut aprobarea din partea BNR.

Cel mai important acţionar al Carpatica este fondatorul său, omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea, patronul holdingului de firme Atlassib. Acesta deţine un pachet de 41,3% din acţiunile băncii, restul titlurilor fiind în posesia altor acţionari în condiţiile în care acestea sunt listate la categoria I a bursei de la Bucureşti.

La finele anului trecut, banca ocupa poziţia 19 în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de 1,1% din total active.

Cu toate că a raportat pierdere în primul semestru, conducerea băncii se aşteaptă să înregistreze profit în acest an, însă mai mic faţă de cel din 2013.

Veniturile nete au scăzut în perioada raportată cu 7,33% până la valoarea de 86 mil. lei (19,3 mil. euro), ca urmare a reducerii veniturilor din active financiare. Banca a vândut active financiare în prima parte a acestui an de pe urma cărora a obţinut 33,4 mil. lei (7,5 mil. euro) faţă de 52 mil. lei în primul semestru al anului trecut, când a fost vândut un volum dublu de active financiare.

Stocul de credite noi a crescut în primul semestru până la 221 mil. lei (50,4 mil. euro, calculat la cursul de schimb leu/euro de la 30 iunie). Volumul de depozite a scăzut cu 3% până la 2,7 miliarde de lei (peste 610 mil. euro).

Conducerea băncii precizează că tendinţa de scădere a început în luna ianuarie, ca urmare a arestării preventive a lui Ilie Carabulea în dosarul de corupţie deschis la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, eveniment care a afectat reputaţional banca. Tendinţa de creştere a revenit din luna mai, ca urmare a măsurilor de redresare luate de directorii Carpatica.

De asemenea, Carpatica a înregistrat o scădere a activelor cu 19% faţă de 31 decembrie 2013 până la valoarea de 3,3 miliarde de lei (752 mil. euro). De asemenea, capitalurile proprii ale băncii au avansat cu 8,4% în ultimul an până la 429,7 mil. lei (98 mil. euro, calculat la cursul de schimb 4,387 lei la euro din 30 iunie 2014). În acelaşi interval de timp, datoriile totale ale băncii au scăzut cu 21,7% până la 2,87 miliarde de lei (circa 654 mil. euro).

Vânzarea Carpatica se înscrie în seria unor tranzacții care au loc în sectorul bancar românesc, ce marchează în ultimii doi ani retragerea unor jucători care și-au redus sau și-au lichidat portofoliul local coroborat cu creșterea mizei de către băncile de talie regională.

James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani în Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe funcţii executive şi, timp de zece ani, până 1998, a figurat în lista partenerilor băncii americane de investiţii, potrivit Mediafax.

Înfiinţată la Londra în 2005, fondul de investiții AnaCap are în gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atât pentru investiţii de capital, cât şi pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell şi Allianz.

Notă: Valoarea din tabel aferentă primului semestru din 2013 reprezintă profitul net raportat, şi nu evoluţia procentuală ca în cazul celorlalţi indicatori.
Sursă: Banca Comercială Carpatica, BVB.

Se apropie de final o nouă vânzare de bancă. Johan Gabriels, şeful Carpatica: Banca a făcut progrese semnificative în identificarea unor investitori strategici

Johan Gabriels, CEO al băncii Carpatica, spune că identificarea unor investitori strategici pentru instituţia de credit pe care o conduce evoluează conform planurilor. Carpatica a publicat astăzi rezultatele pentru primul semestru, care indică o pierdere de 0,35 mil. lei (78.000 euro), în condiţiile în care în perioada similară a anului anterior raporta un profit net de 16,1 mil. lei.

,,Începând cu al doilea trimestru al anului 2014, în urma mandatului acordat de acţionariatul băncii, prioritatea noastră este identificarea unui investitor strategic adecvat alături de care să maximizăm potenţialul de creştere şi să ne asigurăm că vom crea valoare durabilă atât pentru clienţi, cât şi pentru acţionarii noştri”, afirmă Johan Gabriels, şeful băncii.

Acesta adaugă că, din acest punct de vedere, deja banca a făcut progrese semnificative, lăsând să se înţeleagă că există deja potenţiali cumpărători cu care au avansat discuţiile de vânzare a băncii.

Ultimele informaţii vehiculate pe piaţă, dar neconfirmate de conducerea băncii, indicau o listă de bănci locale, precum şi de fonduri de investiţii, care sunt interesate de achiziţia Carpatica.

Cel mai important acţionar al Carpatica este fondatorul său, omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea, patronul holdingului de firme Atlassib. Acesta deţine un pachet de 41,3% din acţiunile băncii, restul titlurilor fiind în posesia altor acţionari în condiţiile în care acestea sunt listate la categoria I a bursei de la Bucureşti.

Carpatica are acum o valoare bursieră de 231,2 mil. lei (52 mil. euro). La finele anului trecut, banca ocupa poziţia 19 în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de 1,1% din total active.

Cu toate că a raportat pierdere în primul semestru, conducerea băncii se aşteaptă să înregistreze profit în acest an, însă mai mic faţă de cel din 2013.

Veniturile nete au scăzut în perioada raportată cu 7,33% până la valoarea de 86 mil. lei (19,3 mil. euro), ca urmare a reducerii veniturilor din active financiare. Banca a vândut active financiare în prima parte a acestui an de pe urma cărora a obţinut 33,4 mil. lei (7,5 mil. euro) faţă de 52 mil. lei în primul semestru al anului trecut, când a fost vândut un volum dublu de active financiare.

Stocul de credite noi a crescut în primul semestru până la 221 mil. lei (50,4 mil. euro, calculat la cursul de schimb leu/euro de la 30 iunie). Volumul de depozite a scăzut cu 3% până la 2,7 miliarde de lei (peste 610 mil. euro).

Conducerea băncii precizează că tendinţa de scădere a început în luna ianuarie, ca urmare a arestării preventive a lui Ilie Carabulea în dosarul de corupţie deschis la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, eveniment care a afectat reputaţional banca. Tendinţa de creştere a revenit din luna mai, ca urmare a măsurilor de redresare luate de directorii Carpatica.

De asemenea, Carpatica a înregistrat o scădere a activelor cu 19% faţă de 31 decembrie 2013 până la valoarea de 3,3 miliarde de lei (752 mil. euro). De asemenea, capitalurile proprii ale băncii au avansat cu 8,4% în ultimul an până la 429,7 mil. lei (98 mil. euro, calculat la cursul de schimb 4,387 lei la euro din 30 iunie 2014). În acelaşi interval de timp, datoriile totale ale băncii au scăzut cu 21,7% până la 2,87 miliarde de lei (circa 654 mil. euro).

Vânzarea Carpatica se înscrie în seria unor tranzacții care au loc în sectorul bancar românesc, ce marchează în ultimii doi ani retragerea unor jucători care și-au redus sau și-au lichidat portofoliul local coroborat cu creșterea mizei de către băncile de talie regională. În ultimele zece zile, portughezii de la Millennium au anunțat vânzarea băncii din România către OTP – Ungaria, iar britanicii de la RBS și-au vândut și ultimele active locale către UniCredit Țiriac, cărora le cedaseră anul trecut portofoliul de retail și Royal Preffered Banking.

Notă tabel - Pentru calculul indicatorilor financiari au fost folosite cursurile medii de schimb leu/euro și zlot polonez/euro,comunicate de BNR și Banca centrală a Poloniei.  În cazul RBS Bank România SA, indicatorii pe 2013 nu sunt disponibili având în vedere că societatea a fost radiată de către banca - mamă după transferul activelor locale. Sursă date: BNR, Ministerul Finanțelor Publice, bănci, companii, fonduri de investiții.

Ce bănci mai sunt de vânzare pe piața românească. Cine se pregătește să facă achiziții

Vânzarea Millennium Bank România, filiala locală a băncii portugheze Millennium BCP, face parte dintr-o listă de tranzacții așteptate să se concretizeze în acest an, cel mai târziu anul viitor. CITEȘTE AICI DETALII DESPRE TRANZACȚIA OTP – MILLENNIUM BCP.

Volksbank România, a noua bancă locală după valoarea activului net bilanțier la finele anului trecut, este în proces de vânzare, tranzacția urmând să fie finalizată până la 31 decembrie 2015. Termenul de vânzare a fost fixat de către Volksbank AG (Austria), acționarul său majoritar, pe 26 aprilie 2012, conform acordului de restructurare al băncii – mamă.

Banca de investiții Rothschilds a fost angajată în luna aprilie a acestui an pentru vânzarea băncii. Austriecii de la Volksbank au vândut divizia internațională către rușii de la Sberbank, care au refuzat la acea vreme să preia și banca din România, datorită pierderilor provocate de expunerea uriașă pe piața imobiliară.

Măsurile de curățire ale băncii de creditele neperformante care apasă bilanțul Volksbank România au făcut ca ponderea creditelor toxice să fie reduse la 8%, în urma vânzării unui portofoliu de 495 mil. euro către un consorțiu format din fondurile de investiții Ana Cap, HIG Capital, banca germană Deutsche Bank și APS.

Un alt pas în direcția ieșirii de pe piața locală și nu numai a fost bifat de către Volksbank pe 15 mai, când a fost anunțată vânzarea la pachet a VB Leasing România și Polonia către grupul financiar polonez Getin. Volksbank AG Austria deține 51% din Volksbank România, restul acțiunilor aparținând Banque Populaire Caisse d’Epargne cu 24,5%, DZ Bank – 16,4% și WGZ Bank cu circa 8,1%. Volksbank România avea o cotă de piață de 3,8% după activele calculate la 31 decembrie 2013.

O altă bancă în căutare de cumpărător este Carpatica, banca fondată de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea. Carpatica este o bancă situată în prima jumătate a clasamentului băncilor, cu o cotă de piață de 1,1%. Directorul general al băncii, Johan Gabriels confirma printr-o declarație transmisă Bursei de Valori București, unde sunt listate acțiunile Carpatica, faptul că a fost mandatată conducerea băncii ”să găsească un posibil candidat pentru o fuziune”.

Ilie Carabulea este principalul acționar al băncii, cu un pachet de 41,29% din acțiuni. Pe bursa de la București, valoarea de piață a Carpatica este de 220 milioane de lei (50 de milioane de euro).

O altă țintă pentru cumpărătorii interesați de active este RBS Bank România, în condițiile în care o importantă parte a portofoliului acesteia a fost deja preluat anul trecut de către UniCredit Țiriac Bank. Banca – mamă britanică a pus subsidiara din România la vânzare încă din 2009, și, în ciuda faptului că RBS Bank România avea reputația unei adevărate ”perle”, discuțiile purtate cu investitori strategici sau fonduri de investiții nu au ajuns la niciun rezultat până anul trecut. La finele anului trecut, RBS Bank România ocupa locul 24 în sistemul bancar, cu active de 370 de milioane de euro și o cotă de piață de 0,5%.

Sectorul bancar este în ultimii ani unul dintre cele mai dinamice de pe piața de fuziuni și achiziții și este de așteptat și în acest an să producă tranzacții de vânzare de bănci și de portofolii. VEZI AICI CARE SUNT CELE MAI ATRACTIVE SECTOARE PENTRU FUZIUNI ȘI ACHIZIȚII.

Cine caută să cumpere bănci

Semnalele clare emise în piață până acum arată că Banca Transilvania, Raiffeisen Bank (Austria), Unicredit (Italia), polonezii de la Getin Bank, fondurile de investiții Ana Cap și Pinebridge. Nu exclud o achiziție nici turcii de la Garanti Bank, iar dacă ar fi să ne uităm la lupta pentru top 10 nici ungurii de la OTP, cu toate că acum vor trebui să își integreze proaspăta achiziție portugheză, nu ar trebui să lipsească de pe lista potențialilor cumpărători.

Ultimele mișcări indică însă că avem două mari categorii de cumpărători de bănci locale. Pe de o parte, investitorii strategici, în special, cei de talie regională Raiffeisen, Unicredit, Getin, respectiv fondurile de investiții. Ultimii au dat o lovitură recent prin achiziția MKB Nextebank de la MKB Ungaria de către unul din fondurile de investiții administrate de către Axxess Capital, care este cel mai activ cumpărător de active locale în ultimul an.

Șeful Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen a declarat constant în ultimii trei ani că banca austriacă este interesată să facă achiziții. Declarațiile au continuat și după preluarea portofoliului de credite de la Citi anul trecut. Raiffeisen Bank România este a șasea bancă locală, cu o cotă de piață de 7,3%. Astfel, austriecii au preluat de la Citibank România un portofoliu de peste 100.000 de clienti, cu active de 460 milioane lei (peste 90 de milioane de euro) si peste 770 milioane de lei (peste 175 milioane euro) in depozite, potrivit datelor de la 31 decembrie 2012, precum si toti angajatii diviziei de retail a Citibank România.

O altă bancă mare, Banca Transilvania, de asemenea, afirmă că este și ea interesată de achiziții. ”Noi vom cumpăra fie o bancă, fie un portofoliu numai dacă noi credem că asta aduce valoare adăugată băncii”, afirma la jumătatea lunii mai Omer Tetik, directorul general executiv al băncii. Banca Transilvania este pe locul al treilea în clasamentul de anul trecut al băncilor, cu o cotă de piață de 8,9% după active.

O altă bancă mare ce a arătat apetit de achiziții, dar mult mai discretă privind mișcările sale la nivel local este grupul italian Unicredit. Pe 17 septembrie 2013, italienii au anunțat finalizarea cu succes a transferului business-ului de retail si Royal Preferred Banking al RBS de către UniCredit Țiriac Bank SA și UniCredit Consumer Financing IFN SA.

În eșalonul al doilea de bănci, în afara ungurilor de la OTP, au venit declarații privind noi achiziții din partea reprezentanților Getin (Polonia), care au cumpărat anul trecut Romanian International Bank, redenumită în această vară Idea Bank. În acest an, Getin s-a extins pe piața serviciilor financiare locale prin achiziția la pachet a Volksbank Leasing România și Polonia de la austriecii de la Volksbank, în linie cu strategia anunțată de a deveni prin achiziții un jucător regional.

Nu în ultimul rând, directorul general executiv al Garanti Bank România afirma anul trecut că obiectivul local al turcilor este intrarea în top 10 bănci pe termen lung, strategia pentru atingerea acestui obiectiv fiind creșterea organică, fără să excludă total opțiunea achizițiilor pentru atingerea acestui obiectiv.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 23 iulie 2014

ROMÂNIA

Cum răspund șefii Carpatica zvonurilor privind negocierile cu potențialii cumpărători: Avem mandat să găsim un candidat pentru o fuziune

BĂNCI. Conducerea Carpatica nu a negat informațiile privind stadiul procesului de vânzare a băncii, potrivit cărora există în acest moment patru potențiali cumpărători în camera de date, relatează jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Printre investitorii interesaţi de această tranzacţie se numără şi băncile locale, dar şi fonduri de investiţii internaţionale, inclusiv un mare fond de investiţii din Statele Unite ale Americii.

Consiliul Concurenței a aprobat vânzarea unui portofoliu de credite neperformante al Volksbank către un consorțiu de patru investitori printre care Deutsche Bank și Ana Cap
BĂNCI. Consiliul Concurenței a aprobat vânzarea unui portofoliu de credite și bunuri imobile al Volksbank România către un grup format din fondul de investiții Ana Cap, gigantul bancar german Deutsche Bank, fondul de investiții HIG Capital și APS Fund Alpha uzavreny investicni fond, informează jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Tranzacția vizează unul dintre cele mai mari portofolii de credite vândute până acum pe piața românească, estimat de surse din piață în jurul a jumătate de miliard de euro.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Statul croat caută bani pentru a răscumpăra INA de la MOL
PETROL ŞI GAZE. Oficilii guvernului croat vor să contracteze un împrumut securizat pentru a răscumpăra acțiuni ale companiei de petrol și gaze INA de la omologul său maghiar MOL, potrivit ministrului croat al Economiei Ivan Vrdoljak, citat de Bloomberg.

O companie chineză de stat cumpără 51% dintr-un producător de tramvai din Cehia
INDUSTRIA FEROVIARĂ. Conducerea întreprinderii chineze de stat China Railway Signal & Communication Corporation a semnat un contract pentru a cumpăra un pachet majoritar de acţiuni de 51% în Inekon Group de la fondatorul său, Josef Hušek, relatează Prague Daily Monitor.

Aegean și-a exprimat interesul pentru achiziția Cyprus Airways
INDUSTRIA AERIANĂ. Compania de transport aerian Aegean intră în prima etapă a procesului de vânzare a liniei aeriene Cyprus Airways, potrivit unui comunicat al companiei, transmis bursei din Atena.

Tranzacție pe piața de telecomunicații din Polonia

TELECOMUNICAŢII.  Reprezentanţii operatorului polonez de cablu Vectra au declarat că au majorat la 5,41 zloti (1,76 dolari) pe acţiune pentru un pachet de 33% din compania de telecomunicaţii  Netia, potrivit Reuters.

EUROPA

RBS își scoate la vânzare O bancă britanică de stat vinde o divizie irlandeză
INSTITUŢII DE CREDIT. Conducerea instituţiei britanice de credit de stat, Royal Bank of Scotland, ia în considerare vânzarea diviziei irlandeze Ulster Bank unei firme cu capital privat, informează Irish Examiner.

AMERICA DE NORD

Canadienii fac achiziții în telecomunicații
TELECOMUNICAŢII. Cea mai mare companie de telecomunicaţii canadiene, BCE Inc, cumpără restul de acţiuni rămase din compania de telecomunicaţii Bell Aliant Inc în valoare de 3,95 miliarde de dolari canadieni (3,68 miliarde de dolari), relatează Bloomberg.

Tranzacţie pe piaţa bancară americană
BĂNCI. Conducerea băncii americane JPMorgan Chase & Co sunt pe cale să încheie tranzacţia de a vinde jumătate din afacerea cu capital privat One Equity Partners, potrivit Reuters, care citează Wall Street Journal.

ASIA  

Achiziţie de 139 de milioane de dolari pe piaţa bancară filipineză

INSTITUŢII DE CREDIT. Oficialii instituţiei filipineze de credit Bank of Communications au declarat că magnatul comerţului cu amănuntul Lucio Co va cumpăra o participaţie de 38% (mai mult de o treime) din instituţia filipineză de credit Bank of Communications pentru aproape 6 miliarde de pesos (139 de milioane de dolari), precizează Manila Bulletin.

Tranzacţie pe piaţa de îmbuteliere şi ambalare din Arabia Saudită
AMBALARE ŞI ÎMBUTELIERE. Conducerea companiei Savola Group din Arabia Saudită au semnat un acord fără caracter obligatoriu de vânzare a afacerii de ambalare către compania de îmbuteliere şi ambalare Takween Advanced Industries pentru a se concentra asupra sectoarelor sale principale de produse alimentare și comerț cu amănuntul, potrivit unui comunicat al firmei, relatează Reuters.

Japonezii vând participații în minerit
INDUSTRIA MINIERĂ. Acţionarii companiilor japoneze Itochu Corp şi Sumitomo Corp îşi vând acţiunile deţinute în două mine de cărbuni şi un terminal de cărbuni deţinut împreună cu mina elveţiană Glencore Plc, au precizat surse familiare cu tranzacţia pentru Reuters.

Evoluția acțiunilor Carpatica în acest an (lei/acțiune). Sursă grafic: BVB

Cum răspund șefii Carpatica zvonurilor privind negocierile cu potențialii cumpărători: Avem mandat să găsim un candidat pentru o fuziune

Conducerea Carpatica nu a negat informațiile privind stadiul procesului de vânzare a băncii, potrivit cărora există în acest moment patru potențiali cumpărători în camera de date.

Reacția șefilor Carpatica confirmă însă că au mandat de a găsi un investitor pentru dezvoltarea băncii.

 “În urma Adunării Generale a Acționarilor din 10 Aprilie 2014, acţionarii au reconfirmat încrederea acordată conducerii şi au acceptat planurile de dezvoltare ale băncii. Astfel, conducerea băncii a fost mandatată să găsească un posibil candidat pentru o fuziune, partener alături de care banca să îşi consolideze poziţia în piaţă”, se arată în răspunsul reprezentanților băncii transmis Bursei de Valori București.

Reprezentanţii băncii mai informează că depun toate diligenţele astfel încât informaţiile sensibile sa fie diseminate în momentul în care acestea apar. Agenția de presă Mediafax a publicat ieri o informație conform căreia patru investitori se află deja în camera de date a băncii și că în acest moment sunt purtate discuții privind stabilirea unei structuri a tranzacției de vânzare a băncii.

Printre investitorii interesaţi de această tranzacţie se numără şi băncile locale, dar şi fonduri de investiţii internaţionale, inclusiv un mare fond de investiţii din Statele Unite ale Americii.

Informațiile apărute pe piață au influențat puternic cursul acțiunilor Carpatica de pe bursă. Înainte de închiderea ședinței de tranzacționare, titlurile Carpatica erau în creștere cu circa 10% față de cotația anterioară ajungând la aproximativ 0,07 lei pe acțiune. În total, s-au înregistrat peste 850 de tranzacţii. Valoarea bursieră a băncii Carpatica este în prezent de aproximativ 222 milioane de lei (circa 50 de milioane de euro).

Principalul acționar al băncii este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, patronul grupului de firme Atlassib.

Banca deţinea active de 915 milioane de euro la sfârșitul lunii martie 2014 şi au consemnat o creştere cu 11% comparativ cu trimestrul I din 2013 înregistrând un nivel de 4,1 milioane lei comparativ  cu 3,7 milioane lei în T1 2013, potrivit raportărilor băncii. Carpatica are o cotă de piață de peste 1% la nivelul întregii piețe bancare după active.

Capitalul social subscris şi vărsat al companiei era de 314,6 milioane lei în primul trimestru al exerciţiului financiar 2014.

Capitalurile proprii ale băncii au crescut în primul trimestru cu 1,3% comparativ cu decembrie 2013, respectiv cu 4,6% faţă de T1 2013, de la 396 mil lei la începutul anului la 401 mil lei la 31 martie 2014.