Acționarii Carpatica au respins, vineri, oferta de fuziune înaintată de către Nextebank, banca aflată în portofoliul fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund. În schimb, aceștia au aprobat o majorare de capital de 155 mil. lei (35,2 mil. euro) și intrarea unui investitor instituțional ca acționar în bancă.

Oferta fermă revizuită de fuziune înaintată pe 14 noiembrie de către Nextebank a strâns numai 10,33% din voturile exprimate în cadrul Adunării Generale a acționarilor din 19 decembrie, în timp ce voturile împotriva fuziunii au însemnat 76%, iar cei care s-au abținut au reprezentat 13,67% din totalul de 914.663.416 de voturi valabile. Deținerea unei acțiuni Carpatica a însemnat un vot, potrivit comunicatului băncii.

Ultimele informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că familia omului de afaceri Ilie Carabulea, fondator al Carpatica, care deține un pachet de 57% din acțiunile băncii, ar fi avut discuții și anterior ofertei de fuziune înaintate de Nextebank cu fondul de investiții administrat de Axxess Capital, însă nu a fost mulțumită de ofertele primite, cum s-a întâmplat și cu alți investitori care au abordat acționarul majoritar în vederea unei achiziții.

Astfel, managerul de fonduri Axxess Capital scapă, cel puțin deocamdată, ocazia de a intra în topul primelor 20 de bănci locale, unde miza a crescut prin prisma achizițiilor care au avut loc în 2013 și 2014.

Planurile Carpatica, una dintre băncile care au atras în mod special atenția BNR în ultimii ani, conturează pentru 2015 anul în care banca urmează să atragă un investitor instituțional. Un model apropiat de dezvoltare, chiar dacă la cu totul altă scară, l-a avut Banca Transilvania, care ca și Carpatica, este o bancă fondată de antreprenori români în urmă cu două decenii, și în care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) are 15%, iar divizia de investiții a Băncii Mondiale, International Finance Corporation, cu 5%.

Acționarii Carpatica au dat undă verde însă pentru majorarea de capital a băncii cu o valoare de maximum 155 mil. lei (35,2 mil. euro) prin una sau mai multe emisiuni de acțiuni noi în termen de un an de la data aprobării acestei decizii de către acționari, deci până în decembrie 2015 ar urma să aibă loc această operațiune.

Operațiunea are legătură cu o posibilă acordare de împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2 ”care ar putea să conțină caracteristici de convertibilitate în acțiuni”.

”Putem spune că decizia de astăzi (vineri – n.r.) a acționarilor Băncii Comerciale Carpatica este una istorică pentru instituția noastră, fiind pentru prima oară când, cu o majoritate semnificativă, acționarii au agreat atragerea unui investitor instituțional care creează premisele pentru dezvoltarea viitoare a băncii”, a declarat Nicolae Petria, președintele Consiliului de Supraveghere al băncii Carpatica.

Mai mult, directorul general al băncii, belgianul Johann Gabriels, spune că votul deschide ”perspective pentru atragerea de investitori instituționali, care să susțină dezvoltarea viitoare a băncii, atât prin creștere organică, cât și prin potențiale achiziții”.

Pe primele 11 luni ale acestui an, Carpatica a anunțat un profit operațional de 39 mil. lei comparabil cu cel înregistrat pe întregul an anterior, de 40,2 mil. lei.

Rata de adecvare a capitalului băncii la 30 noiembrie este de 10,13%, ca urmare a provizioanelor suplimentare. Astfel, după discții cu auditorul băncii și cu BNR, managementul Carpatica a decis majorarea provizioanelor IFRS cu 177,76 mil. lei în lunile octombrie și noiembrie pentru creditele neperformante din portofoliu.

După provizionare, fondurile proprii ale băncii au scăzut în două luni de la 222,6 mil. lei la 188,3 mil. lei.

La data de 30 septembrie, Carpatica avea înregistrate ajustări pentru depreciere IFRS în valoare de 271,4 mil. lei comparativ cu ajustările prudențiale de valoare de 447,2 mil. lei.

Ilie Carabulea a fost arestat preventiv în acest an în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, conform raportului băncii pe primele nouă luni ale anului.