Familia fondatorului băncii Carpatica, omul de afaceri Ilie Carabulea, a anunțat în această seară printr-un comunicat transmis pe bursă că este pregătită să vândă pachetul majoritar al băncii, care ajunge la 57,1% cu tot cu afiliați. Acționarii băncii sunt chemați acum să aleagă între cele două variante puse pe masă – fie să aprobe fuziunea cu Nextebank, aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, fie să meargă pe mâna familiei Carabulea.

”Ne menținem angajamentul de a încheia o tranzacție de vânzare a unui pachet majoritar de acțiuni conform unui scenariu accelerat pentru a asigura băncii platforma necesară pentru a spori baza de capital în vederea dezvoltării viitoare”, afirmă Oprea Carabulea, reprezentantul acționarului majoritar.

Vânzarea Carpatica este un proces care s-a cristalizat recent, în ciuda discuțiilor avute în anii anteriori cu mai mulți potențiali cumpărători sau investitori.

Nemulțumirea majoră a fondatorului băncii, Ilie Carabulea, era că ofertele primite se situau sub așteptările sale raportate la investiția făcută de-a lungul timpului în bancă, precum și la scăderea valorii Carpatica în anii de după instalarea crizei.

Nextebank a înaintat în luna noiembrie o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu Carpatica, ce va fi discutată de către acționari pe 19 decembrie.

”Acționarii vor avea posibilitatea de a decide între fuziunea cu Nextebank și majorarea capitalului de rang 2, asociat cu cedarea unui procent semnificativ de acțiuni ale băncii, deținute de acționarul majoritar, dl. Ilie Carabulea și părți afiliate”, se arată în comunicatul semnat de conducerea băncii.

Directoratul băncii, susținut de către banca centrală, a pregătit terenul pentru o tranzacție, căutând să îmbunătățească rezultatele financiare și să facă din Carpatica o țintă atractivă, în contextiul în care potențialii cumpărători au acum un peisaj bancar bogat în ținte de achiziție.

De la începutulul anului, a fost anunțată preluarea Nextebank de către Axxess Capital și semnarea altor trei tranzacții – vânzarea Millennium Bank România către OTP, a ultimelor active ale RBS Bank din România către UniCredit Țiriac Bank și, ieri, vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania.

Carpatica are nevoie de un acționar care să capitalizeze banca pentru a răspunde cerințelor impuse de banca centrală. Planurile anunțate de belgianul care a condus RBS Bank România anterior, iar acum administrează destinul Carpatica, sunt ambițioase, vorbind de intrarea în top 10 bănci în condițiile în care la 31 decembrie 2013 banca era pe poziția 19 din totalul de 40 de instituții de credit.

”Echipa de conducere a depus eforturi importante pentru a poziționa banca în direcția creșterii și dezvoltării viitoare și ne așteptăm ca la începutul anului viitor să transmitem către piață noi informări cu privire la inițiative semnificative de creștere cu scopul de a deveni o bancă de top 10 din România. Această creștere a băncii necesită capital suplimentar de până la 30 milioane de euro pe parcursul următorilor doi ani care poate fi realizată cu condiția ca structura pe termen lung a acționariatului băncii să fie modificată”, spune Johan Gabriels, directorul general al băncii.

Pe primele 11 luni ale acestui an, Carpatica a anunțat un profit operațional de 39 mil. lei comparabil cu cel înregistrat pe întregul an anterior, de 40,2 mil. lei.

Rata de adecvare a capitalului băncii la 30 noiembrie este de 10,13%, ca urmare a provizioanelor suplimentare. Astfel, după discții cu auditorul băncii și cu BNR, managementul Carpatica a decis majorarea provizioanelor IFRS cu 177,76 mil. lei în lunile octombrie și noiembrie pentru creditele neperformante din portofoliu.

După provizionare, fondurile proprii ale băncii au scăzut în două luni de la 222,6 mil. lei la 188,3 mil. lei.

La data de 30 septembrie, Carpatica avea înregistrate ajustări pentru depreciere IFRS în valoare de 271,4 mil. lei comparativ cu ajustările prudențiale de valoare de 447,2 mil. lei.

Ilie Carabulea a fost arestat preventiv în acest an în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

Pe bursa de la București, Carpatica avea la finele ședinței de astăzi o valoare bursieră de 251,7 mil. lei (peste 57 mil. euro).

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, conform raportului băncii pe primele nouă luni ale anului.