Arhiva etichetelor: IPO

purcari ipo bvb tabel main

Producătorul de vinuri Purcari confirmă oficial intenția de listare pe bursa de la București. Fondul american de investiții Horizon Capital, IFC și fondatorul Victor Bostan pun la vânzare până la 49% din acțiunile Purcari Wineries Plc într-o tranzacție așteptată în primul trimestru al acestui an. Firmele de avocatură RTPR Allen & Overy, CMS și Leroy și Asociații lucrează pentru listarea Purcari la BVB

Purcari, unul dintre cei mai importanți producători de vin din regiune, a anunțat pe 15 ianuarie că oferă pentru vânzare pe bursa de la București până la 49% din acțiunile Purcari Wineries Plc în cadrul tranzacției sale de listare.

“Oferta va consta dintr-un număr de până la 9.800.000 de acțiuni oferite existente reprezentând până la 49% din numărul total de acțiuni existente ale Societății. Societatea nu își va majora capitalul social în cadrul ofertei publice și nu va primi niciun fel de fonduri rezultate din ofertă”, au precizat reprezentanții companiei.

Purcari intenționează să solicite admiterea acțiunilor sale la tranzacționare în categoria Acțiuni Internaționale pe Piața Spot Reglementată administrată de Bursa de Valori București, în urma încheierii cu succes a ofertei.

Oferta se așteaptă să fie finalizată în primul trimestru al anului 2018, au spus reprezentanții Purcari.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 14 ianuarie 2018 că producătorul moldovean de vinuri Purcari intenționează să se listeze pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în care din consorțiul de intermediere fac parte Raiffeisen și Swiss Capital.

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală pe acest segment de 26%, potrivit unei cercetări Nielsen, susțin reprezentanții companiei.

Oferta se va adresa publicului de tip retail și investitorilor calificați din România și investitorilor calificați internaționali, din afara Statelor Unite ale Americii potrivit Regulamentului S din Legea privind Valorile Mobiliare din Statele Unite ale Americii. Informații detaliate privind Oferta se vor publica în cadrul prospectului, de îndată ce acesta este aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urmând delegarea pentru aprobarea Prospectului primită de la Comisia de Valori Mobiliare din Cipru (CyCVM).

Raiffeisen Bank România va acționa în calitate de Coordonator Global Unic și Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, iar Swiss Capital va acționa ca Deținător Comun al Registrului de Subscrieri, au mai precizat reprezentanții Purcari. Firma de avocatură RTPR Allen & Overy asigură consultanța emitentului în tranzacție în timp ce intermediarul ofertei mizează pe serviciile de asistență juridică ale CMS Cameron Mc Kenna, iar IFC lucrează alături de avocații Leroy și Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Victor Bostan, fondator și director general al Purcari, a declarat: “Am sărbătorit anul trecut 190 de ani de la înființarea Purcari. Este pentru mine un prilej de mare mândrie și în același timp de mare smerenie, să conduc compania și echipa noastră în această nouă etapă, aceea de companie listată. Viziunea noastră este să devenim liderul incontestabil pe piața vinului în ECE (Europa Centrală și de Est – n.r.), desfâtând consumatorii noștri cu vinuri excelente și oferindu-le o valoare superioară pentru prețul plătit. Astăzi, vinurile noastre sunt un lux accesibil, de care se bucură clasa medie aflată în continuă creștere în ECE, care nu își poate permite mereu o mașină extravagantă sau o vacanță exotică, dar cu siguranță poate avea acces la un vin de top pentru a sărbători un moment special. Ne-am dezvoltat într-un ritm rapid, spre bucuria acționarilor noștri, deși consider că suntem abia la început de cale. În România se consumă circa șase litri de bere și băuturi spirtoase pentru fiecare litru de vin, în timp ce în Polonia raportul este de 18 la 1, deci mai avem mult de lucru, mai ales după ce am intrat în segmentul vinurilor spumante anul trecut.”

Pe fondul creșterii robuste a consumului în Europa Centrală și de Est și în special în România, Purcari a înregistrat o rată medie de creștere a veniturilor de 34% în perioada 2014-2016, cu rate medii anuale de creștere de 55% în România, 49% în Polonia, 44% în Moldova,15% în Cehia și Slovacia.

“Suntem privilegiați să îl susținem pe Dl. Bostan și echipa sa încă din 2010. IPO-ul este o oportunitate pentru Horizon Capital de a monetiza o parte din această investiție, spre încântarea investitorilor fondului nostru, menținând în același timp o participație importantă în companie, pentru a profita de creșterea viitoare. În ultimii șapte ani, Purcari a demonstrat o inventivitate și o capacitate de execuție extraordinare. În ciuda faptului că au pierdut o parte importantă a afacerilor lor din Rusia, CSI, ca urmare a devalorizărilor regionale și a contracției economice din acea zonă, au atins o rată de creștere și profitabilitate cu adevărat impresionantă, depășind cu mult așteptările în ECE. Obsesia companiei cu privire la satisfacția consumatorilor, oferind un raport calitate preț excelent, și comunicarea acestor valori prin campanii de marketing cu adevărat remarcabile, a devenit un model de urmat pentru multe dintre companiile noastre din portofoliu. Suntem dornici să ne continuăm munca alături de management și încântați că noi acționari ni se vor alătura după acest IPO”, a declarat Lenna Koszarny, partener fondator și director general al Horizon Capital, acționarul majoritar al Purcari.

Dacă toate acțiunile oferite spre vânzare vor fi cumpărate de către investitori în cadrul ofertei publice, participația Horizon Capital ar urma să scadă de la 63,55% la 22,69%, cea a IFC de la 6,4% la 3,27%, în timp ce fondatorul companiei Victor Bostan ar urma să dețină 25% față de 30% în prezent, conform datelor făcute publice de către companie. Afacerea a fost fondată de către Victor Bostan și pentru a se dezvolta a atras ulterior investiții de capital din partea IFC în 2008, în valoare de 5 mil. Dolari, iar apoi din partea fondului american de investiții Horizon Capital, care a venit cu un capital de 18 mil. Dolari în 2010 în companie.

Purcari promite investitorilor că intenționează să adopte o politică de dividende progresivă, profitând de nivelul scăzut de îndatorare și de fluxuri de numerar sănătoase.

“Pentru anii următori, presupunând absența unor condiții de piață excepționale sau a unor nevoi semnificative de finanțare, Consiliul de Administrație intenționează să recomande Adunării Generale a Acționarilor distribuția de dividende reprezentând 50% din profitul distribuibil anual, în conditiile legislației aplicabile”, afirmă reprezentanții firmei.

De asemenea, reprezentanții Purcari anunță ca obiectiv strategic construirea jucătorului nr. 1 în sectorul de profil din piața Europei Centrale și de Est, atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții.

„Societatea intenționează să acționeze consolidând piața atât prin creștere organică, cât și prin fuziuni și achiziții. Experiența semnificativă de creștere prin achiziții, având în vedere că grupul societății a fost format în urma a cinci achiziții succesive în cursul anilor 2000”, precizează reprezentanții Purcari.

Purcari rezultate tabel

Nivelul ridicat al creșterii afacerii s-a menținut în primele 9 luni ale anului 2017, în care compania a crescut cu 35% pe an, creșterea în România accelerând la 69% față de aceeași perioadă din 2016.

Compania beneficiază de o bază sustenabilă de cheltuieli reduse și de o ofertă abundentă de struguri de calitate, pentru a desfășura o afacere extrem de profitabilă. Marja EBITDA pe primele 9 luni 2017 a fost de 33%, în timp ce marja de profit net a crescut la 23%, crescând cu 29%, respectiv 55%, față de aceeași perioadă din 2016. Purcari a raportat pentru 2016 venituri de 106,8 mil. lei, EBITDA de 37,1 mil. lei și un profit net de 23 mil. lei.

Anunțul Purcari privind intenția de listare vine pe un val favorabil unor astfel de tranzacții după ce pe bursa de la București au avut loc listări private majore în mai puțin de un an, reprezentate de intrarea Medlife din sectorul serviciilor medicale private (decembrie 2016), Digi Communications NV din piața de telecomunicații (mai 2017) și Sphera Franchise Group din piața lanțurilor de restaurante (noiembrie 2017).

Toate aceste tranzacții de listare, ca și cea anunțată de către Purcari, merg însă pe tiparul unor tranzacții de exit fie a unor investitori financiari, fie a unor acționari minoritari, fără a aduce însă capital proaspăt în companii.

Sphera Franchise Group IPO tabel main

Sphera Franchise Group a demarat astăzi oferta de vânzare a unui pachet de 25,3% din acțiunile companiei pe bursa de la București. Prețul de ofertă evaluează între 211 și 278 mil. Euro compania care deține o cotă de piață estimată de peste 22% pe segmentul lanțurilor de restaurante. Costurile cu vânzările și salariile pun cele mai importante presiuni asupra marjelor afacerii, punctele forte fiind fluxul de numerar și gradul redus de îndatorare

Sphera Franchise Group, compania care operează lanțurile de restaurante KFC și Pizza Hut, a început de astăzi să deruleze oferta de vânzare a unui pachet de 25,34% din acțiuni în cadrul uneia dintre cele mai mari listări private de pe bursa de la București.

Astfel, acționarii Lucian Vlad și Nicolae Badea vând în cadrul tranzacției de listare un pachet de 22,34%, respectiv 3% din acțiunile pe care le dețin în companie, urmând să își marcheze astfel un exit parțial din afacerea Sphera Franchise Group.

Acțiunile sunt oferite spre vânzare investitorilor la un preț ce variază între 25 lei și 33 lei pe acțiune, în condițiile în care investitorilor persoane fizice li se oferă un preț fix de subscriere de 33 de lei pe acțiune, în timp ce investitorii instituționali pot subscrie la orice cotație doresc în intervalul prețului de ofertă.

Oferta de vânzare a pachetului de 25,34% din Sphera Franchise Group evaluează astfel compania între un prag minim de 211 mil. Euro și un prag maxim de 278 mil. Euro.În acest context, veniturile nete pe care acționarii vânzători le-ar putea obține de pe urma listării companiei pe bursa de la București sunt estimate până la 311 mil. Lei (circa 67,6 mil. Euro).

În acest moment, acțiunile companiei sunt deținute de către Radu Dimofte (43,67%), Lucian Vlad (33,33%) și Nicolae Badea (23%), care vor rămâne acționari în afacere și după listarea pe bursă și, implicit, după atragerea unor noi investitori.

Compania are consultant financiar banca de investiții Rothschild, iar sindicatul de intermediere este format din Wood, Raiffeisen și Alpha Finance. De asemenea, casa austriacă de avocatură Schoenherr asigură consultanța juridică a emitentului, iar consorțiul de intermediere are alături pe avocații RTPR Allen & Overy. Aceleași roluri cu Schoenherr de partea emitentului, iar RTPR Allen & Overy de partea consorțiului de intermediere din care făcea parte Raiffeisen și Wood au fost distribuite și la listarea Medlife din decembrie 2016, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pachetul de acțiuni scos la vânzare este alocat în două tranșe, cea a investitorilor de retail care au o porție de 15% din acțiunile ofertate, iar restul de 85% este oferit investitorilor instituționali precum fonduri de pensii, fonduri de investiții sau instituții financiare internaționale. Perioada de derulare a ofertei este între 24 octombrie și 2 noiembrie.

Listarea Sphera Franchise Group vine, dealtfel, pe un val de tranzacții de intrare pe bursă a unor companii private mari, prin intermediul cărora investitorii au acces la investiții în sectoare noi precum servicii medicale private, telecom, acum sectorul de restaurante și alimentație publică.

Până acum, atât vânzarea de pachete minoritare la MedLife, Digi și acum la Sphera Franchise Group a însemnat exitul parțial sau total al unor acționari din companie, fără să implice și majorări de capital pentru aceste companii.

Sphera Franchise Group este o companie cu o cotă de piață agregată de 22,4% pe segmentul lanțurilor locale de restaurante, fiind al doilea jucător ca mărime după McDonald’s cu 24,6%, conform unei cercetări de piață Euromonitor publicate în prospectul de listare a companiei.

În 2016, compania malteză Premier Capital, parte a grupului Hili Ventures și francizat al McDonald’s, a plătit grupului american 65,3 mil. dolari pentru 100% din acțiunile Mc Donald’s România, liderul pieței de restaurante, cu 66 de restaurante și un profit de 11,02 mil. dolari la 31 decembrie 2015.

Dintre cele două mari rețele operate de către Sphera Franchise Group, KFC ocupă o cotă de 15,2%, iar Pizza Hut de 7,2%, urmați de jucători precum Fornetti (5,2%) sau jucători mai nou intrați pe piață precum Starbucks (3,3%), Subway (2,7%) și Salad Box (2,5%).

Piața restaurantelor este foarte fragmentată, dominând jucătorii independenți care acaparează circa 92% din piață, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Primele zece mărci cumulează două treimi din piața lanțurilor de restaurante.

Sectorul de servicii alimentare din România este de circa 17,8 mld lei pe an (3,9 mld. euro), cu o rată medie anuală de creștere de 4,6% estimată de către consultanții Deloitte pentru perioada 2017 – 2022.

Potențialul de creștere al pieței de profil îi permite companiei să deruleze planuri de extindere, care mizează pe deschiderea a 51 de restaurante KFC, 44 de unități Pizza Hut până la finele lui 2022, iar pentru proaspăta marcă Taco Bell intrată în portofoliu sunt luate în calcul 14 unități până la finele lui 2021.

Pentru deschiderea de noi locații, compania vizează în cazul rețelei KFC orașe cu puțin sub 100.000 de locuitori, pentru Pizza Hut sunt luate în calcul localități sub 150.000 de locuitori, mai ales centre comerciale, iar pentru Taco Bell planurile vizează București și alte orașe de peste 200.000 de locuitori precum Constanța, Cluj sau Timișoara.

Compania operează cele trei rețele în baza unor francize contractate de la compania americană Yum. Firma locală plătește lunar către Yum redevențe de 6% din vânzări în baza contractului de franciză.

Planurile de extindere fac parte din angajamentele luate față de Yum și vizează nu doar piața din România, ci și din Italia.

Modelul de afaceri al Sphera Franchise Group se bazează pe încasări imediate de numerar sau plăți cu cardul din vânzări, ceea ce îi oferă o poziție puternică de lichiditate. De asemenea, stocurile sunt menținute până la două săptămâni, iar plățile către furnizori au termene între 45 și 60 de zile.

Lichiditățile astfel obținute finanțează nevoile de capital de lucru, în timp ce finanțarea bancară este utilizată pentru investiții în deschiderea de noi locații.

Compania are un împrumut de la Alpha Bank România, din care face trageri pentru investiții, iar din cercul său de bănci mai fac parte BRD și UniCredit Italia. Compania își plasează o parte din numerar în depozite la bancă.

Dobânda la împrumutul bancar este de 2,85% peste dobânda Euribor la 3 luni.

Cum încasările companiei sunt în lei, iar rambursarea creditului de la Alpha Bank se face în euro, iar plata redevențelor către Yum în dolari, compania este expusă unei fluctuații de curs valutar, care este însă un risc limitat având în vedere poziția de lichiditate a Sphera Franchise Group.

Cele mai importante costuri care pun presiune pe marjele de profit ale afacerii sunt costurile cu vânzarea, care au o pondere de 35,6% din vânzările proforma pe 2016, respectiv costurile cu forța de muncă care înseamnă alte 17,9% din vânzările proforma din 2016.

În ultimii șapte ani, salariul minim brut s-a dublat de la 600 la 1450 lei, pe fondul unui deficit de forță de muncă în sectorul de alimentație. O nouă majorare a costurilor cu salariile este așteptată să apară și în continuare pe măsură ce vor fi deschise locații noi.

Sphera Franchise Group număra la 30 iunie un personal format din 3.753 de angajați față de 2.572 de oameni la 31 decembrie 2014, creșterea de personal fiind justificată prin deschiderea de noi locații.

Din cele 104 locații aflate în rețea la 30 septembrie, numai una singură era în proprietate, restul fiind închiriate majoritatea pe termen mediu, ceea ce face ca evoluția pieței imobiliare și a chiriilor să aibă influență asupra costurilor companiei.

Compania a plătit dividende în primele șase luni ale anului de 46,2 mil. Lei către acționari, iar profitabilitatea afacerii este unul dintre cele mai importante argumente în cadrul tranzacției de listare, alături de gradul de îndatorare redus.

Sphera Franchise Group urmează să constituie fondul de rezervă, conform prevederilor legale,  din alocarea a minim 5% din profitul companiei până la nivelul minim de 20% din capitalul social ceea ce înseamnă încă un factor de presiune asupra nivelului dividendelor.

Sphera Franchise Group este o afacere pornită în 1994, care acum are operațiuni în România, Republica Moldova și Italia.

Compania a raportat la 30 iunie pentru primul semestru al anului EBITDA din activități continue de 38,4 mil. Lei (peste 8 mil. Euro) la vânzări în restaurante de 287,8 mil. Lei (circa 62 mil. Euro) și un profit net de 28,3 mil. Lei (în jurul a 6 mil. Euro).

De asemenea, numerarul și echivalentele de numerar după primul semestru se ridicau la 35,8 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Capitalurile proprii ale companiei erau la aceeași dată de 100 mil. lei (circa 22 mil. euro), iar datoriile totale ajungeau la 94,6 mil. lei (peste 20 mil. euro).

Sindicatul format din Raiffeisen și Wood se ocupă de listarea Medlife pe bursa de la București. Avocații Clifford Chance Badea lucrează de partea intermediarului, Schoenherr de partea Medlife, fondul de investiții V4C cu avocații NNDKP, iar IFC cu avocații Leroy & Asociații

Raiffeisen și firma de brokeraj & investment banking Wood fac parte din consorțiul de intermediere pentru listarea unui pachet minoritar de acțiuni Medlife pe bursa de la București, tranzacție așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare. De asemenea, casa de avocatură Clifford Chance Badea asigură consultanța juridică a intermediarului, în timp ce Medlife lucrează cu avocații Schoenherr la tranzacție, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacție MIRSANU.RO.

Listarea Medlife pe BVB este o tranzacție structurată în jurul pachetului de 36,25% deținut de către fondul de investiții Value4Capital, care încearcă de mai bine de un an să-și facă exitul. Value4Capital este asistat de către avocații NNDKP.

De asemenea, celălalt acționar minoritar – International Finance Corporation (IFC) este asistat de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 2 octombrie despre tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București pregătită de către Medlife.

Oficialii companiei au vorbit și în anii anteriori despre ipoteza listării pe bursă, însă de această dată se află într-o fază avansată.

Medlife a studiat mai multe structuri de tranzacție cu fonduri de investiții precum Pinebridge, iar ulterior varianta atragerii în acționariat a grupului lui Ion Țiriac, care caută plasamente profitabile pentru lichiditățile obținute în urma tranzacției de vânzare a pachetului minoritar de 45% din UniCredit Bank către banca – mamă.

Medlife are pe masă și varianta unei tranzacții în care BERD și fondul de investiții Mezzanine Management doresc preluarea unei participații minoritare în Medlife.

BERD și-a arătat apetitul pentru a investi în afacerea Medlife astfel că listarea pe bursă oferă o altă ocazie ca investitorul instituțional să devină acționar minoritar în compania cu poziție de lider în piața serviciilor medicale private.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

De ce susține Fondul Proprietatea listarea Hidroelectrica și pe bursa din Londra: ”Va fi foarte importantă pentru că acolo vin investitori globali care nu sunt prezenți pe bursa din București și care este greu de crezut că-și vor deschide aici un cont de tranzacționare. Vrem să reducem la zero numărul de participații în companii necotate fie prin vânzare, fie prin listare”. Ce aduce pentru o companie listarea pe bursă

Fondul Proprietatea, acționarul minoritar al producătorului de electricitate Hidroelectrica, susține necesitatea listării companiei de stat pe bursa de la Londra alături de cea de la București pentru a putea atrage și investitori de talie globală care nu vin să facă tranzacții pe piața bursieră locală.

Lichiditatea redusă a bursei de la București ține departe astfel de investitori, în contextul în care obiectivul declarat al oficialilor locali este de a spori rulajul zilnic prin atragerea de noi emitenți astfel încât bursa să treacă de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă.

„Listarea (Hidroelectrica – n.r.) la Londra este foarte importantă. Unii din acești investitori globali nu sunt prezenți la BVB și, pentru o companie, este greu de crezut că-și vor deschide un cont (de tranzacționare-n.r.) aici. Ca aceștia să aibă acces la Hidroelectrica, compania trebuie listată și acolo”,  a spus Marius Dan, director pentru relația cu investitorii în cadrul Franklin Templeton Investments în cadrul evenimentului ”Piețe de capital – Atragerea de finanțare prin listare”, derulat la finele acestei săptămâni, organizat de firma internațională de avocatură Dentons.

Franklin Templeton Investments administrează Fondul Proprietatea, cel mai mare emitent de pe bursa de la București, care are în portofoliul său participații importante în 13 companii listate, respectiv 34 de firme nelistate, ultimele având o pondere de aproape două treimi din valoarea activului net al fondului, de 2,505 mld. euro.

„Putem veni și noi cu 5% pe lângă pachetul statului”, a reiterat reprezentantul Fondului Proprietatea intenția fondului de a veni pe bursă cu un pachet suplimentar de acțiuni alături de Ministerul Energiei care pregătește listarea a 15% din acțiunile producătorului de energie, tranzacție așteptată de investitori cel mai devreme în toamna lui 2016 sau, cel mai târziu, în 2017. Acesta mai spune că astfel de listări locale sunt o țintă naturală pentru administratorii de fonduri de pensii, care au abia 20% din bani plasați în companii pe bursă.

Vânzarea unui pachet de 20% din Hidroelectrica pe bursă ar putea aduce circa 677 mil. dolari (596 mil. euro), ceea ce înseamnă de departe cea mai mare ofertă publică din istoria Bursei de Valori București, estimare realizată pe baza datelor prezentate de către Fondul Proprietatea. Valoarea activului net este calculată în baza unor cifre auditate de KPMG și EY, care conțin discount-uri materiale între 5% și 20-25%, a precizat oficialul FP.

Deocamdată, Hidroelectrica este în faza în care așteaptă săptămâna viitoare ieșirea din insolvență, compania raportând un nivel al câștigurilor înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de circa 63% din cifra de afaceri și confirmând statutul de ”perlă a statului” în ochii investitorilor.

Listarea Hidrolectrica pe bursă este intermediată de către un consorțiu din care fac parte banca americană de investiții Morgan Stanley și Raiffeisen.

Strategia Fondului Proprietatea este de a-și reduce dependența de participațiile pe care le are în companii din energie, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a valorifica toate pachetele de acțiuni deținute în firme necotate. Hidroelectrica are o pondere de 24% în totalul activului net al Fondului Proprietatea. Fondul deține un pachet de 19,94%% din Hidroelectrica, restul acțiunilor aparținând statului român.

”Vrem să reducem către zero numărul participațiilor în companii nelistate fie prin vânzare directă, fie prin IPO (listare pe bursă-n.r.)”, a mai spus directorul pentru relația cu investitorii al Franklin Templeton Investments.

Printre companiile pe care FP își dorește să le vadă listate se află Societatea Națională a Sării Salrom. În ceea ce privește vânzarea directă, FP a avut discuții nefinalizate până acum cu Electrica pentru vânzarea pachetelor minoritare pe care le deține în subsidiarele acesteia.

FP și-a făcut în ultimii ani exitul din companii ca Transelectrica și Romgaz și vizează un exit parțial din Petrom pe bursa de la Londra, mișcare amânată până la un nou context în care prețul țițeiului să crească și să influențeze astfel și valoarea de piață a companiei.

Principalul acționar al FP este fondul – vultur Elliott Associates cu 21%, urmat de investitorul britanic City of London Investment Management cu 5%.

Listarea pe bursa de la Londra sau pe o altă bursă externă este însă o opțiune limitată pentru companiile românești.

„În cazul unei listări, trebuie luați în calcul mai mulți factori, inclusiv cei emoționali. Despre asta trebuie să vorbim când se cere direct sau indirect dacă o listare a unei companii românești este mai bine să fie la Londra”, afirmă Nikolas Colbridge, partener Dentons în cadrul biroului din Londra și șef al practicii de piețe de capital.

De-a lungul timpului, mai multe firme locale mari precum RCS&RDS, Bitdefender, Rompetrol și-au exprimat intenția de a se lista pe bursa londoneză însă din diferite motive nu au făcut-o până acum. A&D Pharma s-a listat acolo înainte de declanșarea crizei financiare globale, dar în 2011 s-a delistat de pe piața londoneză. În schimb, companii de stat ca Electrica și Romgaz au mers în ultimii ani pe ruta listării duale, piața principală a bursei din București și segmentul secundar al pieței londoneze (AIM).

Marcin Wojcicki, director departamentului de dezvoltare afaceri și marketing al BVB, spune că pentru unele companii poate fi dificil să fii listat pe o bursă externă.

„Dacă o companie se listează la Londra sau New York, ar putea fi prea mică acolo. Investitorii nu vor ști care este povestea ei”, explică acesta. Antreprenorii locali caută destul de des exitul total prin listare, nu pe cel parțial, mai spune Wojcicki.

Pe lângă talia companiei în raport cu piața bursieră pe care vrea să se listeze, importantă este și dimensiunea pachetului scos la vânzare către investitori.

„În general, din ce am văzut noi, pentru ca o listare să aibă succes, pachetul de acțiuni scos la vânzare pe bursă ajunge între 15% și 50%. Pe piața românească astăzi, o listare ar trebui să targeteze un pachet de minim 20 – 25 mil. euro”, explică Bogdan Câmpianu, managing director al Wood & Co.

Acesta afirmă că investitorii caută nu doar listări ale firmelor de stat, ci și pe cele ale firmelor private, și se uită nu numai după yield (randamentul investiției – n.r.), ci și după perspectivele de creștere ale acțiunii după listare.

Casa de brokeraj Wood & Co face parte din consorțiul condus de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, alături de BRD și Raiffeisen, care a primit mandatul pentru listarea unui pachet de până la 25% din acțiunile RCS&RDS pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie.

„Investitorii vor o poveste simplă când este vorba despre listarea unei companii. Pentru ce este complicat, investitorii vor cere un discount”, explică Bogdan Câmpianu.

Compania care caută să se listeze trebuie să aibă o structură de organizare simplificată, afirmă Alexandra Smedoiu, director în cadrul departamentului de taxe corporative al PwC România.

Un astfel de proces de listare poate dura între șase luni și un an și poate implica separarea unor linii de afaceri și alte operațiuni necesare pentru a crea un vehicul investițional.

„Într-o listare este foarte important când discuți cu un client să identifici care este proiectul pentru care se face finanțarea”, explică Alexandra Smedoiu. Astfel, trebuie văzut ce entitate are, de fapt, nevoie de acea finanțare.

Potrivit acesteia, o companie trebuie să analizeze cu atenție costul variantelor alternative de finanțare.

Astfel, un împrumut bancar are pe lângă dobândă și o serie de costuri ascunse, care ridică astfel costul total al finanțării atrase.

Împrumutul-acționar implică dincolo de finanțarea propriu-zisă și implicarea la nivelul managementului companiei de către acționarul finanțator.

La nivelul taxării, listarea unei companii este mai ieftină comparativ cu celelalte două variante de finanțare. Astfel, pentru acțiunile unei firme listate pe bursă impozitarea este de 5% asupra câștigului net la care se adăuga din 2017 plata unei contribuții la bugetul asigurărilor sociale de sănătate de încă 5,5%. Comparativ, dobânda pe creditul bancar și împrumutul-acționar este taxată cu 16%.

De asemenea, diferențe mari sunt și între rezultatele raportate potrivit standardelor românești de contabilitate (RAS) față de sistemul internațional de raportare financiară (IFRS), diferențe care au impact nu doar asupra indicatorilor financiari, ci și asupra taxării, avertizează expertul PwC. „Am  avut un astfel de caz, al unui administrator de active care a renunțat să treacă la raportarea IFRS când a văzut ce impact are o asemenea mișcare asupra bilanțului și a impozitelor pe care ar fi urmat să le plătească față de situația raportării rezultatelor financiare în RAS”, explică Andreea Smedoiu.

Companiile românești preferă în continuare să meargă spre finanțări bancare, ce au acum dobânzi mai mici față de alți ani, și evită să utilizeze bursa de la București ca un instrument de finanțare al afacerii.

Într-un efort de a atrage întreprinderile mici și mijlocii să se finanțeze pe bursă, BVB a creat anul trecut un segment special de tranzacționare, Aero, însă în ansamblu lichiditatea pieței locale este mult în urmă nu doar față de Polonia, dată deseori ca exemplu, ci față și de alte burse din regiune, precum cele din Cehia sau Ungaria.

poza RCS RDS main

RCS&RDS pregătește vânzarea unui pachet de până la 25% din acțiuni pe bursa de la București. Mandatul pentru tranzacția estimată în jurul a 500 mil. Euro aparține consorțiului format din băncile de investiții Citibank și Deutsche Bank, respectiv firmele locale de brokeraj și intermediere Wood, Raiffeisen și BRD

Grupul de telecomunicații și media RCS & RDS pregătește listarea unui pachet de până la 25% din acțiuni pe bursa de la București, mișcare ce va permite exitul acționarilor străini minoritari, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul pentru această tranzacție a fost atribuit recent unui consorțiu de intermediere format de băncile de investiții Citibank și Deutsche Bank, firma de brokeraj Wood, Raiffeisen și BRD.

Vânzarea pachetului minoritar de acțiuni RCS & RDS ar putea ajunge în jurul a 400 – 500 mil. Euro, potrivit unor estimări făcute de surse din piață, iar tranzacția ar putea avea loc în a doua parte a acestui an.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

RCS & RDS a atras în noiembrie 2013 prin firma – mamă o emisiune de obligațiuni de 450 mil. Euro la o dobândă de 7,5% pe an de pe piețele internaționale, titlurile fiind scadente la 1 noiembrie 2020.

Reprezentanții RCS&RDS și ai Deutsche Bank nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea acestei tranzacții. De asemenea, oficialii Wood, Raiffeisen și ai BRD nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

“Politicile Citi nu ne permit sa facem publice informatii despre activitatea clientilor noștri”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alexandra Oniceanu – Becut, director de comunicare al subsidiarei Citi din România.

Reprezentanții Eton Park au precizat, de asemenea, că nu doresc să facă niciun comentariu pe acest subiect.

Mișcarea grupului de telecomunicații controlat de Zoltan Teszari este cu atât mai surprinzătoare cu cât bursa de la București, care înregistrează o lichiditate scăzută comparativ cu alte piețe din Europa Centrală și de Est, nu a reușit să atragă o listare a unei companii private locale de anvergură de ani buni. Contextul internațional este, de asemenea, unul volatil și mai puțin favorabil listării de companii noi față de alți ani, pe fondul turbulențelor provocate de tensiunile politice, economice și militare din Europa și nu numai. Recent, reprezentanții Fondului Proprietatea care doresc listarea OMV Petrom pe segmentul pieței secundare a bursei din Londra au anunțat o amânare a acestui plan pentru anul viitor.

În cazul RCS & RDS, tranzacția de vânzare de acțiuni pe bursă dă posibilitatea unui exit pentru acționarii minoritari străini ai companiei, în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%.

În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

În contextul în care Teszari nu a dat semnale în piață că este interesat de vânzarea RCS&RDS, companie care a crescut puternic printr-o campanie de achiziții bazată pe rostogolirea de credite bancare, acționarii minoritari au șansa unui exit pe bursă în condițiile în care principalul acționar nu s-a arătat interesat nici de achiziția pachetelor de acțiuni pe care le dețin, de exemplu, investitorii americani grupați în cadrul Quadrant (Carpathian Cable Investment Limited).

RCS&RDS a mai încercat în 2007 o listare a acțiunilor companiei pe bursa de la Londra, mandatul pentru tranzacție aparținând atunci bancherilor de investiții Morgan Stanley, al cărei reprezentant pe regiune era Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziția de membru în Consiliul de administrație al RCS&RDS.

Citibank și Deutsche Bank, al cărei reprezentant local, Mihai Ionescu, a lucrat anterior pentru Credit Suisse Londra, sunt apropiate de managementul RCS&RDS, așa cum o relație puternică și eficientă și-au construit și băncile comerciale mari UniCredit, ING sau BRD.

Wood, Raiffeisen și BRD au, la rândul lor, experiența unor astfel de tranzacții pe piața de capital, listări sau emisiuni de obligațiuni.

RCS&RDS a convocat Adunarea Generală a acționarilor pentru 17 mai pentru aprobarea bilanțului pentru anul 2015 și a bugetului pe acest an, pe agendă fiind și numirea unui auditor financiar, dar și schimbarea statutului companiei în vederea posibilității de a contracta împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung.

Compania are un portofoliu format din clienți de cablu TV, internet fix și mobil, telefonie mobilă, iar în ultimii ani a investit în extinderea afacerilor pe noi linii – conținut media și, mai nou, a intrat pe piața de energie ca furnizor și s-a lovit de refuzul autorităților pentru a primi și licență de distribuție de energie electrică.

În ultimul deceniu, RCS & RDS s-a dezvoltat masiv printr-o campanie de achiziții combinată cu dezvoltare organică, finanțată printr-o serie de împrumuturi bancare, printre cele mai mari finanțări corporative de anvergură.

Astfel, în iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocerile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

De regulă, negocierile cu bancherii comerciali și de investiții se derulează la nivelul lui Serghei Bulgac, care în urmă cu un an a trecut de pe poziția de director financiar pe cea de director general.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2014 venituri totale de 2,8 mld. lei (648 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 71 mil. lei (16 mil. euro) la un număr mediu de 10.063 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,3 mld. lei (0,97 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 491 mil. lei (110 mil. euro). În 2013, veniturile totale erau mai mari comparativ cu 2014, la fel și capitalurile totale ale firmei, în timp ce pierderile, creanțele și numărul de angajați aveau valori mai mici.

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH  – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

BERD, raportat ca acționar cu 8,65% în Electrica. Instituția internațională devine oficial al doilea acționar ca mărime în companie după statul român

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost raportată astăzi pe bursa de la București cu un pachet de 8,65% din acțiunile Electrica, ca urmare a participării instituției internaționale de credit la oferta publică inițială a companiei derulate luna trecută.

BERD devine oficial al doilea acționar al companiei de furnizare și distribuție a energiei electrice, după statul român, care tocmai a renunțat la poziția de acționar majoritar în Electrica printr-o tranzacție care a marcat cea mai mare listare pe bursa de la București și în același timp cea mai mare privatizare derulată până acum pe piața de capital.

Creditorul internațional deține un număr de 29.944.090 de acțiuni în companie, în condițiile în care participația investitorilor persoane juridice a ajuns la 108.570.357 de acțiuni, ceea ce înseamnă o pondere de 31,38% în companie. Un alt investitor financiar de calibru în cadrul tranzacției este grupul financiar olandez ING, conform ultimelor informații disponibile. Acesta ar fi cumpărat acțiuni Electrica prin mai multe entități, grupul ING nefiind raportat până la această oră însă ca fiind un acționar semnificativ. Un alt pachet de 10,17% din Electrica este în mâinile Băncii Mellon din New York, depozitar al titlurilor companiei, în timp ce 9,66% din titluri au ajuns la investitorii persoane fizice de pe bursă.

Cei aproximativ 428 milioane de euro sumă netă atrasă de la investitori prin majorare de capital pe bursă vor fi folosiți pentru finanțarea programului de investiții în direcția modernizării infrastructurii de distribuție de electricitate.

Electrica este una dintre cele mai mari companii de pe piața de energie, cu un portofoliu format din circa 3,5 milioane de clienți. Piața distribuției și furnizării de energie ar putea să se reconfigureze în perioada următoare, dat fiind anunțul grupului italian de utilități Enel de la finele săptămânii trecute că intenționează să își scoată la vânzare afacerile din România.

Enel a intrat în piața locală în 2004, când a achiziționat pachetele majoritare a două filiale Electrica din totalul de opt. Ulterior, italienii au câștigat licitația pentru achiziția pachetului majoritar la încă o filială Electrica, astfel că acum asigură furnizarea și distribuția de energie electrică în Banat, Dobrogea și Muntenia Sud, care acoperă și alimentarea cu electricitate a Bucureștiului.

Pe piața distribuției și furnizării de energie, Electrica mai concurează cu compania cehă CEZ, care are în portofoliu clienții din Oltenia, respectiv cu grupul german E.ON, ce asigură distribuția și de gaze și de energie în Moldova.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din România, având un portofoliu de investiții estimat la 6,7 miliarde de euro plasați în 360 de proiecte locale.

462 de companii și investitori instituționali și 11.151 acționari persoane fizice au cumpărat acțiuni Electrica la listare

Un număr de 462 de acționari persoane juridice și 11.151 de acționari persoane fizice au cumpărat acțiuni Electrica în cadrul celei mai mari operațiuni de listare pe bursa de la București.

Persoanele juridice dețin 143,3 milioane acțiuni, cu o valoare nominală totală de  1,4 miliarde lei (318,9 milioane euro), respectiv 41,4% din capitalul social, potrivit hotărârii Consiliului de administrație din 27 iunie. Ultimele informații indică faptul că BERD și ING au devenit cei mai mari acționari după statul român.

De asemenea, persoanele fizice sunt în număr de 11.151 acționari, care după listare au preluat un pachet de 33,9 milioane de acțiuni, având o valoare nominal totală de 339,3 milioane lei (77,3 milioane euro), reprezentând 9,8 % din capitalul social. Acțiunile Electrica au intrat la tranzacționare vineri.

Capitalizarea bursieră a Electrica este acum de 3,8 miliarde de lei (873,2 milioane de euro) la o valoare a acțiunii de 11,08 lei/acțiune.

Sursă: Allen & Overy

O echipă de 16 avocați Allen & Overy au consiliat Electrica în tranzacția de privatizare pe Bursă

Firma britanică Allen & Overy, cotată în topul caselor de avocatură londoneze supranumit Magic Circle, au asigurat consultanța Electrica, una dintre cele mai mari companii românești, în procesul de vânzare a pachetului majoritar de acțiuni pe bursele din București și Londra.

O echipă formată din 16 avocați, din care 4 parteneri, ai casei de avocatură londoneze au lucrat în dosarul Electrica, prin care compania a strâns de la investitori în urma procesului de listare duală o sumă brută de 1,943 miliarde de lei (circa 444 milioane de euro), potrivit reprezentanților Allen & Overy.

Distribuitorul de electricitate a vândut peste 177 de milioane de acțiuni și certificate globale de depozit (GDR), devenind cea mai mare ofertă publică inițială din istoria Bursei de Valori București. Acțiunile Electrica au intrat de astăzi la tranzacționare pe cele două burse.

Tranzacția s-a derulat sub forma unei majorări a capitalului social al Electrica cu 105% prin emiterea de titluri noi, care au fost vândute astfel investitorilor instituționali și de retail de pe piața de capital.

Birourile Allen & Overy din Londra, New York, Frankfurt și București au lucrat în această tranzacție având mandatul distribuitorului de electricitate. Echipa de avocați a fost coordonată în acest dosar de către Gernot Wagner, partener Allen & Overy al biroului din Frankfurt, și James Roe, partener în cadrul biroului din Londra.

Biroul din Frankfurt a asigurat asistență pe aria de finanțări corporative americane, din echipă făcând parte de asemenea, Susanne Lenz, asociat senior, și asociații Rebecca Emory și Oliver Reimers.

Biroul din Londra s-a ocupat de partea de drept corporatist, echipa lui James Roe fiind formată din asociații Michae Snook și Michael Hossack.

Cel mai mare număr de avocați care au lucrat în dosarul Electrica a provenit însă de la biroul din București, unde echipa condusă de Mihai Ristici, partener al RTPR Allen & Overy, a fost formată din trei asociați seniori – Loredana Boeru, Anca Rusu și Victor Rusu și doi asociați – Ana Maria Eremia și Adrian Cristea.

Consultanța pe partea de legislație fiscală americană a fost asigurată de către biroul din New York al firmei londoneze, echipa de peste Ocean fiind formată din Jack Heinberg, partener, și asociații Brian Schultz și Shira Selengut.

Ministerul economiei, proprietarul Electrica înainte de listare, a dat mandatul pentru intermedierea ofertei publice inițiale a companiei unui consorțiu format din Citigroup Global Markets, Raiffeisen Bank România, Societe Generale Corporate & Investment Banking, în calitate de coordonatori globali ai tranzacției, BRD – Groupe Societe Generale, care a acționat ca manager al tranzacției, și casa de brokeraj Swiss Capital ca agent de distribuție.

Comisioanele încasate de sindicatul de intermediere se ridică la 2,77% din veniturile brute din vânzare, la care s-au adăugat un onorariu fix de 700.000 euro fără TVA. Consorțiul de intermediari încasează astfel 12,9 milioane de euro din banii strânși de companie de la investitori.

Allen & Overy face parte din așa-numitul Magic Circle, topul celor mai mari firme de avocatură din Londra alături de CliffordChance, Linklaters, Freshfields Bruckhaus Derringer, respectiv Slaughter & May.

Allen & Overy a intrat pe piața românească a serviciilor de avocatură de afaceri în anul 2008 prin asociere cu firma RTPR, fondată de avocații Dragoș Radu, Costin Tărăcilă, Victor Pădurari și Alec Retevoescu care au lucrat anterior în biroul Linklaters din București.

Trei din cei patru parteneri fondatori ai RTPR se găsesc în echipa de parteneri ai firmei RTPR Allen & Overy , condusă de Costin Tărăcilă. Firma are o echipă formată din patru parteneri, 30 de avocați și 12 persoane care fac parte din personalul administrativ.

Dragoș Radu, unul dintre fondatorii firmei, s-a retras în urmă cu câțiva ani din echipa Allen & Overy RTPR, ieșind o perioadă de timp din avocatură. Astăzi, Dragoș Radu conduce firma de avocatură EY Radu, afiliată EY (fostă Ernst & Young), unul dintre membrii Big Four – grupul celor mai mari companii de consultanță și audit la nivel global.

RTPR Allen & Overy este una dintre cele mai mari firme pe o piață, acoperind o gamă largă de practici de la fuziuni și achiziții până la finanțări și tranzacții pe piața de capital.
Cele mai puternice poziții sunt deținute de case de avocatură neafiliate unor giganți de profil, precum Țuca, Zbârcea & Asociații, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen sau Mușat & Asociații.

La nivel global, Allen & Overy a raportat pentru ultimul an fiscal, încheiat pe 30 aprilie, venituri de 1,23 miliarde de lire sterline (1,5 miliarde de euro), în creștere cu 2% față de anul anterior. Profitul înainte de plata taxelor a fost în această perioadă de 532 milioane lire sterline (648 milioane de euro), ceea ce indică o marjă de profit de peste 40%. Profitul per partener acționar la Allen & Overy a fost în perioada raportată de 1,12 milioane de lire sterline (1,36 milioane de euro).

Allen & Overy are o rețea formată din aproximativ 44 de birouri în întreaga lume în 30 de țări, cu un personal de aproape 5.200 de oameni, din care circa 10% îl reprezintă numărul de parteneri.

rsz_1tabel_afacere_electrica

Oferta publică iniţială a Electrica SA

Simbol bursier: EL

Suma totală brută obţinută din vânzarea acţiunilor: 1,943 miliarde lei (442,9 milioane de euro)

Suma totală netă încasată din vânzarea acţiunilor de către emitent: 1,876 miliarde lei (427,6 milioane de euro)

Total cheltuieli ocazionate de listare suportate din preţul de vânzare: 67 milioane lei (15,3 milioane de euro)

Diverse cheltuieli plătite intermediarului: 700.000 de euro onorariu fix fără TVA (868.000 euro cu TVA)

Alte cheltuieli: 9,74 milioane de RON (2,2 milioane de euro) (tarifele şi comisioanele instituţiilor pieţei de capital şi alte cheltuieli)

Comisioane încasate de sindicatul de intermediere: 2,77% din veniturile brute din vânzare

Onorariu fix plătit sindicatului de intermediere: 0,868 milioane de euro cu TVA

Tarife şi comisioane plătite instituţilor de pe piaţa de capital şi alte cheltuieli: 9,74 milioane lei (2,2 milioane de euro)

Număr acţiuni Electrica vândute: 177.188.744

Număr cumpărători acţiuni: 11.631

Capitalul social al Electrica SA înainte de listare: 168.751.185 lei

Capital social după listare: 3,459 miliarde lei, împărţit în 345.939.929 de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune

Perioada în care s-a derulat oferta: 16.06.2014 – 25.06.2014

Intermediari: Sindicatul format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank SA, Société Générale Corporate & Investment Banking (Coordonatori Globali), BRD – Groupe Société Générale (Manager), SSIF Swiss Capital (Agent de distribuţie)

Firma de avocați care asigură consultanța juridică a tranzacției: Mușat & Asociații

Depozitarul: The Bank of New York Mellon (Banca din New York Mellon)

Custode: Raiffeisen Bank SA

Data tranzacţiei: 26 iunie 2014

Data decontării: 1 iulie 2014

Data închiderii: 3 iulie 2014

Grupul de distribuţie: Raiffeisen Bank SA, BRD – Groupe Société Générale, SSIF Swiss Capital

Tranşele ofertei publice: Tranşa investitorilor mici, tranşa investitorilor mari, tranşa investitorilor instituţionali

Tranşa micilor investitori: 19.490.762 acţiuni cu discount + 8.598.791 acţiuni

Valoarea minimă/maximă a subscrierii la investitorii mici: minim 250 acţiuni oferite şi maxim 20.000 acţiuni oferite (inclusiv)

Preţul de vânzare oferit micilor investitori: 10,45 lei pe acţiune/11 lei acţiune

Indicele de alocare pentru tranşa investitorilor mici: 1 la 1, alocare garantată până la maximum 1.000 de acţiuni, 0,3303339908 acțiuni pentru fiecare acțiune subscrisă în cazul investitorilor mici de retail care nu primesc alocare garantată

Cât au primit investitorii mici din total acțiuni vândute: 11%

Tranşa marilor investitori: 17.718.875 acţiuni

Valoarea minimă/maximă a subscrierii la investitorii mari: minim 20.001 acţiuni oferite, minim 5.001 GDR oferite

Preţul de vânzare oferit marilor investitori: 11 lei pe acţiune

Indicele de alocare pentru tranşa investitorilor mari: 0,1475952193 acțiuni pentru fiecare acțiune subscrisă

Cât au primit investitorii mari din total acțiuni vândute: 10%

Tranşa investitorilor instituţionali: 104.798.107 acţiuni + 8.795.250 GDR

Valoarea minimă/maximă a subscrierii la investitorii instituţionali: nu se impune o limită minimă a subscrierii

Preţul de vânzare oferit investitorilor instituţionali: 11 lei pe acţiune / 13,66 dolari pe GDR

Cât au primit investitorii instituționali din total acțiuni vândute: 79%

De unde vin majoritatea investitorilor instituționali: România, Polonia, Marea Britanie, SUA

Cum a fost împărțit pachetul de titluri scos la vânzare: 142.007.744 acţiuni (80,14% din oferta publică iniţială) și 8.795.250 GDR-uri (19,86% din oferta publică iniţială)

Managerii de stabilizare: Raiffeisen Bank SA, Citigroup Global Markets Limited

Perioada de stabilizare: 4 iulie 2014 – 1 august 2014 (maximum 30 de zile)

Unde acţionează managerii de stabilizare: Raiffeisen Bank SA la bursa de valori Bucureşti (pentru acţiunile Electrica), Citigroup Global Markets Limited pe bursa de la Londra (pe GDR-uri)

Fondurile alocate managerilor de stabilizare: până la 4,75% din fondurile brute obţinute din ofertă urmând ca, în momentul expirării perioadei de stabilizare să restituie către companie soldul de acţiuni şi/sau GDR-uri cumpărate în urma stabilizării şi oricare sold de numerar rămas, plus dobânda acumulată

Acţionar principal: Ministerul Economiei prin Departamentul pentru Energie

Pachet de acţiuni deţinute de stat la Electrica înainte de listare: 100%

Pachet de acţiuni deţinute de stat la Electrica după listare: 168.751.185 (48,8% din acţiuni, cu posibilitatea de a se majora la 49,9% dacă se exercită opţiunea de stabilizare)

Acţionari noi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ING, SIF Oltenia

Potrivit deciziei 513 care a fost aprobată în data de 11.06.2014 se aproba prospectul de ofertă publică primară iniţială de vânzare de acţiuni emise de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ’’Electrica SA’’.

Perioada în care s-a desfăşurat oferta a fost 16.06.2014 – 25.06.2014 şi a atras 11.613 de cumpărători. Oferta constă din predarea de către Societate a 177.188.744 acţiuni, oferite sub formă de acţiuni şi certificate globale de depozit (GDR), unde un GDR reprezintă patru acţiuni.

Volumul de acţiuni oferite a fost suprasubscris de aproximativ două ori. Investitorii au cumpărat 142.007.744 acţiuni (80,14% din oferta publică inițială) şi 8.795.250 GDR-uri (19,86 din oferta publică inițială).

Conform datelor publicate pe Bursa de Valori Bucureşti acţiunile au fost vândute în trei tranşe. preţul iniţial de subscriere pentru Tranşa investitorilor mici şi mari fiind de 13,5 RON/acţiune, iar pentru Tranşa investitorilor instituţionali a fost de 16,63 USD/GDR. La închiderea ofertei, preţul final de subscriere pentru Tranşa investitorilor mici a fost de 10,45 de lei, în care s-au vândut 19.490.762 de acţiuni. Micii investitori care au subscris mai mult de 1.000 de acţiuni au beneficiat de un discount de 5% din preţul final al ofertei pentru subscrierile realizate în primele cinci zile ale ofertei, adică au putut cumpăra acțiunile la 10,45 lei pe acțiune față de prețul de 11 lei la cât au cumpărat ceilalți investitori din retail.

De asemenea preţul final pentru Tranşa investitorilor mari a fost de 11 lei pe acţiune, în care s-au vândut 17.718.875 de acţiuni, iar Tranşa investitorilor instituţionali au primit 104.798.107 de acţiuni la preţul de 11 lei pe acţiuni şi 8.795.250 de GDR-uri la preţul de 13,66 dolari per certificat.

Sindicatul acestei oferte a fost format din Citigroup, Global Markets Limited, Raiffeisen Bank SA, Société Générale Corporate & Investment Banking, aceştia fiind coordonatori globali, iar BRD – Groupe Société Générale a ocupat funcţia de manager şi firma de brokeraj SSIF Swiss Capital în calitate de agent de distribuţie.

Electrica va încasa în urma încheierii ofertei suma brută de 1,943 miliarde de lei (442,9 milioane de euro), urmând ca după plata cheltuielilor, suma netă să fie de 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro). Banii urmează să fie direcţionaţi în conturile companiei pentru a susţine finanţarea planurilor de investiţii în modernizarea reţelei de distribuţie de electricitate.

Pentru această ofertă, Electrica SA a suportat cheltuieli în valoare de 67 milioane de lei (15,3 milioane de euro) sub formă de comisioane şi taxe ale instituţiilor pieţei de capital şi alte cheltuieli.

Intermediarii vor încasa comisioane echivalente cu un porcentaj de 2,77 din veniturile brute de vânzare, acestea însumând aproximativ 53,8 milioane de lei (12,3 milioane de euro).

Din această ofertă, statul, care iniţial deţinea 168.751.185 de acţiuni, adică 100% din companie, va deţine 168.751.185 de acţiuni, acest lucru însemnând 48,8% din acţiuni, cu posibilitatea de a se majora la 49,9% dacă se exercită opţiunea de stabilizare.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a oferit 75 milioane de euro (17% din total) companiei Electrica SA, devenind astfel cel de-al doilea mare acţionar al furnizorului de energie, fiind urmat de ING.

SIF Oltenia SA a informat investitorii că i s-au alocat în cadrul ofertei publice iniţiale un număr de 1.700.000 acţiuni SC DFEE Electrica SA (simbol piaţă EL) la un preţ de 11,000 lei/acţiune în sumă totală de 18.700.000 lei.

 

 

Sursă date: BVB

Cifrele finale ale afacerii Electrica pe bursa de la București. Statul obține 428 milioane de euro din vânzarea pachetului majoritar al companiei

Electrica, unul dintre ultimele active de aur ale statului în piața de energie, va încasa 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro) din vânzarea pe bursă a pachetului majoritar, cea mai mare tranzacție de listare derulată pe bursa de la București și, în același timp, cea mai mare privatizare făcută pe piața de capital locală.

Suma totală brută încasată de emitent (Electrica – n.r.) este de 1,943 miliarde de lei (442,9 milioane de euro), iar după plata tuturor cheltuielilor suma totală netă de încasat de către emitent va fi de 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro), precizează reprezentanții Raiffeisen Bank.

Banii urmează să nu fie vărsați la bugetul de stat, ci să meargă direct în conturile companiei pentru a susține finanțarea planurilor de investiții în modernizarea rețelei de distribuție de electricitate, potrivit declarațiilor premierului Victor Ponta și a altor oficiali.

Consorțiul de intermediere care a asistat statul român în operațiunea de listare a Electrica pe bursă a fost format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank, Societe Generale în calitate de coordonatori globali ai tranzacției, BRD Groupe Societe Generale în calitate de manager al tranzacției, respectiv casa de brokeraj Swiss Capital ca agent de distribuție.

Totalul cheltuielilor suportate din prețul de vânzare ocazionate de oferta publică inițială se ridică la 67 milioane de lei (15,3 milioane de euro), din care 9,74 milioane de lei (2,2 milioane de euro) reprezintă tarife și comisioane ale instituțiilor pieței de capital și alte cheltuieli, conform anunțului făcut de managerul sindicatului de intermediere.

Intermediarii încasează comisioane echivalente cu un procent de 2,77% din veniturile brut înregistrate, ceea ce înseamnă aproximativ 53,8 milioane de lei (12,3 milioane de euro). La acestea se adaugă plata unui onorariu fix în valoarea 0,868 milioane de euro cu TVA.

Ca urmare a încheierii cu succes a operațiunii de ofertă publică de acțiuni Electrica, statul român rămâne acționar prin intermediul Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei cu 48,8% din acțiuni, cu posibilitatea de a se majora la 49,9% dacă se exercită opțiunea de stabilizare.

În total, tranzacția derulată în perioada 16 – 25 iunie a atras 11.613 cumpărători, care au primit 177.188.744 titluri, din care 142.007.744 de acțiuni, respectiv 8.795.250 de certificate globale de depozit (GDR).

Acțiunile au fost vândute în trei tranșe, din care una destinată investitorilor instituționali, care au primit 104.798.107 acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune și 8.795.250 de GDR-uri la un preț de 13,66 dolari per certificat.

O altă tranșă este cea a investitorilor mari, care au primit 17.718.875 de acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune. De asemenea, micii investitori primesc 19.490.762 de acțiuni la un preț de 10,45 lei per titlu, în condițiile în care cei care au subscris în prima săptămână au beneficiat de un discount de 5% din prețul de 11 lei pe acțiune.

În aceeași tranșă, au mai fost vândute 8.598.791 de acțiuni la un preț de 11 lei.

Vineri, a fost anunțat criteriul de alocare pe tranșe în raport cu numărul de subscrieri, astfel investitorii mari de retail au primit circa 147 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise, iar cei mici primesc 330 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise cu discount. Investitorii mici de retail care au optat să cumpere până în 1.000 de acțiuni au avut garantat dreptul de a primi numărul de titluri pentru care au subscris.

Ultimele informații apărute pe piață indică faptul că, în urma listării Electrica, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și grupul financiar olandez ING ar fi devenit cei mai mari acționari ai companiei după statul român. De asemenea, SIF Oltenia a anunțat că va primi în urma subscrierii în cadrul listării un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica.

Capitalul social al Electrica înainte de listare era de 168.751.185 lei.

SIF Oltenia a luat un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica cu 4,25 milioane de euro

SIF Oltenia a anunțat astăzi că i-au fost alocate 1,7 milioane de acțiuni Electrica la un preț de 11 lei per titlu, cu o valoare totală de 18,7 milioane de lei (4,25 milioane de euro).

SIF Oltenia a subscris în cadrul ofertei publice de listare a companiei energetice de stat pe tranșa investitorilor instituționali, căreia i-au fost alocate aproximativ 80% din totalul de 177.188.744 de acțiuni oferite la vânzare de către stat prin intermediul Ministerului economiei, proprietarul Electrica.

Listarea Electrica, derulată în perioada 16 – 25 iunie, a fost suprasubscrisă pe fondul interesului puternic al investitorilor. Statul român a scos la vânzare pe bursă un pachet de 51% din acțiunile Electrica, reușind în acest fel cea mai mare privatizare derulată pe piața de capital. Ca urmare a cererii puternice venite pe segmentul investitorilor de retail, vânzătorul a decis realocarea unei tranșe de 5% din acțiuni din tranșa investitorilor instituționali către investitorii de retail, care au ajuns astfel la o cotă de circa 20% din totalul acțiunilor oferite la vânzare.

SIF Oltenia are în portofoliu acțiuni deținute în active considerate strategice, de la firme petroliere precum OMV Petrom (1,23% din acțiuni la finele lunii martie), bănci – BRD (3,33%), BCR (6,3%), Banca Transilvania (1,46%),  companii din energie – Transelectrica (7,26%), Transgaz (2,6%), sectorul farmaceutic – Antibiotice Iași (11,46%), materiale de construcții, turism, industrie, precum și în alte sectoare din economie.

SIF Oltenia are o capitalizare bursieră de 1,097 miliarde de lei (circa 250 de milioane de euro) la ultima cotație de 1,891 lei pe acțiune. Printre acționarii SIF Oltenia, se numără de luna trecută banca de investiții britanică HSBC Holdings, una dintre cele mai mari din lume, care este raportată cu o deținere de 5%. SIF Oltenia a raportat anul trecut un profit net de 130 milioane de lei (circa 29, 4 milioane de euro), în creștere cu 47% față de anul anterior.

Investitorii de retail iau 20% din acțiuni în cea mai mare privatizare făcută pe bursa de la București

Electrica și-a exercitat opțiunea de realocare a unui pachet de 5% din tranșa alocată investitorilor instituționali către cei de de retail, în urma unei propuneri făcută de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Reprezentanții Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere a tranzacției, au anunțat astăzi că prețul final de ofertă pentru investitorii instituționali este de 11 lei/acțiune, același preț fiind oferit și investitorilor de retail, cu excepția celor care au subscris în prima săptămână și care vor cumpăra acțiunile la 10,45 lei per titlu.

Astfel, statul român obține din vânzarea pe bursă a pachetului de 51% din acțiunile Electrica circa 444 milioane de euro în urma tranzacției, încheiate cu succes pe 25 iunie, pe fondul unui interes puternic al investitorilor.

Astfel, investitorii mari de retail vor primi 147 de titluri la fiecare mie de acțiuni subscrise, în timp ce investitorii mici de retail vor primi 330 de acțiuni pentru fiecare mie de titluri subscrise cu discount. Pentru acțiunile garantate, investitorii mici de retail își vor păstra numărul de tiluri subscrise în limita a 1.000 de titluri.

,, Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mari este de 0,1475952193. Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mici este de 1 pentru investitorii mici de retail care primesc alocare garantată până la maximum 1.000 de acțiuni și este de 0,3303339908 pentru investitorii mici de retail care nu primesc alocare garantată.”, se arată în anunțul Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere al listării Electrica pe bursa de la București.
Investitorii care au subscris minim 1.000 de titluri în prima săptămână, beneficiază de un discount de 5% din prețul de 13,5 lei pe acțiune. Cei care au optat pentru subscrierea până la o mie de acțiuni au garantat de a primi numărul de acțiuni pentru care și-au exprimat interesul.

Gradul de subscriere în cadrul ofertei publice inițiale a acțiunilor Electrica a atins 200%, nivel dublu comparativ cu cel necesar pentru a se încheia cu succes, potrivit ministrului Răzvan Nicolescu.

Acesta a anunțat joi că a cerut sindicatului de intermediere al tranzacției alocarea unui procent mai mare investitorilor de retail, propunere datorată interesului crescut pentru cea mai mare listare pe piața de capital din România. Oferta de acțiuni s-a derulat în intervalul 16-25 iunie.

Electrica a atras investitori din Polonia, Anglia și SUA

Majoritatea investitorilor instituționali provin din România, Polonia, Anglia și SUA, conform datelor prezentate de către reprezentanții ministerului.

Gabriel Dumitrașcu, directorul general al Direcției Generale de Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie, a declarat că oferta publică inițială Electrica a generat un răspuns semnificativ al investitorilor, mai ales că în Europa mai erau în desfășurare 22 de IPO-uri (listări-n.r.) din care unele au eșuat, cum ar fi Wizz Air.

Pachetul de 51% din Electrica scos la vânzare de către stat pe bursă a fost împărțit în trei tranșe: una alocată investitorilor instituționali,care inițial a fost de 85%, redusă acum la 80%, restul titllurilor fiind oferit investitorilor mici de retail și celor mari de retail. Aceștia vor primi 20% din acțiunile vândute de stat față de 15% cât era planificat anterior.

Înainte de exercitarea opțiunii Electrica de a realoca acțiuni din pachetul destinat investitorilor instituționali către investitorii de retail, aceștia din urmă urmau să primească 7% din acțiunile scoase la vânzare pe tranșa investitorilor mici, respectiv 8% pe tranșa investitorilor mari de retail.

Pe tranșa investitorilor mici de retail, cărora le-a fost alocat inițial 7%, a fost suprasubscrisă de 8,4 ori, înregistrând peste 42 milioane de cereri pentru 12,4 milioane acțiuni alocate. Pe tranșa cu discount, au fost subscrise 33,995 milioane acțiuni prin 4.473 de ordine, în condițiile în care volumul disponibil după deducerea titlurilor garantate este 4,132 milioane acțiuni.

Pe acest segment, acțiunile vor fi distribuite pro-rata, deci investitorii se pot aștepta să primească de 8 ori mai puține acțiuni față de volumul subscris.

Cererile pentru acțiunile garantate sunt în număr de 8,271 milioane din totalul de 10 milioane, susține Ziarul Financiar.

Investitorii mari de retail, cărora le-a fost alocată 8% din ofertă, adică 14,1 milioane acțiuni, au subscris peste 120 milioane cereri, precizează Gabriel Dumitrașcu. Cele 953 de ordine subscrise depășesc de 8,4 ori volumul scos la vânzare.

Investitorii instituționali beneficiază de un volum disponibil de 141,751 milioane acțiuni. Potrivit Danei Mirela Ionescu, președinte Raiffeisen Capital&Investment, manager al tranzacției, investitorii instituționali au subscris încă de luni acțiunile destinate lor.

Pragul minim de subscriere pentru investitorii mici este de 250 de acțiuni, în timp ce pragul maxim pentru fiecare astfel de investitor este de 20.000 de titluri. Pe acest segment, investitorii beneficiază de garanție pentru achiziția unui pachet maxim de 1.000 de acțiuni, în limita unui plafon alocat de 10 milioane de titluri pe principiul primul venit, primul servit.
Mecanismul acțiunilor garantate introdus la listarea Electrica este o premieră pentru piața de capital locală, statul încurajând astfel micii investitori după modelul practicat cu succes în Polonia.

Pe tranșa investitorilor mari de retail, pragul minim de subscriere de 20.001 acțiuni, respectiv 5.001 de certificate globale de depozit (GDR) la un preț de subscriere de 13,5 lei per titlu, respectiv 16,63 dolari per certificat global de depozit. Pe segmentul investitorilor instituționali, nu există o limită minimă de subscriere, iar prețul de emisiune se situează în intervalul 11-13,5 lei/acțiune și 13,55-16,63 dolari/GDR.

Ministerul Economiei a scos la vânzare în cadrul ofertei publice inițiale Electrica un pachet de 177.188.744 acțiuni și certificate globale de depozit (GDR) la o valoare nominală a acțiunii de 10 lei. Prin această oferta publică, România dorește să atragă cel puțin 1,95 miliarde lei (circa 444 milioane de euro) pentru a-și acoperi deficitul bugetar.

Veniturile Electrica SA raportate la 31 decembrie 2013 în situațiile financiare auditate și consolidate sunt de 5,157 miliarde lei (1,2 miliarde euro). Profitul net înregistrat la 31 decembrie 2013 este de 314 milioane lei (7,1 milioane euro).
Politica de dividend a companiei pentru anii 2011 și 2012 constă în distribuirea a 85% din profit acționarilor.
În funcție de succesul așteptat de statul român al ofertei publice inițiale Electrica SA, primul ministru Victor Ponta a declarat că guvernul ia în considerare vânzarea unui pachet mai mare de acțiuni în companiile Transelectrica SA, Romgaz SA și Transgaz SA, planificate pentru anul viitor.

rsz_sediucentralelectrica1sitabel

Oferta publică de acțiuni Electrica se încheie astăzi. Oferta de acțiuni a statului a depășit plafonul de subscriere încă de ieri

Listarea la Bursa de Valori București a societății cu capital de stat Electrica SA s-a încheiat astăzi la ora 13, ofertă publică inițială prin care statul român scoate la vânzare 51% din acțiunile celui mai mare distribuitor de energie din România.

Vânzarea acțiunilor Electrica SA prezintă un mare interes atât pentru investitorii români, cât și pentru cei străini, în condițiile în care oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă încă de ieri. Oferta a atras 13.700 de subscrieri de la companii și persoane fizice cu 2 zile înainte de închidere, depășind recordul de 12.000 de subscrieri ale ofertei publice inițiale ale Romgaz SA de anul trecut, spune Dana Mirela Ionescu, șefa departamentului de investment banking din Raiffeisen Bank SA, care face parte din consorțiul de intermediere al listării pe bursă.

“Acesta este primul IPO (ofertă publică inițială – n.r.) în care statul pierde pachetul majoritar și cred că servește ca un bun punct de plecare pentru viitor în ceea ce privește alte companii deținute de stat”, a declarat reprezentantul Raiffeisen Bank, citat de Bloomberg.

Potrivit aceleiași surse, există un interes crescut pentru această listare atât de la investitori locali, cât și străini din Europa și Statele Unite ale Americii. Mai mult, această ofertă publică inițială a reușit să atragă și investitori noi, după cum se poate observa cu ușurință din numărul mare de subscrieri, explică Dana Mirela Ionescu.

Sindicatul de intermediere al ofertei publice inițiale este format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank SA, Societe Generale Corporate&Investment Banking, care au fost coordonatorii globali ai tranzacției, BRD-Groupe Societe Generale în calitate de manager, respectiv SSIF Swiss Capital ca agent de distribuție.
Oferta publică inițială s-a desfășurat în perioada 16 iunie – 25 iunie.

Cum a decurs listarea Electrica, în cifre

Pachetul de 51% din Electrica scos la vânzare a fost oferit în trei tranșe – investitori instituționali (cărora le-a fost oferit 85% din acțiunile scoase la vânzare), investitorii mari de retail (8% din totalul acțiunilor vândute) și investitorii mici de retail (cărora le-a fost alocată o cotă de 7% din pachetul oferit).

Pragul minim de subscriere pentru investitorii mici este de 250 de acțiuni, în timp ce pragul maxim pentru fiecare astfel de investitor este de 20.000 de titluri. Pe acest segment, investitorii beneficiază de garanție pentru achiziția unui pachet maxim de 1.000 de acțiuni, în limita unui plafon alocat de 10 milioane de titluri pe principiul primul venit, primul servit.

Mecanismul acțiunilor garantate introdus la listarea Electrica este o premieră pentru piața de capital locală, statul încurajând astfel micii investitori după modelul practicat cu succes în Polonia.

Cei care subscriu minim 1.000 de titluri în prima săptămână, beneficiază de un discount de 5% din prețul de 13,5 lei pe acțiune.

Pe tranșa investitorilor mari de retail, pragul minim de subscriere de 20.001 acțiuni, respectiv 5.001 de certificate globale de depozit (GDR) la un preț de subscriere de 13,5 lei per titlu, respectiv 16,63 dolari per certificat global de depozit.

Ultimele informații care circulau pe piață marți seară, preluate de Ziarul Financiar, indicau că investitorii de retail, atât cei mari, cât și investitorii mici, au subscris 54,4 milioane acțiuni.Cota de acțiuni care le-a fost alocată este de numai 26,5 milioane acțiuni Electrica SA.

Cea mai mare presiune la cumpărare a venit de pe segmentul investitorilor mici, unde cererea a fost de circa 14 ori mai mare decât oferta. Mai exact, sursa citată precizează că au fost plasate 4.374 de ordine pentru cumpărarea a 33,6 milioane acțiuni. Cota alocată acestor investitori este însă de 2,4 milioane de acțiuni.

În ceea ce privește plafonul de acțiuni garantate, au fost subscrise 9.500 de ordine pentru 8 milioane de acțiuni, cu 2 milioane de acțiuni sub cota alocată.

Pe tranșa alocată investitorilor mari de retail, au fost înregistrate 169 de ordine pentru 12,8 milioane acțiuni din cele 14,1 milioane acțiuni alocate.

Pe segmentul investitorilor instituționali, nu există o limită minimă de subscriere, iar prețul de emisiune se situează în intervalul 11-13,5 lei/acțiune și 13,55-16,63 dolari/GDR.

Oferta publică inițială a Electrica SA constă în punerea în vânzare a 177.188.744 acțiuni și GDR la o valoare nominală a acțiunii de 10 lei. Prin această oferta publică, România dorește să atragă cel puțin 1,95 miliarde lei (circa 444 milioane de euro) pentru a-și acoperi deficitul bugetar.

Veniturile Electrica SA raportate la 31 decembrie 2013 în situațiile financiare auditate și consolidate sunt de 5.157 milioane lei (1,2 miliarde euro). Profitul net înregistrat la 31 decembrie 2013 este de 314 milioane lei (7,1 milioane euro).

Politica de dividend a companiei pentru anii 2011 și 2012 constă în distribuirea a 85% din profit acționarilor.

Context economic

În ultimul an, pe piața bursieră din România au avut loc câteva tranzacții de aceeași factură, cum ar fi: oferta secundară Transelectrica SA (27 martie 2012) prin care statul român a vândut un pachet de 15%, câștigând astfel 40 milioane euro;tranzacția Transgaz SA (18 aprilie 2013) în care statul român a vândut 15% pentru 72 milioane euro; oferta publică inițială a Nuclearelectrica SA (4 noiembrie 2013) în care statul și-a vândut pachetul minoritar de 10% pentru 281,87 milioane lei/63 milioane euro; listarea Romgaz SA (12 noiembrie 2013) prin care statul a vândut un pachet de 15% dintre acțiuni pentru 391 milioane euro.
În ceea ce privește companiile de stat așteptate de investitori să intre pe bursă în perioada următoare, printre acestea se numără Complexul Energetic Oltenia și producătorul de electricitate Hidroelectrica.

Programul de privatizare al marilor companii din energie, derulat pe bursă, este agreat de către creditorii internaționali, în condițiile în care statul român are în derulare un acord cu Fondul Monetar Internațional prin care intenționează să atragă lichidități în economie și să-și reducă deficitul bugetar.

În funcție de succesul așteptat de statul român al ofertei publice inițiale Electrica SA, primul ministru Victor Ponta a declarat că guvernul ia în considerare vânzarea unui pachet mai mare de acțiuni în companiile Transelectrica SA, Romgaz SA și Transgaz SA, planificate pentru anul viitor.