Arhive lunare: octombrie 2024

Tranzactia de exit a grupului german Deutsche Telekom din Romania a intrat intr-o noua faza: gigantul britanic Vodafone si Digi au anuntat ca au semnat un acord pentru a-si imparti activele Telekom Romania Mobile. Nr. 4 din piata locala de telecom ar urma astfel sa dispara dupa mai multi ani prin tranzactii succesive incheiate cu primii 3 jucatori

Grupul elen OTE, controlat in proportie de 53,45% de catre gigantul german Deutsche Telekom, a anuntat pe 31 octombrie 2024 ca a semnat un memorandum de intelegere privind vanzarea Telekom Romania Mobile catre gigantul britanic Vodafone si grupul romanesc Digi, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In conformitate cu Memorandumul, partile intentioneaza sa efectueze o serie de operatiuni si tranzactii interdependente in temeiul carora DIGI va achizitiona anumite active de la TKRM (Telekom Romania Mobile), iar VF (Vodafone Romania) va achizitiona indirect actiunile detinute de OTE in TKRM.”, au comunicat reprezentantii Digi intr-un comunicat transmis pe bursa de la Bucuresti, unde sunt listate actiunile companiei.

Finalizarea tranzactiei este supusa mai multor conditii, inclusiv finalizarea procesului de due diligence, obtinerea aprobarilor necesare din partea autoritatilor competente si finalizarea si semnarea documentatiei referitoare la tranzactie, au mai precizat partile implicate care asteapta astfel avize de aprobare a noii intelegeri din partea Consiliului Concurentei, a autoritarii de reglementare sectoriala ANCOM, respectiv din partea Comisiei de examinare a investitiilor straine directe.

Noua intelegere a fost semnata pe 30 octombrie 2024 ca urmare a retragerii a lui Adrian Tomsa din tranzactia de cumparare a Telekom Romania Mobile, dupa ce acesta notificase anterior autoritatile competente ca intentioneaza sa preia alaturi de Digi operatorul de telecom aflat in portofoliul OTE.

Grupul OTE, controlat de catre Deutsche Telekom, incearca de mai multi ani sa finalizeze procesul de exit de pe piata de profil din Romania, asa cum jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO a informat in premiera si in exclusivitate pe 1 februarie 2017 ca grupul german are discutii pentru vanzarea afacerii de telefonie fixa si activelor conexe catre grupul francez Orange, in timp ce Digi era interesat la acel moment de achizitia afacerii de telefonie mobila.

Informatiile au fost confirmate ulterior dupa ce grupul francez Orange a anuntat pe 9 noiembrie 2020 ca a semnat achizitia unui pachet de 54% din actiunile Telekom Romania Communications, la o valoare de intreprindere totala de 497 mil. euro, calculata pe baza pachetului de 100% din actiunile Telekom Romania Communications si a bazei de clienti convergenti fix-mobil, ceea ce corespundea unui prêt de achizitie de 268 mil. Euro. Restul de 46% din actiunile companiei achizitionate erau la acel moment detinute de catre statul roman.

Ulterior pe 30 iunie 2024, Orange a anuntat finalizarea fuziunii prin absorbtie in urma careia Orange Romania a integrat Orange Romania Communications (fosta Telekom Romania Communications) astfel incat grupul francez pastreaza controlul cu o participatie de 80%, iar statul roman prin Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, este actionar minoritar cu o detinere de 20% din Orange Romania.

Vanzarea Telekom Romania Mobile, care ar finaliza procesul de retragere al OTE, si implicit al Deutsche Telekom din Romania este insa un proces care s-a demonstrat a fi mult mai dificil.

Telekom Romania Mobile a raportat pentru 2023 venituri anuale de 286,9 mil. Euro, in scadere cu 6,4% fata de anul anterior, si un rezultat EBITDA ajustat la 17 mil. Euro, mai mic cu 55% fata de perioada similara din 2022, pe fondul unei scaderi a portofoliului sau de clienti de mobil de la 4,16 milioane la circa 3,8 milioane, arata ultimul raport anual al grupului OTE.

Interesul Digi pentru achizitia operatorului de telefonie mobile Telekom Romania Mobile a fost confirmat oficial abia pe 27 mai 2024, cand compania listata pe bursa de la Bucuresti a anuntat ca un vehicul de investitii in care detine pachetul majoritar de actiuni a semnat un acord de principiu pentru achizitia Telekom Romania Mobile. Actionarul minoritar in vehiculul de investitii construit pentru tranzactie era grupul Clever Media, reprezentat de catre Adrian Tomsa.

Noua structura de tranzactie comunicata astazi indica acum un acord prin care Telekom Romania Mobile ar urma sa fie impartita de facto de catre Vodafone si Digi, care sunt de facto nr. 2 si nr. 3 pe piata de telefonie mobila si servicii conexe.

O finalizare a tranzactiei in formula de cumparatori cu Vodafone si Digi ar insemna ca pana la urma exitul nr. 4 din piata de telecom din Romania s-ar realiza prin impartirea activelor sale de dinainte de 2020 intre ceilalti trei jucatori – Orange (Franta), Vodafone (Marea Britanie) si Digi (Romania).

Intr-o privire mai larga asupra pietei de telecom din Europa, atat Vodafone, cat si Digi sunt angajati in campanii M&A de achizitie de active, iar interesele lor s-au suprapus déjà in acest an in Portugalia si Romania astfel ca tranzactia din Romania aparent ar putea face parte dintr-o strategie mai ampla a celor doi cumparatori potentiali ai Telekom Romania Mobile.

Digi a anuntat pe 25 octombrie 2024 ca a finalizat achizitia pachetului de 100% din actiunile Cabonitel, prin care controleaza Nowo Communications – al patrulea operator de telecomunicatii mobile si fixe din Portugalia in cadrul unei tranzactii care evalua pachetul integral de actiuni din Cabonitel la 150 mil. Euro. Vanzatorul Cabonitel este LORCA JVCO Limited, un joint venture controlat in proportie de 50% de catre gigantul francez Orange si 50% de catre grupul spaniol de telecom MASMOVIL, ai carui actionari sunt fondurile de investitii Cinven, KKR si Provident Equity Partners.

Achizitia Nowo Communications de catre Digi a venit dupa ce anterior achizitia Nowo Communications de catre Vodafone a fost respinsa pe 4 iulie 2024 de catre autoritatea concurentiala din Portugalia.

Pe 7 noiembrie 2022, gigantul Vodafone a notificat autoritatii de concurenta din Portugalia intentia sa de a prelua operatorul Nowo, iar Vodafone a prezentat, la randul sau, mai multe propuneri printre care inclusiv sa ofere acces Digi la reteaua sa de fibra optica, tranzactia de preluare a Cabonitel de catre grupul britanic fiind blocata de catre AdC, care a analizat pericolul unor potentiale distorsiuni asupra mediului concurential de pe piata de telecom din Portugalia.

Apetitul M&A al Vodafone pentru achizitii in Romania a fost confirmat si in anii anteriori cand grupul britanic a semnat achizitia operatiunilor UPC din mai multe tari, ceea ce a insemnat practic exitul regional al gigantului strategic american Liberty Global.

Romania si Portugalia fac parte din grupul de 9 piete asupra carora Vodafone isi pune sperantele de crestere in Europa, potrivit planului strategic dupa care se ghideaza noul CEO Margherita Della Valle, al carei mandat a inceput oficial la 27 aprilie 2023.

In cadrul repozitionarii sale avand ca obiectiv pozitie de lider pe piata din Europa, Vodafone a semnat tranzactii de exit din Ungaria (2023) pentru un prêt de 1,606 mld. Euro, din Spania prin vanzarea pentru 5 mld. Euro in 2023 catre Tegova, respectiv vanzarea operatiunilor din Italia in 2024 catre Swisscom pentru un prêt in cash de 8 mld. Euro.

La randul sau, Digi a trecut in ultimii ani printr-o repozitionare a operatiunilor sale din Europa, dupa tranzactia de exit de 625 mil. Euro de pe piata din Ungaria si concentrarea ulterior pe achizitia si extinderea operatiunilor sale pe piata iberica – Spania si Portugalia.

Digi are o capitalizare bursiera pe piata de la Bucuresti de 6,48 mld. RON (aproape 1,3 mld. Euro), cu antreprenorul Zoltan Teszari in pozitie de actionar majoritar, cel mai important actionar minoritar fiind NN Pensii cu aproape 17,6%.

MDS2024 std main

10 ani de tranzactii in M&A (fuziuni si achizitii), finantari corporative si tranzactii pe pietele de capital. Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari corporative, piete de capital si real estate

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 5 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment dedicat comunitatii formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara.

Evenimentul ajunge astfel la a saptea sa editie anuala si are ca tema 10 years of M&A, financing and capital market deals. prin care marcheaza 10 ani de la lansarea pe piata media a jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO, prima platforma de continut cu stiri, analize, opinii, evenimente si proiecte dedicata exclusiv tranzactiilor M&A, finantarilor corporative si tranzactiilor de pe pietele de capital de tip IPO sau emisiuni de obligatiuni, precum si jucatorilor de profil implicati in astfel de tranzactii in Romania si in pietele Europei Centrale si de Est.

 

 

 

ARGUMENT

  • Economia a fost marcata in anii 2000 de cele mai mari privatizari din istoria Romaniei odata cu finalizarea proceselor de atragere de investitori strategici straini la cele mai mari companii de stat de la acel moment precum Electrica, Petrom, BCR, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, lucru care a insemnat ca grupuri internationale de talia Enel (Italia), OMV (Austria), CEZ (Cehia), GDF (astazi Engie – Franta), E.ON (Germania) si Erste Bank (Austria) au intrat sau si-au majorat exponential expunerea fata de piata locala.
  • Perioada 2014 – 2024 a insemnat un val de tranzactii locale de anvergura marcat de cele mai mari IPO-uri realizate pe bursa de la Bucuresti odata cu listarea pachetului de circa 20% din Hidroelectrica, companie aflata in portofoliul statului roman, tranzactie de 1,9 mld. Euro realizata de catre Fondul Proprietatea, dar si alte IPO-uri mari precum cel al Electrica (2014), in valoare de 444 mil. Euro, respectiv cele mai mari IPO-uri ale unor companii private precum Digi sau Premier Energy, dupa un val de afaceri private devenite companii publice pornit de IPO-ul Medlife in 2016, realizat prin exitul integral al fondului de private equity Value4Capital, respectiv exitul partial al IFC.
  • De asemenea, piata de capital din Romania a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari emisiuni de obligatiuni ale unor entitati locale, mai ales banci. In plus din 2021, Raiffeisen Bank Romania si BCR, subsidiara a Erste Bank, au fost pionierii locali care au format o piata de obligatiuni verzi, cu sprijinul unor investitori – ancora precum IFC si EBRD. Iar aici emisiunile de titluri de sustenabilitate au ajuns la tichete de pana la 700 mil. Euro in cazul BCR si al Banca Transilvania.
  • Pe piata finantarilor corporative, imprumuturile bilaterale au ajuns la valori – record cu imprumutul “verde” de 1,2 mld. RON contractat in 2021 de catre producatorul de electricitate Hidroelectrica de la BRD Societe Generale.
  • Fondul londonez de private equity MidEuropa a inregistrat in ultimii 10 ani cele mai mari tranzactii private semnate de catre un jucator private equity in Romania, atat pe piata de M&A la semnarea achizitiei Profi – un record la acea vreme pentru piata locala de retail, cat si la semnarea tranzactiei de exit din Profi, cu un exit de peste 1 mld. Euro la vanzarea in curs de finalizare catre investitorul strategic Ahold Delhaize. De asemenea, platfomele sale din portofoliu Profi si Regina Maria ruleaza cele mai mari imprumuturi sindicalizate in sectoarele in care activeaza.
  • Pe piata bancara, perioada 2014 – 2024 a marcat avansul Banca Transilvania catre pozitia de cea mai mare banca locala dupa active, in urma unei serii de achizitii – Volksbank Romania, Bancpost, Idea Bank, OTP Bank Romania – care a condus la o consolidare si mai puternica a pietei de profil.
  • Piata de private equity si de venture capital a marcat in anii 2018 – 2019 – sau chiar mai devreme odata cu lansarea Catalyst Romania – aparitia primelor fonduri de profil romanesti de catre jucatori precum Morphosis Capital, Black Sea Fund, in private equity, respectiv Gapminder sau Early Game Ventures in zona de venture capital, unii dintre acestia precum Sarmis Capital, Catalyst, Morphosis Capital, Gapminder si Early Game Ventures ajungand sa stranga fonduri de investitii care acum cauta sa capete si o expunere internationala.
  • Pe piata de real estate, ultimii 10 ani au marcat detasarea unor lideri de sector in Romania si in regiune prin campanii M&A si proiecte de crestere organica, alimentate de imprumuturi bancare sindicalizate, emisiuni de obligatiuni si finantari majore de la institutii financiare internationale pentru jucatori de talia Globalworth pe piata spatiilor de birouri, NEPI in sectorul centrelor comerciale, respectiv CTP si WDP pe piata spatiilor logistice si industriale.
  • Piata NPL (credite bancare neperformante) a marcat cele mai mari tranzactii pe piata de profil din Romania, unde s-au remarcat ca principali cumparatori de portofolii Kruk (Polonia) si APS (Cehia), in rol de vanzatori fiind mari banci din Romania sau banci elene in cadrul proceselor lor de exit de pe piata.
  • Perioada 2014 – 2024 a fost, de asemenea, marcata de exiturile din Romania ale unor giganti internationali precum Eni, Enel (Italia), ExxonMobil (SUA), Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie sau SAB Miller -parte a conglomeratului global AB InBev.
  • Ultimii 10 ani au marcat exituri majore realizate de catre antreprenori care au pornit afaceri in Romania precum Ion Tiriac (prin exitul in doua trepte din banca pe care a fondat-o catre UniCredit), grupul fondatorilor A&D Pharma – Ludovic Robert, Walid Abboud, Michel Eid și Roger Akoury, Vladimir Cohn (Ecopack, Ecopaper), Ovidiu Buluc (grupul Farmexim) sau Vasile Armenean (Betty Ice).
  • Pe plan extern, Daniel Dines, cofondator al start-up-ului de tehnologie UiPath, a marcat cel mai mare IPO realizat vreodata de catre o companie pornita in Romania prin listarea companiei in 2021 pe piata americana Nasdaq la o evaluare de circa 38 mld. USD.
  • Pe piata M&A dinafara Romaniei, s-a remarcat grupul romanesc de telecom Digi, care in perioada 2014 – 2024 a realizat achizitii majore, cu tichet M&A de peste 100 mil. Euro in Ungaria, dar si cu un exit – record de pe piata din Ungaria de circa 625 mil. Euro.
  • La nivel de emitenti suverani, Romania a inregistrat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele externe si urmareste largirea paletei de tranzactii de finantare adresata investitorilor locali si internationali.

 

 

  • FORMAT editie cu participare fizica
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate
  • DATA 5.12.2024

 

EVENT PARTNERS

 

 

KRUK LOGO RGB baza 300

 

 

 

 

 

 

 

forvis mazars baza 300

 

 

 

 

 

 

 

NNDKP logo baza 300

 

 

 

 

 

SUPPORTING PARTNERS

 

Datasite logo baza 300

 

 

km logo baza 300

 

axfina baza 300

 

 

 

 

Dentons logo baza 300

 

 

 

sancons

BVB logo baza 300

 

 

 

Logo-Vetimex-Capital-rosu baza 300

 

 

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Avocati
  • Consultanti
  • Investitori

 

Principalele topicuri

  • Cum a evoluat piata de M&A in ultimii 10 ani
  • Ce tendinte s-au inregistrat pe piata finantarilor corporative
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare a companiilor in mediul actual
  • In ce fel s-a schimbat peisajul de private equity si de venture capital
  • Ce tranzactii IPO si emisiuni de obligatiuni poate genera piata de capital din Romania
  • Ce indica principalii indicatori din tranzactiile in real estate
  • Cum arata planurile si randamentele pe radarul investitorilor
  • Ce perspective si asteptari tranzactionale au antreprenorii si investitorii

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

Kapital Minds intra in comunitatea BEROCC: Noi oportunitati pentru antreprenoriatul regional

 

Bucuresti, 23 octombrie 2024 – Kapital Minds devine parte a comuniatii de business a The Belgian Luxembourg Romanian Moldovan Chamber of Commerce (BEROCC), structura care isi propune sa promoveze comertul si investitiile din aceste tari si sa ofere informatii despre activitatea de business in Belgia, Luxemburg, Romania si Republica Moldova.

”Pentru Kapital Minds, comunitatile de afaceri joaca un rol crucial. Aderarea la The Belgian Luxembourg Romanian Moldovan Chamber of Commercene ofera oportunitatea de a contribui la cresterea valorii si atractivitatii companiilor antreprenoriale din Romania, Belgia, Luxemburg si Republica Moldova. Totodata, acest parteneriat va amplifica gradul de constientizare in randul antreprenorilor cu privire la importanta planificarii unei iesiri strategice dintr-o afacere”, a declarat fondatorul si directorul Kapital Minds, Laurențiu Stan.

The Belgian Luxembourg Romanian Moldovan Chamber of Commerce (BEROCC) este o organizatie de business care promoveaza comertul si investitiile bilaterale si ofera informatii membrilor despre activitatea de afaceri din cele patru tari. Unul dintre obiectivele acesteia este de a crea o retea de oameni de afaceri intre Belgia, Luxemburg, Romania si Republica Moldova prin organizarea de seminarii, workshop-uri, intalniri si vizite de afaceri pentru membri. Totodata, Camera de Comert isi propune sa conecteze reprezentantii mediului de afaceri din Belgia, Luxemburg, Romania, Republica Moldova si sa promoveze companiile belgiene si luxemburgheze in Romania si Republica Moldova.

Kapital Minds este o firma de consultanta antreprenoriala din Romania, specializata in evaluare, cresterea valorii companiilor si planificarea exitului, cu o abordare centrata pe client, ceea ce permite dezvoltarea unor solutii adaptate nevoilor specifice fiecarei organizatii. Fondatorul si directorul Kapital Minds, Laurentiu Stan, are o experienta de aproape doua decenii in domeniul evaluarilor de afaceri, active tangibile si intangibile. Pe parcursul carierei, a primit certificari si recunoasteri din partea unor organizatii nationale si internationale de prestigiu din domeniul evaluarilor, printre care Certified Valuation Analyst – CVA™ acordata de The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA™ si titulatura de Recognised European Valuer – REV® conferita de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA. De asemenea, este membru al prestigioasei The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS si membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluari de Intreprinderi, de Fond de Comert si alte Active Necorporale.

Impreuna cu alti antreprenori din zona de consultanta, a fondat, anul acesta, Startups Booster Consortium Romania (SBC), o entitate fara personalitate juridica distincta, care isi propune sa vina in sprijinul antreprenorilor din Romania, in general, si start-up-urilor sau IMM-urilor, in special.

Sursa: MIRSANU.RO.

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de sustenabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

“Legat de sustenabilitate, am observat cu cat sunt mai corporatizati, cu atat sunt mai deschisi catre genul acesta de abordare. Dezvoltatorii principali CTP si WDP fac chestia asta, in special CTP care si-a creat o reputatie la nivel regional ca ar avea un mare interes in aceasta zona”, a declarant Andrei Brinzea, Partner Business Development la firma de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Sustenabilitate inseamna, pe langa certificarile LEED si BREEAM, ca vine dintr-o nevoie data de client. Clientul vrea sa aiba mai mult control, mai multa economie , ar prefera sa aiba o sursa de energie mai ieftina, lucru care in momentul de fata nu se intampla. Adica se pun panouri, avem energie verde, vindem energie verde, dar se vinde la pret de energie reglementata.”, afirma consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Trebuie sa fie un randament. Dezvoltatorul nu face asta doar de dragul de a vinde energie mai ieftina, trebuie sa fie o marja si acolo”, a adaugat acesta.

De asemenea, impactul ESG ajunge pe piata spatiilor industriale si logistice si la nivelul finantarii.

Investitori precum CTP, WDP sau NEPI se numara printre cei mai activi jucatori care atrag finantari verzi fie sub forma de emisiuni de obligatiuni verzi, fie sub forma de imprumuturi verzi sau cu componente de sustenabilitate.

“Pentru a accesa anumite finantari se pun din ce in ce mai multe conditii si asta este printre ele.”, sustine Andrei Brinzea.

Potrivit acestuia, chiriasii vor panouri fotovoltaice sau alte active cu unghi ESG in spatiile inchiriate, fara sa integreze astfel de facilitati in pretul final.

“Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii, din experienta mea cel putin, cu aceasta componenta de sustenabilitate este ca, de obicei, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea”, a punctat consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Este necesar ca valorile de chirie sa creasca in piata din Romania cu tot ce trebuie sa mai creasca pe linie. Nu multa lume se bucura, dar costurile acestea nu pot fi absorbite”, este de parere Andrei Brinzea.

El sustine ca politicile de sustenabilitate au impact si asupra lanturilor de aprovizionare.

“Eu cred ca va exista o influenta, dar ma uit mai degraba pe lantul de aprovizionare, mai degrabă din perspectiva productiei, pentru ca este multa productie care se reloca dinspre tarile asiatice, respectiv China, care, de fapt, isi deschid puncte in Europa, iar Europa de Est este favorita. In special Ungaria care este more chinese friendly (mai prietenoasa fata de interesele chinezesti) ”, sustine consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Insa sunt companii din Germania care se uita la Romania sa isi inchida divizii de acolo”, adauga acesta.

“Si atunci sustenabilitatea tine foarte mult de profilul acestei companii. Daca ma intrebati cat de sustenabili isi doresc sa fie chinezii, as zice ca mai putin, ei sunt orientati fix pe cost. Daca vorbim de o companie germana este total opusul. Ei vor chiar si controlul. Am avut chiar solicitari de la firme care doreau sa isi puna chiar ei panourile fotovoltaice”, a subliniat Andrei Brinzea.

“Cred ca Romania se va bucura de inca niste ani de crestere pe piata spatiilor industriale si de logistica”, puncteaza acesta.

“Legat de yield, in Romania prime yield-ul este undeva intre 7,25% si 7,5%, prime yield insemnand depozit de 100.000 mp, single tenant (un singur chirias), contract pe 15 ani, indexare minim 2%, adica proiectul ideal. In realitate nimeni nu tranzactioneaza aici, majoritatea au yield-ul peste 8, iar prime yield este mai degraba un market sentiment.“, sustine Andrei Brinzea.

“Acum suntem undeva la 7,2 mil. metri patrati, din aceasta suprafata circa 5,2 mil. sunt detinute de 2 dezvoltatori principali – CTP si WDP, CTP fiind primul cu un portofoliu de peste 3 mil. mp. Pare sa fie o piata care se indreapta catre monopol, insa nu este asa pentru ca avem alti jucatori prezenti in piata cum este ELI, Oresa, cum va fi Lion’s Head care a securizat un teren in sudul Bucurestiului, precum si jucatori noi care vor intra“, detaliaza reprezentantul firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

“Si aici as putea spune nume, ele inca nu sunt confirmate, ca sunt sanse foarte mari sa mai vedem jucatori ca Hillwood sau Garbe Group sa intre in Romania in perioada urmatoare.Pentru ca avem potential de crestere, Romania este un hub din ce in ce mai atractiv si avem cele mai mici chirii din regiune ceea ce nu este neaparat o bucurie“, nuanteaza Andrei Brinzea peisajul actual de piata.

“Majoritatea dezvoltatorilor sunt long term holder (detinatori de portofolii pe termen lung), sunt foarte putini care dezvolta cu scopul de a vinde, putini catre deloc de fapt. Asta a tinut departe de Romania partea de achizitii majore. Acum au fost niste proiecte in piata. CTP a achizitionat portofoliul Globalworth, iar WDP a cumparat portofoliul Globalvision, dar acestea au fost din start portofolii construite cu intentia de vanzare la o anumita maturitate“, explica acesta.

“Oricine va intra in piata, va intra probabil intr-un proces hibrid. Cazul ideal ar fi sa gaseasca un asset care are deja o componenta executata, cu niste chiriasi, si sa aiba si o posibilitate de extindere. Partea de dezvoltare va fi proeminenta pentru ca Romania are 7,2 mil mp la 20 mil locuitori, Polonia la 40 mil locuitori are 37 mil mp, chiar daca nu e Polonia aici, potential de 12 – 15 mil mp ai oricum te uiti la problema. Asta inseamna ca vor fi dezvoltari pentru ca nu sunt produse, se mai fac achizitii cu tichete mai micute.“, sustine consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Volumul tranzactional in 2024 ma astept ca in jur de 1 mil mp si asta a cam fost un trend in ultimii ani ceea ce a si generat practic interesul unor jucatori externi, estimează acesta.

“Pe partea de dezvoltare, am impresia ca s-a construit mai putin (…) Volumul pe constructii va fi in acest an la 400 – 500.000 mp, anul trecut a fost undeva la 600.000 mp.“, adauga Andrei Brinzea.

“Cred ca urmatorii jucatori care vor veni vor avea o alta strategie, sa dezvolte cladiri mai mari. Adica la chiriasi de 40.000 mp fac o cladire de 80.000 mp pentru ca pana termin cladirea la o rata de neocupare sub 4% cat e in Bucuresti, am sanse sa am cladirea inchiriata. Ce este cert este ca daca cineva isi doreste o singura cladire cu o suprafata de 100  – 150.000 mp, aceasta nu există acum in piata“, puncteaza consultantul Cushman & Wakefield Echinox.

“Majoritatea cladirilor care se executa acum sunt compatibile din punct de vedere al sustenabilitatii. Vechile cladiri se pot converti cu un minim de CAPEX, se fac investitii sa zicem ca se pun panouri fotovoltaice pe acoperis, instalam un sistem de smart metering, un control al iluminatului cu LED“, a mai spus Andrei Brinzea, Partner Business Development la firma de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox la panelul ESG in Transport, Logistica si Infrastructura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

 

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

 

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

 

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

 

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

 

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

 

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

 

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

 

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

 

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

 

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

 

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

 

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

 

 

 

 

Sursa: MIRSANU.RO.

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

„Comparativ cu primul ciclu investitional in active regenerabile, care s-a intamplat in perioada dintre 2008 si 2012 – 2014, cand interesul din zona finantatorilor era destul de redus, acest ciclu investitional avand in spate cerintele acestea de sustenabilitate ESG, dorinta, intentia cel putin declarativa de finantare este acolo si bancile sunt dispuse sa discute doar ca eu cred ca blocajul intervine cand se discuta despre termenii finantarii.”, a declarat Monica Cojocaru, Partner al firmei austriece de avocatura Schoenherr, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Avem discutiile legate de PPA-uri (Power Purchase Agreement – contracte de achizitie energie, n.r.), care presupun practic ca investitorul sa se blocheze intr-un contract pe termen lung pe un pret care s-ar putea sa nu mai corespunda cu unde va merge piata peste 10 ani. Piata energiei este foarte volatila si greu predictibila”, a adaugat Monica Cojocaru.

„Stim ca sunt finantari care s-au materializat <<on pure merchant basis>>, dar acelea sunt putine si presupun sa aibe in spate niste sponsori puternici ca o banca sa accepte sa ia un astfel de risc de piata.”, afirma avocatul Schoenherr.

„Se intampla finantari, dar e un drum lung de acolo.  Si cred ca ce va schimba un pic contextul si licitatia de contracte pentru diferenta care se intampla in noiembrie, este vorba de 1500 MW, 500 MW in PPA vant si la care bancile se uita cu interes. Au ceva rezerve vizavi de bancabilitatea acestui contract, inca sunt niste discutii acolo, dar cred ca se incearca si de o parte si de alta sa se adreseze cumva contractual”, a punctat Monica Cojocaru.

Care este pipeline-ul de proiecte de energie verde la care lucreaz avocatii Schoenherr?

„In urma cu o saptamana, am avut trei closing-uri (finalizari de tranzactii) unul dupa altul. Cred ca acum avem undeva la 7 proiecte in paralel, din care unele merg si pe o zona de trend – comercial & industrial projects, on site PPA, on site PV plans. Exista companii care se specializeaza pe zona de energy as a service. Noi suntem foarte activi si in zona de corporate PPAs, am facut cele cateva crossborder corporate PPAs, care adreseaza si nevoia pe care o au si o vor avea din ce in ce mai mult corporatiile si companiile industriale, si anume acel E din ESG”, sustine Monica Cojocaru.

Avocatii Schoenherr au asistat recent grupul Renovatio la finalizarea a doua tranzactii cu proiecte de energie regenerabila catre OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV. Una din tranzactii inseamna vanzarea de catre Renovatio a unor active de productie de energie din surse regenerabile cu o capacitate de circa 18 MW, care includ doua parcuri eoliene operationale cu o capacitate de 16 MW, la care se adauga o micro-hidrocentrala de 2 MW. Cealalta tranzactie incheiata este vanzara de catre Renovatio a 50% din actiunile Electrocentrale Borzesti, care detine un portofoliu total de proiecte de energie verde de circa 1000 MW, din care 950 MW eolian si 50 MW fotovoltaic.

„Volumul se mentine foarte mare, dar se schimba zona din care vin tranzactiile”, a subliniat Monica Cojocaru.

„Ultimii 3 – 4 ani au fost un roller coaster in piata de energie. S-au facut due diligence-uri, signing-uri (semnari de tranzactii), closing-uri (finalizari de tranzactii) pe banda rulanta, am trecut dintr-o tranzactie in alta si toata aceasta efervescenta a avut in spate o piata a energiei destul de agitata, volatila, marcata de evenimente geopolitice cu influenta directa in energie. Asta a venit la pachet si cu modificari in partea de reglementare, interventii in piata din zona guvernului si cumva se simte si de la nivelul Comisiei Europene ceea ce a facut discutiile si mai interesante pe zona tranzactionala”, a precizat aceasta.

„Ca si structuri de tranzactii la care ne-am uitat, daca la inceputul acestui ciclu investitional in zona de regenerabile am avut tranzactii destul de simpliste, straight forward – adica se cumparau 100% dintr-un proiect in curs de dezvoltare, cu finalizarea tranzactiei la momentul la care proiectul era gata de constructie, apoi lucrurile au evoluat de-a lungul timpului si lucrurile au devenit mai sofisticate, mai complexe”, a adaugat avocatul Schoenherr.

„Dezvoltatorii au vrut sa vada mai mult „skin in the game” din partea investitorilor. Asta s-a tradus in tranzactii in etape in care investitorii a trebuit sa arate angajament, sa vina cu angajamente financiare, etapizat pana la a ajunge la acel ready to build. Am vazut si alt tip de tranzactii mai nou sa le zicem tranzactii forward in care finalizarea tranzactiilor cu active regenerabile se face nu la ready to build ci la COD (commercial operation date – la data proiectul devine operational) acolo unde avem dezvoltatori cu capabilitati de EPC (Engineering Procurement Construction – servicii de inginerie, achizitii si constructii) in grup”, nuanteaza Monica Cojocaru.

„O alta structura pe care am vazut-o oarecum de curand in piata si ne asteptam sa o vedem mai mult in perioada urmatoare sunt joint venture-urile intre actori mari, investitori mari mai ales acolo unde vorbim de pipeline-uri semnificative de active, mai ales in zona de vant care sunt investitii capital intensive, investitorii doresc sa aloce riscurile asa ca se uita la potentiali parteneri pentru a construi si opera aceste active”, a punctat aceasta.

„Acum daca peste circa 3 – 4 ani vorbim despre tranzactii cu active ready to build in curs de dezvoltare, acum focusul se muta mai mult pe zona de finantare pe zona de EPC si PPA-uri pentru ca investitorii – the usual suspects din piata noastra – care au venit aici si au avut interes sa investeasca in portofolii au asigurat deja portofoliile de proiecte pe hartie si acum trebuie sa le si implementeze”, este de parere avocatul Schoenherr.

„Ca si tendinta, ne asteptam la mai putine tranzactii cu active in dezvoltare, mai mult focus pentru a asigura banii pentru a implementa aceste tranzactii, focus pe zona de securizare de PPA-uri pentru a asigura vanzarea energiei pe termen lung si desigur in stransa legatura cu finantarea si pe zona de EPC. Ne asteptam sa se mentina efervescenta, dar cumva se muta focusul investitorilor din piata pe zona asta”, sustine Monica Cojocaru.

Cum arata peisajul tranzactional in agricultura dupa intrarea Agrofert pe piata in 2023?

„Pe zona de agricultura, este in continuare un interes. Noi avem pe mai multe practici, lucram pe tranzactii in zona asta, si pe zona de pure real estate, tranzactional sau pe partea de finantare. Este interes atat pe partea de intrare in piata, cat si pe cea de iesire”, a mai spus Monica Cojocaru, Partner al firmei austriece de avocatura Schoenherr la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

„Cand vorbim despre aceste rapoarte de sustenabilitate, ca vorbim despre CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) sau SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) adica din perspectiva companiilor sau din cea a institutiilor financiare sau la momentul acesta despre NFRD (Non-Financial Reporting Directive) – declaratia nonfinanciara, care acum se face an financiar 2025 cu raportare din 2026, lumea se uita probabil ca ar fi o zona de timp suficient, dar nu este suficient. O sa vina imediat. Dar si cand vorbim despre partea de nonfinanciar care este aferenta exercitiului financiar, vorbim despre o colectare corecta de date pentru a face acea declaratie de sustenabilitate”, a declarat Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency la KPMG Romania, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO

„Inca nu sunt vazute efectele ESG in zona de restructurare si insolventa, dar ea capata o importanta foarte mare”, a punctat consultantul KPMG.

„Sunt 3 driveri importanti, si nu as vorbi de insolventa, as vorbi de procesele de turnaround (restructurare) – managementul, lichiditatea si strategia. Mai sunt si alti factori, sunt 6 in total”, afirma Nicoleta Mihai.

Potrivit acesteia, un studiu OECD pe Romania vorbea despre faptul ca educatia financiara lipseste cu desavarsire in zona antreprenoriatului si de acolo pleaca tot.

„Ca sa dau un exemplu, daca astazi o companie mare intra in procedura de insolventa datorita unui eveniment care ii determina acea stare de dificultate chiar si temporara, un manager de restructurare nu are timp sa faca procesul acesta cap – coada. Lui ii trebuie o cuantificare imediata pentru ca lichiditatea, cash managementul, este cel mai important lucru”, a subliniat consultantul KPMG.

„In momentul in care tu trebuie sa pui o cifra acolo, care este impactul si ea nu a ajuns pentru ca nu ai inceput un proces la timp sa ajungi si la o cuantificare, aici intra in urmatorul conflict – stakeholderii cand o sa se uite, o sa se uite din punct de vedere al protectiei garantiei lor si atunci se pune intrebarea – Ce sa decid? Sa decid ca aloc o parte din ce ar fi trebuit sa imi revina mie ca si creditor bancar din garantia respectiva pentru acest proces ESG? Iar daca da – cat este acest lucru? Iar timpul este esential.”, explica Nicoleta Mihai.

„In zona de insolventa o sa vedem probabil in viitorul apropiat un impact mult mai mare pentru ca firmele sunt <<mancate>> de cash de cel putin 5 ani. Noi vedem lucrul acesta din 2019, dar a venit criza, s-au acordat toate facilitatile fiscale, bancile au fost rezonabile si au acordat esalonari, au acordat perioade de gratie, au avut mult aport in zona de a sprijini business-urile. Dar s-au terminat lucrurile acestea, lucrurile au revenit la normal, consumul pare sa se fi intors la vechile obiceiuri dinainte de 2019. Nu mai exista necesitatea din zona bancara sau din cea de fond de investitii”, sustine consultantul KPMG.

„Si fondurile de investitii care au intrat si suntem in perioada aceasta 2021 – 2022, ele erau pe exit, daca nu au avut ce sa traga din cadrul companiei respective au fost fortate sa prelungeasca acest termen, ele au fost <<sifonate>> pentru ca la randul lor au aceasta obligatie de a raspunde investitorilor sau de a fi pregatite la simpla cerere sa restituie investitorilor banii”, a adaugat Nicoleta Mihai.

„Cand incepem sa vorbim despre zona de turnaround, vorbim despre companiile care intra intr-o subperformanta, fie ca i s-a intamplat ceva pe lantul valoric, fie ca este vorba despre un litigiu, fie ca vine din zona in care o taxa a fost nu foarte bine interpretata de legislatie, a lasat un dubiu, iar aplicabilitatea s-a facut intr-un fel. Apoi trece timpul si organul fiscal ii da o anumita interpretare si sunt aspecte legate de crearea unei datorii, care se creeaza pe mai multi ani in spate. Acela este un moment care poate fi prevazut daca incepi sa iti verifici strategiile si managementul adecvat. Astea sunt ingredientele unui inceput de turnaround de operatiuni care sunt strategice, operatiuni pe care le vezi atat financiar, cat si operational”, detaliaza ea.

„In zona de restructurare prin insolventa si insolventa, vom vedea mai putin aceste masuri de ESG bine conturate. Nu inseamna ca nu au un impact, pot sa aiba un impact foarte mare, dar nu ne asteptam sa le intalnim. Insa as atrage atentia asupra celuilalt aspect, partea de preventie”, sustine consultantul KPMG.

Unde pot aparea efecte ESG asupra fluxului de lichiditati administrat de catre companii?

„Trebuie sa ne uitam la lucrul acesta, as mentiona doar un domeniu care poate sa fie afectat pentru ca nu se stie exact de cand a inceput si acesta este zona de real estate rezidential”,  este de parere Nicoleta Mihai.

„In momentul in care intri intr-o astfel de companie, cand te uiti la cumparator acolo se intampla o restructurare. Restructurarea inseamna in principal ca acea companie sa poata sa revina la normal intr-o perioada de 4 ani, cat ii ofera legea aceasta posibilitate. Trebuie sa tragi o concluzie – daca se poate duce intr-o zona de restructurare sau nu.”, explica aceasta.

„Cumparatorul, consumatorul este cel care iti cumpara un apartament la momentul acesta, daca cineva din real estate intra intr-o zona de insolventa, acolo se intampla urmatorul lucru – fie exista sanse de restructurare, fie se trece la o lichidare. Daca exista sansa  de restructurare, asta inseamna ca intr-o perioada stabilita de acel plan trebuie sa ajungi sa faci restructurarea acelei companii. Daca la capatul celalalt ai consumatorul, cel care vine si spune am nevoie de un apartament, pentru acel apartament inseamna o finantare in spate de cele mai multe ori”, adauga Nicoleta Mihai.

„Primul lucru de care te intreaba un investitor sau in general e vorba de o finantare bancara – casa pe care vrei sa o cumperi este verde? Si daca este verde, intram mai departe intr-o zona in care costul de finantare e diferit. Prin urmare, daca vorbim despre o restructurare in care imi continui proiectele pe entitatea pe care o am ca si dezvoltator ca sa ajung sa vand acele apartamente asta inseamna ca trebuie sa corespund tuturor normelor, inclusiv la aceasta componenta”, a punctat consultantul KPMG.

„La capatul celalalt, daca vreau sa vand ordonat, cineva oricum vine sa ma intrebe care este clientul tau, si clientul tau este tanarul care are o cerere de cumparare a unei locuinte si el ca sa poata sa faca lucrul acesta trebuie sa duca date concrete bancii ca sa primeasca finantarea in timp util. Nu util pentru el poate, ci util pentru tine dezvoltator pentru ca tu trebuie sa vinzi foarte repede, sa recuperezi banii si sa-i dai investitorilor sau creditorilor care sunt in cadrul procedurii. Asta cand vorbim de o restructurare sanatoasa”, sustine Nicoleta Mihai.

„Cand vorbim despre alte moduri de restructurare care inseamna iau ce este bun intr-o companie si duc in alta parte si restul intra intr-o anumita lichidare si acolo vorbim despre urmatorul lucru ce este bun acolo este conform? Ca sa poata sa mearga in piata. Daca nu, asta inseamna ca este o pierdere pentru toata lumea. Acolo se intampla un haircut foarte mare.”, a mai spus Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency la KPMG Romania, in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

„Pentru aceasta raportare in mod specific pe care o descriem ESG, colegii mei sunt pregatiti pentru ca au in spate istoria si antrenamentul raportarilor de sustenabilitate facute de-a lungul timpului. Ce urmeaza sa vina este un pic mai de speriat pentru ca nu stim cum sa implementam noile acte normative care ne vizeaza din punctul asta de vedere”, a declarat Roxana Mihai, Senior Counsel la Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pentru ca acesta este ultimul interes al Comisiei Europene, clima in tot acest ansamblu al raportarilor ESG, ma refer in mod specific la un regulament 2023 per 1115 care ne-ar fi fost impus deja de la 1 ianuarie 2025 ca sa mai raportam un alt aspect in activitatea noastra si anume ca produsele pe care le comercializam sa nu vina din defrisari de paduri dupa sfarsitul anului 2020”, a punctat reprezentantul AMRCR, asociatie din care fac parte 20 de companii de retail din Romania, care opereaza sub diferite formate de piata.

„Dupa ce toate statele UE au spus ca nu stim cum sa ne adaptam in mod concret la aceste cerinte, pe care le impartasim si le valorizam, insa trebuie niste instrumente, Comisia Europeana a dat posibilitatea ca timp de 12 luni companiile mari sa isi faca temele pentru aceasta raportare, companiile mai mici inca 6 luni fata de cele mari. Asadar de la 1 ianuarie 2026, respectiv din 30 iunie 2026, vom avea si acest tip nou de raportare – interzis de a comercializa produse care provin din defrisari dupa 2020.”, a punctat Roxana Mihai.

„Sunt multe lucruri pe care retailerii le fac pe parte de ESG si as spune ca a fost preluata din mers si structurata in acest fel cu criteriile ESG, ele fiind de fapt criterii de sustenabilitate, care au aparut de-a lungul timpului tocmai din dorinta si cerinta consumatorilor. De ce fac retailerii acest lucru? Si ca sa plecam de la un deziderat comun si social de a avea grija si de planeta si de noi, dar si pentru ca noi le cerem, s-a observat o tendinta de mare crestere din randul consumatorilor pentru produsele care respecta aceste cerinte si pentru companiile care le implementeaza”, sustine reprezentantul AMRCR. 

„Toti marii retaileri care sunt parte din asociatia noastra au diverse programe atat de mediu, atat pe parte sociala, cat si pe parte de guvernanta. Pe mediu, as putea sa vorbesc despre instalatiile de panouri fotovoltaice, care au fost facute in foarte multe locatii, despre statiile de incarcare masini electrice. Apoi, avem aspectul unor programe punctuale respectiv de a ajunge la Zero Waste, de a colecta uleiul folosit, de a-l recicla, iar unii dintre membrii nostri ofera ca un stimulent inapoi legume si fructe daca ne ducem cu uleiul la reciclat.”, afirma Roxana Mihai.

„Pe partea de lanturi de aprovizionare, ne intereseaza sa fie cat mai sustenabile, sa fie cat mai trasabile, iar producatorii sa respecte si ei la randul lor aceste cerinte”, a adaugat ea.

„Ambalajele sunt unele eco friendly.  Am citit de curand ca tendinta este de a deschide magazine zero waste, in care produsele nici sa nu mai fie ambalate, adica sa fi naked – ambalate numai in hartie”, a spus Roxana Mihai.

„Combaterea risipei alimentare are foarte mare pondere in actiunile noastre sociale. Zeci, sute de tone de alimente au fost donate numai anul trecut tuturor operatorilor receptori ca se cheama banca de alimente sau alte organisme care au activitate pe partea aceasta, dar si segmentul non-alimentar a donat astfel de echipamente operatorilor care accepta aceste donatii”, sustine reprezentantul AMRCR.

Potrivit Roxanei Mihai, fiecare dintre membrii asociatiei are investitii in zona aceasta (ESG) pentru ca este si usor sa le accesezi cata vreme esti compliance cu regulile acestea pe care toti le au. 

„Acum este trendul cu masinile electrice. Toata lumea se lupta sa puna in aplicare statii electrice cat mai multe in parcarile magazinelor, in proximitate si atunci este un beneficiu si pentru tine ca si comerciant sa oferi consumatorului toate aceste facilitati care l-ar aduce la tine si a doua zi”, a mai spus Roxana Mihai, Senior Counsel la Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

„Kruk face parte dintr-un grup, compania – mama din Polonia. Intr-adevar, grupul Kruk la momentul de fata emite obligatiuni care nu au in componenta lor factori ESG, insa obiectivul nostru este sa introducem acest factor in strategia financiara pentru perioada urmatoare.”, a declarat Cosmina Marinescu, CEO Kruk Romania, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Pe partea de investitii, investitia vine de la grup, nu este locala. Aceste obligatiuni pe care le avem sunt preponderent in Suedia si Polonia”, a adaugat Cosmina Marinescu.

„Pe partea de ESG la nivel local sunt foarte multe zone pe care noi le acoperim. Unul din indicatorii pe care ii avem este ca pana in 2040 din punct de vedere emisii scop 1 si scop 2 sa ajungem la o reducere de cel putin 70%.”, a punctat sefa Kruk Romania.

„Ce putem face in aceasta zona? De exemplu, doar anul trecut pana la finalul anului am schimbat 85% din masinile pe motorina pe benzina. Un alt aspect pe care l-am atins, am fost prima tara la nivel de grup, am cumparat si momentan sunt doar 15 masini electrice. Este adevarat ca sunt pe Bucuresti, nu am ajuns la nivelul tarii tocmai pentru ca statiile de incarcare nu sunt atat de prezente pentru ca noi acoperim intreaga tara”, a spus Cosmina Marinescu.

Potrivit acesteia, ramane de vazut ulterior daca poate fi marit numarul de masini electrice din flota companiei.

„Doar anul acesta, am salvat peste 350 de copaci datorita tehnologiilor noi pe care le avem in cadrul companiei, evident prin neutilizarea hartiei. Dar, pe de alta parte, un aspect important este ca noi chiar daca incercam intern sa nu mai utilizam atat multa hartie, tocmai avand in vedere ca folosim foarte multe dosare pe care le transmitem in instanta, instantele nefiind in momentul de fata in zona de E (environment – mediu), online, noi suntem obligati intr-o oarecare forma sa mergem pe acelasi proces initial chiar daca am facut demersuri si ne-am intalnit cu parti din Ministerul de Finante astfel incat sa vedem ce putem face sa scadem aceasta utilizare a hartiei”, a subliniat reprezentantul Kruk Romania.

„Un alt aspect pe care il facem pe zona aceasta sociala”, a adaugat Cosmina Marinescu.

„Au fost foarte multe discutii privind educatia financiara. Pentru noi un aspect foarte important si face parte din acest social este educatia financiara. Asa cum probabil stim Romania se afla cumva la coada Europei, avem doar 8% de alfabetizare financiara, iar targetul nostru este sa atingem cel putin 20% pana in 2030. Cum facem acest lucru? Avem campanii care ajuta la intelegerea unui buget, a unei planificari, a unei datorii”, a mai spus ea.

„Sunt multe parteneriate, lucram cu partenerii CSR, de exemplu cu cei de la Junior Achievement Romania mergem in licee si facem educatie financiara pentru copii. De asemenea, cu cei de la The Social Incubator mergem in zonele cu copii care ies de sub protectia sociala si acolo avem educatie financiara pentru ca sunt multe situatii cu copii in momentul in care parasesc aceasta zona sociala primesc de la stat undeva la 2500 RON. Asta este suma pe care o primesc si ei trebuie sa se descurce, dar nu au in spate o educatie, la ce trebuie sa fie atenti.”, a detaliat reprezentantul Kruk.

Care sunt planurile imediate ale Kruk pe piata de NPL?

„In mod normal, finalul de an intotdeauna este abundent. Anul acesta sunt multe portofolii bancare, deja sunt unele in bid-uri (stadiul de ofertare – n.r.). Suntem si noi acolo”, a subliniat Cosmina Marinescu.

„Pe piata sunt undeva la 4 – 5 portofolii mari bancare”, a precizat ea.

„Spuneam recent ca preturile de achizitie sunt din ce in ce mai mari chiar daca din punct de vedere tipologie cazuri si ma refer aici cat de vechi sunt aceste credite neperformante. Desi ele au o viata destul de lunga, sunt destul de vechi, asteptarile sunt destul de mari, si atunci este o batalie destul de mare sa ramanem cu acel profit pe care investitorii il asteapta”, a mai spus Cosmina Marinescu, CEO Kruk Romania, in cadrul panelului ESG in Retail si Servicii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

„Anul trecut, ne-am uitat la cel putin 3 proiecte, din pacate insa nu s-au finalizat intr-o tranzactie, dar suntem foarte activi si ne uitam la tot ce este in piata. Noi avem un unghi diferit, strategia noastra este sa avem proiecte de tip value add (cu valoare adaugata) asa cum a fost cel de la Iasi, unde am cumparat un proiect si dupa aceea am dezvoltat, si aici poate intervine si partea de ESG in care am cumparat un proiect care avea o varsta si a fost construit intr-un anumit fel, iar noi am venit acum cu perspectiva de a pune clasa A, sustenabilitate, cu BREEAM si LEED, adica cu tot ce inseamna un produs care poate obtine aceste tipuri de randamente pe termen lung”, a declarat Lorena Brehuescu M&A and Leasing Manager la Oresa Industra, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Suntem noi in piata de real estate, de industrial & logistica, avem un stoc cam de 100.000 mp in momentul de fata, cu doua proiecte deja dezvoltate si unul care este la nivel de teren si dorinta de a dezvolta. Acum la Iasi, anul trecut am livrat o cladire si lucram la autorizatia de construire pentru o extindere, inca 15.000 mp pe care vrem sa ii livram la anul. La Arad, finalizam proiectul existent, dar si acolo mai avem un unghi de dezvoltare. Iar in pipeline suntem foarte activi pe piata sa cautam oportunitati. Noi avem un istoric probabil ceva mai oportunistic, suntem family office, suntem foarte atenti cu banii investitorului”, a adaugat reprezentantul Oresa Industra, bratul de investitii al family officee-ului Oresa pe piata de logistica.

Oresa este un investitor cu capital privat cu o experienta de circa 3 decenii pe piata de M&A din Romania, unde a investit intr-o gama larga de sectoare, si care are o structura de investitor financiar de tip evergreen, care ii permite sa tina o companie in portofoliu mai mult comparativ cu un investitor tipic de private equity.

Intrebata cat inseamna achizitiile de tip M&A (fuziuni si achizitii) in stocul actual administrat de catre Oresa Industra, Lorena Brehuescu a raspuns:

„In stocul de 100.000 mp, 35.000 mp a fost partea de M&A, iar 65% partea organica”.

„Si anul trecut, si anul acesta, avem cam 3 – 4 tranzactii de marime medie intre 20.000 si 50.000 mp. La noi important este componenta sa existe si sa putem sa mai construim, cam acesta e tipul de proiect la care noi ne uitam”, a punctat Lorena Brehuescu.

„Si noi vrem sa stam in piata pe termen lung, se pare ca asta e modelul. Ne dorim sa ajungem undeva la 200.000 – 300.000 mp in urmatoarea perioada, in urmatorii 2 – 3 ani. Au fost portofolii care s-au tranzactionat, dar e important ca ritmul sa fie corelat cu ceea ce inseamna piata acum. Dar asteptam o oportunitate, ea cu siguranta se va ivi.”, a adaugat ea.

„Noi acum incercam sa inchidem si proiectul de la Arad, care are circa 40.000 mp. Ne uitam la Bucuresti, la anumite proprietati. Ne-am uitat la Brasov, ne place foarte mult centrul tarii”, explica reprezentantul Oresa Industra.

„In principiu, urmarim infrastructura. Daca la Iasi am vrut sa fim early entrance si sa fim in pole position pentru cand va veni infrastructura si deja o vedem, in alte zone putem sa mergem si in zonele established (mature), unde infrastructura este acolo, dar noi avem o alta viziune si o alta strategie – nu vrem sa ne batem cu altii la km 23 de pe autostrada, noi vrem sa mergem in zone unde este loc de crestere si piata are nevoie de spatii logistice bune din componente ESG”, sustine Lorena Brehuescu.

„Noi cand alegem locatia trebuie sa ne gandim ca toate tirurile, tot ce inseamna transport trebuie sa fie aproape. Si 5 minute conteaza, nu poate sa faca stanga si sa mai piarda 5 minute. Trebuie sa fie o locatie foarte buna. Sunt proiecte in care sunt si foarte multi logisticieni si pentru ei orice pierdere sa faci dreapta sau stanga, adica infrastructura proasta, inseamna bani. Deci, este foarte importanta locatia si ce ofera infrastructura. Inclusiv la Iasi poate nu avem autostrada, dar accesul si unde o sa fim pozitionati, o sa fim chiar langa autostrada. Ne uitam foarte atent la lucrul asta pentru ca si chiriasii se uita foarte atent la lucrul asta”, afirma ea.

Cat cantareste unghiul ESG la achizitia unui proiect, este un elemente obligatoriu sau de culoare pentru realizarea unei tranzactii?

„Este un element de culoare, impus, si este un cost pentru ca bancile, finantatorii iti trimit un formular pe care sa il completezi. Si chiar se uita atent la ce vrei sa achizitionezi si te intreaba acolo daca bifezi cerintele de ESG. Este o cerinta dinspre finantator”, a punctat Lorena Brehuescu.

„Benchmark-ul (reperul) a fost undeva prin 2015 – 2016, cred ca tot stocul era undeva pe la 3 milioane si ceva de metri patrati. As spune ca acum mai mult de jumatate (din piata de logistica – n.r.) este stoc nou care implicit are aceasta componenta ESG.”, a mai spus Lorena Brehuescu, M&A and Leasing Manager la Oresa Industra, la panelul ESG in Transport, Logistica si Infrastructura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

„Perspectiva larga din punctul nostru de vedere nu arata din pacate bine. Ce constatam si nu e nicio sansa sa se schimbe este abordarea complet pe dos la nivel de UE (in materie de politici ESG – n.r.). Nu este ca nu vad padurea din cauza copacilor, au uitat complet de copaci. Nu vad decat padurea, decat NetZero si mai departe restul nu mai conteaza”, a declarat Gabriel Techera, Director Guvernanta Corporativa si Relatia cu Investitorii la TTS (Transport Trade Services), in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Electricul care este pe moarte in momentul asta pentru ca dupa ce s-au cheltuit sute de miliarde pe subventii pe partea de autovehicule, la un moment dat cineva a zis stai ca nu avem statii, ok, investim si in statii, nu avem retele de distributie, nu avem retele de transport, nu avem productie sa sustinem milioanele de vehicule. Daca maine toate vehiculele din Romania ar fi electrice nu am avea curent nici pentru industrie, nici pentru casa, dar am avea suficienta energie pentru electric„ sustine Gabriel Techera.

„Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde dintre toate tipurile de transport”, a punctat reprezentantul TTS.

„Noi nu suntem in sine transportatori, suntem intr-un efort de rebranding (…) Noi furnizam mai mult decat transport, avem o flota care are o capacitate teoretica, calculata de 300.000 tone, asta inseamna ca 300.000 tone pot fi in permanenta pe apa daca am utiliza toata flota, dar ea leaga 7 terminale pe Dunare cu 3 terminale pe care le avem in Constanta astfel incat suntem cam singurii care pot oferi un pachet complet de servicii, noi la origine fiind expeditori. In acest moment am integrat toate elementele lantului logistic”, a spus Gabriel Techera.

„La noi electricul este exclus, este imposibil tehnic. Trebuie sa ai o autonomie de 3 saptamani, ca de asta de ai nevoie la transportul pe apa, iar asta nu e posibil nici macar intr-un orizont de 30 – 50 de ani”, sustine reprezentantul TTS.

„In loc sa se concentreze pe eficientizare si pe ceea ce se poate face astazi, maine – regularizarea Dunarii. Exista proiectul Naiades, niste nimfe, este o simpla hartie, este un plan de actiune care nu are nicio actiune.  Sunt numai intentii NetZero, in loc sa te duci pe chestii simple – cum ar fi rezolvarea dragajului. Avem proiectul Naiades, dar anul acesta administratiile nu au avut bani sa faca dragaj. Unde este Uniunea Europeana?! In loc sa inceapa cu infrastructura, au luat-o exact pe dos”, sustine Gabriel Techera.

„Beneficiem de faptul ca la amprenta de carbon suntem de departe la cea mai mica amprenta de carbon dintre toate formele de transport. Si altfel asteptam nuclearul pentru ca auzim de tot felul de trasnai – hidrogen , amoniac, uleiul de la mcDonalds adica uleiurile hidrogenate (…), asteptam nuclearul sa ajunga cel mai repede la noi.”, este de parere reprezentantul TTS.

„La nivelul TTS, investitorii institutionali se apropie de 40%, aici fiind fondurile mari de pensii din Romania si dupa ce am fost admisi in indicele Footsie, inclusiv Vanguard a intrat cu 6 fonduri. Vin si asset managerii care au orizonturi scurte sau nu au neaparat orizonturi lungi de investitii ca fondurile de pensii.”, a declarat Gabriel Techera.

TTS este o companie listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

„Pe partea de finantare propriu – zisa suntem inca in situatia aia fericita in care e coada de banci. Bancile multinationale au anuntat ca de la anul taxonomia va fi un criteriu,dar a venit Banca Transilvania si a turnat un dus cu apa rece si a zis – veniti cu plan de aliniere, nu neaparat cu alinierea. Ramane de vazut in 2025 cat de puternic va fi impulsul dat de la UE pentru finantari verzi”, a subliniat acesta.

„Bancile la un moment dat se vor plia pe realitate pentru ca altfel inchid. Daca maine vor doar finantari verzi, s-a terminat”, sustine Gabriel Techera.

Exista un impact ESG in lanturile logistice?

„Mai intai sa vedem unde suntem noi in lantul logistic. Inaintea noastra mai este doar holda, mina si cam atat. Dupa minereu si recolta, urmam noi in lantul logistic”, a mai spus Gabriel Techera, Director Guvernanta Corporativa si Relatia cu Investitorii la TTS (Transport Trade Services), la panelul ESG in Transport, Logistica si Infrastructura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

„Pe hartie portofoliul nostru este de 2 GW. Realitatea esta ca in Romania ca sa dezvolti trebuie sa il discountezi intr-o anumita masura pentru ca desi exista multa efervescenta, realitatea in teren este ca practica ne omoara. Inainte de a fi dezvoltator, eram avocat. Era foarte usor sa spui cand iti venea due diligence-ul sa spui asta nu e bine, avem de-a face cu autoritatile locale si complexitatea data de reglementare”, a declarat Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Avem un portofoliu in dezvoltare. Piata este si ea in dezvoltare si ne uitam cum sa ne pozitionam. Trecem la o etapa in care trebuie sa fii prezent in constructia proiectelor. Trebuie sa treci la urmatoarea perioada si asta este unul din lucrurile pe care le luam in considerare”, a adaugat acesta.

„Sa duci un solar la ready to build, practic sa obtii hartiile de la stat, costul este undeva la 15.000 euro per MW. In vant, costul este mai mare. Adica totusi trebuie niste bani. Am facut cateva oferte, incercam sa fim cei care intra in astfel de proiecte si le profesionalizeaza, le finanteaza si le duc la urmatoarea etapa. Noi deocamdata suntem nu as zice buy side, ci investor side”, a punctat Razvan Popa.

„Suntem mai degraba in pozitia de investitor. Incercam sa gasim proiecte care au nevoie de un investitor la nivelul de dezvoltare (development)”, explica reprezentantul Jantzen Renewables.

„Noi speram sa trecem cat mai multe dintre proiectele noastre de pe hartie in teren. In 2024, nu cred ca mai ajungem la ready build cu niciunul. Sunt surprins cat de greu poate fi sa dezvolti proiecte in Romania, cat de greu este sa explici ce vrei sa faci, cat de greu este sa poti sa aduci un proiect la nivelul la care sa treaca un due diligence facut de o firma buna de avocatura. Este foarte greu sa estimezi”, sustine Razvan Popa.

„In portofoliul pe care l-am vandut catre Petrom, au fost 789 de avize si autorizatii, care trebuie obtinute intr-un termen prevazut de lege, de 12 sau 18 luni depinde cum calculezi. Ca si timp, tranzactia a durat aproape 2 ani. Era si un portofoliu mare”, a subliniat acesta.

OMV Petrom, al carui actionar majoritar este grupul petrolier austriac OMV, a anuntat pe 30 septembrie 2024 ca a finalizat achizitia mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice de la compania daneza Jantzen Renewables ApS. Proiectele urmeaza sa fie dezvoltate in judetul Teleorman si sunt la stadiul „gata de construit” („ready-to-build”, puterea instalata a acestor parcuri fotovoltaice urmand sa ajunga la aproximativ 710 MW, fiind printre cele mai importante proiecte de acest tip si in acest stadiu din Europa de Sud-Est.

„Unul din lucrurile care ne-au tinut probabil 6 luni pe tranzactie a fost faptul ca a trebuit sa securizam, sa cumparam practic traseul viitoarei linii aeriene de la statia de transformare noua pana la linia Transelectrica. Trebuie sa obtii niste drepturi reale ca sa treci cu cablul”, detaliaza Razvan Popa.

„Ne mai trebuia 5 metri, iar pentru acei 5 metri liniari ca sa trecem cu cablul pe deasupra, a trebuit sa avem de-a face cu 21 de persoane care erau coproprietari ai acelor 5 metri liniari si sa le facem astfel 17 mosteniri la rand”, explica reprezentantul Jantzen Renewables.

Jantzen Renewables, investitor in piata de energie regenerabila, este unul dintre pilonii afacerilor Jantzen Group, condus de catre familia fondatorului danez Erik Jantzen, al carui portofoliu cuprinde agricultura, real estate, energie verde si venture capital.

„Jantzen Renewables este pornit din Jantzen Development, care avea un model de business foarte similar development-ului de renewables. Ce facea fundamental era ca agrega teren ceea ce seamana foarte mult cu business-ul de fotovoltaic, construia infrastructura adica punea silozuri, punea electricitate si facea o ferma functionala si o revindea. Grupul Jantzen si-a retinut cumva in proprietate perla coroanei operand in continuare o entitate care se numeste Jantzen Development Agro Cocora, care opereaza 20.000 ha in Ialomita si Constanta, din care vreo 11.000 hectare in proprietate.”, a declarat Razvan Popa.

„Acest business al Jantzen Group este un actor important in sustenabilitate. Opereaza cu tehnologie no till, adica pamantul nu se ara, se lasa asa peste iarna, asta inseamna din punct de vedere al sustenabilitatii nu eliberezi carbonul in atmosfera. Odata ce ai arat inseamna ca ai eliberat carbon in atmosfera. Asta este recunoscut de catre jucatorii din piata”, explica acesta.

„Si exista o piata dezvoltata la nivelul Vestului, pe care Jantzen incearca sa o aduca in Romania, in care facand asta obtine credite de carbon. Ele sunt tranzactionate pe o piata privata si in momentul de fata una dintre sursele de venit ale acestui business este din vanzarea creditelor de carbon”, a punctat Razvan Popa.

„Al doilea lucru pe care il face tehnologia no till este ca incearca sa adreseze seceta, o problema destul de grava a Romaniei. In Romania, seceta afecteaza foarte mult agricultura si faptul ca nu spargi terenul si nu il ari inseamna ca nu lasi apa sa se ridice din sol. Lasi doua lucruri foarte importante in pamant – carbonul si apa”, a mai spus Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables, la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

„Cumva pe la inceputul anului, eram in fundraising si am fost recomandati catre un foarte mare asset manager din Londra, am pregatit prezentarea, portofoliul, strategia, si apoi am avut un call cu cineva din conducerea lor si call-ul a mers cumva de genul asta – Buna ziua! Buna ziua! Am citit prezentarea, prima intrebare sunteti ESG articol 6 sau articol 8? inainte sa ne intrebe cati bani vrem, ce facem, care este strategia. Prima intrebare a fost despre ESG. Si ne-am dat seama ca lucrurile merg in directia asta din ce in ce mai mult”, a declarat Adrian Netea, Investment Director la managerul de private equity Morphosis Capital, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Ce se schimba la noi este ca vom face ESG due diligence de acum inainte si nu mai este o optiune, ci este un must. Apoi acel consultant care ne face ESG due diligence trebuie sa vina si cu niste propuneri de imbunatatire a lucrurilor din punctul asta de vedere. Cu cat mergi sa discuti cu institutionali mai mari, cu atat ESG-ul este mai important”, a punctat reprezentantul Morphosis Capital.

„Cu cat esti mai bine pregatit, ai sanse sa fii mai atractiv si pentru institutionali si pentru banci totodata.”, a adaugat Adrian Netea.

Managerul de capital de crestere Morphosis Capital a anuntat oficial pe 9 octombrie 2024 lansarea celui de-al doilea sau fond de private equity, care ar urma pe langa piata din Romania sa acopere in premiera de la fondarea sa si alte piete din regiune precum Bulgaria, Croatia, Cehia, Polonia si Slovacia.

„Noi suntem un fond de crestere de private equity, care tocmai am lansat fondul al doilea. Primul fond a fost investit in intregime in 6 companii. Fondul 2 abia l-am lansat anul acesta, avem deja 2 investitii”, explica Adrian Netea.

„Pe fondul 2 avem banii de la EIF si EBRD – avem 40 mil. Euro de la EIF si 15 mil. Euro de la EBRD – iar investitorii institutionali vin la pachet cu o componenta de reguli foarte clare si ESG este una dintre ele. Ni se cer tot mai des rapoarte de carbon foot print, de ESG, cum am imbunatatit lucrurile”, a precizat acesta.

Potrivit lui Adrian Netea, banii care vin de la investitorii institutionali sunt insotiti de restrictii foarte clare, de exemplu managerul de private equity nu are voie sa investeasca in zona de gambling (jocuri de noroc) si in alte afaceri care afecteaza oamenii sau mediul intr-o forma sau alta. 

„Portofoliul nostru are o componenta de ESG intrinseca pentru ca sunt companii medicale. Ca exemplu, la Medima unde avem avem acum 22 de clinici de imagistica medicala, avem undeva la 120.000 – 130.000 de pacienti pe an si multi dintre ei sunt pacienti oncologici. Deci avem un impact semnificativ in sanatatea oamenilor. La Stay Fit, avem undeva la 17.000 de antrenamente in fiecare zi, deci cumva companiile noastre au mai mult S si G decat E-ul din ESG”, detaliaza Adrian Netea pe marginea companiilor aflate in portofoliul primei generatii de fonduri.

„Noi venim cu o guvernanta foarte solida pentru ca punem un board in fiecare companie. In principiu suntem noi majoritari in companiile respective si de multe ori ne place sa avem si un independent in board”, sustine acesta.

„Am investit in EMI, ei produc usi industriale. Este o companie bazata in Romania si au o fabrica langa Pitesti. Imediat dupa investitia noastra, cu bani de la noi au cumparat 2 companii in Belgia si in Slovacia, apoi in 2023 am vandut impreuna cu fondatorul 51% din companie catre Innova Capital, care au venit cu o componenta de cash injection destul de semnificativa, mai mult decat am putea noi”, afirma Adrian Netea.

„De atunci, au mai cumparat inca o companie in Romania si in acest moment compania la nivel de grup face venituri cam 43 mil. Euro si avem in momentul acesta doua tranzactii M&A, doua add-on-uri, una chiar destul de mare si de avansata in pipeline, care daca le vom executa in cateva luni vom ajunge la 70 – 75 mil. Euro pe tot grupul companiei EMI”, a precizat reprezentantul Morphosis Capital.

„Anul trecut, am facut inclusiv la EMI acest carbon foot print assesment. nul acesta planificam cum sa reglam lucrurile, cel mai probabil o sa facem un mic parc fotovoltaic langa fabrica noastra de langa Pitesti. Dar am venit cu mai multe imbunatatiri – cod de conduita, masuri de siguranta mult mai clare.”, a mai spus Adrian Netea, Investment Director la managerul de private equity Morphosis Capital, la panelul ESG in Energie, Industrie si Agricultura al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

„Piata romaneasca de tranzactii este o piata destul de mica, adica estimarea mea este ca este mai degraba undeva intre 1 mld. si 1,5 mld. Euro daca excludem real estate si energia, nu 3 – 4 mld. Euro cat se vehiculeaza in diverse studii. Si sunt relativ putine companii si tranzactii care sa se potriveasca unui fond care ar fi hard green articolul 9 sau ceva similar. Atunci trebuie sa te adaptezi la piata, motivul ca piata este atat de mica si fondurile sunt mai de mici fata de cele din Vest si esti nevoit sa faci tranzactii unde componenta de ESG mai degraba o integrezi in componenta de due diligence, dar nu este un factor sau criteriu de baza atunci cand cumperi o companie”, a declarat Dan Farcasanu, Partner la managerul de private equity Mozaik Investments, in cadrul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Noi ca investitori activi si directi in companiile pe care le cumparam, trebuie sa facem bani pentru investitorii nostri”, a punctat acesta.

„Poate sa fie o companie verde si sa pierzi toti banii dupa ce ai investit acolo. Te uiti de fapt la performanta de cash flow, la calitatea actului managerial, te uiti la riscuri, politica de waste, cum isi trateaza angajatii, ce fel de board are. Deci toate lucrurile astea, sunt lucruri reale, dar in ultima instanta totul face parte dintr-o matrice si matricea trebuie sa bifeze mai multe puncte ca sa decizi ca merita sa iei banii investitorilor si sa ii investesti intr-un proiect de viitor care s-ar putea in final sa si esueze. Si atunci noi fiind destul de risk adverse, suntem foarte atenti in ce investim, iar componenta ESG joaca un rol aici, dar nu un rol primordial”, a adaugat Dan Farcasanu.

„In general, companiile care genereaza mult cash, si asta fiind un criteriu important la noi, sau au o crestere importanta, nu sunt neaparat super verzi. Nu suntem ESG adverse, doar ca in private equity nu ai sansa unui nou inceput. Daca esuezi cu primul fond si ai 2 – 3 esecuri, nimeni nu iti mai da bani a doua oara pentru ca le-ai pierdut banii. Si atunci cel mai important lucru este de fapt sa cream valoare”, a explicat reprezentantul Mozaik Investments.

„Piata noastra este de fapt o piata mica. Aceasta este realitatea. Romania este o piata mica. Tranzactiile sunt incetinite, avem un razboi la granita, dobanzile sunt inca relativ inalte, nu suntem in paradigma anilor 2018 – 2019, deci piata de M&A per se a incetinit”, a subliniat Dan Farcasanu.

Care sunt coordonatele noului fond de private equity ridicat de catre Mozaik Investments?

„Am avut un first closing (prima inchidere a fondului – n.r.) in iulie la 51 mil Euro, cu EIF acoperind cam jumatate din fond. Ne uitam destul de mult la B2C, ne uitam si la B2B, sectoare preferate fiind retail, servicii, productie, tehnologie. Nu facem real estate, energie pentru ca nu avem expertiza aici”, a declarat Dan Farcasanu.

„Ne uitam la companii in care sa ne parteneriem cu un fondator si putem sa acceleram cresterea. Companii care au ajuns intr-un punct in care au nevoie de finantare si pe care dintr-un motiv sau altul nu pot sa o obtina din alte surse. Sau pot fi si alte situatii. Noi putem sa asiguram acel cash in”, explica acesta.

„La fondul la care am lucrat 11 ani la Resource Partners, cand am investit intr-un business de fitness, acesta avea 11 sali si 150 de angajati si cand am iesit (la exit – n.r.) avea circa 40 de sali si aproximativ 450 de angajati. Deci asta implicit se reflecta in ESG prin componenta sociala”, sustine Dan Farcasanu.

„In esenta suntem investitori de crestere si cam asa sunt toti investitorii din Romania in momentul asta. Nu cred ca vom vedea in Romania in urmatorii 10 ani fonduri specializate pe green investments (investitii verzi – n.r.) pentru ca nu este piata de asa ceva. Si aici, vorbesc de investitori atat in private equity, cat si in public equity, deci de ambele tipuri de investitori. Componenta ESG o sa devina probabil din ce in ce mai importanta, dar criteriul principal va ramane cati bani returnezi la investitori ca altfel nu ti-i mai dau a doua oara”, a subliniat reprezentantul Mozaik Investments.

„Noi o sa investim primordial in Romania probabil si asta este o mare schimbare fata de cand am inceput eu cariera in private equity prin 2008 sau 2009. Atunci, in esenta, erau doar fonduri poloneze care aveau alocare de 10 – 15% pe alte tari, inclusiv in Romania. Iar in momentul asta exista un nou val de fonduri locale, care cunosc piata, inteleg antreprenorii, cunosc bine industriile si noi facem parte din acest val.”, afirma Dan Farcasanu.

„Si valul asta este urmat de un val similar pe zona fondurilor de VC, care a inceput relativ prin 2018 – 2019. Sunt o serie de fonduri si mai mari si mai mici si este un lucru excelent”, este de parere reprezentantul Mozaik Investments.

„In ceea ce priveste tichetul, suntem undeva intre 5 si 9 mil. Euro. Putem face si achizitie de pachet majoritar, dar si de pachet minoritar, dar niciodata 100% din actini pentru ca noi luam un rol destul de activ in companiile in care investim, nu suntem investitori pasivi. Dar nu ne substituim managementului sau fondatorului.”, a precizat acesta.

„Intr-o varianta ideala, fondatorul ar trebui sa ramana macar cu 30 – 40% din business ca sa aiba mult de castigat si mult de pierdut. Si atunci lucrurile sunt destul de aliniate intre noi si antreprenor si este foarte importanta relatia cu antreprenorul, cum lucram cu el, obiectivele sa fie comune, exitul sa fie comun.”, a mai spus Dan Farcasanu, Partner la managerul de private equity Mozaik Investments, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

„Am reusit sa facem o finantare clasica pentru Returo, deci un credit de capital de lucru si de investitii care a fost anul trecut de circa 86 mil. Euro. Pe langa Returo, au inceput sa se dezvolte alti jucatori in economie, de exemplu am dat recent un alt credit de 7 mil. euro pentru finantarea capitalului de lucru pentru o companie care face acele aparate RVM-uri, de care are nevoie Returo pentru a-si duce la indeplinire programul”, a declarat Marius Gavrea, Sustainability Manager al ING Bank Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Aproape toate proiectele europene au o componenta verde, adica primesc un punctaj mai bun antreprenorii care beneficiaza de granturi europene daca investesc si in directia sustenabilitatii. E foarte dificil sa definesti o companie ca fiind sustenabila, adica sa ajunga sa indeplineasca toti parametrii. In schimb, atunci cand te duci sa vorbesti despre tranzactie, despre finantarea unui activ, a unei tranzactii, a unei activitati, atunci acolo exista potential mult”, a spus Marius Gavrea.

„Noi nici nu am finantat parcuri de energie regenerabila, este o volatilitate. Ma refer aici strict la dependenta ca si cifra de afaceri de venituri din energie regenerabila”, a precizat bancherul ING Bank.

„Dar avem foarte multe proiecte finantate catre antreprenori din diverse business-uri, care au trecut la a-si inlocui sursa de energie cu energie regenerabila. In industria manufacturiera, consumatori destul de mari ajung sa aiba pana la 30 – 40% pana la 50% din energie in energie regenerabila”, a adaugat acesta.

„Energia este un sector important pentru noi pentru ca este si cel mai emitator ca pondere in emisiile de CO2 echivalent. Sectoare la care renuntam si in ultimul raport este mentionat sectorul oil and gas (petrol si gaze). In upstream (explorare si productie) , ING s-a angajat ferm ca in urmatoarea perioada va inceta finantarea deschiderii de noi campuri petroliere”, a punctat Marius Gavrea.

„Suntem cu anumiti clienti mult mai restrictivi in activitatea de finantare”, explica acesta.

„Noi am inceput de mai bine de 10 ani, facem lucrul acesta, iar in ultimii ani sustenabilitatea este in strategia noastra, este pilon de baza al activitatii noastre.  Sigur ca amprenta proprie este nesemnificativa pentru o banca, nu aici se pune problema, problema noastra este pe acel asa zis scop 3, al ESG al raportarii de sustenabilitate, adica ce facem noi pentru clientii nostri. Practic, modul in care o banca dirijeaza banii, aici se poate face o diferenta si aici vrem noi sa facem diferenta in piata. Abordarea generala a noastra este o abordare sectoriala”, a spus bancherul ING Bank.

„Sunt sectoare precum transport sau logistica, unde este mai greu sa ajuti sau sa faci pasi la reducerea emisiilor, insa in unele sectoare se pot face lucruri”, a adaugat acesta.

Potrivit lui Marius Gavrea, ING Bank la nivel de grup bancar a stabilit pentru fiecare sector pe care il finanteaza niste tinte pana in 2050 prin care sa sprijine clientii sa isi decarbonizeze activitatile proprii.

„Lucram cu clientii nostri sa vedem cum au facut ei pasii respectivi sau daca au planuri in acest sens, iar pe de alta parte ne adaptam finantarile ca sa finantam acele proiecte care vedem ca ii ajuta in tranzitia spre un model de business sustenabil.  Exista medii pe fiecare sector, iar noi urmarim in fiecare an daca portofoliul nostru de clienti este sub sau peste medie. Cu 6 din 8 sectoare suntem sub medie, dar trebuie sa mai facem pasi in unele sectoare unde mai avem de lucru”, explica acesta.

„Multa vreme agricultura sustenabila era confundata cu agricultura ecologica, probabil ca inca este confundata. Dar trebuie sa ne uitam si la componenta sociala pentru ca agricultura are obligatia sa asigure alimentele pentru o populatie a globului in crestere. Iar activul de baza din agricultura nu se poate reproduce. Deja sunt ferme mari in Romania, vorbim de zeci de mii de hectare, care au trecut la aceasta agricultura regenerativa care inseamna lucrari mai mici ale solului, care ajuta la stocarea carbonului in sol si, de asemenea, mentine umiditatea. Acesta este un model de agricutura sustenabila”, nuanteaza bancherul ING.

„Am creat si o expertiza pentru ca lucram de multa vreme in domeniu si avem aceasta abordare sectoriala, avem echipe de specialisti la nivel global si in tara astfel ca ne-a fost destul de la indemana sa intermediem in calitate de consultanti si acea emisiune de obligatiuni verzi pe care Banca Transilvania a pus-o in piata. Prin aceasta noi oferim si consultanta altor jucatori din piata. Iar mai ales pe partea de sustenabilitate, aliantele joaca un rol foarte important, atat cu jucatori din domeniu, cat si cu institutii guvernamentale. Daca vrem sa avem un impact la nivelul mediului economic, trebuie sa ne asiguram ca mergem cu totii in aceeasi directie”, afirma Marius Gavrea.

„Mai avem un obiectiv pe termen scurt, si anume ca pana in 2032 avem ca si obiectiv ca 30% din portofoliul nostru de credite sa fie credite sustenabile la nivel de grup, inclusiv Romania”, subliniaza acesta.

„Ideea de sustenabilitate trebuie privita mai simplu din partea companiilor. Si anume as lega-o de faptul ca trebuie sa ne uitam cum dezvoltam economic compania, nimeni nu vrea sa nu se uite la cresterea economica a companiei, dar este important si cum folosim resursele. Practic, la asta se reduce – o companie sa se dezvolte in viitor, dar resursele pe care le foloseste sa fie utilizate in mod judicios astfel incat sa ramana si pentru generatiile viitoare. Pana la urma la asta se refera si raportarile care apar. Pana acum ne uitam la profit, la ultima linie din contul de profit si pierdere, acum raportarile care se cer asta spun in esenta cum ai folosit resursele pe care le-ai avut.”, sustine Marius Gavrea.

Bancherul ING Bank semnaleaza riscurile de tranzitie care apar in cadrul procesului de aliniere catre tintele climatice pentru companii.

„Daca partenerul tau de afaceri face aceste schimbari in modelul lor de business si se adapteaza noilor conditii cerute de reglementari, cerute de lantul de furnizare, pe langa companiile mici si mijlocii, cred ca la nivel global majoritatea multinationalelor incepe sa se alinieze la standardele de sustenabilitate. Aliniindu-se companiile mari, emisiile de CO2 sunt pe 3 paliere – scop 1, 2 si 3, scop 1 si 2 sunt emisiile proprii, scop 3 este ceea ce face mediul din jurul tau – clienti, parteneri de afaceri. Si atunci o sa fie presiune destul de mare. Si atunci ce fac?  Raman asa si nu incerc sa schimb nimic sau ma aliniez. Uita-te in 2030, fixeaza-ti obiective pe termen lung pana in 2050 astfel incat pas cu pas sa iti adaptezi modelul de business la noile realitati!”, a mai spus Marius Gavrea, Sustainability Manager al ING Bank Romania, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

„Speram ca aceasta raportare de sustenabilitate, care este diferita incepand cu anul 2025, sa vina in preintampinarea nevoilor de informare a finantatorilor si a investitorilor institutionali. In Romania inca gradul de educare a mediului de afaceri este foarte scazut pe acest subiect al sustenabilitatii”, a declarat Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Speram ca aceste noi reguli care deriva din legislatia europeana, reguli de raportare obligatorie, dar si de auditare a rapoartelor nefinanciare, a rapoartelor de sustenabilitate sa schimbe aceasta constientizare si gradul de educare a companiilor deoarece in Romania, de exemplu, in 2024 a fost transpusa directiva europeana privind raportarea de sustenabilitate – asa-numita directiva CSRD – prin ordinul 85 al MF, unde transpunerea a fost putin diferita fata de directiva in sensul in care sunt 2 valuri de adoptare – valul 1 care se refera la companiile mari, de interes public, adica firme listate, de stat, institutii financiare, iar valul 2 include restul de companii mari, dar si companiile mijlocii, care stim ca in Romania inseamna companii cu cifra de afaceri de peste 50 mil. RON. Deci, pragul este destul de jos pentru raportarea aceasta de sustenabilitate”, a precizat consultantul KPMG.

„Valul 2 fiind anul 2026 cu raportare pentru anul 2025”, a adaugat Andreea Vasilescu.

„Acum noi, ca si KPMG, este important si cred ca este la fel de important si pentru clientii nostri, si spun asta atat din perspectiva noastra de consultanti ai companiilor pe diverse teme de sustenabilitate, pe strategii de decarbonare, chiar si asistenta la intocmirea acestor rapoarte de sustenabilitate, dar si din perspectiva noastra de auditori ai acestor rapoarte nefinanciare pentru clientii nostri de audit, mai sunt doar 6 luni practic pana la prima raportare de sustenabilitate pe noua directiva, adica primele rapoarte se asteapta in martie – aprilie odata cu rapoartele anuale ale societatilor mari”, a punctat ea.

„Ce ar fi de interes aici? Pe langa aceasta obligativitate de raportare si de auditare a rapoartelor nefinanciare, standardele de raportare adoptate de Comisia Europeana sunt unele noi, mult mai complexe si mai stufoase decat fostele cadre voluntare de raportare cu care sunteti obisnuiti. Ca sa dau niste exemple, aceste SRS-uri prevad aproximativ 170 de puncte de date de prezentat de catre companii obligatoriu, deci date generale plus aproximativ 800 de puncte de date in functie de ce arii materiale identifica fiecare companie. Deci, o munca foarte mare”, sustine consultantul KPMG.

„Companiile mari sunt deja de ceva timp in pregatiri pentru aceasta raportare si sper eu ca anul 2025 cand vor intra companiile mijlocii in raportare, aceasta constientizare si educare sa se disipeze mult mai mult si sa fie capabile in 2026 sa produca si ele rapoarte nefinanciare de calitate”, adauga Andreea Vasilescu.

„Ce mi se pare mie relevant si cred ca si finantatorilor (…) aceste SRS-uri impun doar obligatia de transparenta, ele nu impun o obligatie privind comportamentul. Adica daca o companie are un plan de tranzitie climatica, trebuie sa prezinte acel plan in rapoartele nefinanciare, dar poate la fel de bine sa nu aiba si trebuie sa prezinte faptul ca nu are sau daca vrea sa adopte sau nu acel plan intr-un anumit orizont de timp”, explica ea.

„In schimb ceea ce este foarte interesant este ca acest lucru este posibil doar deocamdata deoarece acum vreo 2 – 3 luni a fost adoptata o noua directiva europeana – asa – numita directiva de due diligence care, practic, obliga companiile foarte mari incepand din anul 2027 sa adopte planul de tranzitie climatica in conformitate cu Acordul de la Paris si sa aiba obiective de neutralitate carbonica pana in 2050”, afirma Andreea Vasilescu.

Potrivit acesteia, Romania este asteptata sa adopte aceasta directiva pana in 2026 si primul an de aplicare este 2027, aplicare treptata 3 ani – 2027, 2028, 2029, cel mai mic nivel de marime al companiilor din 2029 fiind companii sau grupuri de companii cu 1.000 de angajati si cu cifra de afaceri individuala sau consolidata la nivel de grup de 450 mil. Euro, fie din Uniunea Europeana, dar si companii dinafara UE care obtin venituri de 450 mil. Euro in UE.

Care sectoare din economie sunt mai avansate in procesul de aliniere la politicile ESG?

„Sunt niste sectoare care sunt mai avansate, si aici ma gandesc la sectorul energetic si la cel de automotive (componente auto – n.r.). Sectorul de automotive mai mult prin prisma faptului ca a fost de mult timp confundat cu factorii disruptivi la nivelul industriei – tehnologii noi, masini electrice, reglementari foarte stricte si foarte multe, scandaluri in industrie, care i-au determinat sa se regandeasca”, sustine consultantul KPMG.

„Sectorul energetic  – suntem in tranzitia energetica, ei vor trebui sa conduca aceasta tranzitie energetica si sunt acum in plan de gandire a strategiilor in acest sens. Am vazut multe tranzactii pe piata anul acesta (…) insa din ce am vazut noi la nivelul clientilor nostri, cred ca mai relevanta e o impartire pe categorii de companii – primele sunt companiile mari, multinationale sau filiale ale companiilor multinationale pentru ca in alte locuri ale lumii s-a inceput mai devreme, companii listate si institutii financiare”, a adaugat Andreea Vasilescu.

Potrivit unui studiu KPMG care intervieveaza peste 1000 de CEO din intreaga lume despe perspectivele industriilor lor, directorii executivi din sectorul energetic global – si este de vazut daca aceste trenduri se pastreaza si in sectoarele din Romania – spun ca principalele 3 bariere pentru a atinge NetZero sunt complexitatile lantului de aprovizionare, aici probabil si din perspectiva dificultatilor geopolitice din ultimul timp, lipsa resurselor specializate si a specialistilor, respectiv costurile decarbonarii, sustine Andreea Vasilescu.

Trei din patru directori executivi din sectorul energetic global spun ca ar dezinvesti dintr-o linie de business profitabila daca ar ameninta reputatia companiei, deci daca ar aduce prejudicii reputationale, adauga sursa citata.

„Industria de transport este ingrijorata ca va fi afectata semnificativ daca in urmatoarea perioada omenirea nu va livra in ceea ce priveste riscurile climatice, dar cu toate acestea 44% dintre directorii executivi spun ca sunt increzatori ca vor putea sa atinga targeturile NetZero pe care si le-au propus pentru anul 2030. La fel si asset managerii, 45% sunt increzatori ca isi vor atinge target-urile. In banking, 58% anticipeaza ca vor primi un Return On Investment (rentabilitatea investitiei – n.r.) semnificativ de pe urma investitiilor in ESG, iar cei mai optimisti sunt asiguratorii unde 63% sunt increzatori ca vor indeplini targeturile NetZero pe care si le-au propus pana in 2030”, a mai spus Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

„Ne uitam la toate oportunitatile investitionale din piata. Nu sunt atat de multe din pacate. Ne-am dori sa avem mai multe IPO-uri, mai multe emisiuni de obligatiuni, daca se poate mai multe cu componente de sustenabilitate. Dar nu avem in momentul de fata mandate sau politici de investitii ale produselor noastre care sa ne oblige sa investim doar in genul acesta de oportunitati”, a declarat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Mai mult decat atat din ce observam la nivel global, este o oarecare reticenta fata de subiectul ESG si mai ales fata de domeniul energiei regenerabile pentru ca am vazut asa un ciclu de piata acolo. In 2021 a fost foarte la moda povestea asta, s-au investit foarte multi bani. Erau multe companii la inceput de drum, inovatoare, inclusiv cu investitii finantate din piata, care dupa aceea in 2022 s-au lovit in piata de diferite realitati – realitatea scumpirii energiei care a mutat prioritatile autoritatilor guvernamentale si ale decidentilor economici, cresterea costurilor de finantare si a dobanzilor au lovit in acest ecosistem. Si multe companii au suferit din punct de vedere financiar si al performantei investitionale. Investitorii au ramas putin cu buza umflata in 2022, situatie care a continuat cumva si in 2023 si nici in momentul de fata nu vedem un reviriment al acestui sector”, a adaugat acesta.

„Si investitorii pana la urma desi povestea este ca se uita si la partea de sustenabilitate, sunt ei si generosi si darnici cu conceptele acestea, pana la urma se uita la performanta. Grupul are produse cu componente de sustenabilitate care sunt disponibile pentru clientii din Romania si s-a investit si aici  in 2021 destul de mult, nu am vazut iesiri de bani din aceste fonduri, dar am vazut framantari”, a punctat Horia Braun Erdei.

„De asemenea, este componenta de reglementare, care cateodata devine destul de confuzanta. Pana sa se aseze o generatie de reglementari, apare alta generatie de reglementari mai stricte, mai complexe, ceea ce nu face lucrul prea usor pentru jucatorii din industrie”, este de parere CEO-ul Erste Asset Management Romania, lider in piata locala de asset management cu active siub administrare de 5,5 mld. RON.

„Observam o tendinta de specializare, de nisare, zona asta de fonduri de impact, fonduri care urmaresc efectiv anumite obiective, dar acestea aduna probabil bani ceva mai putini decat in trecut, au ajuns la un nivel de amploare a activelor in administrare care nu gaseste neaparat oportunitati extraordinare de a obtine performanta pe termen scurt si se gandesc la termene mai lungi. Si se adreseaza unor investitori care sunt efectiv interesati de acest subiect. Si cealalta tendinta, in care ne incadram si noi ca grup Erste Asset Management, este zona de integrare a factorilor de sustenabilitate in procesul general de investitii, adica poate nu urmarim in mod dedicat sau focusat doar investitii in companii care sa activeze in sectoare sustenabile, mai degraba integram analize de sustenabilitate in procesul de luare a deciziilor de investitie”, nuanteaza Horia Braun Erdei.

„Si aici, strategic, grupul nostru este foarte clar si hotarat. Exista si niste obiective concrete, de exemplu, la nivel de an 2030 obiectivul este ca 90% din activele in administrarea grupului Erste Asset Management sa se incadreze in asa numitul articol 8 SFDR, adica sa aiba ca si parte din procesul de investitie integrarea factorilor de sustenabilitate. Iar acest obiectiv este destul de ambitios. Noi in Romania inca nu ne-am aliniat, nici macar nu am inceput sa ne aliniem acestui obiectiv, dar directia strategica e clara. Am inceput si noi sa facem pasi in acest sens.” a adaugat acesta.

„Ne-am uitat la toate acele oportunitati investitionale de pe piata (IPO Hidroelectrica si Premier Energy, obligatiuni Romgaz si Banca Transilvania – n.r.), pe majoritatea le avem in portofoliu, dar abordarea noastra si a grupului nostru este sa ne uitam in principal la companiile cu care lucram, la emitenti, nu neaparat la instrument in sine. O companie care, in general, are un model de business nesustenabil, dar emite un green bond si finanteaza o parte din business pe zona de sustenabilitate nu este privita ca si o investitie sustenabila din punctul nostru de vedere. Ne uitam holistic la toate afacerile companiilor. Deja ideea de analiza si de rating de sustenabilitate a devenit mainstream, folosim si noi lucrul acesta, exista tool-uri interne de rating de sustenabilitate pe care ne bazam si vom construi probabil pe viitor niste produse care sa raspunda si unor nevoi de integrare a sustenabilitatii in deciziile de investitii”, sustine repreezentantul Erste Asset Management.

„Inca nu vedem presiune din partea investitorilor, nu exista cerere in Romania de a investi in fonduri de articol 8, articol 9 – adica fonduri care sa aiba componenta sustenabila declarata si cu transparenta sporita, dar cred ca vom ajunge acolo si vrem sa fim pregatiti.”, a subliniat acesta.

Cum arata ecosistemul de investitii cu componenta ESG in Romania fata de alte piete din Europa Centrala si de Est?

„Din perspectiva de oferta de produse, sunt mai avansati, exista fonduri ESG, mai specializate sau cu integrare de analize de sustenabilitate. Dar pe partea de cerere, nu cred ca este atat de diferita situatia. Nici acolo, nu exista in momentul de fata o cerere pregnanta. A existat un ciclu cand interesul de piata a fost mai mare, cererea mai mare, acum s-a domolit putin pentru ca exista deja o mica prejudecata ca daca investesti folosind criterii de sustenabilitate trebuie sa renunti la o anumita performanta investitionala. Cumva va trebui sa trecem printr-o noua faza de crestere a ciclului investitional ca sa mai eliminam din astfel de prejudecati, dar altfel cred ca suntem in linie cu ce se intampla in Europa centrala si de est. Sigur in Austria, Germania, Olanda este alta situatie”, a raspuns Horia Braun Erdei.

Ce oportunitati de investitii sunt asteptate pe piata locala in perioada urmatoare?

„Pe piata de actiuni vedem ca apar oportunitati destul de rar si probabil conjunctura face ca o anumita tranzactie sa reuseasca (…) Nu automat daca exista o intentie se si finalizeaza cu o tranzactie”, afirma reprezentantul Erste Asset Management.

„Pe partea de obligatiuni, cea mai mare parte pe care le vedem sunt din zona bancara si sunt legate de indeplinirea criteriilor de rezolutie, acel capital de rezolutie MREL si cumva bancile nu au nevoie de finantare cu adevarat, ci trebuie sa indeplineasca un strat de capital care sa se incadreze in legislatie si gasesc oportunitatea sa faca acestee finantari de multe ori prin emisiuni verzi sau legate de sustenabilitate. Probabil ca va exista in continuare o activitate de finantare recurenta, doar ca a fost un forcing la inceput pentru a atinge acele niveluri de capital, de la un punct incolo vor fi mai degraba refinantari si probabil sume ceva mai mici, nu neaparat emisiuni de amploare foarte mare”, a mai spus Horia Braun Erdei.

„Noi speram sa existe activitate si din zona nonbancara si acolo ne uitam cu mare interes, dar conteaza pentru noi si marimea tranzactiei si sa investim in instrumente lichide pentru ca administram fonduri deschise, unde lichiditatea e un aspect foarte important. Si atunci specializarea noastra este mai degraba catre tranzactii mari si acestea vin mai rar in piata”, explica acesta.

„Nu inseamna ca nu investim in actiuni sau in obligatiuni unde tranzactia este ceva mai mica, dar cererea pe care o avem este proportionala cu valoarea emisiunii. Adica daca avem emisiunile acestea pe care le-am vazut, Romgaz sau Banca Transilvania, au fost evident de o marime suficient de mare cat sa ofere confortul unei lichiditati a instrumentelor si atunci sigur ca am aratat interes de a investi si am investit. Dar la tranzactii de sume de 30, 40, 50 mil. Euro acolo ne uitam la ele, dar ne gandim de doua ori si, in general, (…) avem cerere ceva mai restransa, cu o proportie mai mica din portofolii, iar la tranzactii mici cu tichete de 10 – 20 mil. Euro, nu prea ne uitam pentru ca stim ca in acea tranzactie nu vom avea posibilitatea de a iesi. Daca vorbim de obligatiuni, trebuie sa asteptam pana la scadenta si nu avem acest confort pe care il au poate alte vehicule de investitii, de a astepta pana la scadenta pentru ca noi trebuie sa fim pregatiti sa dam banii investitorilor oricand au nevoie de ei”,  a precizat Horia Braun Erdei.

Erste Asset Management investeste in emisiunile de obligatiuni emise de catre statul roman pe pietele financiare?

„Emisiunile de obligatiuni clasice sunt mereu pe radarul nostru.  Investim constant, poate nu la oricare emisiune, pentru ca depinde de conjunctura, depinde de pret, depinde de alti factori – cum arata portofoliul la modul general si cum ne pozitionam pe piata secundara eventual”, afirma reprezentantul Erste Asset Management.

„Cu privire la emisiunile verzi, am investit in acele green bods, dar experienta de pana acum este ca lichiditatea lor este mai slaba decat pentru alte tipuri de instrumente. Nu exista un greenium, un premium pe care sa te poti baza. Se tranzactioneaza cam la aceleasi preturi cu obligatiunile similare care nu sunt verzi. Nu inseamna ca nu vom mai investi in ele, dar ne da un subiect de gandire lucrul acesta, mai ales partea de lichiditate pentru noi este foarte importanta”, a mai spus Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, la panelul ESG in Finantare & Investitii al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

„Bancile nu au reusit sa puna foarte multe active verzi pana astazi. Cred ca ponderea activelor verzi in sistemul bancar este undeva sub 2%, asta arata ca piata nu este suficient educata si nu cere suficient de multe produse verzi de la banci si poate si intr-o oarecare masura bancile au avut dificultati la inceput sa se adapteze la ceea ce inseamna un instrument debt pentru ca in clipa in care banca emite un bond verde banii obtinuti din acel bond trebuie sa ii investesc in proiecte verzi, sa pastreze o situatie foarte clara a acestor bani si sa raporteze utilizarea banilor in felul in care au fost stransi, deci este un proces destul de complex si bancile s-au adaptat, s-au organizat in asa fel incat sa poata sa faca acest lucru”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer in cadrul International Finance Corporation (IFC), la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„In general, in ultimii 5 ani cred ca am finantat numai pe sectorul bancar 2,2 mld. USD in investitii climatice, in finantari climatice in toata regiunea, iar pe Romania strict in ultimii 3 ani cred ca 800 mil. USD sunt in acest tip de instrumente. Ele sigur raspund la mai multe nevoi ale sistemului bancar, sunt si de tip MREL sau Basel 3 tier 2, respectiv intaresc baza de equity a bancilor in caz de probleme, diverse tipuri de equity like. Pe scurt ele fac bancile mai reziliente in situatii de crize, care evident speram toti sa nu se intample. Dar frumusetea este ca, pe parte de active, banii astia pot fi folositi pe partea de sustenabilitate, majoritar pentru investitii verzi.”, a punctat Cristian Nacu.

A investit IFC in emisiunea recenta de obligatiuni sustenabile a Bancii Transilvania?

„Da, am fost chiar investitor – ancora. Am contribuit si noi cu 50 mil. Euro si restul au contribuit cu 650 mil. Euro, unde am ajutat la strangerea lor”, a subliniat reprezentantul IFC.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost co-manager pentru aceasta emisiune.

„Anul acesta am incheiat din nou cu o suma record 620 ml. USD investiti on account (pe propriul cont – n.r.), deci banii nostri, plus 1,6 mld. USD in mobilizari, care inseamna alte institutii ce vin in proiect alaturi de noi si in care noi suntem fie lead advisor, fie lead investor, key investor sau diverse roluri de acest gen. Practic, la ora actuala, Romania este cred ca pe locul 7 in lume ca si expunere totala portofoliul nostru a ajuns la o expunere de 2,2 mld. USD.”, afirma Cristian Nacu.

„Ca sa va faceti o idee privind cresterea, in 2018 cand m-am reintors la IFC portofoliul era de 480 mil. USD, deci o crestere de 4,5 ori. Asta se datoreaza in special investitiilor in sectorul financiar – bancar, avem 7 clienti pentru ca unii au fuzionat intre timp, plus 3 sau 4 IFN-uri. Un portofoliu de circa 60% din ce avem in total in Romania, marea majoritate a acestor investitii sunt investitii verzi sau albastre asa cum am facut imprumutul catre Banca Transilvania, care a reprezentat un imprumut albastru respectiv tot ceea ce tine de apa”, a adaugat acesta.

„Noi, ca IFC, am mai finantat dezvoltarea infrastructurii romanesti, in special a infrastructurii logistice. In ultimii 5 ani cred ca am finantat cateva milioane de metri patrati de spatii logistice, cei mai mari clienti au fost evident CTP, WDP si mai nou, Lion’s Head, care au investit enorm in ultimii ani pentru dezvoltarea acestor spatii logistice care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea in general a economiei romanesti, fie ca vorbim de domenii ca automotive sau manufacturing, dar fie si pentru comert offline si online, ambele au nevoie de spatii de intermediere, de depozitare. Ele sunt moderne, sunt spatii verzi, au certificate EDGE acolo unde am investit noi in general toate sunt certificate EDGE, folosesc energie verde, au panouri fotovoltaice pe acoperis, spatiile in care sunt ele construite sunt niste oaze de verdeata pentru ca dezvoltatorii fac eforturi deosebite sa reimpadureasca zona respectiva”, sustine reprezentantul IFC.

„Sunt zeci de mii de copaci replantati, spatii verzi de joaca, deci de cele mai multe ori contribuie la dezvoltarea infrastructurii intr-o anumita zona geografica pentru ca ei construiesc spatii giratorii, sosele de acces, podete, poduri, deci intr-un final fac si treaba autoritatilor pentru ca tot ce tine de infrastructura fizica, ulterior sunt predate catre stat”, a adaugat acesta.

„Recent, am revenit si in zona de energie regenerabila finantand un parc cu circa 24 mil. Euro. Am contribuit si noi la finantarea unui parc de aproximativ 500 MW, una dintre cele mai mari dezvoltari recente”, a precizat Cristian Nacu.

„In fiecare an, peste 80% din portofoliul nostru este finantare verde sau sustenabila. Este ceea ce ne-am propus si noi insistam si face parte din mandatul IFC de a stimula dezvoltarea acestui tip de finantari”, a raspuns acesta.

„Concluzia este clara. Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor in final pentru ca daca nu exista si nu vine din zona clientilor cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”, a punctat Cristian Nacu.

„In final, lucrurile vor ajunge la o decizie personala a fiecaruia dintre noi, alegi intre un apartament care este <<green>> si unul care nu este <<green>>, chiar daca ala <<green>> este un pic mai scump va trebui sa fie o alegere personala a fiecaruia si lucrurile astea se vor intampla. Exista semne ca piata incepe sa fie mult mai constienta de problematica asta. Generatia tanara, in special generatia Z, sunt foarte constienti de lucrurile astea, si sunt sigur ca ele vor influenta nevoia in piata. Si cu cat vor influenta mai mult, cererea va fi mai mare si noi vom veni cu oferte mai mari”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer in cadrul International Finance Corporation (IFC), la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld. euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

„Banca Europeana de Investitii (EIB) lucreaza cu ambele parti ale bilantului. Noi suntem banca ce a inventat conceptul de obligatiune verde. Am fost primii emitenti in 2007, anul acesta am depasit cifra de 100 mld. Euro emise in format verde si sustenabil – acele <<climate awarenesss bonds>> la care s-au adaugat <<sustainability bonds>> ulterior.  Si am emis in vreo 20 de monede de-a lungul timpului. Am trecut si noi prin toate aceste eforturi interne de identificare a proiectelor de raportare a alocarilor si apoi de raportare a impactului. Deci, am parcurs toate aceste etape si sunt etape care pot spune ca aduc o oarecare disciplina interna si, mai mult, creeaza acest awareness (notorietate -n.r.) pentru ca, de fapt daca vreti beneficiul prim al obligatiunilor verzi la vremea respectiva nici nu puteam vorbi de <<greenium >>pentru ca nu exista lichiditate, dar obiectivul principal era sa atragem atentia investitorilor catre obiectivele de politica pe care voiam sa le finantam pentru ca BEI este o banca care implementeaza obiectivele politice ale Uniunii Europene”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group in Romania, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Daca ne mutam pe partea cealalta a bilantului, BEI este cel mai mare finantator mondial in randul bancilor multilaterale, dar dincolo de volum, noi am cautat intotdeauna sa avem o abordare sistematica vizavi tocmai de acest mandat al nostru care se leaga de obiectivele de climat si de mediu ale UE. In 2019, am venit cu o noua politica de investitii in domeniul energiei, care avea ca pilon principal eliminarea totala a finantarii combustibililor fosili, accent mai mare pe eficienta energetica, pe decarbonizarea lantului de transport al energiei. Si am continuat politica asta cu o foaie de parcurs pentru banca climatului pe un orizont de timp 2021 – 2025 in care ne propuneam ca jumatate din investitiile noastre sa fie alocate pe climat si mediu si sa implementam in procesul de evaluare a proiectelor principiile Acordului de la Paris. Cu alte cuvinte, promotorii si proiectele in sine sunt evaluate la BEI prin prisma acestor criterii ale Acordului de la Paris.”, a adaugat acesta.

„Revenind la ceea ce face Banca Europeana de Investitii in Romania, iar noi am avut un an record anul trecut la nivel de grup cu mai bine de 4 mld. Euro angajate in tara, jumatate din aceasta cifra se datoreaza Fondului European de Investitii care la randul lui a avut un an record in Romania. Deci, Romania a fost tara nr. 1 ca volum pentru Fondul European de Investitii. Dar 4 mld. Euro investitii in Romania inseamna 1,3% din PIB ceea ce este ca si pondere in portofoliul EIB printre cele mai importante”, a punctat Marius Cara.

Potrivit acestuia, 4 mld. Euro au fost angajate anul trecut pe portofoliul EIB din Romania, din care Fondul European de Investitii (EIF) a avut 2,1 mld. Euro. 

„Daca vorbim de expunerea pe Romania a BEI, asta depaseste 19 mld. Euro si daca vorbim de FEI exista o distributie a sarcinilor. BEI este activa pe partea de imprumuturi, mai nou si pe partea de <<ghost equity>>, in timp ce Fondul European de Investitii in mod traditional opereaza prin instrumente financiare, prin garantii care se adreseaza IMM-urilor, si prin fonduri de Venture Capital si Private Equity”, a precizat reprezentantul grupului Bancii Europene de Investitii.

„Anul acesta suntem on track (in grafic – n.r.), avem un pipeline bun. Pot spune ca daca anul trecut doar 13% din investitii au fost directionate catre sectorul corporate, anul acesta pe realizat deja o treime din volum este in sectorul corporate.”, a subliniat Marius Cara.

„Cele doua proiecte – Nokian si WDP – sunt niste proiecte foarte importante pentru noi si foarte importante pentru Romania”, sustine acesta.

„Nokian aveau o fabrica de productie in Rusia, or in urma conflictului din Ucraina au decis sa isi mute aceasta productie din Rusia in Romania la Oradea, constatand ca Romania ca si pozitie geografica are o pozitie avantajoasa pentru distributia in Europa Centrala si de Est, dar are si un grad mare de stabilitate interna. Pentru ei cred ca a contat destul de mult stabilitatea politica si proximitatea. Este o investitie totala de 650 mil. Euro, din care statul a acordat un ajutor de stat de 100 mil. Euro, noi am dat un imprumut de 150 mil. Euro, iar investitia cand va fi finalizata, va crea 500 de locuri de munca asta in conditiile in care totalul angajatilor la Nokian la sfarsitul anului trecut era de vreo 3.300 la nivel global. Care este noutatea? Este faptul ca fabrica aceasta, toate procesele tehnologice, procesul de turnare, extrudare se bazeaza pe electricitate, iar electricitatea este produsa prin metode curate. Deci este o fabrica cu emisii Net Zero, prima din lume de acest fel”, explica reprezentantul EIB.

„Daca vorbim de WDP, mare operator de logistica, cu depozite in Romania, dar si in Vestul Europei, avem semnata o investitie de la EIB pentru 250 mil. Euro pentru montarea de panouri fotovoltaice pe acoperis. Au suprafete foarte mari si investitia asta acopera Romania, Belgia si Olanda. Deci, sunt doua exemple in care am mers direct la sursa contribuind la obiectivele de climat, de reducere a emisiilor”, afirma Marius Cara.

„Noi la EIB nu avem target-uri de tara sau target-uri de sector (…) Nu as vrea sa se inteleaga ca aportul nostru este exclusiv in zona de energii verzi, regenerabile. Dincolo de politica de investitii in domeniul energetic, unde da, aportul este semnificativ, EIB are preocupari de economie circulara, de sustenabilitate si de finantare durabila in toate sectoarele pentru reducerea impactului asupra mediului.”, a declarat reprezentantul EIB.

„As veni cu un alt exemplu din Romania, noi anul trecut am finantat sistemul de gestionare integrata a deseurilor la Galati, o suma relativ mica pentru noi, 14 mil. Euro, dar care a fost completata de fonduri europene si acolo noi am venit cu consultanta atat pentru obtinerea acestor fonduri europene, dar si pentru studiul de fezabilitate si pentru planul de business in general”, explica acesta.

„Este greu sa generezi proiecte daca cererea nu vine din piata, dar noi venim in majoritatea cazurilor fie ca este vorba de municipalitati, fie chiar si la imprumuturi corporate venim in anumite conditii cu asistenta tehnica, fie ca e vorba de intocmirea modelului financiar, fie ca e vorba de studiul de fezabilitate, fie ca este asistenta in pregatirea proiectului si, ulterior, in implementare. Cred ca in felul asta vom reusi sa stimulam piata si sa crestem volumele”, a mai spus Marius Cara, Head of European Investment Bank Group in Romania, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: MIRSANU.RO.

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

 

„Este un proces mai dificil (emiterea de obligatiuni verzi – n.r.) fata de obligatiunile standard deoarece pe langa faptul ca trebuie sa pregatesti un cadru, iar un cadru la nivel suveran preferi sa il faci destul de cuprinzator ca sa nu il actualizezi foarte mult si implica intr-adevar o colaborare extensiva cu majoritatea ministerelor care au proiecte in acest sens, iar dupa emisiune sunt de depus rapoarte catre investitori. Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti sa emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui <<buffer>> valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice, dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.adaugat acesta.

„Intr-adevar, suprasubscrierea a fost foarte mare pe acea emisiune, dar am fost oarecum reticenti in a aloca o suma mult mai mare. Noi am luat 2 mld. Euro, dar probabil s-ar fi putut lua si o suma dubla avand in vedere calitatea investitorilor, care erau in <<book>> fara sa afectezi pretul sau lichiditatea in secundar a acestui bond. Si acum ne uitam catre ministerele de linie si incercam sa evaluam care ar fi proiectele viitoare pe care vor sa le finanteze sau au intentia sa le finanteze de la bugetul de stat. Sunt multe proiecte <<green>> care ar fi eligibile pe cadrul nostru, dar care sunt finantate din fonduri europene prin cadrul multianual, prin PNRR, institutii financiare internationale, care vin la niste costuri mai bune decat costurile noastre de imprumut. Deci, este normal acele proiecte sa se faca din aceste fonduri, noi urmand sa finantam doar partea din buget”, a adaugat acesta.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Pe langa baza investitionala foarte diversificata, multi investitori care achizitionau datorie publica emisa de Romania aveau portofolii dedicate pe care aveau mandate ESG si spuneau – ok, te pot cumpara, dar doar in limita acestui portofoliu – emitand acest tip de instrumente, au reusit sa achizitioneze mai mult plus investitori noi in titlurile de stat in special fonduri de pensii, fonduri de investitii din tarile nordice, care au mandat foarte strict in acest sens si nu ar fi putut achizitiona.  Pe langa diversificarea bazei de investitori, am reusit sa obtinem si acel <<greenium>> care intr-adevar poate este destul de greu de identificat, dar emitand 3 transe in aceeasi zi cu maturitati oarecum similare si uitandu-ne ce reduceri de randament am reusit sa obtinem, am obtinut si un beneficiu de cost”, afirma Bogdan Zinca.

„Avem grija ca intotdeauna sa avem suficiente cheltuieli astfel incat si daca unele proiecte nu ar performa, nu ar inregistra un avans, totusi baza de proiecte sa fie mult mai mare astfel incat sa putem aloca sumele intr-un orizont preferabil. Standardul in piata ar fi cam intr-un an, un an si jumatate sa aloci toate sumele, sa publici raportul de alocare, urmand apoi ca in maxim 2 ani sa publici si raportul de impact. Da, este intr-adevar o constrangere, am putea emite mult mai mult sub aceste formate, dar in acelasi timp ne bucuram faptul ca avem acces la fonduri europene, ca institutiile financiare internationale finanteaza astfel de proiecte la niste costuri mai bune decat ale noastre, aduc si o expertiza care este foarte utila in implementarea acestor proiecte si pe viitor formatul green poate fi adaptat oricaror emisiuni. Ne putem uita si la o emisiune pe piata interna care sa fie <<green>> (obligatiuni verzi – n.r.)”, a mai spus reprezentantul Trezoreriei.

„Nu stiu daca investitorii romani au intr-adevar mandate <<green>>. In strainatate, sunt investitori care au portofolii dedicate. Nu stiu daca fondurile de pensii din Romania care sunt un investitor – ancora au intr-adevar in mandatele de investitii incluse elemente ESG. Investitorii straini au asa ceva.”, a punctat Bogdan Zinca.

Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice?

„Interesul pe transa <<green>> a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN o emisiune in ambele valute, si euro si USD, si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar cu siguranta o emisiune <<green>> daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata”, a spus reprezentantul Ministerului Finantelor.

„Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pee acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data, cand iesi in piata beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a mai adaugat acesta.

„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta (4 octombrie 2024 – n.r.) l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe – 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe <<green>> (obligatiuni verzi). Iar investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar, in acelasi timp, oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect.”,  a precizat Bogdan Zinca.

Emisiunea de obligatiuni a statului roman a fost plasata pe piata nipona in trei transe, din care 22 mld. yeni cu maturitatea de 3 ani, cu un randament de 2,10% pe an, alte 3,6 mld. yeni cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,63%, respectiv 7,4 mld. yeni cu maturitatea de 7 ani si un randament de 3,14%.

Tranzactia a fost intermediata de catre un sindicat format din Daiwa Securities Co.Ltd., Mizuho Securities Co.Ltd., Nomura Securities Co.Ltd. si SMBC Nikko Securities Inc.

Vor fi noi emisiuni Samurai pe piata japoneza?

„Ceilalti emitenti suverani, Polonia, Ungaria, emit cam cu o frecventa de 2 ani. Cred ca o data la 2 ani se pot emite, lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare din Japonia. Un lucru la care sunt foarte atenti este conflictul de la granita. Daca vor fi semne pozitive din aceste doua directii, da, se poate adopta si un program de emisiuni mai anual, dar, uitandu-ne la ce au facut ceilalti emitenti suverani, nu cred”, sustine reprezentantul Trezoreriei.

„Avand in vedere interesul investitorilor, planul a fost daca am putea emite in fiecare an o transa <<green>> pe pietele externe. Dar ne uitam foarte atent in primul rand la proiectul de buget si cum va fi adoptat bugetul pentru ca acolo vom vedea foarte clar care sunt obiectivele de investitii ale fiecarui minister, care sunt sursele de finantare si care este necesarul de finantare din bugetul de stat. Majoritatea proiectelor europene vin si cu o parte de cofinantare care este eligibila, care poate fi finantata din aceste emisiuni de euroobligatiuni.”, afirma acesta.

„Este partea de PNRR care a avut un <<costing>> (calcul al unui cost viitor – n.r.) facut inaintea cresterii accentuate a inflatiei, iar acolo vor mai fi sume care trebuie finantate de stat. Proiectul trebuie investit, dar banii primiti din PNRR sunt aceiasi si atunci trebuie sa vii cu o parte de la bugetul de stat, pe partea de granturi”, a mai spus Bogdan Zinca.

„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune, dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune <<green>> pe pietele externe. Acum din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile <<green>> vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, adauga acesta.

„Statul are insa mult mai multe cheltuieli, si sociale din domeniul sanatatii, educatie plus pensii care nu pot fi finantate din aceste emisiuni. O varianta pe care au adoptat-o si alti emitenti suverani a fost de largire a cadrului prin crearea unui cadru <<sustainable>> (sustenabil – n.r.) unde acolo daca am putea include si cheltuielile din domeniul educatiei, sanatatii, atunci sumele pe care le-am cheltui ar fi mai mari si am putea investi mai mult in baza acelui cadru. Dar asta presupune o actualizare de cadru, sa discutam cu ministerele de linie sa vedem care sunt bugetele, care este necesarul. Apetitul investitorilor exista in piata, tine doar de noi sa identificam acele cheltuieli, sa emitem cat e fezabil ca sa putem cheltui intr-un orizont de timp optim. Putem emite sume foarte mari, dar daca le vom cheltui in 3 – 4 ani atunci pur si simplu am sta cu niste bani pe cont, unde am plati niste dobanzi”, explica reprezentantul Trezoreriei.

„In contextul unor necesitati de finantare din ce in ce mai ridicate, respectiv chiar recent a fost rectificarea bugetara care a estimat deficitul la 6,9% din PIB, necesarul de finantare al statului a crescut in acest an la 217 mld. RON. In acest sens si avand in vedere baza noastra traditionala de investitori, sistemul interbancar, dar care are expunere foarte ridicata pe suveran (pe titlurile emise de catre statul roman – n.r.), un obiectiv in strategia de administrare a datoriei publice a fost diversificarea bazei de investitori.”, a spus Bogdan Zinca.

„Programele de tipul asta pentru populatie sunt de fapt doua programe – unul derulat doar prin Trezorerie si Compania Nationala Posta Romana, iar altul Fidelis de obligatiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti prin intermediul unui sindicat bancar. Un program a inceput in 2018, iar Fidelis-ul in 2020. Rezultatele sunt din ce in ce mai bune. Ca o comparatie, in tot anul trecut suma stransa pe cele doua programe a fost de 21 mld. RON, iar la data prezentei avem strans deja prin cele doua programe 25 mld. RON si pana la sfarsitul anului se poate atinge suma de 30 mld. RON. Oarecum, subscrierile sunt egale pe cele doua programe”, estimeaza acesta.

„Programul Tezaur are o subscriere continua, oricand te poti duce la Trezorerie sa cumperi aceste titluri, iar Fidelis incepand cu acest an va avea 6 emisiuni. Este una in derulare chiar acum, ultima zi de subscriere ar fi maine (11 octombrie – n.r.). Maturitatile sunt standard. Emitem atat in lei, cat si in euro, la maturitati de 1 si 5 ani pe ambele monede, diferenta ar fi pentru moneda locala. Exista o transa destinata donatorilor de sange, care ofera o prima de dobanda de un punct procentual, deci o investitie la un an pentru un donator de sange reprezinta o dobanda de 6,85% neimpozabila. Este o facilitate foarte buna raportata la celelalte conditii din piata, unde poti investi economiile si vedem pe aceste programe subscrieri din ce in ce mai mari”, afirma Bogdan Zinca.

„Sumele atrase prin programele pentru populatie in acest an reprezinta peste 25% din sumele pe care am reusit sa le contractam pe interbancar (de la banci – n.r.). Era piata de baza pe care ne imprumutam. Sunt intr-adevar niste programe care au avut o tendinta crescatoare indiferent ca au fost demarate cel putin programul Fidelis in perioada pandemiei, apoi au trecut si prin perioada conflictului de la granita. Dar vedem un apetit ridicat al persoanelor fizice de a investi in aceste titluri de stat. Deja sunt cunoscute in piata, avem investitori care ne suna in mod curent, sa ne intrebe cand este urmatoarea emisiune Fidelis, din acest motiv am si marit frecventa acestor emisiuni. Si la cum evolueaza lucrurile, vor deveni o componenta, sunt, dar vor deveni o componenta din ce in ce mai importanta”, sustine reprezentantul Ministerului Finantelor.

„Si observam si faptul ca investitorii chiar daca maturitatile cu care investesti in aceste instrumente majoritatea investitiilor sunt la 1 an, investitorii reinvestesc sume, nu avem iesiri din program. Expunerea populatiei pe stat e din ce in ce mai ridicata. Aceasta a fost o modalitate prin care am incercat si am reusit sa diversificam baza de investitori”, a mai spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte in sustenablitate al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KPMG Romania.

Partenerul evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 este Banca Transilvania, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

Sursa: jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Curentul ESG vine din 2025 cu noi valuri catre companii, pragul companiilor care sunt obligate sa vina cu rapoarte de sustenabilitate in 2026 pentru situatia aferenta anului viitor fiind coborat pana la o cifra de afaceri anuala de peste 10 mil. Euro. Banii cu adresabilitate ESG pentru companii sunt disponibili in mai multe formate si pot veni pe canale de finantare diferite dinspre institutii financiare internationale, banci, investitori cu apetit pentru emisiuni de obligatiuni sau fonduri de private equity. Acesti bani au generat un pipeline de tranzactii cu active verzi din ce in ce mai solid pe piata de energie, pe pietele de capital sau pe piata de finantare bancara pentru companii. Insa, fenomenul ESG vine la pachet si cu costuri care nu sunt absorbite de catre piata, ale carei prioritati sunt randamentele obtinute in final de catre investitori si lichiditatea unor astfel de instrumente, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 10 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor in final pentru ca daca nu exista si nu vine din zona clientilor cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation (IFC).

Potrivit acestuia, lucrurile vor ajunge in final la o decizie personala a fiecaruia dintre noi. „Alegi intre un apartament care este verde si unul care nu este verde, chiar daca acela verde este un pic mai scump. Va trebui sa fie o alegere personala a fiecaruia si lucrurile astea se vor intampla. Exista semne ca piata incepe sa fie mult mai constienta de problematica asta. Generatia tanara, in special generatia Z, sunt foarte constienti de lucrurile astea, si sunt sigur ca ele vor influenta nevoia in piata. Si cu cat vor influenta mai mult, cererea va fi mai mare si noi vom veni cu oferte mai mari.”

„Este greu sa generezi proiecte daca cererea nu vine din piata, dar noi venim in majoritatea cazurilor fie ca e vorba de municipalitati, fie chiar si la imprumuturi corporate, venim in anumite conditii cu asistenta tehnica fie ca e vorba de intocmirea modelului financiar, fie ca e vorba studiul de fezabilitate, fie ca e asistenta in pregatirea proiectului si ulterior in implementare. Cred ca in felul asta vom reusi sa stimulam piata si sa crestem volumele”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

„BEI lucreaza cu ambele parti ale bilantului. Noi suntem banca care a inventat conceptul de obligatiune verde. Am fost primii emitenti in 2007, anul acesta am depasit cifra de 100 mld. Euro emise in format verde si sustenabil, deci acele climate awarenesss bonds la care s-au adaugat sustainability bonds ulterior.  Si am emis in vreo 20 de monede de-a lungul timpului. Am trecut si noi prin toate aceste eforturi interne de identificare a proiectelor de raportare a alocarilor si apoi de raportare a impactului. Deci am parcurs toate aceste etape si sunt etape care pot spune ca aduc o oarecare disciplina interna si, mai mult, creeaza acest awareness (notorietate – n.r.) pentru ca, de fapt, daca vreti, beneficiul prim al obligatiunilor verzi la vremea respectiva nici nu puteam vorbi de greenium pentru ca nu exista lichiditate, dar obiectivul principal era sa atragem atentia investitorilor catre obiectivele de politica pe care voiam sa le finantam pentru ca BEI este o banca care implementeaza obiectivele politice ale Uniunii Europene.”, sustine Marius Cara din partea EIB Group.

La nivel de tendinta pe piata, va cobori pe termen scurt pragul de raportare al companiilor dupa cifra de afaceri anuala inregistrata.

„Transpunerea (in legislatia interna – n.r.) a fost putin diferita fata de directiva europeana in sensul in care sunt doua valuri de adoptare – valul 1 care se refera la companiile mari, de interes public, adica firme listate, firme  de stat, institutii financiare, iar valul 2 include restul de companii mari, dar si companiile mijlocii care stim ca in Romania inseamna companii cu cifra de afaceri de peste 50 mil. RON. Deci pragul este destul de jos pentru raportarea de sustenabilitate. Valul 2 inseamna anul 2026 cu raportare pentru anul 2025.”, a subliniat Andreea Vasilescu, Partner, Head of Energy & Natural Resources in cadrul KPMG Romania si Moldova.

Potrivit acesteia, impactul politicilor ESG se transmite si se simte diferentiat de la un sector economic la altul.

„Sunt niste sectoare care sunt mai avansate, si aici ma gandesc la sectorul energetic si la cel de automotive (componente auto – n.r.). Sectorul de automotive mai mult prin prisma faptului ca a fost de mult timp confundat cu factorii disruptivi la nivelul industriei, tehnologii noi, masini electrice, reglementari foarte stricte si foarte multe scandaluri in industrie, care i-au determinat sa se regandeasca. Alt sector este sectorul energetic. Suntem in tranzitia energetica. Ei vor trebui sa conduca aceasta tranzitie energetica si sunt acum in plan de gandire a strategiilor in acest sens. Am vazut multe tranzactii pe piata anul acesta, insa din ce am vazut noi la nivelul clientilor nostri, cred ca mai relevanta este o impartire pe categorii de companii – primele sunt companiile mari, multinationale, filiale ale companiilor multinationale pentru ca in anumite locuri ale lumii s-a inceput mai devreme, companii listate si institutii financiare.”, a punctat Andreea Vasilescu de la KPMG.

Unde este mai mare apetitul investitorilor de pe pietele financiare, pe emisiuni de obligatiuni verzi sau pe obligatiunile clasice emise de catre statul roman?

„Interesul pe transa green (obligatiuni verzi – n.r.) a fost intr-adevar suprasubscrisa de 5 ori, dar avand in vedere ultima emisiune pe care am avut-o pe pietele externe prin programul MTN – o emisiune in ambele valute, si euro si USD – si acolo am vazut o suprasubscriere foarte importanta din partea investitorilor. In acest moment suntem vazuti ca o piata atractiva pentru investitori, dar, cu siguranta, o emisiune green daca am emite-o maine am avea o suprasubscriere foarte ridicata. Noi suntem un emitent frecvent pe piata. Marile fonduri de investitii ne cumpara oricum si in format clasic, si marii investitori. In schimb in momentul in care ei isi recalibreaza portofoliile si vor sa isi duca o mai mare parte a portofoliului pe acea zona, oferta ta fiind limitata pe aceste emisiuni de fiecare data cand iesi in piata, beneficiezi de o suprasubscriere si de niste costuri de finantare mai bune”, a spus Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

„Mie mi-ar fi greu sa estimez cand ar fi urmatoarea emisiune (de obligatiuni verzi – n.r.), dar tinand cont care a fost ambitia, cred ca in anul 2025 vom avea o emisiune green pe pietele externe. Acum, din punct de vedere al mixului, avand in vedere necesarul de finantare, nu cred ca emisiunile green vor deveni majoritare intr-un orizont de timp scurt in emisiunile pe care le va emite statul roman deoarece cadrul suveran pe care noi il avem adoptat este strict un cadru de obligatiuni verzi”, este de parere Bogdan Zinca din partea Ministerului Finantelor.

Oportunitatile investitionale cu unghi ESG aduc insa si randamente sub cele asteptate de catre unii investitori care se uita la o gama mai larga de active.

„Ne-am dori sa avem mai multe IPO-uri, mai multe emisiuni de obligatiuni, daca se poate mai multe cu componente de sustenabilitate. Dar nu avem in momentul de fata mandate sau politici de investitii ale produselor noastre care sa ne oblige sa investim doar in genul acesta de oportunitati. Mai mult din ce observam la nivel global, este o oarecare reticenta fata de subiectul ESG si mai ales fata de subiectul energiei regenerabile pentru ca am vazut un ciclu de piata acolo. In 2021 a fost foarte la moda povestea asta, s-au investit foarte multi bani, erau multe companii la inceput de drum, inovatoare, care dupa aceea in 2022 s-au lovit in piata de diferite realitati – realitatea scumpirii energiei care a mutat prioritatile autoritatilor guvernamentale si ale decidentilor economici, cresterea costurilor de finantare si a dobanzilor au lovit in acest ecosistem si au suferit din punct de vedere financiar si al performantei investitionale. Iar investitorii au ramas putin cu buza umflata in 2022, lucru care a continuat cumva si in 2023 si nici in momentul de fata nu vedem un reviriment al acestui sector. Si investitorii pana la urma, desi povestea este ca se uita si la partea de sustenabilitate, sunt ei si generosi si darnici cu conceptele acestea, dar pana la urma se uita la performanta”, a punctat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider in piata locala de asset management.

„Ideea de sustenabilitate trebuie privita mai simplu din partea companiilor. Si anume as lega-o de faptul ca trebuie sa ne uitam cum dezvoltam economic compania, nimeni nu vrea sa nu se uite la cresterea economica a companiei, dar este important si cum folosim resursele. Practic, la asta se reduce – o companie sa se dezvolte in viitor, dar resursele pe care le foloseste sa fie utilizate in mod judicios astfel incat sa ramana si pentru generatiile viitoare. Pana la urma la asta se refera si raportarile care apar. Pana acum ne uitam la profit, la ultima linie din contul de profit si pierdere, iar acum raportarile care se cer, asta spun in esenta, despre cum ai folosit resursele pe care le-ai avut.”, a subliniat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

De asemenea, procesul de aliniere la atingerea tintelor climatice vine insotit si de riscuri de tranzitie, semnaleaza bancherul ING.

„Daca partenerul tau de afaceri face aceste schimbari in modelul lor de business si se adapteaza noilor conditii cerute de reglementari, cerute de lantul de furnizare, pe langa companiile mici si mijlocii, cred ca la nivel global majoritatea multinationalelor incep sa se alinieze la standardele de sustenabilitate. Aliniindu-se companiile mari, emisiile de CO2 sunt pe 3 paliere – scop 1,scop 2 si scop 3, in care scop 1 si 2 sunt emisiile proprii, iar scop 3 este ceea ce face mediul din jurul tau – clienti, parteneri de afaceri. Si atunci o sa fie presiune destul de mare. Si atunci ce fac? Raman asa si nu incerc sa schimb nimic sau ma aliniez. Uita-te in 2030, fixeaza-ti obiective pe termen lung pana in 2050 astfel incat pas cu pas sa iti adaptezi modelul de business la noile realitati!”,  a spus Marius Gavrea.

 

Topicuri

  1. ESG in finante publice
  2. ESG in investitii
  3. ESG in finantare bancara
  4. ESG in energie
  5. ESG in retail
  6. ESG in logistica & infrastructura
  7. ESG in transport
  8. ESG in restructurare de companii
  9. ESG in debt management
  10. ESG in industrie
  11. ESG in agricultura

 

Finante publice. 

„Acum suntem in procesul de pregatire al raportului de alocare in care aratam investitorilor in ce s-au investit sumele atrase si urmand apoi sa avem si un raport de impact in care fiecare investitor trebuie sa vada suma investita ce impact a avut asupra mediului. Si acesta este un proiect in care cererea din partea investitorilor este foarte ridicata, dar intr-adevar trebuie sa fim foarte atenti cand emitem niste sume de bani, iar volumele pe care le emitem in suveran sunt de ordinul a cel putin 2 mld. Euro pe o transa si trebuie ca intr-un orizont de timp oarecum scurt sa poti sa aloci aceste sume. Ministerul Finantelor are intr-adevar politica mentinerii unui buffer valutar (rezerva financiara in valuta – n.r.), dar iti doresti ca atunci cand ai iesit pe pietele externe si ai emisiune sa poti avea acces la bani pentru ca si acesti bani vin cu un cost, mai bun decat emisiunile clasice dar este un cost pe care ti-l asumi”, a declarat Bogdan Zinca de la Ministerul de Finante.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

„Un alt proiect pe care chiar saptamana trecuta l-am avut a fost prima emisiune de obligatiuni Samurai pe pietele de capital din Japonia. A fost o emisiune de succes pentru o emisiune inaugurala. Am emis trei transe cu maturitati de 3, 5, 7 ani in suma de 33 miliarde de yeni japonezi, care este echivalentul a 200 mil. Euro. In urma feedback-ului primit si de la investitori si de la sindicatul bancar care ne-a sprijinit in intermedierea emisiunii, am luat decizia ca toate transele pe Samurai sa fie transe green. Si investitorii japonezi sunt interesati de utilizarea fondurilor si atunci ne-a bucurat acest lucru, dar in acelasi timp oarecum creste presiunea pentru ca trebuie sa avem suficiente cheltuieli din bugetul de stat care sa se plieze, sa ii putem folosi. Noi avem o alocare pe portofoliu, nu pe proiect. Unii investitori si-ar dori ca din banii lor sa finanteze un anumit proiect, acum insa sumele emise fiind foarte mari este riscant sa iti asumi ca vei finanta strict un proiect”, a precizat Bogdan Zinca.

 

Investitii

Private Equity.

„Piata romaneasca de tranzactii este o piata destul de mica, adica estimarea mea este ca ea este undeva intre 1 mld. si 1,5 mld. Euro daca excludem real estate si energia, nu 3 – 4 mld. Euro cat se vehiculeaza in diverse studii. Si sunt relativ putine companii si tranzactii care sa se potriveasca unui fond care ar fi hard green articolul 9 sau ceva similar. Atunci trebuie sa te adaptezi la piata, motivul fiind ca piata este atat de mica si fondurile sunt atat de mici fata de cele din Vest si esti nevoit sa faci tranzactii unde componenta de ESG o integrezi in componenta de due diligence, dar nu este un factor sau criteriu de baza atunci cand cumperi o companie”, a declarat Dan Farcasanu, Partner la Mozaik Investments.

„Ce se schimba la noi este ca vom face ESG due diligence de acum inainte si nu mai este o optiune, ci este un must. Apoi acel consultant care ne face ESG due diligence trebuie sa vina si cu niste propuneri de imbunatatire a lucrurilor din punctul asta de vedere. Cu cat mergi sa discuti cu institutionali mai mari, cu atat ESG-ul este mai important.”, a spus Adrian Netea, Investment Director la Morphosis Capital.

„Cumva pe la inceputul anului, eram in fundraising (strangerea unui nou fond – n.r.) si am fost recomandati catre un foarte mare asset manager din Londra. Am pregatit prezentarea, portofoliul, strategia, si apoi am avut un call cu cineva din conducerea lor si call-ul a mers cumva de genul asta – Buna ziua! – Buna ziua! Am citit prezentarea, prima intrebare: Sunteti ESG articol 6 sau articol 8? inainte sa ne intrebe cati bani vrem, ce facem sau care este strategia. Prima intrebare a fost despre ESG. Si ne-am dat seama ca lucrurile merg in directia asta din ce in ce mai mult. Cu cat esti mai bine pregatit, ai sanse sa fii mai atractiv si pentru institutionali si pentru banci totodata.”, a punctat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

 

Piete de capital.

A investit IFC in emisiunea recenta a Bancii Transilvania?

„Da. Am fost chiar investitor – ancora, am contribuit si noi cu 50 mil. Euro si restul au contribuit cu 650 mil. Euro, unde am ajutat si noi la strangerea lor”, a spus Cristian Nacu din partea International Finance Corporation.

Banca Transilvania a plasat la 25 septembrie 2024 pe pietele internationale de capital o emisiune de obligatiuni de 700 mil. Euro cu maturitate in 2030, la un cupon de 5,125% pe an. Tranzactia a atras cereri de peste 2,5 mld. Euro din partea investitorilor si a fost intermediata de catre un sindicat format din bancile de investitii  J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta avand si rolul de consultant ESG), iar BT Capital Partners, compania de brokeraj a grupului Banca Transilvania, a fost Co-manager pentru aceasta emisiune.

Fondurile atrase vor contribui la finantarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finantare durabila: sustinerea IMM-urilor din regiuni mai putin dezvoltate din Romania, accesul populatiei la asistenta medicala si educatie, initiative care sustin tranzitia verde – cladiri verzi, proiecte de energie regenerabila, transport, agricultura ecologica.

„Observam o tendinta de specializare, de nisare, zona asta de fonduri de impact, fonduri care urmaresc efectiv anumite obiective, dar acestea aduna probabil bani ceva mai putini decat in trecut, au ajuns la un nivel de amploare de administrare a activelor care nu gaseste neaparat oportunitati extraordinare de a obtine performanta pe termen scurt si se gandesc la termene mai lungi. Si se adreseaza unor investitori care sunt efectiv interesati de acest subiect. Si cealalta tendinta in care ne incadram si noi ca grup Erste Asset Management este zona de integrare a factorilor de sustenabilitate in procesul general de investitii, adica poate nu urmarim in mod dedicat sau focusat doar investitii in companii care sa activeze doar in sectoare sustenabile, mai degraba integram analize de sustenabilitate in procesul de luare a deciziilor de investitie, iar aici strategic grupul nostru este foarte clar si hotarat”, a subliniat Horia Braun Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania.

„Exista si niste obiective, de exemplu, la nivel de an 2030 obiectivul este ca 90% din activele in administrarea grupului Erste Asset Management sa se incadreze in asa numitul articol 8 SFDR, adica sa aiba ca parte din procesul de investitie integrarea factorilor de sustenabilitate.”, a adaugat Horia Braun Erdei.

„Inca nu vedem presiune din partea investitorilor, cerere in Romania de a investi in fonduri de articol 8, articol 9 – fonduri care sa aiba componenta sustenabila declarata si cu transparenta sporita, dar cred ca vom ajunge acolo si vrem sa fim pregatiti”, a mai spus reprezentantul Erste Asset Management.

 

Finantare bancara.

„Noi nu am finantat parcuri de energie regenerabila. Este o volatilitate pe piata. Ma refer strict la dependenta ca si cifra de afaceri de veniturile din energie regenerabila. Avem foarte multe proiecte finantate catre antreprenori din diverse business-uri, care au trecut la a-si inlocui sursa de energie cu energie regenerabila. In industria manufacturiera, consumatori destul de mari ajung sa aiba pana la 30 – 40% din energie in energie regenerabila. Energia este un sector important pentru noi pentru ca este si cel mai emitator ca pondere in emisiile de CO2 echivalent. Sectoare la care renuntam si in ultimul raport al grupului este mentionat este sectorul oil and gas (petrol si gaze). In upstream (explorare si productie – n.r.), ING s-a angajat ferm ca in urmatoarea perioada vor inceta finantarea de deschidere de noi campuri petroliere”,  a punctat Marius Gavrea, Sustainability Manager in cadrul ING Bank Romania.

„Am creat si o expertiza pentru ca lucram de multa vreme in domeniu si avem aceasta abordare sectoriala, avem echipe de specialisti la nivel global si in tara astfel ca ne-a fost destul de la indemana sa intermediem in calitate de consultanti si acea emisiune de obligatiuni verzi pe care Banca Transilvania a pus-o in piata. Prin aceasta noi oferim si consultanta altor jucatori din piata. Iar mai ales pe partea de sustenabilitate, aliantele joaca un rol foarte important, atat cu jucatori din domeniu, cat si cu institutii guvernamentale”, a adaugat Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

 

Energie verde.

„Avem un portofoliu in dezvoltare. Piata este in dezvoltare si ne uitam cum sa ne pozitionam. Pe hartie portofoliul nostru este de 2 GW. (…) Suntem mai degraba in pozitia de investitor. Incercam sa gasim proiecte care au nevoie de investitor la nivelul de development”, a declarat Razvan Popa, CEO Jantzen Renewables.

„In portofoliul pe care l-am vandut catre Petrom, au fost 789 de avize si autorizatii, care trebuie obtinute intr-un termen prevazut de lege, de 12 sau 18 luni depinde cum calculezi. Ca si timp, tranzactia a durat aproape 2 ani (…) Unul din lucrurile care ne-au tinut probabil 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa securizam, sa cumparam practic traseul viitoarei linii aeriene de la statia de transformare noua pana la linia Transelectrica. Trebuie sa obtii niste drepturi reale ca sa treci cu cablul (…) Ne mai trebuia 5 metri iar pentru acei 5 metri liniari ca sa trecem cu cablul pe deasupra, a trebuit sa avem de-a face cu 21 de persoane care erau coproprietari ai acelor 5 metri liniari si sa facem astfel 17 mosteniri la rand.”, a detaliat Razvan Popa de la Jantzen Renewables pe marginea recentei tranzactii de vanzare de active de energie regenerabila catre OMV Petrom.

„Daca in ultimii peste 3 – 4 ani vorbim despre tranzactii cu active ready to build in curs de dezvoltare, acum focusul se muta mai mult pe zona de finantare pe zona de EPC si PPA-uri pentru ca investitorii – the usual suspects din piata noastra – care au venit aici si au avut interes sa investeasca in portofolii, au asigurat deja portofoliile de proiecte pe hartie si acum trebuie sa le si implementeze. Ca si tendinta, ne asteptam la mai putine tranzactii cu active in dezvoltare, mai mult focus pentru a asigura banii pentru a implementa aceste tranzactii, focus pe zona de securizare de PPA-uri pentru a asigura vanzarea energiei pe termen lung si, desigur, in stransa legatura cu finantarea si pe zona de EPC. Ne asteptam sa se mentina efervescenta, dar cumva se muta focusul investitorilor din piata”, a punctat Monica Cojocaru, Partner in cadrul firmei austriece de avocatura Schoenherr.

Despre finantarea proiectelor verzi.

„Comparativ cu primul ciclu investitional in active regenerabile, care s-a intamplat in perioada din 2008 pana in 2012 – 2014, cand interesul din zona finantatorilor era destul de redus, acest ciclu investitional avand in spate cerintele acestea de sustenabilitate, dorinta, intentia cel putin declarativa de finantare este acolo si bancile sunt dispuse sa discute doar ca eu cred ca blocajul intervine cand se discuta despre termenii finantarii”, sustine Monica Cojocaru de la Schoenherr.

„Stim ca sunt finantari care s-au materializat on pure merchant basis, dar acelea sunt putine si presupun sa aibe in spate niste sponsori puternici ca o banca sa accepte sa ia un astfel de risc de piata. Se intampla finantari, dar e un drum de acolo. Si cred ca se va schimba un pic contextul si licitatia de contracte pentru diferenta care se intampla in noiembrie, este vorba de 1500 MW, 500 MW in PPA vant si la care bancile se uita cu interes. Au ceva rezerve vizavi de bancabilitatea acestui contract, dar cred ca se incearca si de o parte si de alta sa se adreseze cumva contractual.”, a punctat avocatul Schoenherr.

 

Retail.

„Toti marii retaileri care sunt parte din asociatia noastra au diverse programe atat de mediu, atat pe parte sociala, cat si pe parte de guvernanta. Pe mediu, as putea sa vorbesc de instalatiile de panouri fotovoltaice, care au fost facute in foarte multe locatii, despre statiile de incarcare masini electrice. Apoi avem aspectul unor programe punctuale respectiv de a ajunge la Zero Waste, de a colecta ulei folosit de a-l recicla, iar unii dintre membrii nostri ofera ca stimulent inapoi legume si fructe daca ne ducem cu uleiul la reciclat.  Pe partea de lanturi de aprovizionare, ne intereseaza sa fie cat mai sustenabile, sa fie cat mai trasabile, iar producatorii sa respecte si ei la randul lor aceste cerinte. Ambalajele sunt unele eco friendly.”, a declarat Roxana Mihai, Senior Counsel in cadrul Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Pentru aceasta raportare pe care o descriem ESG, colegii mei sunt pregatiti. Ce urmeaza sa vina e un pic mai de speriat pentru ca nu stim cum sa implementam noile acte normative care ne vizeaza din punctul asta de vedere. Pentru ca acesta este ultimul interes al Comisiei Europene – clima, tot acest ansamblu al raportarilor ESG, ma refer in mod specific la un regulament 2023 per 1115 care ne-ar fi impus deja de la 1 ianuarie 2025 sa mai raportam un alt aspect in activitatea noastra si anume ca produsele pe care le comercializam sa nu vina din defrisari de paduri dupa sfarsitul anului 2020. Dupa ce toate statele UE au spus ca nu stim cum sa ne adaptam in mod concret la aceste cerinte, pe care le impartasim si le valorizam, insa trebuie niste instrumente, au dat posibilitatea ca timp de 12 luni companiile mari sa isi faca temele pentru aceasta raportare, companiile mai mici 6 luni fata de cele mari. Asadar din 1 ianuarie 2026, respectiv din 30 iunie 2026, vom avea si acest tip de raportare – interzis produse care provin din defrisari dupa 2020”, a precizat reprezentantul AMRCR.

 

Logistica & Infrastructura.

„Legat de sustenabilitate, am observat cu cat jucatorii sunt mai corporatizati, cu atat sunt mai deschisi catre genul acesta de abordare. Dezvoltatorii principali CTP si WDP fac chestia asta, in special CTP care si-a creat o reputatie la nivel regional ca ar avea un mare interes in aceasta zona. Sustenabilitate inseamna pe langa certificari ca vine dintr-o nevoie data de client. Clientul vrea sa aiba mai mult control, mai multa economie, ar prefera sa aiba o sursa de energie mai ieftina, lucru care in momentul de fata nu se intampla. Adica se pun panouri fotovoltaice, avem energie verde, vindem energie verde, dar se vinde la pret de energie reglementata. Trebuie sa fie un randament. Dezvoltatorul nu face asta doar de dragul de a vinde energie mai ieftina, trebuie sa fie o marja si acolo”, a spus Andrei Brinzea, Partner Business Development in cadrul firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

„Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii, din experienta mea cel putin, cu aceasta componenta de sustenabilitate este ca, de obicei, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Adica vreti panou fotovoltaic, vrem. Este necesar ca valorile de chirie sa creasca in Romania cu tot ce trebuie sa mai creasca pe linie. Nu multa lume se bucura, dar costurile astea nu pot fi absorbite”,  a punctat Andrei Brinzea.

„As spune ca ceva mai mult de jumatate din piata de logistica de 7 milioane metri patrati este stoc nou care implicit are aceasta componenta ESG”, estimeaza Lorena Brehuescu, M&A si Leasing Manager la Oresa Industra, bratul de investitii al family office-ului Oresa pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Cat cantareste unghiul ESG la o achizitie, este un elemente obligatoriu sau de culoare?

„Este un element de culoare impus si este un cost pentru ca bancile, finantatorii iti trimit un formular pe care sa il completezi si chiar se uita atent la ce vrei sa achizitionezi si te intreaba acolo daca bifezi acolo cerintele de ESG. Este o cerinta dinspre finantator.”, a spus Lorena Brehuescu de la Oresa Industra.

 

Transport.

„Perspectiva larga nu arata din pacate bine. Ce constatam si nu e nicio sansa sa se schimbe este abordarea complet pe dos la nivel de UE. Nu este ca nu vad padurea din cauza copacilor, au uitat pur si simplu de copaci. Nu vad decat padurea, decat NetZero si mai departe nu mai conteaza. Electricul care este pe moarte in momentul asta pentru ca dupa ce s-au cheltuit sute de milioane pe subventii pe partea de autovehicule, la un moment dat cineva a zis stai ca nu avem statii. Ok, investim si in statii. Nu avem retele de distributie, nu avem retele de transport, nu avem productie sa sustinem milioanele de vehicule. Daca maine toate vehiculele din Romania ar fi electrice nu am avea curent nici pentru industrie, nici pentru casa, dar am avea suficienta energie pentru electric. Transportul pe apa era de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde dintre toate tipurile de transport”, a punctat GabrielTechera, Director Guvernanta Corporativa si Relatia cu investitorii in cadrul TTS (Transport Trade Services), companie listata pee bursa de la Bucuresti.

„Beneficiem de faptul ca la amprenta de carbon suntem de departe la cea mai mica amprenta de carbon dintre toate formele de transport. (…) La nivelul TTS, investitorii institutionali se apropie de 40%, aici fiind fondurile mari de pensii din Romania si dupa ce am fost admisi in indicele Footsie, inclusiv Vanguard a intrat cu 6 fonduri, iar aici vin si asset managerii care au orizonturi scurte sau nu au neaparat orizonturi lungi de investitii ca fondurile de pensii. Pe partea de finantare propriu – zisa suntem in situatia aia fericita in care e coada de banci. Bancile multinationale au anuntat ca de la anul taxonomia va fi un criteriu, dar a venit Banca Transilvania si a zis – Veniti cu plan de aliniere, nu neaparat cu alinierea. Ramane de vazut in 2025 cat de puternic va fi impulsul dat de la UE pentru finantari verzi”, a mai spus reprezentantul TTS.

 

Restructurarea companiilor.

„Inca nu sunt vazute efectele ESG in zona de restructurare si insolventa, dar capata importanta foarte mare. Ca sa dau un exemplu, daca astazi o companie mare intra in procedura de insolventa datorita unui eveniment care ii determina acea stare de dificultate chiar si temporara, un manager de restructurare nu are timp sa faca procesul acesta cap – coada. Lui ii trebuie o cuantificare imediata pentru ca acolo cash managementul este cel mai important lucru. In momentul in care tu trebuie sa pui o cifra acolo, care este impactul si ea nu a ajuns pentru ca nu ai inceput un proces la timp si la cuantificare, aici intra in urmatorul conflict – stakeholderii cand o sa se uite, o sa se uite din punct de vedere al garantiei lor si atunci se pune intrebarea – Ce sa decid? Sa decid ca aloc o parte din ce ar fi trebuit sa imi revina mie ca si creditor bancar din garantia respectiva pentru acest proces ESG, iar daca da, cat este acest lucru? Iar timpul este esential.”, a punctat Nicoleta Mihai, Head of Restructuring and Insolvency, Associate Partner Deal Advisory in cadrul KPMG Romania.

„Cand vorbim despre aceste rapoarte de sustenabilitate, ca vorbim despre CSRD sau SFRD adica din perspectiva companiilor sau din cea a institutiilor financiare sau la momentul acesta despre zona nonfinanciara, care acum se face cu an financiar 2025 si cu raportare din 2026, lumea se uita ca ar fi o zona de timp suficient, dar nu este suficient. O sa vina imediat. Dar si pe partea de nonfinanciar vorbim despre o colectare corecta de data pentru a putea face acea declaratie de sustenabilitate.”, a adaugat consultantul KPMG.

 

Debt management.

„Grupul Kruk la momentul de fata emite obligatiuni care nu au in componenta lor factori ESG, insa obiectivul nostru este sa introducem acest factor in strategia financiara pentru perioada urmatoare. Pe partea de investitii, investitia vine de la grup, nu este locala. Aceste obligatiuni pe care le avem sunt preponderent in Suedia si Polonia. Pe partea de ESG la nivel local sunt multe zone pe care noi le acoperim. Faptul ca unul din indicatorii pe care ii avem este ca pana in 2040 din punct de vedere emisii scop 1 si scop 2 sa ajungem la o reducere de cel putin 70%. ”, a declarat Cosmina Marinescu,. CEO Kruk Romania.

„Doar anul trecut pana la finalul anului am schimbat 85% din masinile pe motorina pe benzina. Un alt aspect pe care l-am atins, am fost prima tara la nivel de grup care am cumparat si momentan avem 15 masini electrice. Este adevarat ca sunt pe Bucuresti, nu am ajuns la nivelul tarii tocmai pentru ca statiile de incarcare nu sunt atat de prezente pentru ca noi acoperim intreaga tara”, a mai spus Cosmina Marinescu de la Kruk.  Ea a adaugat ca firma pe care o conduce a avut si alte initiative in directii precum educatia financiara si scaderea utilizarii hartiei, dar si a salvarii copacilor.

 

Industrie.

„Noi am investit in EMI, ei produc usi industriale. Este o companie bazata in Romania, au o fabrica langa Pitesti. Imediat dupa investitia noastra, cu bani de la noi au cumparat doua  companii in Belgia si in Slovacia, apoi in 2023 am vandut impreuna cu fondatorul 51% din companie catre Innova Capital, care au venit cu o componenta de cash injection destul de semnificativa, mai mult decat am putea noi. De atunci, au mai cumparat inca o companie in Romania si in acest moment compania la nivel de grup face cam 43 mil. Euro si avem in momentul acesta doua tranzactii M&A, doua add-on-uri, una chiar destul de mare si de avansata in pipeline, care daca le vom executa in cateva luni vom ajunge la 70 – 75 mil. Euro pe tot grupul companiei EMI”, a declarat Adrian Netea de la Morphosis Capital.

„Anul trecut, am facut inclusiv la EMI acest carbon foot assesment, anul acesta planificam cum sa reglam lucrurile, cel mai probabil o sa facem un mic parc fotovoltaic langa fabrica noastra de langa Pitesti”, a adaugat reprezentantul managerului de private equity Morphosis Capital.

 

Agricultura.

„Jantzen Renewables este pornit din Jantzen Development, care avea un model de business foarte similar development-ului de regenerabile. Ce facea fundamental era ca agrega teren, construia infrastructura adica punea silozuri, punea electricitate si facea o ferma functionala si o revindea. Grupul Jantzen si-a retinut cumva in proprietate perla coroanei operand in continuare o entitate care se numeste Jantzen Development Agro Cocora, care opereaza 20.000 ha in Ialomita si Constanta, din care vreo 11.000 hectare in proprietate. Acest business al Jantzen Group este un actor important in sustenabilitate. Opereaza cu o tehnologie prin care pamantul nu se ara, se lasa asa peste iarna, asta inseamna din punct de vedere al sustenabilitatii ca nu eliberezi carbonul in atmosfera. Odata ce ai arat inseamna ca ai eliberat carbon in atmosfera (…) Al doilea lucru pe care il face aceasta tehnologie este ca incearca sa adreseze seceta, o problema destul de grava a Romaniei. In Romania, seceta afecteaza foarte mult agricultura si faptul ca nu spargi terenul si nu il ari inseamna ca nu lasi apa sa se ridice din sol. Lasi doua lucruri foarte importante in pamant – carbonul si apa”, explica Razvan Popa, CEO al Jantzen Renewables.

„Exista o piata dezvoltata la nivelul Vestului, pe care Jantzen incearca sa o aduca in Romania, in care facand asta obtine credite de carbon, care sunt tranzactionate pe o piata privata si in momentul de fata una dintre sursele de venit ale acestui business este din vanzarea creditelor de carbon.”, adauga acesta.

„Deja sunt ferme mari in Romania, vorbim de zeci de mii de hectare, care au trecut la aceasta agricultura regenerativa care inseamna lucrari mai mici ale solului, care ajuta la stocarea carbonului in sol si de asemenea mentine umiditatea. Acesta este un model de agricutura sustenabila”, confirma Marius Gavrea de la ING Bank Romania.

 

 

A treia editie anuala a evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE a fost organizata de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul KPMG Romania.

Banca Transilvania este Partenerul evenimentului, iar Vetimex Capital este Supporting Partner.

 

Citeste aici seria de articole THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: ESG bate la usa cu noi valuri de raportare si sunt gata sa ii raspunda investitorii, consultantii, institutiile financiare si companiile mari. Pe langa oportunitatile de afaceri, sustenabilitatea aduce si costuri pe care nu le absoarbe piata, ce are ca prioritati randamentele si lichiditatea. „Exista finantare fie ca vorbim de institutii financiare internationale, fie ca vorbim de finantari publice de care se ocupa Ministerul de Finante, exista presiune din partea legislatiei, insa ceea ce trebuie sa se intample este o schimbare de mentalitate si de obiceiuri ale clientilor pentru ca in final daca nu exista cerinta pentru astfel de produse este inutila toata munca noastra”

Bogdan Zinca, Ministerul Finantelor: Ne putem uita si la o emisiune de obligatiuni verzi pe piata interna, iar in 2025 cred ca vom avea o emisiune de green bonds pe piata externa. Cand va fi o noua emisiune de obligatiuni Samurai pe piata japoneza? Cred ca o data la doi ani se pot emite, dar lucrul acesta depinde si de evolutia politicii monetare nipone si de evolutia conflictului de la granita

Marius Cara, European Investment Bank Group: Am depasit in acest an cifra de 100 mld euro obligatiuni emise in format verde si sustenabil si am emis in vreo 20 de monede. Portofoliul grupului Bancii Europene de Investitii a depasit 4 mld. Euro investitii angajate in Romania, din care Fondul European de Investitii a avut un an record cu 2,1 mld. Euro, iar Romania tara nr. 1 ca volum pentru EIF. Ce tranzactii verzi au fost finantate

Cristian Nacu, International Finance Corporation (IFC): Ponderea activelor verzi in sistemul bancar local este sub 2% ceea ce arata ca piata nu este suficient educata sa ceara astfel de produse. Am finantat in ultimii 3 ani sectorul bancar din Romania cu circa 800 mil. USD in instrumente climatice

Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: Investitorii sunt interesati de oportunitatile investitionale cu componente de sustenabilitate, dar pana la urma se uita la performanta investitiei. Pentru noi, lichiditatea unei investitii este partea foarte importanta cand ne uitam la o tranzactie

Andreea Vasilescu, KPMG: Energia si industria componentelor auto sunt mai avansate fata de alte sectoare in procesele de aliniere la cerintele ESG. In valul al doilea de raportari de sustenabilitate, companiile cu o cifra de afaceri minima de peste 10 mil. Euro vor fi obligate sa vina cu astfel de rapoarte din 2026 pentru anul 2025

Marius Gavrea, ING Bank: Ne adaptam finantarile pentru a sprijini acele proiecte care ajuta clientii nostri sa isi decarbonizeze activitatile proprii. Nu am finantat parcuri de energie regenerabila pentru ca este volatilitate in piata, iar un sector pe care renuntam sa il mai finantam este cel de petrol si gaze

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii din Romania este destul de mica la circa 1 – 1,5 mld. Euro pe an, fara real estate si energie, si atunci esti nevoit sa faci tranzactii unde integrezi componenta ESG in due diligence, dar nu e un factor de baza cand cumperi o companie. Noul fond al Mozaik Investments, cu prima inchidere la o capitalizare de 51 mil. Euro, cauta achizitii de pachete minoritare si majoritare de actiuni in companii cu tichete de 5 – 9 mil. Euro

Adrian Netea, Morphosis Capital: La inceputul anului cand eram in fundraising la fondul al doilea, un foarte mare asset manager din Londra ne-a intrebat daca suntem fond ESG de articolul 6 sau 8 inainte sa ne intrebe cati bani vrem sau ce strategie avem. Avem in pipeline doua tranzactii M&A la EMI, cu care in cateva luni putem ajunge la venituri de 70 – 75 mil. Euro la nivel de grup al companiei fata de circa 43 mil. Euro acum

Razvan Popa, Jantzen Renewables: La portofoliul de energie regenerabila vandut catre OMV Petrom au fost 789 de avize si autorizatii, iar tranzactia a durat 2 ani. Unul din lucrurile care ne-au tinut 6 luni pe tranzactie a fost ca a trebuit sa cumparam practic traseul unei viitoare linii electrice aeriene

Gabriel Techera, TTS (Transport Trade Services): Transportul pe apa era inca de acum 2000 de ani cel mai ieftin si cel mai verde tip de transport. Constatam o abordare complet pe dos la nivelul Uniunii Europene, sunt numai intentii NetZero in loc sa te duci pe lucruri simple cum ar fi rezolvarea dragajului

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Cred ca mai mult de jumatate din piata de logistica, adica peste 3 milioane de metri patrati inseamna stoc nou cu componenta ESG. Si anul trecut si anul acesta ne-am uitat la 3 – 4 tranzactii de marime medie, intre 20.000 si 50.000 metri patrati, si ne intereseaza locatia si infrastructura oferita de proiect. Din stocul nostru de aproximativ 100.000 metri patrati, 35% inseamna M&A, iar restul dezvoltare organica

Cosmina Marinescu, Kruk: Grupul nostru emite obligatiuni care nu au componenta ESG, dar obiectivul este sa introducem in strategia pentru perioada urmatoare. Pe piata de NPL sunt la vanzare 4 – 5 portofolii mari bancare

Roxana Mihai, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Pentru aceasta raportare denumita generic ESG, retailerii sunt pregatiti. Ce urmeaza este un pic mai de speriat – companiile mari vor avea interzis de la 1 ianuarie 2026, iar cele mai mici de la 30 iunie 2026 sa mai vanda produse care provin din defrisari de paduri dupa 2020

Nicoleta Mihai, KPMG: Nu se vad inca efectele ESG in procesele de restructurare si insolventa ale companiilor, dar capata o importanta foarte mare. Ce impact ESG ar putea sa apara pe segmentul rezidential al pietei imobiliare

Monica Cojocaru, Schoenherr: In tranzactiile de pe piata de energie verde, vedem mai des ca se formeaza joint – venture intre investitori mari unde sunt pipeline-uri semnificative de active. Pe partea de finantare a proiectelor verzi, bancile sunt dispuse sa discute, insa blocajul intervine la termenii finantarii

Andrei Brinzea, Cushman & Wakefield Echinox: Problema majora pe care o intampina dezvoltatorii cu componenta de stabilitate este ca, de regula, chiriasii nu vor sa plateasca pentru ea. Vad un impact ESG si pe lantul de aprovizionare din perspectiva productiei, in functie de ce fel de investitori straini se reloca aici – chinezii sunt orientati catre cost, in timp ce germanii sunt foarte atenti la acest aspect

oresa lorena main

Lorena Brehuescu, M&A and Leasing Manager at Oresa Industra, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Lorena Brehuescu, M&A and Leasing Manager at Oresa Industra, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

She is a real estate professional with over 10 years of experience in the industry different areas of expertise: valuation and consultancy, capital markets transactions and leasing. Her background is economics with a master’s in real estate and an MBA in finance, obtained in Italy. Between 2019-2021, Lorena was part of the board of RICS Romania.

During her career, she has worked for reputable companies such as BCR (Erste Group), KPMG Luxembourg and CBRE. In the latest, Lorena has worked also for several transactions in the market covering different types of the commercial properties, the most important being in the logistic and industrial segment.

She is now at Oresa Industra, as M&A and Leasing Manager, where her focus is to grow the real estate portfolio and attract strategic clients in our developments.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.10 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.10 – 11.20 Sustainability trends
11.20 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

morphosis netea

Adrian Netea, Investment Director at Morphosis Capital, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Adrian Netea, Investment Director at Morphosis Capital, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

He is an investment professional with 14 years of experience in private equity, M&A, business valuation, company strategy, financial modeling, and industry analysis.

Adrian started his career in corporate finance consulting, advising entrepreneurs, family offices, and private equity funds on their investments in several Romanian markets. In 2019 he joined Morphosis Capital, one of the most active funds in Romania, as an Investment Manager and was involved in 7 of the 8 transactions of the Fund realized in the past 5 years.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.10 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.10 – 11.20 Sustainability trends
11.20 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

 
If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

About MIRSANU.RO
MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa foto: KPMG.

Nicoleta Mihai, Associate Partner and Head of Restructuring & Insolvency at KPMG in Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Nicoleta Mihai, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency, KPMG in Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

She has over 20 years of experience in consultancy services, civil law and financial and operational restructuring services. Nicoleta and her colleagues in the Restructuring team have supported companies and their stakeholders facing challenging situations by providing services including: Turnaround, Financial restructuring, Independent Business Review (IBR), Liquidity management, Insolvency prevention proceedings, Insolvency procedures and Distressed M&A support.

As a lawyer, Nicoleta has extensive experience in litigation as well as long and ongoing experience in legal project management of complex restructuring and recovery projects, sales of assets and contracts portfolios in business transfer procedures. In terms of Pre-insolvency and Turnaround, Nicoleta has extensive local and cross-border experience within the transport sector, oil and gas, assurance. Nicoleta is also closely involved in the development of legislation and regularly provides training sessions to financial entities as well as giving lectures in seminars and conferences initiated by TMA Romania, UNPIR and INSOL Europe. Before joining KPMG, Nicoleta gained diverse and broad experience with a blue chip corporate foundation, as well as with another Big4 company. and has considerable experience of legal and operational restructuring leadership.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.10 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.10 – 11.20 Sustainability trends
11.20 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking
The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

amrcr main

Roxana Mihai, Senior Counsel at the Association of Large Retail Chains in Romania (AMRCR), speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Roxana Mihai, Senior Counsel at the Association of Large Retail Chains in Romania (AMRCR), is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

The Association of Large Retail Chains in Romania -AMRCR- is the leading professional body representing the interests of the retail industry in Romania since 2004. AMRCR is a prominent member of EuroCommerce and plays an active role in its steering committee, which unites national federations as well as retail and international trade companies from 31 countries. At the national level, AMRCR is a member of Concordia Employers’ Confederation.

An alumna of the Faculty of Law at the University of Bucharest, holding a master’s degree in Contract and Private Law, Roxana has 18 years of extensive legal expertise in both public and private sector, with significant experience in public affairs. For the past five years, she is Senior Counsel at AMRCR, where she actively works at local, national, and international levels to foster open dialogue on issues of shared interest for the retail industry.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.10 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.10 – 11.20 Sustainability trends
11.20 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 
The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024: Care este stadiul procesului de tranzitie si aliniere la setul de politici ESG, ce tranzactii genereaza in piata trecerea la formatele de finantare sustenabila si ce se schimba in economie sub impactul proceselor de atingere a tintelor climatice

Lideri de afaceri, finantatori, antreprenori, investitori, consultanti si avocati de afaceri vor dezbate pe 10 octombrie la evenimentul THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 ce impact au politicile de sustenabilitate asupra marilor sectoare economice si ce schimbari sunt asteptate in modelele de afaceri si de finantare ale companiilor in era ESG.

Evenimentul exclusiv cu prezenta fizica in locatie are ca tema Transition. Sustainable finance. ESG. si este organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul KPMG Romania.

Numarul companiilor care anunta tinte Net Zero creste de la an la an in contextul tintelor climatice asumate de catre blocul european, dar urmarite si de catre alti jucatori geopolitici majori precum SUA, Marea Britanie sau Japonia. Dupa fixarea tintelor, un rol major il au pentru companii planurile de tranzitie, iar aici cheia este cum masori actiunile si performantele fiecarei companii.

Avansul politicilor de sustenabilitate este mult mai vizibil pana acum in sectoare precum pietele financiare si de investitii, precum si pe pietele de energie. Tranzitia energetica capata un contur tot mai clar pe masura ce se inmultesc investitiile si achizitiile de proiecte de producere de energie regenerabila – energie eoliana sau solara. Acest val de extindere masiva a portofoliilor de pe piata de energie vine cu o sustinere puternica din partea bancilor, ceea ce arata perspectiva de crestere pentru finantarea sustenabila in acest sector.

Finantarea in format verde sau sustenabil se vede in volumele de credite si de obligatiuni contractate de catre jucatori din sectorul imobiliar, energie, banci, retele de statii de alimentare, industrie, dar si in planurile de investitii ale companiilor din diferite sectoare care includ componente de instalare de panouri fotovoltaice.

Cealalta fata a tranzitiei arata insa si provocarile pe care le au retelele de distributie din energie, industria auto, dar si alte sectoare intensive de a atinge tintele stabilite de reducere a impactului climatic, de unde se aud si voci care cer redimensionarea perioadelor de conformare.

La acestea se adauga provocarile care vin de pe lanturile de aprovizionare si prioritatile geopolitice, care au si ele impact semnificativ in succesul politicilor de decarbonare.

Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero? Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonatare a unei companii? Ce evolutie inregistreaza finantarea de tip verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica? Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate? Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice?

Cautam raspunsuri de la companii, asociatii de afaceri, investitori, bancheri, fonduri de investitii, antreprenori, consultanti si avocati de afaceri pentru a vedea cum companiile atrag finantari sustenabile si ce planuri de investitii au in procesul de tranzitie si de aliniere la cerintele ESG.

 

AGENDA actualizata a evenimentului este  urmatoarea:

09.00 (EEST) – 10.00 Inregistrare si networking

10.00 – 10.10 Introducere si mesaj de bun venit din partea organizatorului

10.10 – 11.20 Panel Tendinte sustenabilitate

11.20 – 11.50 Panel ESG in Agricultura, Industrie & Energie

11.50 – 12.20 Panel ESG in Transport, Logistica & Distributie

12.20 – 12.50 Pauza de cafea

12.50 – 13.40 Panel ESG in Finantare & Investitii

13.40 – 14.20 Panel ESG in Retail, FMCG & Servicii

14.20 – 14.30 Concluzii

 14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

Pana acum, ne-au confirmat participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

  • MARIUS CARA, Head of EUROPEAN INVESTMENT BANK Group in Romania
  • CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION
  • HORIA BRAUN ERDEI, CEO ERSTE ASSET MANAGEMENT Romania
  • BOGDAN ZINCA, Sef serviciu Contractare Direcţia Generală de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie, MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
  • ANDREEA VASILESCU, Partner & Head of Energy & Natural Resources KPMG Romania & Moldova
  • DAN FARCASANU, Partner MOZAIK INVESTMENTS
  • COSMINA MARINESCU, CEO KRUK Romania
  • RAZVAN POPA, CEO JANTZEN RENEWABLES
  • GABRIEL TECHERA, Director Corporate Governance and Investor Relations Director TTS (Transport Trade Services)
  • MARIUS GAVREA, Sustainability Manager ING BANK Romania
  • ANDREI BRINZEA, Partner Business Development CUSHMAN & WAKEFIELD ECHINOX
  • NICOLETA MIHAI, Head of Restructuring and Insolvency, Associate Partner Deal Advisory KPMG Romania
  • ROXANA MIHAI, Senior Counsel ASOCIATIA MARILOR RETELE COMERCIALE DIN ROMANIA (AMRCR)
  • MONICA COJOCARU, Partner SCHOENHERR Romania
  • ADRIAN NETEA, Investment Director MORPHOSIS CAPITAL
  • LORENA BREHUESCU, M&A and Leasing Manager ORESA INDUSTRA

 

Dezbaterile din cadrul evenimentului se vor concentra asupra următoarelor topicuri: 

  • Care este stadiul planurilor de tranzitie pentru atingerea tintelor Net Zero
  • Cum se masoara eficienta si performanta politicii de decarbonare a unei companii
  • Ce evolutie are finantarea in format verde sau sustenabil in raport cu finantarea clasica
  • Ce provocari stau acum in calea companiilor pentru a-si realiza politicile ESG si de sustenabilitate
  • Care este dinamica ESG pe care o inregistreaza principalele sectoare economice
  • Cum se reflecta politicile ESG in portofoliile investitorilor
  • Finantarea “verde”: Unde sunt costuri mai atractive pentru companii, la credit sau la obligatiuni?
  • Cum ar putea arata mixul de finantare al unei companii care isi atinge tintele climatice
  • Ce impact au lanturile de aprovizionare si riscurile geopolitice asupra politicilor de sustenabilitate

 

 Locatie eveniment:

MIRO Office Building – KPMG Romania, Soseaua Bucuresti – Ploiesti 89A

 

Partenerii acestui eveniment sunt:

  • EVENT PARTNER: BANCA TRANSILVANIA
  • SUPPORTING PARTNER: VETIMEX CAPITAL

 

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 500 RON (100 Euro). Cei interesați să participe sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Pentru MASS MEDIA FREE PASS, va invitam sa ne contactati la office@mirsanu.ro

 

Despre MIRSANU.RO

MIRSANU.RO este primul produs media românesc de ştiri, analize, interviuri şi opinii dedicat exclusiv tranzacțiilor și profesioniștilor din acest domeniu. Oferă informații pe trei direcții principale – fuziuni și achiziții (M & A), finanțări și tranzacții pe piața de capital.

MIRSANU.RO este un produs media de tip B2B (BUSINESS TO BUSINESS) care se adresează executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor și finanțatorilor, respectiv un produs B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) prin informațiile care vizează activitatea comunității de profesioniști din tranzacţii.

 

Cojocaru Monica, Schoenherr main

Monica Cojocaru, Partner at Schoenherr si Asociatii, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Monica Cojocaru, Partner at Schoenherr si Asociatii SCA, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

With 22 years of experience as a lawyer, she specialises in corporate/M&A, energy, infrastructure and regulatory. Monica advises a strong portfolio of clients active in the energy sector, covering oil & gas, electricity (including nuclear power), and renewables. In the renewable energy market, she has advised investors and developers in all phases of the development and operation of wind, photovoltaic, biomass, hydro projects.

Her relevant track record covers advice on M&A transactions, project development, plant operation, regulatory matters, including grid connection, electricity trading, power purchase agreements, operating and maintenance agreements, and support mechanisms. Monica has been involved in various legislation drafting initiatives in the electrical power sector, also covering renewable energy. She is recognised for her activity in M&A and energy by major international legal directories (Chambers, Legal500, IFLR1000).

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.10 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.10 – 11.20 Sustainability trends
11.20 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO
MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa foto: ING.

Marius Gavrea, Sustainability Manager of ING Bank Romania, speaker of of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Marius Gavrea, Sustainability Manager of ING Bank Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Marius joined the ING Bank Romania team in 2015, with the launching of the activity of financing agriculture in the Business Banking segment.

He has almost 25 years of experience in the Agribusiness and Financial sectors, with responsibilities in business development and coordination of sales teams, both regionally and nationally.

Within ING, Marius developed new products, strategies and processes for the agricultural segment and over the last 3 years he has been involved in establishing the sustainable strategy for Business Banking clients. He also played an active role in monitoring lending conditions and structuring financing transactions, as well as in negotiating financing offers. Also, Marius conducted various seminars to inform clients about financing solutions and about the importance of the transitions to sustainable business models.

Starting this month, Marius coordinates the bank’s sustainability activity, which involves the development and implementation of programs that contribute to the protection of the environment and the financial health of customers and the community. He graduated from the Faculty of Mathematics and Informatics of Babes Bolyai University Cluj-Napoca.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:
09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.10 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.10 – 11.20 Sustainability trends
11.20 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 
The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

jantzen popa main

Razvan Popa, CEO of Jantzen Renewables, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Razvan Popa, CEO of Jantzen Renewables, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Razvan is the CEO and shareholder of Jantzen Renewables. Before assuming the CEO role, Razvan Popa served as Partner and Head of Transactions at Jantzen Renewables, where he was instrumental in securing key partnerships and advancing the company’s position in the renewable energy market. His leadership was pivotal in the development and sale of the Helios 1 photovoltaic cluster, one of Southeast Europe’s largest solar energy projects, with a capacity of 710 megawatts DC.

Prior joining Jantzen Renewables he was the head of the M&A department and the Managing Partner of the Bucharest office of the international law firm Kinstellar. He was also regional co-head of the Private Equity Sector within Kinstellar. Razvan’s 25 years career includes positions with NCH Advisors, Alpha Bank and a local law firm. Razvan was involved in significant transactions in various industries and sectors, including agriculture, tech and energy.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.10 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.10 – 11.20 Sustainability trends
11.20 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

 
If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO

 

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

cushman andrei main

Andrei Brinzea, Partner Business Development at Cushman & Wakefield Echinox, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

 

Andrei Brinzea, Partner Business Development at Cushman & Wakefield Echinox, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

With over 18 years of experience in the real estate market, Andrei Brinzea holds the position of Partner, Business Development. In this role, Andrei oversees business development activities, focusing on attracting strategic clients and facilitating key leasing and sale transactions within Land & Industrial Agency. His extensive experience enhances the agency’s sales practices and client advisory services.

Major clients of Cushman & Wakefield Echinox are Bosch, Lidl, Kaufland, Philip Morris, REWE Group, CTP, Global Vision, Baneasa Investment, Air Liquide, VGP, Sameday, Bebe Tei.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.05 – 10.50 Sustainability trends
10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 
About MIRSANU.RO

 

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Portret finante Bogdan Zinca main

Bogdan Zinca, Head of contracting unit, Treasury and Public Debt Department, Ministry of Finance, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Bogdan Zinca, Head of contracting unit, Treasury and Public Debt Department, Ministry of Finance,  is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Bogdan was appointed Head of contracting unit in March 2021 and coordinates the activity of contracting public debt on the domestic and international markets. Starting with February 2017, he joined the contracting unit team as an expert, being focused on the activity of the primary market of government securities.

Prior to joining Ministry of Finance, Bogdan Zinca was an expert within the National Agency for Fiscal Administration for a period of 2 years, before that having an experience of 8 years in the field of accessing European funds in the private sector.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.05 – 10.50 Sustainability trends
10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

The event’s partner is Banca Transilvania. The Supporting Partner for this event is Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 
About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

Sursa foto: KRUK.

Cosmina Marinescu, CEO at KRUK Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Cosmina Marinescu, CEO at KRUK Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

With 20 years of experience in finance and customer care, her career is dedicated to improving financial literacy in Romania and ensuring a balanced economic environment for all market stakeholders.

Leading nearly 700 consultants, Cosmina leverages her extensive expertise in financial services and debt management to promote sustainable spending and financial consciousness. Under her leadership, KRUK Romania has expanded its operations and increased investments in digital transformation, prioritizing a real-time and personalized customer experience.

Cosmina’s innovative approach to debt management has been crucial in shaping the payment processes for over 2 million of KRUK’s clients. Alongside her team, partners, and clients, Cosmina aims to maintain financial market balance and foster a culture of financial performance in Romania.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.05 – 10.50 Sustainability trends
10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

The event’s partner is Banca Transilvania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.
About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

techera tts main

Gabriel Techera, Corporate Governance and Investor Relations Director at TTS, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Gabriel Techera, Corporate Governance and Investor Relations Director at TTS, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Gabriel-Andrei Techera is a seasoned corporate governance and investments professional with a long experience in the capital markets. Gabriel holds a degree in engineering awarded by the  ”Politehnica” University in Bucharest, and an MBA in Finance awarded by the Case Western Reserve University in Cleveland (US).

Since 2021, Gabriel is the Corporate Governance and IR Director at TTS (Transport Trade Services) Bucharest – market leading provider of integrated logistics services for dry bulk freight on the Danube River, where he is in charge of TTS’s capital market, sustainability and communication strategies.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.05 – 10.50 Sustainability trends
10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

The event’s partner is Banca Transilvania.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa foto: European Investment Bank.

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Marius Cara, Head of EIB Group Office in Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Before being appointed as Head of the EIB Group Office in Bucharest, Marius Cara was the Deputy Head of Investor Relations and Sustainable Finance Division at EIB.

His main responsibilities included on-going liaison with investors, rating agencies, credit and market analysts, and general market communication on EIB developments. In the field of green bonds and sustainable funding, Marius is actively following the market and regulatory developments, being directly involved in the marketing of EIB’s sustainable debt products (namely the Climate Awareness Bonds and Sustainability Awareness Bonds), and in promoting the EIB strategy at conferences and investor events.

In 2021 Marius was seconded for period of three years to the European Commission to support its NextGeneration EU funding program. The main objectives of the secondment were to provide knowhow and build capacity in the EC’s investor relations function. Marius joined the EIB in 2006 as Advisor to the Audit Committee and moved to Capital Markets in 2011. Before EIB he worked for several years as internal auditor in the UN system and as a consultant for Pricewaterhouse Coopers.

Marius has a degree in business administration from the Academy of Economic Studies in Bucharest, Romania and he is a chartered accountant (FCCA), as well as a member of the Romanian Chamber of Financial Auditors (CAFR) and of the Romanian Body of Expert and Chartered Accountants (CECCAR). Marius is fluent in English and French, being native speaker of Romanian.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.05 – 10.50 Sustainability trends
10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

The event’s partner is Banca Transilvania.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro.

 
About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

Credit foto:  Dariusz Iwanski.

Dan Farcasanu, Partner of Mozaik Investments, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Dan Farcasanu, Partner of Mozaik Investments, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Dan has over 25 years of private equity and corporate finance expertise in CEE and Romania.

He also worked in other international asset managers such as The Carlyle Group, Resource Partners, GED, Global Finance. Dan did transactions in CEE and Romania, in industries such as fitness, telecom, retail, travel, hospitality or printing.

Dan has extensive experience in M&A, equity and debt finance and capital structures, and finally and most important working with founders and entrepreneurs. He held various Board positions in different industries and the local PE association.

Dan is a member in YPO, Romanian chapter. He is also a member in Romanian Business Leaders, TechAngels and Endeavour Romania.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking
10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal
10.05 – 10.50 Sustainability trends
10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy
11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure
12.20 – 12.50 Coffee break
12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments
13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services
14.20 – 14.30 Final notes
14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

The event’s partner is Banca Transilvania.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 
About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Sursa: Erste Asset Management.

Horia Braun – Erdei, CEO Erste Asset Management Romania, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Horia Braun-Erdei, General Manager and President of the Board of Directors of Erste Asset Management Romania, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Erste Asset Management Romania is part of Erste Group and is the largest asset management company in Romania, having over 5.5 billion RON assets under management through 9 Open-end investment funds registered in Romania and discretionary portfolios management. Moreover, the company offers to Romanian customers a range of over 40 Open-end investment funds managed internationally by its parent company Erste Asset Management GmbH.

Horia joined Erste Asset Management Romania in the current position as of November 2019 and Erste Group in 2017, when he was appointed Chief Economist and Head of Research within BCR, the largest Romanian bank at the time. Before that, Horia spent 9 years in NN Group (formerly part of ING Group), where he held various management roles, including that of Investments Head within ING Pensions, the market leader in private pension funds management in Romania, that of General Manager and Chief Investment Officer of the local branch of NN Investment Partners, as well as a stint filling the role of Chief Investment Officer of NN Investment Partners in the Czech Republic, as an asset manager with over 4 billion EUR of assets under management. Horia’s career began within the National Bank of Romania, where he held positions in various departments specialized in macroeconomics and monetary analysis and where he also acquired his first experience in management as head of departments within the newly founded Macroeconomic Modelling and Forecasting Division.

Throughout his career in the financial industry, Horia was involved in a number of important projects among which: the setting up of the required economic modeling, analysis and forecasting framework for the Romanian central bank’s adoption of the inflation targeting monetary policy regime under which it has been operating since 2005, the setting up from scratch of the investment department of the ING Pension Fund, the launch and the bank distribution of the first mutual funds of ING Group invested in the Romanian market, the centralization of the management of insurance and mutual fund portfolios from 4 countries (Czechia, Slovakia, Hungary and Romania) on a common, state-of-the-art platform.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

 

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking

10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10.05 – 10.50 Sustainability trends

10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy

11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure

12.20 – 12.50 Coffee break

12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments

13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services

14.20 – 14.30 Final notes

14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

The event’s partner is Banca Transilvania.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

nacu main

Cristian Nacu, Senior Country Officer at International Finance Corporation, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Cristian Nacu,  Senior Country Officer of International Finance Corporation, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024.

Romanian born and educated, with more than 25 years of experience in private equity, investment banking and privatization, Cristian Nacu is one of the most experienced and respected managers and investment professionals in the region. Since 2018, he is Sr. Country Officer for Romania of International Finance Corporation, an institution of the World Bank Group, returning to IFC after 13 years. Previously, between 1999 and 2005, Cristian Nacu worked at IFC as an investment professional.

For 12 years, between 2005 and 2017, he has been Partner in Enterprise Investors, one of the largest and oldest private equity firms in Central and Eastern Europe and he managed EI’s Representative Office in Romania. For the last two years of this period, he has been senior advisor of the President of the firm. Enterprise Investors has been one of the most active and successful private equity investors in CEE and Romania.

Cristian Nacu had also a prestigious non-profit activity being board member or chairing many professional or non-profit organizations. He is currently a Board member of Junior Achievement Romania, one of the worlds largest educational organizations for entrepreneurial skills and a Board member of the Romanian America Foundation, the largest American grant making foundation in Romania, investing in entrepreneurship, education and community development. He is also one of the founders of Re-Think Romania, a think tank dedicated to transforming Romania.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

 

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking

10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10.05 – 10.50 Sustainability trends

10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy

11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure

12.20 – 12.50 Coffee break

12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments

13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services

14.20 – 14.30 Final notes

14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

Sursa: KPMG.

Andreea Vasilescu, Partner and Head of Energy & Natural Resources KPMG in Romania and Moldova, speaker of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024

Andreea Vasilescu, Partner, Member of the Board KPMG in Romania and Moldova and Head of Energy & Natural Resources, is one of the speakers of THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024, an event dedicated to the changes and challenges generated by sustainability in business models and financing models of the companies.

Andreea has been with KPMG in Romania since 2002 and has a broad experience in working with large Romanian companies as well as international groups operating in Romania, mainly from the energy and utilities sector.

Andreea’s main background is in audit, and since January 2024 she is leading the Energy & Natural Resources sector in KPMG Romania and Moldova. She also has experience in capital markets transactions, as she has participated as an auditor in listing companies on the Bucharest and London stock exchanges.

On October 10, 2024, THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2024 will be hosted by MIRSANU.RO transaction journal with the support of KPMG in Romania.

The agenda of this exclusively OFFLINE event for business leaders, entrepreneurs, bankers, investors, advisors and other important stakeholders involved in the sustainability chain will be as follows:

 

09.00 (EEST) – 10.00 Registration and networking

10.00 – 10.05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10.05 – 10.50 Sustainability trends

10.50 – 11.50 ESG in Agriculture, Industry & Energy

11.50 – 12.20 ESG in Transport, Logistics & Infrastructure

12.20 – 12.50 Coffee break

12.50 – 13.40 ESG in Finance & Investments

13.40 – 14.20 ESG in Retail, FMCG & Services

14.20 – 14.30 Final notes

14.30 – 15.30 Lunch & Networking

 

The event’s partner is Banca Transilvania.

 

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Noul Country Managing Partner al PwC Romania, anuntat public cu mai putin de 24 de ore inainte de inceperea mandatului  

Daniel Anghel si-a inceput pe 1 octombrie 2024 mandatul de Country Managing Partner al PwC Romania, pozitie ocupata pana astazi de catre Dinu Bumbacea, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Anuntul de inlocuire a lui Dinu Bumbacea cu Daniel Anghel pe cea mai inalta pozitie de conducere a subsidiarei locale a uneia dintre cele mai mari firme de audit si consultanta din lume a fost facut public cu mai putin de 24 de ore inainte de inceperea mandatului noului Country Managing Partner al PwC Romania.

Schimbarea anuntata brusc la conducerea PwC Romania este una fara un precedent similar recent la un astfel de nivel, avand in vedere ca noile mandate de conducere sunt anuntate, de regula, de catre departamentele de comunicare cu mai multe luni inainte ca mutarile sa devina efective.

”Sunt foarte onorat sa preiau rolul de Country Managing Partner al PwC Romania. Este un mare privilegiu, dar si o mare responsabilitate sa conduc cea mai proeminenta firma de consultanta locala cu o echipa de profesionisti remarcabili. Sunt increzator ca vom continua sa crestem, sa construim incredere, sa cream valoare si sa rezolvam probleme importante pentru economie si societate, sa contribuim la dezvoltarea mediului de afaceri si sa fim implicati in dezbaterea publica. Economia Romaniei are numeroase oportunitati si am convingerea ca o mentalitate orientata spre inovatie si colaborare creeaza premisele pentru crestere si competitivitate in viitor, cu beneficii pentru toti”, a declarat Daniel Anghel in cadrul comunicatului de presa al PwC Romania.

Potrivit sursei citate, Dinu Bumbacea va continua in cadrul PwC Romania ca Partener si Lider al Departamentului de Consultanta pentru Afaceri.

”Le multumesc colegilor si clientilor nostri pentru increderea pe care mi-au acordat-o in acesti ani in care am avut rolul de Country Managing Partner al PwC Romania, firma in care mi-am inceput cariera in urma cu peste 30 de ani. A fost cea mai mare onoare a carierei mele profesionale sa conduc o echipa extraordinara alaturi de care am obtinut rezultate remarcabile intr-o perioada marcata de pandemie si alte crize suprapuse care au insemnat multe provocari atat la nivel profesional, cat si personal, dar pe care le-am depasit cu succes si care ne-au facut mai puternici impreuna”, a declarat Dinu Bumbacea.

Dinu Bumbacea a preluat cea mai importanta pozitie in ierarhia PwC Romania la 1 iulie 2021, post ocupat pana atunci de catre Ionut Simion, care si el a ramas mai departe in companie. Anuntul numirii lui Dinu Bumbacea in fruntea PwC Romania a fost facut pe 31 martie 2021, cu trei luni inainte ca mutarea sa devina efectiva.

Acest termen de 3 luni inainte de inceperea mandatului este unul uzual, daca avem in vedere ca si Ionut Simion a fost anuntat pe 24 aprilie 2015 ca urma sa preia de la 1 iulie 2015 pozitia ocupata pana atunci de catre Vasile Iuga.

Schimbarea brusca de conducere de la PwC Romania surprinde si sub alt aspect comparativ cu predecesorii lui Dinu Bumbacea. Mandatul de Country Managing Partner al PwC Romania a fost de 3 ani in cazul lui Dinu Bumbacea, in timp ce anterior Ionut Simion a ocupat această pozitie in perioada 2015 – 2021, iar Vasile Iuga a preluat aceeasi pozitie de la Jean Pierre Vigroux la 1 iulie 2004 si a pastrat-o timp de 11 ani.

Atat Dinu Bumbacea, cat si Daniel Anghel ocupa pozitii de conducere in cadrul unora dintre cele mai influente organizatii de afaceri din Romania.

Daniel Anghel a primit in vara inca un mandat de presedinte al Consiliului Investitorilor Straini (FIC). La randul sau, Dinu Bumbacea a fost ales in aprilie 2024 vicepresedinte al Camerei de Comert Americane in Romania – AmCham Romania.

Daniel Anghel s-a alaturat PwC Romania in 1997, iar in ultimii sase ani a condus  departamentul de Consultanta Fiscala si Juridica, lucrand in proiecte complexe pentru companii multinationale si locale din sectoare diverse. Acesta este licentiat in stiinte economice al Academiei de Stiinte Economice (ASE) din Bucuresti si detine un certificat profesional in management la Open University prin intermediul London Business School, respectiv o specializare in management la INSEAD.

Prezenta la nivel local din 1991, echipa PwC Romania si Moldova numara acum peste 800 de profesionisti, coordonata de catre 26 de parteneri, avand birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Chisinau.

Sursa: KPMG.

Noi numiri la nivel de leadership la KPMG in Romania si Moldova

KPMG Romania si Moldova are placerea sa anunte promovarea unor profesionisti de exceptie in functiile de Partener si Partener Asociat. Aceste numiri subliniaza evolutia noastra continua si angajamentul ferm fata de excelenta. Extinderea echipei de leadership reflecta performantele deosebite ale companiei si ne consolideaza capacitatea de a oferi clientilor nostri servicii de valoare. Suntem increzatori ca noii Parteneri si Parteneri Asociati vor juca un rol esential in viitorul nostru, contribuind la strategia de dezvoltare si intarind pozitia noastra pe piata serviciilor profesionale.

 

Andreea Niculae, Partener, Advisory

Andreea aduce cu ea 23 de ani de experienta valoroasa in consultanta de afaceri si in implementarea unor solutii informatice complexe. De-a lungul carierei sale, a sprijinit transformarile digitale ale clientilor din diverse industrii, atat la nivel national, cat si regional. Andreea este dedicata clientilor nostri in procesul de alegere si integrare a celor mai potrivite solutii tehnologice, tinand cont de nevoile lor de business, dar si de cerintele de reglementare si securitate.

 

Ioana Zenaida Rizea-Popp, Partener, Audit

Cu o cunoastere detaliata a reglementarilor financiare si o abordare inovatoare, Ioana a fost mereu un partener de incredere pentru clientii KPMG. De-a lungul carierei sale, a demonstrat abilitati exceptionale in audit si coordonarea echipelor, reusind mereu sa personalizeze serviciile pentru a raspunde eficient nevoilor clientilor nostri. Pe langa expertiza profesionala, Ioana a jucat un rol crucial in formarea noilor generatii de lideri, un aspect care reflecta perfect valorile KPMG.

 

Irina Rubeli, Partener, Audit

Irina are o experienta vasta de peste 18 ani in auditul financiar, avand un parcurs impresionant in cadrul KPMG. Prin activitatea sa, a contribuit la consolidarea increderii pe pietele financiare, avand in portofoliu clienti importanti din domeniul bancar si al fondurilor de investitii. Irina si-a consolidat cariera printr-o experienta internationala in Luxemburg, unde a coordoonat activitatile de audit desfasurate in mai multe tari, pentru un mare grup imobiliar. Pasionata de oameni, Irina a investit in dezvoltarea acestora inca de la primele etape ale carierei sale, facilitand traininguri tehnice si soft skills in cadrul KPMG la nivel local, regional si pentru clienti. Irina  face parte, de asemenea, din echipa de coaching intern din KPMG.

 

Mihaela Ionescu, Partener, Markets

Mihaela vine cu o experienta de peste 20 de ani, dintre care multi in functii de CFO in companii de top. Proiectele de transformare pe care le-a condus, precum optimizarea proceselor de afaceri si migrarea catre centre de externalizare, au adus rezultate impresionante. In rolul sau actual de Head of Markets la KPMG, Mihaela colaboreaza strans cu echipele de leadership ale clientilor nostri, pentru a intelege mai bine provocarile cu care acestia se confrunta si pentru a dezvolta solutii inovatoare care sa le ofere sprijinul de care au nevoie.