„In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul bondurilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“IFC are un portofoliu in Romania impresionant la ora actuala, din care aproximativ o treime sunt manufacturing (productie, n.r.) si proiecte de infrastructure, iar doua treimi sunt investitii in sectorul financiar – bancar sau nebancar. Din investitiile noastre, marea majoritate sunt investitii verzi”, a punctat Cristian Nacu.

“Si aici este o întreaga discutie daca verdele este inca la moda. Suntem in UE, suntem o tara cu drepturi depline in UE. In UE, exista inca o multime de programe care sunt obligatorii pentru toate statele si care presupun in continuare finantari verzi.  Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste tot mai mult despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, sustine reprezentantul IFC.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii propria si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A”, a detaliat acesta.

Cat a contribuit IFC la finantari sindicalizate?

“Astazi suntem undeva la aproximativ 500 mil. USD cu totul si de abia a trecut primul trimestru, deci ne asteptam ca si anul acesta sa depasim 2 mld. USD in total cu fonduri atrase si fonduri proprii. Raportul poate nu va mai fi la fel de spectaculos cum a fost anul trecut de 1 la 8, dar in continuare suntem la un raport de 1 la 2, 1 la 3 sau poate chiar mai mare depinzand si de anumite proiecte care sunt acum in proces de M&A la care contribuie doar mobilizarea. Deci, exista foarte bune premise sa continuam trendul pe care l-am avut pana acum”, estimeaza reprezentantul IFC marimea portofoliului local pentru anul financiar care se incheie in iunie 2026.

“De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste parteneriatele public – privat (PPP) pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu.

“Majoritatea portofoliului nostru este in debt (datorie, n.r.), dar nu excludem si ne dorim sa facem mai mult equity (investitii de capital, n.r.). Aici suntem putin mai selectivi. In primul rand, facem equity prin fonduri de investitii – fonduri de private equity si fonduri de venture capital. Si am finantat deja un prim fond care este local – Morphosis. De asemenea, am finantat Enterprise Investors – un fond care este clasic in tara. Mai avem si alte cateva fonduri in care am investit – regionale – dar care vor avea si contributii in Romania”, a mentionat reprezentantul IFC.

“Dar incercam sa facem si equity direct sau instrumente de quasi equity – mezanin de exemplu, cum am facut anul trecut in tranzactia Pehart – este o combinatie de instrumente. Acolo am avut si mezanin si debt si debt atras, deci o combinatie de instrumente”, a precizat reprezentantul institutiei financiare internationale.

In ce domenii investeste IFC in Romania?

“In ceea ce priveste domeniile, vom continua sa finantam bancile si institutiile financiare nebancare pentru ca este modalitatea noastra prin care putem ajunge la IMM-uri si la companii carora nu putem sa le dam direct fonduri. Si aici vom continua sa o facem pe teme – ceea ce se cheama bonduri cu tematica. Probabil, vom continua sa finantam investitii verzi, fie ca vorbim de active, fie ca vorbim de green housing (locuinte verzi, n.r.) Vom continua sa finantam pentru incluziunea sociala a femeilor si, in special, a femeilor de afaceri”, a detaliat Cristian Nacu.

“Si, de asemenea, unul dintre sectoarele prioritare pe care o sa-l vedeti in continuare crescand va fi investitiile in regenerabile. Avem cateva proiecte in care investim, mult eolian, ceva solar, mai putin, si avem si baterii”, a adaugat acesta.

“In continuare ne uitam la manufacturing (productie, n.r.) si agribusiness ca la niste sectoare care vor atrage in continuare finantari pe fondul global al nearshoring-ului si friendshoring-ului si al transformarii canalelor de furnizare de piese de schimb si de materiale”, a mai spus reprezentantul IFC.

“Mai avem pe lista investitii in ceea ce se cheama industrii disruptive. Cautam sa finantam astfel de industrii in care putem pe langa bani sa aducem si expertiza noastra globala pentru ca avem o divizie globala care face investitii in industrii disruptive. Si aici ne gandim la inteligenta artificiala, ne gandim la lucruri care au un impact special”, sustine Cristian Nacu.

“De asemenea, nu excludem niste tranzactii care sa aiba premise de a avea crestere spectaculoasa in viitor. Deci, acesta este un alt tip de investitii la care probabil vom fi foarte atenti”, a precizat el.

Ce participatie poate prelua IFC in companiile in care este interesat sa investeasca direct si sa devina actionar?

“In primul rand, ca principiu, noi nu vom putea niciodata sa luam mai mult de 20% dintr-o companie. Este o limitare fixa, clara, batuta in cuie. Nu avem cum sa scapam de asta. Deci, vom fi intotdeauna un investitor minoritar”, a raspuns Cristian Nacu.

“Niciodata nu am investit mai putin de 10 mil. USD, cam asta ar fi pragul minim. Pragul de sus depinde de participatia maxima de 20%”, a adaugat reprezentantul IFC.

Cum poate fi o companie eligibila pentru o finantare verde din partea IFC?

“Caracteristica principala a unei investitii verzi este ca ea trebuie sa fie investita in active verzi. Deci, acele companii care nu au in planul de investitii astfel de active evident ca nu vor strange o investitie sau nu vor lansa un bond verde. Pentru ca el trebuie urmarit in mod special, separat, utilizarea banilor trebuie sa fie doar cu scopul in care au fost stransi.

Exista multe companii care au prin natura business-ului activitati care nu le permit sa investeasca doar in astfel de active si atunci exista o alternativa si pentru acest tip de companii si anume acele asa-numite <<sustainability linked bonds>>  (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.) sau <<sustainability linked loans>> (imprumuturi corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.). Asta inseamna ca compania isi alege niste KPIs (parametri – cheie, n.r.), care sunt niste tinte legate si de ESG in general ca o categorie mai larga, adica include si teme sociale, fie incluziunea femeilor in cresterea calitatii job-urilor pentru femei sau pot fi si alte teme sociale”, explica Cristian Nacu.

“Este un imprumut pentru companie, dar care daca indeplinesc acei parametri se incadreaza in ceea ce s-a stabilit la inceputul emisiunii sau la inceputul imprumutului. Daca nu, exista niste penalizari in ceea ce priveste dobanzile. Cam asta este in mare mecanismul dupa care functioneaza”, a mai adaugat acesta.

Cum vede IFC impactul noilor masuri fiscale anuntate recent de catre guvern?

“Momentul din punct de vedere intern este un moment in care Romania trebuie sa se opreasca si sa isi faca niste reforme pe care le-a neglijat in ultimii ani. Si asta pentru ca suntem intr-o situatie de deficite multiple, care trebuiesc rezolvate, ele nu sunt sustenabile pe termen lung”, a raspuns reprezentantul IFC, institutie financiara care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Acum in ceea ce priveste sectorul privat cred ca este o oportunitate pentru ca anumite investitii nu vor mai putea fi facute doar de sectorul public. Si atunci o modalitate de a rezolva această dilema a necesitatii investitiilor, dar a lipsei de fonduri este parteneriatul public privat”, este de parere Cristian Nacu.

“Noi promovam intens acest parteneriat public privat ca o metoda de implicare a sectorului privat in investitii care uneori sunt chiar publice. De exemplu, la Timisoara avem un proiect in care suntem adviserii primariei incercand sa construim primul spital in PPP facut in Romania intr-un model clasic de facility management si in care privatul construieste spitalul si il administreaza din punct de vedere al mentenantei si utilitatilor si statul continua sa faca servicii medicale publice in acel spital”, afirma acesta.

“Acelasi tip de model se poate aplica si pentru multe alte tipuri de investitii la care statul nu mai are fonduri sa contribuie, iar asta cred eu este o oportunitate pentru ca intr-un astfel de parteneriat, privatul nu vine doar cu finantarea proiectului, vine cu expertiza lui, vine cu responsabilitatea pe care o implica participarea privata. Deci, cred ca e un model benefic pe care ar trebui sa il folosim mult mai des in viitor. Si exista deja discutii cu guvernul”, a subliniat Cristian Nacu.

“De asemenea, noi vrem sa sprijinim si anumite companii de stat, in special, pe cele care arata o guvernanta apropiata de cea a sectorului privat si sunt companii care uneori sunt listate. Astfel de companii pot sa acceseze finantari si de la IFC, finantari de tip comercial, ceea ce este important este ca este diferit fata de finantarile pe care le dau colegii nostri din Banca Mondiala cu garantii de stat”, a mai spus Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”