Arhive etichete: AAF

rsz_pascu_bcr_draft main

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

“Ce am observat din punct de vedere al pozitionarii investitorilor pe tipurile de instrumente, uitandu-ne din decembrie 2024 pana in martie 2025, observam ca sunt miscari foarte mici intre <<equity>> (investitii in actiuni) si <<debt>> (investitii in obligatiuni, n.r.) in sensul ca intre decembrie si februarie oscileaza intre 24 – 25% din active care sunt investite in actiuni, avem undeva intre 65 si 66% extrapoland la nivelul industriei procente investite in government bonds (titluri de stat) si undeva la 7 – 8% investitii in obligatiuni corporative. Cam astea sunt la nivel de industrie procentele si deviatiile au fost foarte mici, de 1 – 2% in  intervalul asta decembrie – februarie”, a declarat Cristian Pascu, Vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Ce am mai observat si este important de mentionat este ca au fost niste mici ajustari in sensul de mutare a expunerii dinspre government bonds (titluri de stat) catre obligatiuni corporative si viceversa pe fondurile de tip multiactive. In functie de strategia fondurilor multiactive, unele sunt defensive si acolo vedem crestere expunere pe corporate bonds, altele sunt flexibile si acolo vedem mai multa expunere pe government bonds, iar altele sunt echilibrate si au pastrat cumva procentele investite in government si corporative bonds”, a adaugat acesta.

“Mood-ul (starea investitorilor – n.r.) la momentul acesta as zice ca este mai degraba <<wait and see>> (asteapta si vezi, n.r.). Nu sunt miscari evidente. Nu exista un trend evident, mai degrabă, este o usoara crestere a interesului catre fondurile de obligatiuni si fixed income, dar din perspectiva investitorilor de retail, care au vazut volatilitate in piata, au vazut scaderi si atunci cumva au retras banii din astfel de fonduri de actiuni si au intrat cu bani in fonduri de obligatiuni, de fix income”, a punctat Cristian Pascu.

“La nivel de industrie avem intrari nete din decembrie pana in februarie pe nivel total, avem iesiri de pe o categorie si intrari pe alta, iar rezultatul final este unul pozitiv, balanta este pozitiva, banii nu ies din fonduri, intra in alte categorii si avem un plus pe fondurile de obligatiuni si alte tipuri de fonduri si un minus pe fondurile de actiuni. Daca vom compara la finele lui decembrie cu sfarsitul lunii februarie si ne uitam la evolutia activelor, cel putin pe fondurile deschise de investitii vedem o crestere a activelor de 1 mld. RON (200 mil. Euro) in doua luni ceea ce desigur ca ne bucura”, a subliniat reprezentantul AAF.

“Spuneam cumva anul trecut ca inflatia va fi un element cu care va trebui sa ne obisnuim mult timp de aici incolo. La inceputul anului, adaugasem pe lista volatilitatea ca este si va fi prezenta mult timp datorita si contextului cu alegerile locale, cu deficitul bugetar si cu măsurile administratiei Trump, iar, mai nou dupa deciziile luate, s-a adaugat incertitudinea – este cea mai periculoasa si mai greu de contracarat pentru ca nu ai cum sa ai masuri economice in situatii de genul acesta in care decizii se iau peste noapte”, sustine Cristian Pascu.

“Important este sa intelegem unde se pozitioneaza industria de asset management in prezent. Avem active in administrare de aproximativ 10 mld. Euro, cu un split intre fonduri deschise si fonduri inchise, sunt undeva la 5,5 mld. Euro investitii in fonduri locale, avem 36 de fonduri de investitii alternative cu active de aproximativ 3,9 mld. Euro si luand in considerare si fondurile straine de investitii care sunt distribuite in Romania vorbim practic de 49,4 mld. RON (9,9 mld.euro), date disponibile la nivelul lunii februarie 2025”, explica acesta.

Sectorul de asset management reprezinta una dintre cele mai semnificative clase de investitori locali pentru tranzactiile IPO si emisiuni de obligatiuni, care sunt derulate pe piata de capital.

“Cu siguranta, administratorii care au in spate un grup bancar au toate tipurile de fonduri in paleta lor de produse oferite investitorilor de retail si cumva ei dau trendul pe ceea ce inseamna fonduri deschise. La fonduri inchise, mai sunt si independenti si fonduri de investitii alternative administrate de grup bancar dar grosul il dau administratorii de fonduri bancare si atunci neexistand o informative la structura de portofoliu pentru ca nu mai colectam la nivel de asociatie informatiile acestea mai degraba este o extrapolare considerand primii 4 – 5 administratori in functie de cota de piata”, nuanteaza reprezentantul AAF.

“Din punctul de vedere al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania, desi suntem considerati investitori institutionali, problema este legata cumva de investitorii carora ne adresam si noi ne adresam in principal prin produsele noastre, prin fondurile noastre catre investitorii de retail si atunci investitorii de retail de multe ori reactioneaza emotional si inca nu avem nivelul de educatie la care sa nu fie emotii cand apar miscari in piata sau volatilitate”, a mai spus Cristian Pascu, Vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), la panelul Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

 

vizual MIPOC 2025 main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Volatilitatea si incertitudinea produsa de catre noul val de tarife vamale internationale declansat de catre SUA in comertul global au pus pe hold pipeline-ul de IPO-uri si de emisiuni de obligatiuni, in contextul in care companiile asteapta o stabilizare a pietei pentru a veni cu noi tranzactii, iar investitorii locali sunt intr-o stare de expectativa, conform concluziilor MIRSANU IPO CHALLENGE 2025,  a patra editie a evenimentului organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de emitenti, investitori si jucatori implicati in tranzactiile de pe pietele de capital.

Evenimentul a fost organizat in format online cu sprijinul Partenerilor de eveniment BCR si Kapital Minds.

“Este foarte multa incertitudine – este incertitudine globala, incertitudine locala, toate astea se traduc cateodata intr-o volatilitate foarte mare. Am avut si o perioada de lichiditate destul de redusa si ceea ce vedem este ca piata primara nu are cum sa fie o piata foarte activa – piata de listari, mai ales de actiuni. Este normal ca in astfel de momente de incertitudine, apetitul pentru <<risky assets>> (active cu risc mai ridicat, n.r.) sa fie mai redus. Ceea ce asteptam este sa se normalizeze toata aceasta situatie, adica sa capatam mai multa certitudine. Si dobanzile sunt destul de sus. Vedem si titlurile de stat Fidelis care se emit lunar la dobanzi usor de 7% la RON, la euro de 4%, 5%, 6% –  dobanzi foarte bune, iar aceste dobanzi destul de ridicate putem spune ca reduc apetitul pentru altceva, pentru un activ <<risk free>> (fara risc, n.r.) din punct de vedere al investitorului din Romania. Avand un yield atat de bun se reduce apetitul pentru actiuni”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

“Avem si spectrul politic local, asteptam alegerile (prezidentiale, n.r.) din mai, avem si spectrul fiscal local, le avem pe toate si in conditiile astea sa discutam despre IPO-uri si pipeline-uri, pe termen scurt este foarte multa incertitudine. Nu sunt foarte optimist. Dar pe termen mediu da, odata cu normalizarea pietei. Sa speram ca nu avem vreo <<lebada neagra>> care se ascunde printre noi. Odata cu normalizarea acestor conditii si mai multa certitudine sunt convins ca vom ramane la un pipeline de piata primara. Ce stim este ca foarte multe companii se uita catre posibilitatea de a se lista, guvernul cu PNRR are obligatia de a lista alte 3 companii, iar Bursa de Valori lucreaza in cadrul unor grupuri de lucru organizate pentru a identifica aceste 3 companii. Avem si sectorul energetic care are nevoie de foarte mult capital si sunt convins ca va accesa in mare masura de pe piata de capital. Toate aceste premise si discutii care se intampla ma fac sa fiu optimist pe termen mediu, dar, bineinteles, ca o conditie pentru revenirea deal-urilor (tranzactiilor, n.r.), trebuie sa capatam mult mai multa certitudine fata de ce avem acum”, a completat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

La nivel international, companiile se uita la un mix mai larg de surse de lichiditate in noul context global.

“Daca te uiti la oportunitatile de finantare in acest moment, raspunsul este in jurul tarifelor vamale, in jurul efectului de scara sau de scop a investitiilor din Europa in remilitarizare sau in infrastructura. Mediul de pe piata emisiunilor de obligatiuni corporative este destul de provocator. Este multa volatilitate si am vazut o masiva scadere a emisiunilor de obligatiuni, costurile de pe piata de bonduri sunt mari de la inceputul acestui an. Vom vedea daca dl. Trump (presedintele SUA Donald Trump, n.r.) va da inapoi sau daca lumea accepta China, daca asta va conduce catre o anumita forma de stabilizare si de normalizare a pietelor de obligatiuni, insa recomandarea mea puternica pentru fiecare trezorier al unei companii este: Asigurati-va ca va puteti baza pe multiple bazine de capital (multiple pools of capital, lb. eng) mai degraba decat pe unul singur!”, a declarat Richard Wilkinson, Chief Financial Officer al grupului imobiliar CTP, liderul pietei de logistica si spatii industriale din Europa continentala care a investit peste 1 mld. Euro pe piata de profil din Romania.

Fostul bancher care conduce finantele grupului imobiliar se asteapta ca impactul noilor tarife sa se reflecte mai departe in costul de productie al bunurilor si, implicit, mai departe intr-o crestere a inflatiei, ceea ce ar putea conduce la presiuni de crestere a dobanzilor si a costurilor de finantare pentru companii, lucru care ar putea determina bancile sa fie mai selective catre cine vor acorda finantare.

Grupul CTP listat pe bursa Euronext Amsterdam, al carui mix de finantare este format majoritar din obligatiuni si in proportie mai mica din imprumuturi bancare, a plasat recent o emisiune de obligatiuni verzi de 750 mil. Euro in februarie 2024, o emisiune de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro in noiembrie 2024 si o emisiune de obligatiuni verzi de 1 mld. Euro in martie 2025, insa schimbarea conditiilor de piata au determinat compania sa acceseze recent o noua sursa de lichiditate – piata japoneza, de unde a contractat un imprumut Samurai sindicalizat negarantat cu obiective de sustenabilitate in valoare de 30 mld. Yeni (circa 185 mil. Euro) cu maturitatea la 5 ani.

Diferentele dintre mediile investitionale sunt puternice nu doar pentru companii, ci si pe segmentul emitentilor suverani de datorie, unde statul roman a fost unul dintre cei mai activi emitenti de obligatiuni de pe pietele emergente.

“Din discutiile pe care le-am avut cu diferite medii investitionale, investitorii judeca lucrurile total diferit. Pentru investitorii americani nu conteaza ca emiti <<verde>>, conteaza pretul. Nu ii intereseaza prea mult sustenabil si <<green>>. Nu doar Trump, ci toti investitorii institutionali americani nu sunt atat de sensibili la acestea. Da – este un <<nice to have>> (este bine sa ai, n.r.), dar nu este criteriul care sa ii faca sa te cumpere. In schimb, la europeni sunt investitori si aici mai ales cei din tarile scandinave, Olanda, unde, de exemplu, sunt fonduri de pensii care au mandate in cadrul carora cei mai multi bani pe care ii administreaza, daca nu chiar toti, trebuie sa se duca in active care au latura ESG pronuntata si atunci, daca nu emiti astfel de obligatiuni verzi, nu ii vei avea niciodata expusi pe tine, ii pierzi si sunt sume mari.”, a punctat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor.

Statul roman a lansat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale si a avut o emisiune inaugurala de obligatiuni Samurai pe piata din Japonia, insa in acest an este concentrat mai mult pe emisiunile de titluri pe piata interna.

“Inainte traiam intr-un cu totul alt context, incercam sa avem spatii si sa fim emitenti frecventi pe pietele internationale, insa acum nu stim cum sa ne diminuam aceste emisiuni astfel incat sa putem sa reducem spread-urile Romaniei. Pentru ca aceste marje de credit spread, aceste marje de credit risk ale Romaniei sunt mari, nu justifica fundamentele Romaniei si nici rating-urile Romaniei si, din pacate, am ajuns aici pentru ca a trebuit sa emitem niste sume enorme. Anul trecut a trebuit sa emitem 252 mld. RON, din care vreo 18 mld. Euro au insemnat emitere de euroobligatiuni – euro, USD, sub forma de <<public bonds>> sau plasamente private. Am devenit cel mai mare emitent emergent dintr-o zona destul de mare, nu din lume, dar dintr-o zona destul de mare, ceea ce atunci cand pui foarte multa oferta pe masa si, ca in orice lucru din economie, tine normal randamentele sus si asta nu e bine pentru noi, inclusiv din punct de vedere al altor emitenti. Daca un emitent vrea sa emita – de exemplu o companie de stat, acum referinta ei sunt obligatiunile noastre asa cum la fel referinta lor este curba de randamente interna. Si este clar ca nu poti sa faci reducerea acestor randamente decat printr-o oferta mai mica, iar oferta mai mica este legata de deficitele bugetare. Ajustarea asta fiscala este absolut necesara prin prisma reducerii costurilor cu dobanzile si a sustenabilitatii unei datorii publice. In contextul in care suntem – deficit bugetar inca mare, 7% este tinta anul asta, noi ne reducem oferta, nu o sa mai emitem 18 mld. Euro, noi am anuntat 13 mld. Euro si scopul nostru este de a reduce acest 13 mld. Euro”, a precizat seful Trezoreriei statului.

“Am crescut frecventa emiterii titlurilor de stat Fidelis. Am incercat cumva sa ne ajustam si, practic, am emis déjà 19 mld. RON prin aceste doua programe (Tezaur si Fidelis). Initial, ne asteptam la 45 mld. RON pe tot anul. Asa cum au mers astea primele 3 luni, este clar ca putem sa mizam pe mai mult. Deci, practic, e realizabil o suma de peste 50 mld. RON la cum a mers subscrierea in aceste programe”, a punctat Stefan Nanu din partea Ministerului de Finante.

Diferentele dintre mediile investitionale din lume se reflecta in functie de context si in solutii diferite de atragere de lichiditate pentru companii, inclusiv pe piata de IPO-uri (listari).

“Mixul de finantare este diferit in SUA fata de Europa. Mixul de finantare in Europa este proeminent bancar, insa el este minoritar in SUA. Si asta a fost o alta consideratie pentru a impinge IPO-ul in SUA, pentru a ridica capital primar si pentru a-l utiliza in principal in SUA pentru optiuni de dezvoltare organica si inorganica. Modul in care vom folosi acest capital de aproape 400 mil. USD este inca supus aprobarii actionarilor in luna mai, dar, cu siguranta, o parte va ramane sa sprijine cresterea organica si inorganica a Titan America, o parte secundara va fi pentru a acompania alte directii de dezvoltare a grupului in celelalte 24 de piete si o parte se va intoarce la actionari”, a subliniat Marcel Cobuz, Chairman of the Group Executive Committee in cadrul Titan Cement International, un producator de ciment si de materiale de constructii cu operatiuni la nivel international.

Grupul – mama elen Titan Cement, o companie listata pe bursa Euronext Bruxelles, a realizat in februarie 2025 listarea subsidiarei sale Titan America pe bursa americana New York Stock Exchange in cadrul unei tranzactii IPO in valoare de 393 mil. USD.

“Revin la exemplul de la New York Stock Exchange de la inceputul anului. In conditiile unui context volatil, nu au fost mai mult de 60 de IPO-uri de peste 50 mil. USD. Deci, vorbim despre o piata de trilioane de dolari, unde vorbim de 60 de deal-uri de peste 50 mil. USD. Sunt sute (de IPO-uri) la mai putin de 50 mil. USD. Si o piata vibranta, cum este New York Stock Exchange de fapt, tinteste IPO-urile de marime mica. Cred ca asta este o directie care poate fi inspirationala pentru toate bursele. Emitentii mici sunt, probabil, categoria cea mai putin tintita. Emitentii mici de azi cu fundamente puternice sunt emitentii mari de maine”, sustine Marcel Cobuz, care face parte din conducerea unui grup international cu o cifra de afaceri de 3 mld. Euro si a avut in ultimii 20 ani mai multe pozitii internationale de management sau de membru de board in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord si SUA, inclusiv pozitia de Head of Europe and Group Innovation in cadrul liderului global LafargeHolcim.

 

Ce asteptari sunt pe piata de capital din Romania privind pipeline-ul de listari de companii si de emisiuni de obligatiuni

 

“Pe piata de IPO-uri cu totii recunoastem ca este o perioada extrem de complexa pe care o traversam acum. Ceea ce as vrea sa subliniez este ca asteptarile sunt mai degraba ca firmele antreprenoriale sa faca primul pas pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat, pe care noi dealtfel anul trecut chiar le asteptam sa se intample anul acesta. Inca ramane de vazut in functie de ceea ce se discuta in cadrul PNRR care dintre companiile de stat vor avea un SPO (second public offer, oferta publica secundara – n.r.) in perioada urmatoare”, a spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, care a facut parte din consortiul ce a intermediat listarile Hidroelectrica si Premier Energy, ultimele tranzactii IPO realizate pe bursa de la Bucuresti.

“In ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni, acestea au fost dominate de emisiunile bancare care se realizau mai putin din nevoia de finantare de lichiditate, cat mai ales pentru indeplinirea cerintelor minime de capital, si anume sa emita marea majoritate emisiuni eligibile MREL. Din aceasta perspectiva, ma astept ca procesul sa continue, nu stiu daca neaparat anul acesta pentru ca depinde de evolutia business-ului fiecarui emitent in parte si ce nevoi au de acoperit, dar ma astept ca ele sa continue pentru ca mare parte dintre ele ajung la maturitate in urmatorii ani la toti emitentii bancari care au inceput sa emita si la nivel local si la nivel international. (…) Ma astept sa continue si sectorul energetic. Ca si vizibilitate cam pe acolo as vedea cele doua industrii sa continue sa domine”, a punctat reprezentantul BCR.

“Se adauga Primaria Bucuresti care oricum este un emitent recurent. Am vazut ca au aparut si alte municipalitati si consilii care se uita si au inceput sa se finanteze pe piata locala de capital ceea ce este un semnal foarte bun. Mai putin insa companiile antreprenoriale, trebuie sa recunosc, pentru ca la emisiunile de obligatiuni pricing-ul se face pornind de la randamentul titlurilor de stat peste care pui prima de emisiune. Si atunci cand ajungi intr-o perioada de dobanzi ridicate la discutia de pricing pentru emitentii mai mici s-ar putea sa nu fie cea mai buna solutie de finantare”, a adaugat Cosmina Plaveti.

“Ne vom intoarce pe piete cu siguranta pentru ca avem deja doua emisiuni de obligatiuni existente si va trebui sa construim pe nivelul de capital de nivel 1 pe care tocmai l-am extins in acest an dupa o injectie de capital din partea actionarului nostru. Deci, ne uitam pentru a vedea care este momentul potrivit. Nu avem nimic in pregatire in acest moment. Ne uitam potential la nivelul de capital de nivel 2 (tier 2) catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietelor si, bineinteles, a bilantului nostru”, afirma Ionut Lianu, Chief Treasury & ALM Officer al CEC Bank, cea mai mare banca din portofoliul statului roman si una dintre cele mai mari banci de pe piata.

“Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiune de obligatiuni verzi asa ca ma astept ca urmatoarea emisiune, oricand va fi aceasta, sa fie o emisiune de titluri verzi”, a punctat Ionut Lianu din partea CEC Bank.

CEC Bank a emis la finele lunii noiembrie 2024 pe pietele internationale de capital obligatiuni senior nepreferentiale eligibile in valoare de 300 mil. Euro printr-un plasament international de referinta, cu un cupon de 5,625% pe an in cadrul unui program total aprobat de instrumente de capital de 1,5 mld. Euro.

Ce semnale vin din cealalta parte a pietei de la sectorul de buy side (investitori) in tranzactiile de pe pietele de capital?

“Ca si investitor – ancora, IFC se angajeaza sa subscrie o portie substantiala din obligatiunile emise (…) Portofoliul nostru din Romania de obligatiuni emise de catre institutiile financiare depaseste usor 1 mld. USD in total, din care 650 mil. USD sunt obligatiuni de tip MREL, circa 230 mil. USD sunt in obligatiuni de tip Basel 3 tier 2, iar alte 135 mil. USD sunt plasate in obligatiuni senior”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, principala institutie globala de finantare a sectorului privat in tarile emergente.

IFC, un investitor orientat cu predilectie catre obligatiuni in formate verzi sau sustenabile, a investit, printre altele, in emisiunile recente de obligatiuni ale Unicredit, Banca Transilvania, dar si in cele a unor emitenti corporativi non – bancari cum este Voestalpine.

“<<Mood-ul>> (starea investitorilor locali – n.r.) la momentul acesta as zice ca este mai degraba <<wait and see>>. Nu sunt miscari evidente. Nu exista un trend evident. Mai degraba este o usoara crestere a interesului catre fondurile de obligatiuni si fixed income (titluri cu venit fix), dar din perspectiva investitorilor de retail, care au vazut volatilitate in piata, au vazut scaderi si atunci cumva au retras banii din astfel de fonduri de actiuni si au intrat cu bani in fonduri de obligatiuni, de fix income”, sustine Cristian Pascu, vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania, ai carei membri administreaza active de 9,9 mld. Euro si reprezinta industria locala de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali.

 

Cum arata finantarea companiilor prin piata de capital in raport cu finantarea bancara si tranzactiile M&A

 

Finantarea bancara nu ar trebui sa excluda tranzactiile de finantare prin piata de capital, ci sa fie complementara in mixul mai larg de finantare a unei companii, conform bancherilor si jucatorilor de pe pietele de capital.

“La nivel personal sunt o mare sustinatoare a pietei de capital si cred ca si pentru profilul de leverage (de indatorare – n.r.) al unei companii mari este foarte util sa ia in calcul si piata de capital ca alternativa sau supliment la finantarea bancara sau alt tip de instrumente. Chiar daca in momentul de fata, intr-adevar, ai un moment dificil de a inchide o emisiune, astazi de exemplu, sper ca in cateva luni lucrurile sa se mai poata imbunatati. Evident ca nu acelasi lucru se poate spune despre piata bancara. Am confirmarea clientului nostru Digi sa va spun ca un imprumut sindicalizat de 200 mil. Euro Euro tocmai s-a inchis in dimineata asta (10 aprilie, n.r.) cu 7 banci. Deci, asta este avantajul pietei bancare in situatii de turbulente pe pietele de capital. Dar daca ne uitam la emisiunile de obligatiuni, la IPO-uri, dureaza foarte mult sa fie pregatite (…) Momentul iesirii pe piata trebuie analizat cu atentie, dar nu cred ca putem spune ca in urmatoarele 6 luni – 12 luni va disparea complet aceasta posibilitate”, a spus Raluca Tintoiu, noul Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania, pozitie din care coordoneaza portofoliul finantarilor bancare pentru companiile mari, cu o cifra de afaceri anuala de peste 100 mil. Euro.

“Clientii companii de stat care au dimensiuni foarte mari, companiile energetice, pe care le cunoastem foarte bine, sunt déjà listate, au déjà experienta in zona pietei de capital si imi imaginez ca e mai simplu pentru ei sa ia in calcul asemenea instrumente (tranzactii pe pietele de capital – n.r.). Eu, la nivel personal, mi-as dori foarte mult sa vad si emitenti din alte zone. In zona bancara vedem multe companii antreprenoriale cu capital local sau capital strain care au crescut in dimensiune, care au crescut in maturitate si care sunt eligibile pentru asemenea tranzactii. Ca vor dori sau nu si zona aceasta, vom vedea si sper sa discutam impreuna cu ei si cu Bursa de Valori, dar este pentru mine una dintre surprizele placute de cand m-am reintors pe piata bancara acest nivel de maturitate si de sofisticare in crestere pe care companiile romanesti il au”, a adaugat Raluca Tintoiu din partea ING Bank, care a fost implicat recent si ca intermediar in emisiuni de obligatiuni precum cea derulata in toamna anului 2024 de catre Banca Transilvania.

Listarea pe bursa insa concureaza frecvent in optiunile antreprenorilor cu tranzactiile M&A, in conditiile in care cele doua rute ofera perspective diferite pentru viitorul companiei, dar si pentru cel al proprietarului companiei.

“Evaluatorul trebuie sa se gandeasca asa cum gandesc si investitorii. Asta incercam noi ca si evaluatori de business sa ne uitam in ambele parti – atat pe partea de <<buy>> (cumparare, n.r.) cat si de <<sell>> (vanzare, n.r.) – si sa gandim din punct de vedere al pietei, al asteptarilor de piata. Intr-adevar, sunt niste diferente importante intre cele doua tipuri de evaluare pentru piata de capital si pentru M&A, printre cele mai importante cred ca sunt ca lucram cu niste multipli la ambele tipuri de evaluare, dar multiplii sunt diferiti in sensul ca pentru IPO, de exemplu, ne uitam la multipli <<forward>> orientati spre viitor. Asta pe cand la tranzactiile M&A de obicei ne uitam la trecut, la situatiile financiare si la multipli ancorati cumva in trecut, dar aruncam o privire si catre viitor”, afirma Laurentiu Stan, fondator al companiei Kapital Minds.

“Pe bursa, investitorii nu cumpara pachete de control, de obicei, pe cand in tranzactiile M&A, foarte multe tranzactii sunt cu pachete de control. Si, de aici si diferenta de valoare, pentru ca pe bursa se acorda un discount pentru lipsa de control si nu numai, iar in tranzactiile directe exista posibilitatea ca valoarea de piata sa fie depasita de valoarea de sinergii – sa existe o sinergie a cumparatorului si valoarea sa fie uneori considerabil mai mare decat valoarea de piata. Este o diferenta foarte importanta intre cele doua tipuri de evaluare sau de valoare. Pe bursa riscul perceput de investitori este mult mai ridicat. Inafara acelei lipse de control, automat randamentul asteptat este mai mare, de aici si valoarea ceva mai mica atunci cand se alege IPO-ul fata de o tranzactie directa prin procedura de M&A pentru ca exista un discount fata de valoarea de piata pentru a asigura acea atractivitate a emisiunii pentru investitorii atat institutionali, cat si pentru cei de retail”, a concluzionat consultantul Laurentiu Stan de la Kapital Minds.

 

Tranzactiile IPO din Romania vs IPO-urile din regiune

 

“Cele mai active piete IPO din regiune au fost Polonia, Grecia si Romania (…) Un potential mare (de IPO, n.r.) este tot in cele trei piete, adica Polonia, Grecia si Romania, care vine partial si din potentialul de re-rating cu Polonia si Grecia la nivelul de piete dezvoltate (development markets) si Romania la nivel de piata emergenta. Aici stim ca este o discutie care dureaza de mult, dar pana la urma speram sa ajungem acolo. In Polonia, anul asta si anul urmator, bineinteles cu disclaimerul ca inainte de ce se intampla zilele astea (noul val de tarife vamale din comertul international, n.r.), vedeam cel putin 3 IPO-uri in zona de 300 – 500 mil. Euro plus unele mai mici plus potential de ABB-uri (accelerated book building, lb. eng). In Polonia, anul trecut in a doua parte si inceputul anului acesta, a fost o activitate foarte efervescenta. Grecia as lasa-o deoparte pentru ca sunt deal-uri mai mult <<local driven>> (generate la nivel local, n.r.) si au mai putin interes pentru discutia noastra”, a declarat Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul Wood & Company, unul dintre cei mai activi intermediari de tranzactii IPO din pietele Europei Centrale si de Est, implicat inclusiv in IPO-urile Hidroelectrica si Premier Energy de pe bursa de la Bucuresti.

“Avem asemanari si deosebiri intre IPO-urile de pe bursa de la Bucuresti si cea de la Varsovia. (..)  La Varsovia, avem majoritatea IPO-urilor, iar daca vorbim de cele de dupa 2020 – Allegro, Zabka si Diagnostyka, observam ca doar o mica componenta de sub 10% din oferta a fost de actiuni emise la Allegro, insa la celelalte doua – lantul de magazine de proximitate Zabka si Diagnostyka au fost vanzari ale actionarilor existenti. Si la Bursa de Valori Bucuresti, daca vorbim de companiile antreprenoriale, exceptand o componenta la Premier Energy si Aquila, toate IPO-urile realizate de companiile antreprenoriale au fost exituri ale unor investitori financiari, dar nu numai. Si la IPO-urile Sphera, Medlife si TTS au fost exituri si vanzari de la actionari existenti. Noi ne-am obisnuit sa ne referim la bursa ca si rol de finantare – este un rol important si rolul primordial, insa cele mai multe IPO-uri in ultimul timp se realizeaza prin vanzari de pachete existente ale unor investitori de regula financiari. De exemplu, la Zabka a vandut si EBRD. Aceasta valenta de platforma de exit este foarte importanta de a fi constientizata si de catre antreprenori cu anvergura din Romania pentru ca iata si la Digi a fost tot vanzare de actiuni existente. Cele mai importante IPO-uri antreprenoriale de la Bucuresti au fost Digi si Medlife si au fost exituri ale unor actionari existenti. Asta este o asemanare cu bursa de la Varsovia”, a punctat Mihai Caruntu, Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR) pe marginea unei analize privind cele mai importante IPO-uri realizate din ultimii 5 ani de pe bursele din Romania si Polonia.

“In Romania, déjà s-a spus de multe ori, pe piata IPO este o discutie intre companiile antreprenoriale si cele de stat. O alta mare problema, pe langa cele pe care le stim, este cea legata de amanarea acestor alegeri prezidentiale. Anul trecut a fost deja un an cu foarte multe alegeri pe care toata lumea l-a discountat, dar se astepta sa se incheie, iar anul acesta sa intram fara presiunea asta a alegerilor pentru o perioada lunga. Marele rau pe care l-a facut aceasta amanare este ca am mai pierdut o jumatate de an pana cand o sa avem o oarecare claritate. Dar dincolo de asta eu cred ca – bineinteles, si in functie de rezultatul acestor alegeri – o revenire la discutia legata de a selecta din Hidroelectrica si alte companii de stat poate fi avuta si trebuie avuta si poate sa contribuie la restartarea pietei mai repede decat altfel”, nuanteaza Bogdan Campianu din partea casei cehe de brokeraj si investment banking Wood & Co.

“Antreprenorii trebuie sa inteleaga si asta e diferenta fata de tranzactiile M&A ca nu neaparat maximizarea pretului de IPO este obiectivul si sa vanda la cel mai mare pret. El (antreprenorul – n.r.) daca isi face un exit, poate sa isi faca un exit partial cu o parte din actiuni, dar, peste 3 ani compania fiind déjà listata, poate sa vanda. Cel mai important lucru este calibrarea IPO-ului, insa sa lase si un potential de crestere al respectivei companii in piata pentru ca este foarte important ca viitorii sai parteneri – cei care subscriu in viitorul IPO sa fie niste parteneri multumiti, sa marcheze niste profituri in viitor, iar compania sa creasca ca urmare a planurilor pe care le-a facut publice in exercitiul de IPO. Si (antreprenorul, n.r.) sa vina la bursa doar daca crede ca are vocatie de performanta pentru ca, din pacate, in multe zone se intelege ca, eventual, bursa este o zona de exit, unde iti rezolvi problemele si mai vezi tu ce mai faci. Bursa este pentru vocatie de performanta, unde trebuie sa vii cu modele clare de business, cu simplitate cat mai mare in a te prezenta investitorilor, iar combustibilul pietei de actiuni sunt profiturile. Deci, daca viziunea pe care o ai se reflecta in profitul in crestere, asta este combustibilul si atunci vei avea success, iar partenerii tai, investitorii de retail si cei institutionali, vor fi multumiti”, a concluzionat Mihai Caruntu, Senior Analyst in cadrul diviziei de corporate finance a BRD-Groupe Societe Generale, si Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR).

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix

 

vizual MIPOC 2025 main

Lideri de business, investitori, bancheri si jucatori de pe pietele de capital vor dezbate principalele tendinte de pe pietele de capital privind tranzactiile IPO si emisiuni de obligatiuni la MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Companies. Transactions. Capital Markets.

 

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 10 aprilie MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, a patra editie a unui eveniment de continut concentrat asupra tranzactiilor IPO, a emisiunilor de obligatiuni si a tendintelor care preocupa investitori, antreprenori si comunitatea pietelor de capital in ansamblu.

Companiile din Europa Centrala si de Est (CEE) au venit cu tranzactii in ultimul an pe pietele din regiune si au aratat ca apetitul pentru oportunitatile de investitii de pe pietele publice permite incheierea cu succes a unor noi IPO-uri si ca sunt lichiditati pentru emisiunile de obligatiuni care cauta bani proaspeti, atat la investitorii institutionali internationali, cat si in buzunarele investitorilor de retail.

Premier Energy a mai adus un IPO de companie privata pe bursa de la Bucuresti in 2024 si a pus din nou pe masa tematica pietei de energie, subliniind inca o data potentialul de crestere venit de pe segmentul productiei de energie regenerabila.

Banca Transilvania, CEC Bank si Romgaz se numara printre emitentii de obligatiuni asteptati sa revina in acest an pe piata bursiera cu noi tranzactii, insa “fereastra” de intrare este configurata in functie de evolutiile si conditiile pe care le vor oferi miscarile investitorilor de pe pietele financiare.

Un emitent recurent major de titluri pentru bursa de la Bucuresti, dar care a apelat in 2024 si la pietele internationale, este Ministerul de Finante, care are nevoie sa isi completeze resursele necesare pentru bugetul statului intr-un moment in care statul roman se imprumuta mai scump pe pietele externe, iar atentia emitentului s-a mutat mai recent dinspre investitorii institutionali externi catre investitorii locali de retail.

De asemenea, noile cresteri de taxe vamale care lovesc comertul global pun investitorii si companiile intr-un nou context de piata, care aduce ajustari diferentiate de la o piata la alta, de la o economie la alta.

Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025? Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa? Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale? Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi? Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A? Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity? Ce structuri de tranzactii ar avea acum succes pe bursa?

 

  • FORMAT Online (pe Zoom)
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din investitori, antreprenori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali locali si internationali, executivi, consultanti, brokeri, avocati, alte parti interesate
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporativa, piete de capital, investitii, antreprenoriat, finantare, tranzactii corporative
  • DATA 10.04.2025

 

Au confirmat pana acum participarea la eveniment urmatorii vorbitori:

 

ADRIAN TANASE, Chief Executive Officer BURSA DE VALORI BUCURESTI

STEFAN NANU, Director General Trezoreria Statului MINISTERUL FINANTELOR

RICHARD WILKINSON, Chief Financial Officer CTP Group

MARCEL COBUZ, Chairman of the Group Executive Committee TITAN CEMENT INTERNATIONAL

CRISTIAN NACU, Senior Country Officer INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION

RALUCA TINTOIU, Deputy Chief Executive Officer & Head of Wholesale Banking ING BANK ROMANIA

IONUT LIANU, Chief Treasury & ALM Officer CEC BANK

COSMINA PLAVETI, Head of Investment Banking BCR

BOGDAN CAMPIANU, Managing Director and Head of SEE Investment Banking WOOD & COMPANY

LAURENTIU STAN, Fondator KAPITAL MINDS

CRISTIAN PASCU, Vicepresedinte Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF)

MIHAI CARUNTU, Vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR)

 

 

Agenda evenimentului:

10:00 – 10:05 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

10:05 – 11:05 Panel Tendinte pe pietele de capital

11:05 – 12:00 Panel IPO

12:00 – 12:55 Panel Obligatiuni

12:55 – 13:00 Concluzii

 

Partenerii acestui eveniment sunt BCR si Kapital Minds.

 

bcr logo baza 300

 

 

 

 

 

KM baza 300

 

 

 

 

 

 

Supporting Partner

Better Speakers baza 300

 

 

 

 

 

Principalele topicuri

 

  • Ce tendinte modeleaza evolutiile de pe pietele de capital
  • Ce companii vor veni cu oferte de vanzare de actiuni catre investitori din pietele de capital in 2025
  • Ce fel de proiecte se finanteaza cu obligatiuni emise pe bursa
  • Ce evaluari sunt dispusi sa ofere investitorii pentru noile oportunitati tranzactionale
  • Ce prevaleaza in sentimentul investitorilor institutionali – nevoia unui randament superior pentru o investitie sau nevoia de a diversifica portofoliile prin includerea de instrumente de finantare verzi
  • Cine castiga acum lupta pentru atragerea antreprenorilor care au nevoie de lichiditati – creditele bancare, tranzactiile din pietele publice sau tranzactiile private M&A
  • Cine este mai aproape de a face tranzactii pe bursa – antreprenorii, companiile de stat sau fondurile de private equity
  • Ce structuri de tranzactii au succes pe bursa in actualul context de piata
  • Cum se misca mixul equity – debt in portofoliile investitorilor institutionali

 


Profil speakeri

 

  • Investitori
  • Lideri de afaceri
  • Manageri de fonduri
  • Top management companii
  • Autoritati
  • Consultanti

 

 

De ce sa participi

 

  • Fii conectat la deciziile si tendintele principalilor jucatori din piata de capital
  • Afli direct de la sursa ce teme sunt de interes pentru liderii de pe pietele de capital
  • Un timp bine investit
  • Ai acces la continut relevant privind tranzactiile IPO si cu emisiuni de obligatiuni
  • Iti extinzi aria profesionala cu perspective noi de interes de la investitori, lideri de companii, exponenti ai autoritatilor din pietele de capital, consultanti de top
  • Gasesti noi oportunitati de afaceri

 

 

Cei interesati sa participe sau sa fie parteneri ai evenimentului MIRSANU IPO 2025 sunt invitati sa ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se va face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 250 RON (50 Euro).

 

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicata tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat impactului politicilor de sustenabilitate asupra mediului de afaceri. Din 2024, in portofoliul de evenimente al MIRSANU.RO a intrat si MIRSANU INVESTORS SUMMIT – un eveniment anual dedicat diferitelor categorii de investitori corporativi.

 

rsz_pascu_bcr_draft main

Cristian Pascu, Vice-Chairman of the Romanian Association of Fund Managers (AAF), speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Cristian Pascu, Vice-Chairman of the Romanian Association of Fund Managers (AAF), is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

Cristian Pascu graduated the Academy of Economic Studies from Bucharest and has over 25 years of experience on the local capital market. He is heading Financial Institutions Department at BCR and it is also Vice-Chairman of the Romanian Association of Fund Managers (AAF), a position through which he participated in a lot of working groups for improving the legislation related to investment funds and pensions funds.

He holds a master’s degree in Financial Management and Public Policies and European Integration. Since February 2024 he has been elected as Member of the Board of Directors of the Bucharest Stock Exchange.

On April 10, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, an exclusively ONLINE event for entrepreneurs and the capital markets community.

The final agenda of this event will be as follows:

 

10:00 – 10:05 (EEST) Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

10:05 – 11:05 Panel Trends of the capital markets

11:05 – 12:00 Panel IPO

12:00 – 12:55 Panel Bonds

12:55 – 13:00 Conclusions

 

The event’s partners are BCR and Kapital Minds.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

 

aaf main

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

„Primele 3 luni ne-au adus un plus de 9% la nivelul fondurilor deschise de investitii si 9,7 – 9,8% crestere a numarului de investitori, dar altfel numarul de investitori in acest an a avut o evolutie impresionanta in sensul in care in medie in fiecare luna am avut un plus de 19.000 de investitori, ceea ce este un rezultat important. Suntem la un maxim istoric in ceea ce priveste numarul de investitori in fondurile deschide de investitii, aproape 648.000 de investitori”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea pietelor de capital.

„Putem observa in ceea ce priveste numarul de investitori ca majoritatea se afla in fondurile de bonds si fix income (cu venit fix – n.r.), insa daca ne uitam la evolutia de la inceputul anului in ceea ce priveste activele observam ca sunt alte clase de fonduri care au avut o evolutie mai importanta si ma refer aici la fondurile de actiuni, cu un plus de 17,6% si cele diversificate cu un plus de aproape 13%. Celalalt segment este cel al fondurilor de investitii alternative care este dominat practic de activele fostelor SIF si ale Fondului Proprietatea. Observam ca exista o concentrare de peste 17 mld. RON in zona de equity al acestui tip de fonduri, dar acolo avem o alta poveste si nu vreau sa le amestecam pe cele doua”, a punctat acesta.

„Si avem si evolutia structurii in functie de tipul de fond si practic observam ca intre anul 2020 si 2021, practic am avut deja  o dublare a segmentului fondurilor de actiuni si daca comparam cu momentul actual cu martie 2024 avem de fapt o triplare fata de 2020”, adauga acesta.

„Practic, observam ca exista o schimbare de structura, fondurile de obligatiuni si fix income au pierdut din pondere, erau peste 66% in 2020, astazi au undeva la 47%. Chiar si fondurile diversificate au avut o crestere importanta de la 8% la peste 13%, in prezent fondurile de actiuni si diversificate inseamna 37% din valoarea activelor pietei fondurilor deschise de investitii. Daca e sa le comparam cu Europa, acolo avem fonduri de equity 44% in conditiile in care noi avem 23% si fonduri de bonds de 24% in Europa in conditiile in care noi avem 47%. Deci,noi suntem cumva inversati, o sa vedem daca investitorii se vor indrepta preponderent catre fondurile care cu totii stim sunt un pic mai riscante. Avand in vedere comportamentul investitorilor in Romania care era un pic mai conservator nu este o situatie sa ne surprinda”, a spus Jan Pricop.

„Observam ca momentul in care fondurile de actiuni au devenit practic cu adevarat mai importante a fost 2019, cand fata de 2018 am avut o crestere de aproape 3 ori a activelor a acestor fonduri si am mai avut o crestere in perioada Covid si postCovid intre 2020 si 2021, cand activele acestor fonduri s-au dublat. Activele fondurilor de obligatiuni au avut o evolutie fluctuanta, in special a fost o reducere importanta in 2022, dar de atunci sunt intr-o revenire si acestea”, afirma reprezentantul industriei de fonduri de investitii, care au sub administrare peste 40 mld. RON (8 mld. Euro).

„In ceea ce priveste evolutia numarului de investitori si aici avem o evolutie importanta pe segmentul de equity a fondurilor de actiuni, este o crestere in toata aceasta perioada, mai notabila in 2021 cand am avut o crestere de la 17.000 investitori la peste 40.000 investitori si in prezent avem o dublare fata de 2021, deci avem peste 84.000 in conditiile in care in 2021 aveam aproape 41.000 de investitori.”, mai adauga Jan Pricop.

„In ceea ce priveste evolutia numarului de investitori in fonduri de obligatiuni si fix income, avem acea evolutia fluctuanta, in anul 2022 cand am avut o parte dintre investitori care s-au retras cu totul din acest tip de fonduri si am avut o scadere a numarului de investitori, dupa care avem revenirea si pe acest segment, care domina practic piata”, explica reprezentantul AAF.

„Referitor la evolutia pietei din Romania, pe fonduri deschise de investitii suntem la 4,5 mld. Euro in conditiile in care piata europeana a depasit 13 trilioane de euro. Suntem undeva aproape de Slovacia si Slovenia, suntem inca la distanta mare de Cehia si Polonia, ei au 24 mld. Euro, iar Polonia aproape 30 mld. Euro. Dar exista evident potential si speram ca piata sa evolueze pozitiv. Si daca vom avea listari, cu atat mai bine pentru industrie sa ne diversificam poate si sectorial mai bine, poate si geografic, deci cu totii am avea de castigat, piata de capital ar avea de castigat in acest context.”, a precizat Jan Pricop.

„Cumva ponderea fondurilor de bonduri & fix income este chiar mai mare de 60 – 70% daca avem in vedere ca mai sunt o categorie alte fonduri.  Ca dinamica, sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca o sa se mai pastreze o perioada, dar asta nu inseamna ca vor deveni majoritare sau vor face un switch inca cele doua (fondurile de actiuni vs fondurile de obligatiuni & venit fix). Nu vedem asa ceva”, a mai spus Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul panelului Tendinte ale pietei de capital din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului.

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

mipoc main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

Companiile private antreprenoriale care au facut IPO pe piata pricipala a bursei de la Bucuresti au strans de la investitori aproape o jumatate de miliard de euro, in contextul in care toate listarile derulate pe bursa locala au totalizat circa 3,3 mld. Euro in ultimii 14 ani, potrivit datelor prezentate in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, eveniment organizat pe 25 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat reprezentanti ai Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF), ai Bursei de Valori Bucuresti, ai Ministerului de Finante, companii antreprenoriale, investitori institutionali locali si internationali, respectiv consultanti implicati in tranzactii pe pietele de capital.

„Uitandu-ne la ultimii 13 ani, avem numai pe zona de equities (actiuni – n.r.) mai mult de 50 de listari din 2010 pana acum, dintre care 15 pe piata reglementata si 39 pe piata Aero. Insa, acest ritm s-a accelerat foarte tare in ultimii 3 – 4 ani (…) Ca si valoare, toate listarile astea in ultimii 14 ani au valorat 3,3 mld. Euro, din care 2,1 mld. s-au intamplat in ultimul an.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti, piata care a inregistrat in 2023 IPO-ul companiei de stat Hidroelectrica, cea mai mare listare din istoria pietei de capital din Romania.

Bursa de la Bucuresti, care asteapta in luna mai IPO-ul companiei private de energie Premier Energy, este in acest moment un pol puternic de interes pentru companiile din Republica Moldova. Pe langa planurile facute publice de listare a maib – cea mai mare banca dupa active din Moldova, aceasta va fi urmata si de alte companii mari, sustin reprezentantii Autoritatii de Supraveghere Financiare (ASF) insa dupa armonizarea necesara a legislatiei din Moldova si adaptarea ei la listarea pe o piata de capital a unui stat membru al Uniunii Europene.

„Cred ca va mai fi inca o listare in acest an, o companie privata din Romania. Nu am date, nu am nume si chiar daca as sti, nu as putea sa vi le dezvalui pentru ca mai sunt aici oameni care au lucrat cu noi in calitate de consultanti. Noi suntem foarte proactivi si foarte business oriented in ceea ce priveste listarile cel putin. Exista o cutuma. O companie daca vrea sa faca un IPO vine la ASF sa discute mult inainte de a depune documentatia tocmai ca sa ne asiguram ca e totul in regula. Deci, sper ca inca o companie va fi (cu IPO pe bursa de la Bucuresti- n.r.) in 2024”, a precizat Bogdan Chetreanu, Sef serviciu Emitenti si Oferte publice la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).

La acestea se adauga un pipeline potential de companii antreprenoriale cu apetit IPO din sectoare precum industrie, energie si agricultura.

„Vedem potential IPO in zona industrials (sectorul industrial – n.r.), in zona de agribusiness. Iar in zona de energie mereu vor fi chiar daca nu vorbim intotdeauna despre companii antreprenoriale”, a punctat Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, una dintre cele mai mari banci locale dupa active si subsidiara a grupului financiar austriac Erste.

Insa dintr-o perspectiva mai larga, piata privata are un bazin bogat de companii private mature, de talie mare, care daca s-ar duce catre IPO ar fi binevenite de catre investitorii din piata de capital.

„Daca stam sa ne uitam la marile companii, la multinationale, deci cele care sunt practic motorul economiei mondiale, cele care aduc cea mai mare plusvaloare, ce au ele in comun?! Cu foarte mici exceptii, toate sunt listate pe bursele mari. Adica pentru o companie americana sau din Vest, in general, sa fii listat pe bursa de la New York sau de la Londra este deja o chestiune de prestigiu, cand ajungi la un anumit nivel trebuie neaparat sa fii acolo pentru ca altfel nu existi, nu te baga nimeni in seama.”,a punctat Bogdan Chetreanu. 

„Din pacate, ASF nu prea are ce sa faca. Aici e mai mult treaba intermediarilor, a bursei, sa fie un pic mai agresivi, mai convingatori. Eu nu vad de ce nu ar fi Dedeman, compania care produce Borsec sau de ce nu ar fi Cristim pe piata de capital?! Avem atatea companii, am spus aici cateva care sunt modele de antreprenoriat, modele de succes. In aceste trei cazuri, putem spune ca nu au nevoie de bani, stau pe foarte mult cash, dar inca o data depinde de ceilalti actori din piata sa-i convinga ca e frumos sa fii listat, sa fii pe piata de capital si ca avantajele sunt mult mai multe decat dezavantajele cum ar fi cerintele de disclosure s.a.m.d.”,  a adaugat reprezentantul ASF.

Potrivit acestuia, pe langa companiile private, bursa mizeaza in continuare pe listari si pe ruta companiilor de stat.

„Sigur vor mai fi listari din partea statului pentru ca avem obligativitate din PNRR sa listam cel putin 3 companii. Pana acum nu am avut semnale in sensul asta, dar probabil ca urmeaza sa se intample”, a adaugat Bogdan Chetreanu de la ASF.

Pe drumul antreprenorilor catre piata de capital din Romania se afla in acest moment mai multe obstacole, de la mentalitate si lipsa educatiei privind accesul la piata de capital pana la gradul de maturizare al companiilor, momentul potrivit pentru un IPO sau o emisiune de obligatiuni in gestionarea mixului equity – debt (capitaluri proprii – datorii) sau chiar evaluarea companiei comparativ cu alte rute, precum tranzactiile M&A.

„In piata de M&A, ai un investitor ca este majoritar sau minoritar, el intra in compania ta alaturi de tine si are acces mai usor la informatie. O companie care alege sa mearga catre piata de capital, are nevoie de o structura organizationala, de procese interne care sa ofere aceasta transparenta, are nevoie de o comunicare cu investitorii si o organizare interna adecvata. In drumul antreprenorilor de a creste afacerea, de multe ori ramane in spate aceasta cultura organizationala, de aceea acest gap de maturitate este uneori mai greu de inchis. Si nu in ultimul rand valuation-ul (evaluarea companiei – n.r.)..”, nuanteaza Razvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader in cadrul firmei de consultanta Mazars Romania.

„Antreprenorii se gandesc de unde sa obtina mai multi bani, ceea ce este un lucru normal si de asta cred ca e bine sa avem in vedere toate pietele si toate oportunitatile de dezvoltarea unei afaceri ca o conditie de a  te dezvolta in ansamblu. Nu cred ca este o piata mai buna sau mai proasta, cred ca o piata este mai potrivita pentru un antreprenor intr-un anumit moment de dezvoltare al afacerii.”, adauga consultantul Mazars.

Privind pe o perioada mai lunga de timp, evaluarea unei companii devine mai atractiva in momente diferite de timp pe piata bursiera, iar alteori pe piata de fuziuni si achizitii.

„Pe piata de capital, multiplii sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A, lucru care e normal. Sunt perioade in care activitatea pe piata de M&A este mai accentuata”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la PwC Romania.

Decizia unei companii de a merge intr-un IPO poate fi dictata nu doar de evaluare, ci si de alti factori care stau in spatele tranzactiei.

„Noi preferam o iesire catre un investitor stategic, asta consideram noi ca ar oferi cea mai mare valoare sau cel mai mare return pentru investitia noastra, insa sunt momente in care in colaborare cu antreprenorul sau in functie de partenerul nostru si de dorintele lui de a merge inainte fie vanzand 100%, fie ramanand in companie pentru a creste in continuare. Nu doar randamentul conduce catre un IPO sau catre un trade sale, ci mai degraba si decizia luata la nivel de board, la nivel de structura administrativa de conducere a companiei. Nu randamentul primeaza intotdeauna, ci si dorinta antreprenorului cu care ne parteneriem si deciziile se iau la comun.”, a subliniat Bogdan Chirita, Partner in cadrul managerului regional de private equity Value4Capital, care si-a facut exitul in 2016 prin IPO-ul Medlife, declansand ulterior valuri de listari de companii private antreprenoriale locale in perioada 2016 – 2018 si 2021 pe bursa de la Bucuresti.

Companiile listate cu IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti nu au utilizat pana acum la maximum oportunitatile post-IPO disponibile.

„Avand in vedere ca tranzactiile M&A pe care le-am executat pana la acest moment nu au fost de un calibru mare, mai mult am mers cu finantarea proprie, deci practic la acest moment nu am beneficiat in totalitate de optiunile pe care poate sa le dea piata de capital, anume sa finantam o tranzactie mare.  Dar va asigur ca acest lucru se va intampla intr-un termen mediu si atunci vom beneficia si de piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si de a finanta un astfel de tip de tranzactii. Ce am reusit sa facem pana acum, am reusit sa finantam tranzactiile fie din surse proprii deoarece avem o pozitie de cash puternica si un bilant puternic si cu ajutorul bancilor din resurse de imprumut”, a detaliat Eugeniu Baltag, Investor Relations Manager la Purcari, companie antreprenoriala listata in 2018 in urma unui exit partial al investitorilor existenti.

De unde se finanteaza antreprenorii si de ce evita sa acceseze piata de capital?

„Cred ca principala sursa de finantare pentru companii nu o reprezinta nici bancile, nici capitalul atras, ci o reprezinta creditul furnizor. Asta este una dintre marile explicatii si ale nivelului scazut de intermediere bancara. De ce companiile nu trec mai des, mai repede la finantari de tip bonduri? Trebuie sa intelegem urmatorul lucru si asta o vad, din pacate, si la companii foarte mari si foarte complicate: trecerea de la finantarea garantata prin banca la finantari de tip bonduri nu e simpla. In clipa in care vrei sa emiti un bond, care nu este garantat, nu poti s-o faci daca ai in portofoliu o multime de alte datorii garantate. Pentru ca nimeni nu o sa fie dispus sa cumpere bondurile tale cata vreme va fi subordonat bancilor care ti-au asigurat finantarile anterioare”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer la International Finance Corporation (IFC).

In Romania, unde se afla plasat aproape jumatate din portofoliul administrat in Europa de catre acest investitor institutional international major, gradul de mobilizare a ajuns la nivelul de 3 dolari atrasi la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie – credit, obligatiuni sau alte instrumente, comparativ cu o medie de 1 la 1 inregistrata la nivel global al institutiei.

Investitorii institutionali asteapta emisiuni cu obligatiuni verzi atat din partea companiilor, cat si a statului roman, cu titluri care sa corespunda noilor cerinte ESG.

„Avem profilul nostru de administrator de active si de fonduri deschise in general, fonduri din care investitorii pot iesi oricand printr-o cerere de rascumparare. Din acest punct de vedere trebuie sa ne uitam si la aspectul de lichiditate foarte mult, de asta interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea, dar la cei care nu au aceasta componenta, nu vom face rabat”, avertizeaza Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, liderul pietei locale de asset management.

„Ne intereseaza obligatiuni verzi, in special emise de companii nefinanciare daca se poate. Ne intereseaza si acele green bonds si am investit in titlurile verzi ale statului roman, dar aici metodologia noastra tine cont de emitent si nu putem sa construim un portofoliu care sa corespunda cerintelor de raportare de sustenabilitate doar din titluri de stat in momentul de fata, deci ne orientam spre o diversificare”, semnaleaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari manageri de bani de pe piata locala cu  active sub administrare de 5,2 mld. RON (peste 1 mld. Euro) la nivelul lunii martie 2024.

Ministerul de Finante a intrat deja pe piata internationala cu emisiune de obligatiuni verzi, iar raspunsul investitorilor incurajeaza Trezoreria sa se gandeasca la variante de dezvoltare a acestui program.

„Tinand cont de ordinele pe care le-am primit in cadrul emisiunii, book-ul maxim a fost de aproape 10 mld. Euro si faptul ca si dupa ce am facut tightening-urile, investitorii au ramas in book, foarte multi investitori tip real money care pe masura ce am redus randamentul si am pastrat ordinele, cat si discutiile pe care le-am avut dupa emisiune noua ne arata ca in continuare exista o cerere pentru instrumente green (verzi – n.r.). Si, din ce acest motiv, urmarim sa mai accesam piata, dar avand restrictia trebuie sa utilizam fondurile inainte, din acest motiv am fost oarecum si precauti. S-ar fi putut emite si o suma mult mai mare la valoarea book-ului si la calitatea investitorilor, am fi putut emite si o suma dubla”, a declarat Bogdan Zinca, Sef serviciu Contractare la Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Potrivit acestuia, urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi in functie de alocare poate fi in anul 2025.

Un alt program de succes pentru Finante este emiterea titlurilor de stat Fidelis, care ajunge in alta etapa de dezvoltare, dupa succesul rundelor anterioare.

„Incepand cu acest an vom avea 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, de obicei aveau un caracte trimestrial. Incercam sa le cuplam in jurul scadentelor tocmai pentru a permite populatiei sa reinvesteasca sumele ajunse la maturitate. Este un program de succes pe care cu siguranta il vom continua, iar daca la debutul lor nu intuiam sau nu asumam o suma in necesarul total de finantare deja sumele atrase il fac un program esential pentru statul roman si pentru acoperirea necesarului de finantare.”, explica Bogdan Zinca din partea Trezoreriei.

„Tot ca un plan pentru viitor, aceste programe merg foarte bine pe piata interna, dar oarecum lasam neadresat destul de mult diaspora romaneasca. Sunt foarte multi romani care locuiesc in strainatate, au venituri acolo si vedem pe timpul lunilor de vara ca primim foarte multe petitii sau vedem niste subscrieri mari in conditiile in care celelalte piete traditionale – interbancara, euroobligatiunile, sunt piete care nu performeaza in acea perioada.  Avem un proiect, incercam sa dezvoltam o platforma informatica pe modelul Ghiseul.ro asa cum poti sa iti platesti taxele de oriunde din lume sa poti sa iti achizitionezi si titluri de stat. Este un program in derulare si speram sa il avem operational undeva in a doua jumatate a anului”, a mai adaugat reprezentantul Ministerului de Finante.

Pe piata obligatiunilor corporative verzi, domina bancile, care au derulat periodic tranzactii de a atrage bani de la investitori pentru intarirea capitalizarii proprii.

„Avem la acest moment emise obligatiuni de 8,7 mld. RON echivalent, dintre care pe piata locala am emis cam 59% din volumul total, deci peste 5 mld. RON au fost realizate prin plasamente private adresate investitorilor locali. Din cele 10 emisiuni, avem 4 emisiuni de obligatiuni verzi. Anul trecut am realizat prima emisiune de euroobligatiuni verzi si cea mai mare emisiune a unui emitent corporate din Romania, 700 mil. Euro, formatul a fost intr-adevar verde. Ne-am bucurat de o dispersie extrem de larga din tot spatiul european, cu o pondere importanta si pentru investitorii locali. Dispersia intre emisiuni verzi si non-verzi, avem undeva la 55% emisiuni verzi si 45% emisiuni in format conventional, non – verde.”, a punctat Cosmina Plaveti din partea BCR, unul dintre pionierii si liderii segmentului de emisiuni de obligatiuni verzi din Romania.

Canalele de finantare ale pietei de capital, fie prin IPO, fie prin emisiuni de obligatiuni, precum si alte tipuri de finantare alternative depind de fapt de rambursarea creditelor bancare, sustine Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania.

„Daca vorbim de piata de capital, in general,  piata de capital europeana este subdimensionata, nu doar in Romania. Europa nu a fost incurajata foarte tare. Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity (actiuni – n.r.) nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate ca sa ne fie clar de unde vin banii. Toti banii din piata nu reprezinta altceva in esenta decat creditele altcuiva inca nerambursate. Daca maine s-ar rambursa toate creditele, s-ar inchide toate datoriile fata de oricine, nimeni nu ar mai avea nimic de impartit cu nimeni si atunci banii nu ar mai exista pentru ca nu mai ai de ce”, a spus Florin Ilie de la ING Bank.

„La ora asta, piata este sub presiune, nu presiune incat ar trebui sa ne preocupam, dar in sensul ca peste tot presiunea randamentelor si a inflatiei se vede. Pe termen scurt, investitorii principali in obligatiuni, corporatiste sau de stat, sunt fonduri de investitii locale, fondurile de pensii in principal, care au inflow-uri. La randamente pe termen scurt, sunt trezoreriile bancilor, care isi plaseaza excedentul de lichiditate. Pe termen mediu si pe termen lung, pe curba randamentelor sunt fondurile de pensii, in principal locale. Fondurile straine de investitii sunt investiti aici, au venit masiv in ultimul timp, anul acesta mai degraba sunt neutri. Vin in continuare, dar mult mai putin. Nici nu vand, dar cred ca principalul risc acolo este stabilitatea cursului de schimb, care nu este sub risc la ora asta, doar o volatilitate mai mare a cursului de schimb i-ar face pe straini sa reconsidere portofoliul de expuneri pe Romania. Nu vedem riscuri imediate sau previzibile la cursul de schimb, deci cu alte cuvinte e mai degraba stabil si de aceea si randamentele probabil ca vor ramane relativ stabile.”, afirma bancherul ING.

„M-as uita cu atentie la ce se intampla in SUA si riscul major este protectionismul comercial, care va afecta si obligatiuni, daca politic se va merge pe ideea de protectionism. Iar la ora asta, dupa cum arata lucrurile, este un risc destul de mare in viitor pe un an, doi, trei ani cu impact semnificativ pe orice.”, a punctat Florin Ilie de la ING Bank Romania.

Pe piata de administrare a fondurilor deschise de investitii, desi domina plasamentele in obligatiuni si titluri cu venit fix, cresc investitiile plasate in actiuni.

„Observam ca exista o schimbare de structura, fondurile de obligatiuni si fix income au pierdut din pondere, erau peste 66% in 2020, astazi au undeva la 47%. Chiar si fondurile diversificate au avut o crestere importanta de la 8% la peste 13%, in prezent fondurile de actiuni si diversificate inseamna 37% din valoarea activelor pietei fondurilor deschise de investitii. Daca e sa le comparam cu Europa, acolo avem fonduri de equity 44% in conditiile in care noi avem 23% si fonduri de bonds de 24% in Europa in conditiile in care noi avem 47%”, a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF).

„Ca dinamica, sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca o sa se mai pastreze o perioada, dar asta nu inseamna ca vor deveni majoritare sau vor face un switch inca cele doua (fondurile de actiuni vs fondurile de obligatiuni & venit fix). Nu vedem asa ceva”, adauga reprezentantul AAF, exponent al unei industrii care cumuleaza active sub administrare de peste 40 mld. RON (circa 8 mld. Euro).

Decizia de a investi in actiuni sau in obligatiuni are impact atat asupra investitorilor, cat si a antreprenorilor.

„Antreprenorii aflati la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, din capitaluri proprii. La un moment dat, cand incep sa creasca si sa ajunga la un anumit nivel spre maturitate nu pot sa ramana doar pe capitaluri proprii, au nevoie de finantare de datorie pana la urma. Bancile sunt principalul finantator, trebuie sa recunoastem ca peste 90% din antreprenorii cu care am lucrat sunt indatorati catre banci, credite bancare.”, a spus Laurentiu Stan, exit planning advisor.

„Antreprenorii sunt obisnuiti cu banca, altfel au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga acolo si ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni. Unii nici nu iau in calcul varianta aceasta pana nu li se spune cumva vezi ca ai si optiunile astea si trebuie sa le spui cu subiect si predicat: uite ai banca ce iti ofera asta, ai obligatiuni, ai piata de capital. Trebuie sa alegi intre cele 3 – 4 variante pe care le ai, astfel incat sa ai un mix de capital care sa aduca o valoare cat mai mare si o crestere durabila pe termen lung.”, a adaugat acesta.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2024 sunt Mazars, BCR, Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Globalworth si Vetimex Capital sunt Suporting Partners ai evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

 

 

 

Citeste aici toata seria MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

 

 

MIRSANU IPO CHALLENGE 2024: Ce aduce si ce tine inca departe companiile antreprenoriale de pietele de capital. „Nu vad de ce Dedeman, compania care produce Borsec sau Cristim nu ar fi pe piata de capital”. Companii din industrie, energie si agribusiness, cu apetit de IPO pe bursa de la Bucuresti. Ce planuri de finantare au companiile si statul roman pe pietele de capital si cum se misca portofoliile investitorilor institutionali

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Toate listarile din ultimii 14 ani de pe bursa au totalizat peste 3,3 mld. Euro, am avut peste 50 de listari din 2010 pana acum, din care 15 au fost pe piata reglementata. Semnale de potentiale IPO-uri la companii, mai mult dinspre antreprenori si mai putin dinspre fonduri de investitii care cauta un exit pe bursa

 

Bogdan Chetreanu, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF): Exista interes foarte mare al companiilor din Republica Moldova sa se listeze la Bucuresti. Pe langa IPO-ul Premier Energy si maib, asteptam in 2024 inca o companie privata din Romania sa se listeze. Vor mai fi listari si din partea statului, avand in vedere obligativitatea din PNRR de a lista cel putin 3 companii

 

Bogdan Zinca, Ministerul de Finante: Urmatoarea emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale in functie de alocare va fi in 2025. Exista doua variante de dezvoltare a acestui program, adica putem sa largim cadrul si sa acoperim cheltuieli sociale ale statului la ministere precum Sanatatea sau Educatia, fie emitem pe alte piete, iar urmatoarea piata naturala ar fi cea locala

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Desi anul fiscal se incheie in iunie, portofoliul IFC in Romania a ajuns astazi la 2,055 mld. USD, din care 515 mil. USD sunt fonduri proprii si am mobilizat aproape 1,6 mld. USD, ajungand la o rata de mobilizare de 3 dolari la fiecare un dolar acordat sub forma de datorie. „Principala sursa de finantare pentru companii nu sunt bancile, ci creditul furnizor”

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Interesul nostru pe zona de obligatiuni corporative va fi orientat din ce in ce mai mult catre emitenti cu un rating bun de sustenabilitate, unde poate putem face un pic de rabat in ceea ce priveste lichiditatea. As vrea sa trag un semnal de atentie privind finantarea statului direct de la populatie, care e un pas de dezintermediere financiara si asta poate sa insemne ca avem mai putini bani care se duc catre economia reala

 

Florin Ilie, ING Bank: Toti banii care se invart in piata asta – in piata bursiera, in piata de obligatiuni, de equity nu sunt altceva decat credite bancare inca nerambursate

 

Cosmina Plaveti, BCR: Vedem potentiale IPO-uri la companii din industrie, agribusiness si energie. Avem un portofoliu de obligatiuni de 8,7 mld. RON, din care 55% sunt titluri verzi. Am iesit cu prima emisiune internationala de obligatiuni verzi pentru ca pentru volume mari mergi pe pietele externe, unde sunt si fonduri ESG specializate, iar plaja de investitori este mai larga

 

Razvan Butucaru, Mazars: La tranzactiile mari, gasesti mai usor investitori care sa investeasca impreuna 1 mld. Euro decat unul singur care sa investeasca aceeasi suma. Din acest motiv, logic ar fi ca piata de capital sa fie mai atractiva si sa poti sa ridici astfel de bani mai usor decat in piata de M&A

 

Bogdan Chirita, Value4Capital: IPO-ul MedLife este un studiu de caz destul de reusit despre cum poti sa faci un exit pe bursa. Nu am vrut sa mergem pe piata publica, am explorat inainte de IPO o tranzactie privata. Constrangerile unui fond de private equity, care are o perioada de investitie, de crestere a companiei si de exit, ne-au facut sa iesim probabil un pic mai devreme decat ne-am fi dorit

 

Sorin Petre, PwC: Pe piata de capital, multiplii de evaluare ai companiilor sunt cat de cat mai stabili, deci ar fi o investitie cu un randament mai constant decat pe piata de M&A. Cum difera topul IPO-urilor companiilor antreprenoriale de topul multiplilor PER obtinuti la listarea la BVB

 

Jan Pricop, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Fondurile de obligatiuni si cu venit fix au pierdut ca pondere in portofoliile fondurilor de investitii de la peste 66% in 2020 la circa 47% acum. Sunt pe trend investitiile in actiuni si cred ca aceasta dinamica se va pastra inca o perioada

 

Eugeniu Baltag, Purcari: Prin parteneriatul dintre fondatorul companiei, IFC si fondul de investitii Horizon Capital s-a ajuns la o formula de mijloc si am prins valul IPO in 2018. Dupa listare, ne-am finantat tranzactiile M&A din propriul cash si credit bancar, dar vom folosi pe termen mediu oportunitatile de pe piata de capital pentru a emite actiuni suplimentare si a finanta tranzactii

 

Laurentiu Stan, exit planning advisor: Antreprenorii la inceput de drum se finanteaza din fonduri proprii, iar dupa ce incep sa creasca au nevoie de finantare de datorie. Ei sunt obisnuiti cu banca si au o preconceptie ca le va fi foarte dificil sa ajunga pe piata de capital, ca sunt prea mici pentru listare pe bursa si emisiuni de obligatiuni

 

 

 

 

 

 

 

© Carlos Funes https://goo.gl/yR8reg

Jan Pricop, Executive Director of the Romanian Fund Managers Association (AAF), speaker at MIRSANU IPO CHALLENGE 2024

Jan Pricop, Executive Director of the Romanian Fund Managers Association (AAF), is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2024.

Mr. Jan Pricop, a graduate of the Academy of Economic Studies in Bucharest, has extensive experience in the local capital market dating back to 1997 (two years after the re-establishment of the Bucharest Stock Exchange). Over the years, he has held various positions, including stock exchange agent (trader), analyst, deputy director of a trading department, portfolio manager, and CEO of an investment management company within a group with a regional presence in Southeastern Europe (SEE). Currently, he serves as the executive director of AAF.

On April 25, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2024, an exclusively OFFLINE event for entrepreneurs and the capital markets community.

 

The agenda of this event will be as follows:

08:30 (EEST) – 10:00 Welcome coffee & registration

10:00 – 10:05 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of MIRSANU.RO transaction journal

10:05 – 10:55 Panel Trends of the capital markets

10:55 – 11:45 Panel IPO

11:45 – 12:15 Coffee Break

12:15 – 13:05 Panel Bonds

13:05 – 13:10 Final notes

13:10 – 14:00 Lunch & networking

 

The event’s partners are Mazars, BCR and Bucharest Stock Exchange. The Supporting Partners for this event are Globalworth and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

aaf main

Horia Gusta, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Cred ca nu se face primavara pe bursa cu doi – trei campioni, ci se face primavara cu doua companii din fiecare judet o data pe an. La IPO Hidroelectrica, a fost un discount prea mare intre evaluarea facuta de evaluator inainte de listare si pretul final de oferta din IPO

„Volumele generate de catre IPO-ul Hidroelectrica nu au mai fost intalnite pana acum si nu cred ca in perioada noastra de munca ne vom mai intalni cu asemenea valoare si cu asemenea tranzactii. Ce s-a intamplat: Fondul Proprietatea si-a vandut intreaga participatie in cea mai mare tranzactie de la bursa. O tranzactie despre care se vorbeste de peste 10 ani, o tranzactie care aduce Fondului mult cash, pe care e obligat sa il dea inapoi”, a declarat Horia Gusta, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF,) in cadrul evenimentului online ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, organizat pe 13 iulie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„O tranzactie care pune Romania pe harta europeana printr-o tranzactie foarte mare. Poate si mai important, datorita cifrelor, ofertei bine construite de catre consultanti si de catre Fond, s-a incheiat cu succes. Nu neaparat din perspectiva banilor, asta e o alta perspectiva, din perspectiva atractivitatii numarului de investitori. Inca suntem ca numar de investitori in piata, destul de departe de Europa Centrala si de Est”, adauga acesta.

Horia Gusta a spus ca a investit la IPO Hidroelectrica in transa de retail in perioada in care a putut beneficia de discount-ul de 3%.

„Pot sa confirm ca mecanismele bursiere sunt foarte bine puse la punct. Exact ce s-a stabilit asta s-a intamplat. S-au eliberat banii blocati cand au trebuit, cu tranzactii ieri (12 iulie – n.r.),  s-a decontat totul ceas”, afirma acesta.

AAF grupeaza doua categorii mari de investitori institutionali locali, fondurile deschise de investitii pe de o parte, respectiv fondurile de investitii alternative (FIA) pe de alta parte, din ultima categorie facand parte si Fondul Proprietatea, autorul si unicul vanzator la IPO Hidroelectrica.

„Pot sa vorbesc din perspectiva investitorilor in fonduri, am depasit cu putin 505 mii investitori la luna mai”, afirma Horia Gusta. 

„Primul impact al IPO-ului Hidroelectrica este ca ne-am pozitionat intr-o zona in care s-a atras atentia si speram succesul de ieri sa atraga cat mai multi investitori de retail in principal pentru ca suferim aici. Sigur ca ne mai asteptam sa intram in indicele MSCI. Ce o sa mai urmeze o sa vedem”, puncteaza presedintele AAF.

„Bine ca statul si-a facut treaba si a dat un impuls de incredere, dar nu cred ca este suficient. Cred ca piata privata, investitorii privati, trebuie sa puna umarul sa sustina ceea ce a facut statul pentru ca stim cu totii cu o floare nu se face primavara si efortul trebuie sa continue din partea intregului ecosistem ca sa avem lichiditate, investitori mai multi, ca sa fim in indicele MSCI, ca sa atragem mai multi bani in fonduri”, a spus Horia Gusta.

Ce IPO-uri ar trebui sa vina pe bursa de la Bucuresti pentru atingerea obiectivului pentru ca Romania sa intre in clasificarea MSCI de piata emergenta?

„Stim ca sunt deschise discutii intre brokeri cu mai multe companii. Eu cred ca nu se face primavara pe bursa cu doua companii foarte mari, eu cred ca se face primavara cu doua companii din fiecare judet o data pe an. Chiar daca nu sunt asa mari. Daca te duci in toate judetele si cauti antreprenorii mari, medii, exista si piata Aero pentru cei mici, atunci conceptul  de listare, de atragere de capital, de investitie si nu joaca la bursa, atunci se creeaza un mindset corect”, subliniaza reprezentantul AAF.

„Este foarte bine ca se poate iesi cu doi – trei campioni, este important, dar nu cred ca este suficient. Cata vreme nu o sa ne ducem catre antreprenorii de acolo nu o sa reusim sa atragem companii si sa cream acest concept uite investim in companii, multe merita, unele merg mediu altele merg prost. Asta este viata. Unele companii mai merg si in faliment. Si am vazut cateva exemple in piata bursiera romaneasca. Cred ca e sanatos sa avem cat mai multe companii, e bine ca se intampla sa vina campionii”, adauga acesta.

„O sa evoluam si mai mult daca ne ducem in toata masa cum spunem cand vorbim de educatie financiara, singura entitate care ajunge in toata Romania este scoala. Noi putem vorbi in conferinte, la diverse universitati, dar scoala este singura entitate sau autoritate care se duce in toata Romania si la sate si la orase mici, mari sau medii”, afirma Horia Gusta.

„Piata este pregatita sa absoarba inca un milion de investitori fara niciun fel de problema”, a punctat presedintele AAF.

In privinta listarii duale vs listare unica pe bursa locala, acesta este de parere ca este la latitudinea vanzatorului din IPO.

„Stiu incercarile FP de anul trecut de a lista participatia la Hidroelectrica in mod dual, legislatia in schimb se pare ca nu a permis acest lucru. Realitatea care s-a inchis saptamana trecuta a contrazis dorintele FP in sensul in care suprasubscrierea a fost foarte mare. Eu vad lucrurile destul de simplu. Pana la urma, actionarii sunt liberi sa isi aleaga ei insisi unde doresc sa se listeze. Eu il vad ca pe un drept de proprietate sfant pe care il poti exercita asa cum vrei, unde vrei tu”.

„Daca ne intoarcem si ne uitam din unghiul stakeholderilor, stiu ca in Polonia nu aveau voie sa investeasca fondurile de pensii decat in piata locala, nu au avut voie ani de zile sa investeasca decat in instrumentele bursei de la Varsovia. Eu cred ca trebuie sa ne concentram pe o listare locala cu exceptia Franklin Templeton, care atentie este un administrator international, adica era natural sa vina sa incerce sa isi listeze si pe alte piete unde a domiciliat cu sediul de baza, nu este nimic nepotrivit in sensul asta. Dar cred ca nu ajuta asa de mult. Poate ajuta un pic mai mult la lichiditate. De aceea, legislatia a fost de asa natura sa nu se permita si listarea GDR-urilor”, afirma Horia Gusta.

„S-au atras bani foarte multi si cu ajutorul consultantilor externi. Sa ne uitam un pic la cei patru care au fost nume mari internationale, nu au fost nume romanesti, cred si aici a fost un rol important. Cu exceptia lui Erste, toti ceilalti trei nu aveau reprezentanta locala”, mai spune el.

Totusi, IPO-ul Hidroelectrica a lasat si o intrebare in piata, crede presedintele AAF.

„Referitor la evaluari, eu am avut aici o asteptare diferita. Participatia Hidroelectrica in activul FP a fost evaluata in baza unui raport de evaluare. Asteptarea este ca atunci cand o companie din nelistata devine listata este ca pretul sa fie un pic mai mare. Sigur ca pot fi luati mai multi factori ca discutam de marimea tranzactiei samd. Era obligatoriu sa exista acest raport de evaluare facut de un evaluator reputabil. In realitate, piata nu a fost aici. Adica daca pretul din raportul de evaluare a fost la 121 RON pe actiune, intervalul de oferta a fost unul destul de larg, poate un pic mai larg decat ma asteptam, dar pretul final a fost 104 RON”, sustine Horia Gusta.

„Adica a fost un discount foarte mare si atunci iti pui intrebarea: cand intre raportul de evaluare intocmit de un evaluator important din aceasta piata si pretul de piata exista un asemenea discount, te intrebi oare unde este adevarul?! Adevarul este intotdeauna la piata. Piata face pretul, noi putem sa ne gandim la evaluari facute argumentat, dar pretul este in piata. Cred ca de azi inainte, evaluarile companiilor pe care le au in vedere administratorii de fonduri pentru ca te obliga legislatia cand ai o anumita participatie sa faci raport de evaluare cu evaluatori inscrisi in registrul ASF, cred ca vor fi mai atenti pentru ca este un examen pe care il dai ca evaluator tu vii si arati un pret in piata, dupa care piata este mult diferita.”, a declarat Horia Gusta, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), la panelul Noi orizonturi pentru piata de capital din Romania din cadrul evenimentului online organizat pe 13 iulie.

Partenerul evenimentului ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON este NNDKP.

aaf main

Horia Gusta, President of the Romanian Fund Managers Association (AAF), speaker of ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON

Horia Gusta, President of the Romanian Fund Managers Association (AAF), is one of the speakers of ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON.

Horia Gusta is the President of the Romanian Fund Managers Association and Director of the Legal Department within SAI Muntenia Invest SA from April 2021. He is a former General Director of Certinvest Asset Management Company from 2010 to April 2021. Horia graduated the Faculty of Law of the University of Bucharest in 2000.

On July 13, 2023, MIRSANU.RO is hosting ROMANIAN CAPITAL MARKET 2023 NEW HORIZON, an ONLINE event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.05 Introduction by the event moderator

10.05 – 11.30 Panel The impact of IPO Hidroelectrica and Neptun Deep on the Bucharest Stock Exchange

11.30 – 12.55 Panel New horizon for the Romanian capital market

12.55 – 13.00 Conclusions

 

The event’s partner is NNDKP. If you are interested in attending this event or to make a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.

aaf main

Horia Gusta, Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF): Circa 800 mil. Euro ar fi disponibilitatea pietei de asset management din Romania la momentul de azi pentru IPO Hidroelectrica

Fondurile de investitii deschise si fondurile alternative de investitii, care impreuna formeaza piata locala de asset management, ar putea investi in jurul a 800 mil. Euro in IPO Hidroelectrica, potrivit unor estimari ale lui Horia Gusta, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF) facute in cadrul evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

”Din totalul activelor de la 31 martie de 17,5 mld. RON, discut deocamdata de fonduri deschise si apoi separat de fonduri alternative. Deci, din acest total, fondurile de actiuni reprezinta 2,8 mld. RON, iar fondurile multiactive care includ si actiuni reprezinta 1,8 mld. RON. In total, 4,6 mld. RON asta este poza fondurilor deschise de investitii din Romania care ar putea sa subscrie intr-un emitent de actiuni. Deci, regula de baza este 5% din activ poti sa pui intr-un emitent de actiuni, dar poti sa depasesti aceasta limita de 5% pana la 10% cu conditia ca toti emitentii pe care ii ai in acest interval intre 5 si 10% sa dea 40%. Deci presupunand ca poti sa te duci in limita maxima de 10% din 4,6 mld. RON suma disponibila pe care fondurile deschise de invesittii ar putea sa o puna este de maxim 460 mil. RON”, a calculat Horia Gusta, presedintele AAF.

”Daca ne intoarcem la piata de fonduri alternative, piata este mai mare, adica industria este mai mare dar dintr-un motiv mai simplu, este de 26,4 mld RON, dar 55% are Fondul Proprietatea (vanzatorul pachetului de actiuni la IPO Hidroelectrica – n.r.) pe care trebuie sa il dam deoparte. Deci, piata daca dam la o parte FP, ajunge la 11,74 mld. RON. Din acesti bani, presupunand ca toate fondurile si pot sa confirm ca cele mai mari fonduri sunt societatile de investitii financiare (SIF), a caror limita este 40% din totalul activului, dar nu toate fondurile au 40% pentru ca, de exemplu, sunt unele fonduri destinate investitorilor profesionali si pot sa-si puna toti banii intr-un singur emitent. Dar hai sa plecam de la calculul asta cu 40% din 11 mld. RON, deci din partea cealalta ne ramane o limita de 4,7 mld. RON presupunand ca toate fondurile alternative din Romania incepand cu SIF si continuand cu ceilalti membri pot pune 40% din totalul activului, 4,7 mld. RON.  Asta este maxim maximorum, dar in realitate nu poate fi asa pentru ca sunt deja cateva fonduri care au aceasta limita destul de sus, probabil ca sumele o sa fie ceva mai mici. Deci, potentialul calculand este de aproximativ 5 mld. RON din zona de fonduri deschise si din zona de fonduri alternative ca plafon maxim cum spuneam”, a adaugat presedintele AAF.

”De aici incepe scaderea. Am mers la plafoanele maxime, dar pot sa confirm ca niciun administrator nu o sa se duca cu 9,99% din activ in Hidroelectrica sau cu 40% din activ intr-un emitent pe fondurile alternative. Putin probabil sa se intample lucrul asta pentru ca, asa cum spuneam, exista si administratori de risc si ofiteri de conformitate, care vin si trag semnale de alarma, si banci depozitare, care sunt in jurul administratorilor de fonduri. Cred ca depinde si de pret, administratorii sunt investitori profesionali si isi vor face foarte bine calculele. Dar daca lasam pretul la o parte, daca nu pretul va fi o problema, estimarea mea este ca o sa fie in jur de 4 mld. RON, nu cred ca o sa fie mai mult de 4 mld. RON. 800 mil. Euro ar fi disponibilitatea asa grosso modo a pietei de asset management din Romania la momentul de azi”, estimeaza Horia Gusta din partea AAF, asociatie care grupeaza atat managerii de fonduri de investitii deschise, cat si reprezentantii fondurilor de investitii alternative.

La ce evaluare este asteptata Hidroelectrica de catre investitorii institutionali locali?

”Fondul Proprietatea este un fond de investitii alternativ (FIA) si are valoarea Hidroelectrica in propriul activ, deci nu poate sa fie cu mult diferit de pretul de acolo. Ca o sa fie mai mult sau mai putin nu stim, dar este acolo”, explica Horia Gusta.

”PER-ul este una si distributia de dividend este alta. Degeaba este PER-ul mare daca nu distribuie dividendul. Hidroelectrica a dat dividende mari, numai in luna mai distribuie vreo 800 milioane dividende din 2022 Fondului Proprietatea si cred ca si ceva restanta din urma. FP va incasa dividendele pentru ca la data de referinta era actionar cu 20%. Deci nuanta care trebuie luata in vedere – PER e una si distributia de dividende e alta”, mai spune seful AAF.

”Pretul trebuie sa se orienteze in jurul pretului de evaluare facut deja. Eu cred va fi o prima pentru ca vor fi listate (actiunile – n.r.). Una e sa ai o participatie la o companie necotata si altceva sa ai la o companie cotata”, sustine Horia Gusta.

Intrebat de ce investitorii institutionali locali nu au fost interesati de IPO-ul Agricover, tranzactie care nu a reusit sa fie inchisa cu succes in mai 2023, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF) a declarat:

”Dupa ce s-a terminat Agricover, toata lumea a invatat niste lucruri. Ca un fond de investitii sa subscrie la un IPO, trebuiesc indeplinite mai multe conditii. Prima conditie pe care trebuie sa o aiba in vedere este ca ca un fond trebuie sa fie diversificat. Un fond deschis de investitii, prima lui regula pe care o spunem tuturor are obligatia legala de a se diversifica si el trebuie sa se incadreze in limitele activului si a diversificarii pe care deja o are in activ. Daca are loc in activ, daca exista resurse pentru asta, se va uita la toti ceilalti parametri”.

”Poate cel mai important este legat de pret, dar nu intotdeauna este pretul, ci este si legat de viitor. Te uiti si la perspectiva pe care o da respectiva companie, dar trebuie sa te mai uiti si la niste parametri de administrare pe care ii iau in calcul administratorii de risc ai societatilor de administrare a fondului. Si riscul poate cel mai important la actiuni este si un risc de lichiditate. Sunt mai multi parametri pe care ii ia in calcul un administrator de fond”, a adaugat Horia Gusta.

”Acum politic vorbind, poate ca momentul nu a fost cel mai potrivit. Poate. In sensul in care nu se astepta nimeni. Toata lumea se astepta sa apara Hidroelectrica si surpriza apare Agricover, care Agricover apare de astazi pe maine cu prospectul, poate aici a fost un timing nepotrivit asezat. Asta este un aspect”, este de parere reprezentantul industriei de asset management din Romania.

”Si sa ne mai uitam la ceva. Structura IPO-ului era una destul de complexa. Adica aveai mai intai o majorare de capital, aveai si doua vanzari succesive, a doua fiind chiar cea a BERD. Lucru care desigur ca, daca te uitai in prospect, BERD-ul trebuia sa ramana cu 5% ca sa aiba un drept de veto pe mai multe probleme ori daca vindea tot ramanea cu mai putin de 5%. Asta a fost o mirare si pentru mine”, afirma Horia Gusta.

”Asta a fost, cred ca si Fondul Proprietatea a tras niste invataminte cu aceasta poveste. La Hidroelectrica vorbim despre cu totul alt calibru. Eu cred ca se discuta de aproape 10 ani de aceasta emisiune. Discutam despre cea mai mare oferta din piata de capital romaneasca. Discutam despre un vanzator foarte avizat pe acest subiect, poate unul dintre cei mai importanti jucatori institutionali din piata. Cu siguranta, si-a luat companii importante langa el care sa-l sfatuiasca si intermediari valorosi. FP este un jucator care are in actionariat multe fonduri de pensii, chiar si Ministerul de finante cu 5%. Deci cred ca nivelul este cu totul altul si, probabil, ca din micile greseli care au dus la esecul ofertei de dinainte sunt convins ca nu o sa se regaseasca acolo. Asta daca mai era nevoie ca FP sa invete ceva pentru ca ei fac exituri de multa vreme si trebuie sa recunoastem vanzarea Hidroelectrica i se datoreaza FP pentru ca altfel actionarul majoritar, statul roman, probabil ca nu ar fi fost incantat sa vina cu o transparenta asa mare la o companie de energie”, a mai spus seful AAF.

”Parere de rau ca s-a incheiat cu insucces Agricover, poate ca emitentul va mai lua in calcul o revenire cu actiuni pe bursa, ei sunt prezenti cu obligatiuni, deci el este aproape de piata. La Agricover, mai era si contextul international determinat de ce se intampla in industria aceasta a cerealelor. Din cate stiu, compania producea multi bani din IFN, pe care il aveau incorporat si asta, era un mix acolo destul de complex. Ne pare rau ca nu a iesit Agricover, era bun, dar au fost mai multi factori”, sustine Horia Gusta.

”Sa speram ca vine Hidroelectrica si sunt aproape sigur ca o sa fie cu succes, dar conteaza si va important si pretul. Daca din punct de vedere al pachetului pe care il va scoate FP, probabil va fi unul insemnat. Nu cred ca va scoate tot pachetul, asta este parerea mea personala, dar probabil ca va scoate intre 10% si 15%, dar conteaza foarte mult si pretul. Adica cred ca investitorii institutionali, dar cred ca si retailul s-a invatat si se uita la indicatorii pe care companiile ii au. Nu stiu daca PER este cel mai important, dar este unul dintre indicatori si au fost multe grupuri de comentatori care spuneau ca PER-ul lui Agricover era foarte mare in conditiile in care ai companii SNP sau SNG care dau dividende si au un PER foarte mic”, a adaugat acesta.

”Poate alt lucru care nu a fost bine luat in calcul (la IPO Agricover – n.r.) a fost retailul, care a fost dat la o parte asa, desi in ultimii trei ani marea majoritate a emisiunilor, nu spun de cele ale bancilor cine nu ar fi vrut obligatiuni CEC cu dobanda de 9 si ceva la suta, se pare ca exista mult cash la indemana retailului.  Si poate ca trebuia sa existe o forma de discount si sa nu depinda in totalitate si de pretul pe care il faceau institutionalii si de succesul pe care institutionalii il decideau sau nu”, a mai spus Horia Gusta, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF) la panelul IPO din cadrul evenimenului organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.

mipoc vizual main

MIRSANU IPO CHALLENGE 2023: Industria de asset management din Romania si fondurile locale de pensii ar putea investi in jurul a 1,5 mld. Euro in IPO Hidroelectrica. Ce spune EBRD, actionar minoritar al Agricover, despre IPO-ul companiei. Cat au investit investitorii – ancora in tranzactii cu obligatiuni verzi. Tendintele de finantare de pe pietele de capital, in tranzactiile IPO si in emisiuni cu obligatiuni

Industria de asset management din Romania si fondurile locale de pensii ar putea investi in jurul a 1,5 mld. Euro in IPO-ul Hidroelectrica date fiind fondurile disponibile in cele doua zone mari de investitori institutionali locali, potrivit unor estimari facute in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, a doua editie a evenimentului organizat pe 25 mai de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de investitori, antreprenori si comunitatea de pe pietele de capital.

”Asteptarile noastre avand in vedere discutiile pe care le avem cu consortiul este ca (IPO Hidroelectrica – n.r.) se va intampla in iunie, in a doua parte a lunii iunie. Asta este ce stim noi din elementele pe care le avem noi din discutiile pe care le avem cu consortiul, discutii care adreseaza doar aspecte tehnice ale deal-ului.”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti in cadrul evenimentului.

Pentru partea a doua a acestui an sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti si IPO-uri ale altor companii, printre care Salrom sau Maib – liderul pietei bancare din Republica Moldova.

”Cred ca este mai probabil sa fie a doua jumatate a acestui an decat a doua jumatate a anului viitor”, a spus Vasile Tofan, Senior Partner al managerului regional de private equity Horizon Capital despre potentialul IPO al celei mai mari banci din Republica Moldova pe bursa de la Bucuresti. Horizon Capital a fost artizanul listarii producatorului de vinuri Purcari in 2018 pe bursa de la Bucuresti.

De asemenea, compania antreprenoriala din agricultura Agricover, al carei IPO a esuat pe bursa la mijlocul lunii mai, va pregati o noua tranzactie de listare pe bursa de la Bucuresti.

”Concluziile pe care le tragem noi incep cu concluzia generala care este aceea ca, fie cu IPO sau fara IPO, oricum am fi ramas actionari in Agricover. Este adevarat ca daca IPO-ul ar fi avut succes, am fi ramas un actionar mai mic. Indiferent de procent, participarea noastra sau commitmentul (angajamentul – n.r.) nostru fata de companie ar fi ramas acelasi.  Investitia noastra ca timp, ca efort, ca resurse continua in Agricover pentru ca noi credem cu tarie ca rolul Agricover este pe Bursa de Valori Bucuresti si, probabil, asteptam un context viitor in care putem sa continuam procesul de listare”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania al EBRD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) in cadrul evenimentului online MIRSANU IPO CHALLENGE 2023.

Agricover, detinuta peste 87% de catre antreprenorul Jabbar Kanani si aproape 13% de catre EBRD, a propus printr-o oferta publica derulata in luna mai investitorilor de pe bursa de la Bucuresti o tranzactie de vanzare de pachete de actiuni ale celor doi actionari importanti combinata cu atragerea de capital proaspat prin majorare de capital pe bursa.

”Scopul nostru este sa cream o companie puternica romaneasca, cu o crestere sustenabila, cu un potential de dezvoltare regionala daca asta este strategia dansilor, care sa fie atractiva pe piata. Suntem la etapa la care inca ne tragem concluziile in urma a ceea ce s-a intamplat si ne stabilim o strategie pe viitor. Probabil, structura IPO-ului va fi stabilita la momentul la care hotaram sa revenim in piata in functie de conjunctura respectiva, in functie de interesul pe care il vedem in piata din partea diverselor tipuri de investitori”, a adaugat Mihaela Mihailescu de la EBRD.

Sentimentul de piata in Europa nu a fost unul propice pentru listari si cred ca se mentine de cand a inceput razboiul, spune Loredana Chitu, Partner & Head of capital markets group Romania la firma globala de avocatura Dentons.  ”Este si un delay (intarziere – n.r.) la noi in sensul ca suntem acum consultanti pe 3 IPO-uri de tip 144 A, adica IPO-uri internationale cu valori foarte mari dintre care doua au fost puse pe hold in special din cauza razboiului, iar unul este Hidroelectrica. Dupa cum se stie, este informatie publica, daca se inchide si speram sa se intample asta, o sa reprezinte cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori Bucuresti, dar si din CEE (Europa Centrala si de Est – n.r.) probabil anul acesta, o sa ne duca pe un trend in crestere, diferit de trendul european”, afirma Loredana Chitu de la Dentons.

Din perspectiva de retail, volumele de tranzactionare pe bursa de la Bucuresti au fost destul de scazute anul acesta pentru ca unul dintre motive este acela ca retailul asteapta listarea Hidroelectrica, afirma Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners.

”Avem in continuare clienti noi, care pana acum nu au investit in piata de capital, si care au venit sa isi deschida cont de tranzactionare ca sa fie pregatiti pentru momentul listarii. Deci, vedem si speram sa vedem cat mai multe conturi deschise si pe partea de retail”, afirma Daniela Secara, care adauga ca IPO-ul Hidroelectrica este o tranzactie asteptata de peste 17 ani de catre fonduri de investitii, investitori – ancora, intermediari, fiind asteptat un efect benefic asupra tuturor stakeholderilor din piata locala.

Adancimea actuala a industriei de asset management din Romania permite fondurilor deschise de investitii si fondurilor alternative de investitii sa aloce fonduri in jurul a 800 mil. Euro pentru IPO-ul Hidroelectrica, o tranzactie estimata in jurul a 2 mld. Euro in functie de pachetul de actiuni pe care in final va decide sa il vanda Fondul Proprietatea pe bursa de la Bucuresti.

”Din totalul activelor de la 31 martie de 17,5 mld. RON, discut deocamdata de fonduri deschise si apoi separat de fonduri alternative. Deci, din acest total, fondurile de actiuni reprezinta 2,8 mld. RON, iar fondurile multiactive care includ si actiuni reprezinta 1,8 mld. RON. In total, 4,6 mld. RON asta este poza fondurilor deschise de investitii din Romania care ar putea sa subscrie intr-un emitent de actiuni. Regula (de subscriere intr-un emitent – n.r.) este de maxim 10% (din activul investitorului – n.r.), deci regula de baza este 5% din activ poti sa pui intr-un emitent de actiuni, dar poti sa depasesti aceasta limita de 5% pana la 10% cu conditia ca toti emitentii pe care ii ai in acest interval intre 5% si 10% sa dea 40%. Deci presupunand ca poti sa te duci in limita maxima de 10% din 4,6 mld. RON suma disponibila pe care fondurile deschise de investitii ar putea sa o puna este de maxim 460 mil. RON. Daca ne intoarcem la piata de fonduri alternative, piata este mai mare, adica industria este mai mare, dar dintr-un motiv mai simplu, este de 26,4 mld RON, dar 55% are Fondul Proprietatea (vanzatorul pachetului la IPO Hidroelectrica – n.r.) pe care trebuie sa il dam deoparte. Deci, piata, daca dam la o parte FP, ajunge la 11,74 mld. RON. Din acesti bani, presupunand ca toate fondurile si pot sa confirm ca cele mai mari fonduri sunt societatile de investitii financiare (SIF), a caror limita este 40% din totalul activului, dar nu toate fondurile au 40% pentru ca de exemplu sunt unele fonduri destinate investitorilor profesionali si pot sa-si puna toti banii intr-un singur emitent. Dar hai sa plecam de la calculul asta cu 40% din 11 mld. RON, deci din partea cealalta ne ramane o limita de 4,7 mld. RON presupunand ca toate fondurile alternative din Romania incepand cu SIF si continuand cu ceilalti membri pot pune 40% din totalul activului, 4,7 mld. RON.  Asta este maxim maximorum, dar, in realitate, nu poate fi asa pentru ca sunt deja cateva fonduri care au aceasta limita destul de sus, probabil ca sumele o sa fie ceva mai mici. Deci, potentialul calculand este de aproximativ 5 mld. RON din zona de fonduri deschise si din zona de fonduri alternative ca plafon maxim cum spuneam”, estimeaza Horia Gusta, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

”De aici incepe scaderea. Am mers la plafoanele maxime, dar pot sa confirm ca niciun administrator nu o sa se duca cu 9,99% din activ in Hidroelectrica sau cu 40% din activ intr-un emitent pe fondurile alternative. Putin probabil sa se intample lucrul asta pentru ca asa cum spuneam exista si administratori de risc si ofiteri de conformitate, care vin si trag semnale de alarma, si banci depozitare, care sunt in jurul administratorilor de fonduri. Cred ca depinde si de pret, administratorii sunt investitori profesionali si isi vor face foarte bine calculele. Dar daca lasam pretul la o parte, daca nu pretul va fi o problema, estimarea mea este ca o sa fie in jur de 4 mld. RON, nu cred ca o sa fie mai mult de 4 mld. RON. 800 mil. Euro ar fi disponibilitatea asa grosso modo a pietei de asset management din Romania la momentul de azi”, a mai precizat Horia Gusta de la AAF.

O suma comparabila poate veni si din sectorul fondurilor de pensii.

”Acum fondurile de pensii au in administrare undeva la 100 mld. RON, limita interna impusa prin legislatie a fost 5% dintr-un emitent ceea ce este in linie cu norma din industrie. S-a schimbat legislatia de curand permitand ca sa poata fi crescuta aceasta limita pana la 10%, conditia fiind ca emitentul respectiv sa fie o companie de stat. Hidroelectrica bifeaza, bineinteles, acest criteriu. La un calcul simplu, 10% inmultit cu 20 mld. Euro duce undeva la 2 mld. euro. Acum, evident din perspectiva riscului nu stiu daca este foarte intelept sa mergi intr-un singur emitent cu 10% chiar daca acest emitent este Hidroelectrica si atunci se vor aplica discount-uri la acest 10% pentru toti administratorii de fonduri. Acum, la o estimare poate varia foarte mult aceasta pondere in functie de pricing, de free float, de cat se va vinde. Ca o estimare asa, probabil, 700 – 800 mil. Euro ar putea fi, dar cum spuneam cu un asterisc pentru ca va depinde foarte mult de calculul fiecaruia, de modul cum va fi prezentat interval de pret in IPO, toate celelalte criterii. Este o estimare grosiera”, precizeaza Dan Gheorghe, Chief Investment Officer al NN Pensii.

 

 

Topicuri

  • Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni
  • IPO Agricover
  • IPO Hidroelectrica

 

 

Tendinte in finantarea pe pietele de capital, tranzactii IPO si emisiuni cu obligatiuni

 

Evaluare companii publice vs companii private. ”Media de multipli EBITDA pe sectoare (la companiile listate la BVB – n.r.) a scazut in 2022 la 5,6x EBITDA comparativ cu 8,5x EBITDA medie cat aveam in 2021. Cred eu ca exista o serie de explicatii – sunt companii care au avut rezultate bune in 2022 raportate la ce s-a intamplat in 2021, 2020 cand am avut si partea de pandemie, incertitudine, razboi la granita. Profiturile si indicatorii financiari fiind mai buni, capitalizarea bursiera n-a variat semnificativ si atunci, implicit, multiplii sunt mai mici comparativ cu ce s-a intamplat in 2021 cand erau rezultate mai proaste in majoritatea sectoarelor in contextul de care discutam”, afirma Sorin Petre, Partner & Head of Valuation & Economics la firma de consultanta PwC Romania.

In ce sectoare a fost cea mai agresiva scadere de multipli? ”As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, precizeaza Sorin Petre.

Ce sectoare au fost mai reziliente in pastrarea/conservarea valorii business-ului la companiile publice? ”Am putea spune ca sectorul de healthcare (servicii medicale private – n.r.) este acolo si ce am pus noi ca sector materials (materiale de constructii), desi intervalul este destul de mare, am putea spune ca a fost cam la acelasi nivel in termen de multipli. Dar, inca o data, multiplul fiind o valoare relativa depinde atat de capitalizarea bursiera, dar si de performantele punctuale din anul respectiv”, explica consultantul PwC.

In ce sectoare, investitorii platesc in tranzactii M&A multipli mai mari fata de companiile de pe pietele publice? ”Cred ca pe partea de M&A, in sectorul de electricitate asteptarile sunt mai mari, stim contextul in care aceste fonduri disponibile atat la nivel european de la UE si ajutoare de stat sa sustina sectorul de productie electricitate, transport, distributie. Cred ca aici partea de M&A este un pic mai agresiva decat ce observam pe piata de capital. Cred ca asteptarile sunt mai mari pe piata de M&A, oportunitatile sunt mai mari si atunci  investitorii sunt dispusi sa isi asume riscuri suplimentare si sa plateasca mai mult. As putea spune ca in sectorul de electricitate si oil&gas observam o astfel de scadere, eu cred ca se datoreaza si unui an in care performanta financiara a fost destul de mare, cumva mai deosebit fata de asteptarile pe termen lung ale investitorilor pentru aceste sectoare de activitate”, afirma Sorin Petre de la PwC.

 

Finantare prin bursa vs finantare bancara. ”La finantarea investitiilor in companii, aici, ne bazam pe fondurile deja atrase de la investitori (fonduri de la IPO-ul Aquila – n.r.), pe de o parte. Si, pe de alta parte, studiem atragerea de finantari bancare ca sa maximizam utilizarea capitalului. Avand in vedere insa costurile mari de finantare bancara de la ora asta, ne uitam inclusiv la varianta in care intram cu cash pe achizitie de companii si refinantam ulterior astfel incat sa beneficiem de niste dobanzi mai bune”, precizeaza strategia de finantare a companiei Jean Dumitrescu, Investor Relations Director la Aquila, companie listata pe bursa de la Bucuresti in 2021 si care face parte din indicele bursier BET. Pana la urma bancile se uita la capacitatea ta de rambursare, adauga acesta.

”Finantarea pe bursa este si o chestiune de perspectiva atat a companiei, cat si a investitorilor. Pentru ca trebuie sa iti pui problema ce fel de parteneriat vrei. Poti sa te duci in zona de obligatiuni si asta inseamna ca investitorii se asteapta la un anumit randament, la un tichet sau vrei sa-si asume riscul odata cu tine pentru ca in momentul in care cumpara actiuni inseamna ca investitorii isi asuma cresterea sau scaderea”, afirma Jean Dumitrescu de la Aquila.

”Credem ca bursa de la Bucuresti este o oportunitate pentru noi pentru a obtine lichiditati inclusiv pe termen lung atat equity, cat si bonds”, adauga Vasile Tofan de la Horizon Capital, care a strans sub administrare 6 fonduri de investitii si active de peste 1,4 mld. USD.

 

Evolutie portofolii equity vs portofolii debt la investitori institutionali. 

IFI. ”Portofoliul curent de tranzactii este de 2,5 mld. Euro, in jur de 187 de tranzactii. Din acesta peste 10%, circa 12% este in zona de equity. Din acest procent, mai mult de 50% sunt investitii in fonduri de investitii (equity funds), foarte multe dintre ele regionale. Asa ca tranzactii active curente, mentionez Banca Transilvania care este mai vizibila, Electrica, Agricover. Agricover este o suma relativ mica in portofoliul nostru, dar, asa cum mentionam anterior, participarea noastra in aceste companii, in toate, este la acelasi nivel si se bazeaza pe imbunatatiri pe zona de guvernanta corporativa. Anul trecut am avut un volum de business foarte mare fata de perioada anterioara, chiar si in 2021 a fost o crestere. Anul trecut a insemnat peste 700 mil. Euro, foarte mult in sectorul privat 90% si foarte multe verzi, peste 60%”, a declarat Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”O mare parte a cresterii volumului de business in ultimii 2 ani de zile se datoreaza si investitiilor pe care le-am realizat in aceste instrumente de tip MREL, emise de bancile locale. Am participat in 15 emisiuni de obligatiuni SNP (senior non preffered) si SP (senior preffered) emise de catre BCR, Raiffeisen si mai nou, Banca Transilvania. Pana acum in anul acesta am investit 140 mil. Euro in emisiunile de obligatiuni SNP emise de BCR si Banca Transilvania. Obligatiunile acestea toate au fost listate in principal pe Bursa de Valori Bucuresti, dar si pe cele de la Dublin, Viena si Luxemburg. 88% din utilizarea acestor fonduri a fost alocata investitiilor verzi”, adauga Mihaela Mihailescu.

”As putea spune ca in ultimii ani, IFC a fost probabil cel mai mare sau, in orice caz, unul dintre cei mai mari cumparatori de astfel de obligatiuni din piata. Dealtfel, numai in ultimii 2 ani, 2022 si 2023, am investit peste 450 mil. USD in astfel de finantari. Finantarile de tip MREL si Basel 3 Tier 2 sunt interesante din mai multe puncte de vedere. In primul rand, pentru ca ele contribuie la intarirea bilanturilor bancilor. Acest tip de datorii au un anumit grad de convertibilitate in equity (actiuni – n.r.) si in felul asta intaresc banca in caz de situatie speciala. Vom continua cu aceasta strategie si in anul urmator fiscal, anul fiscal pentru noi se incheie in iunie si ne asteptam sa depasim rezultatele de anul trecut, cand a fost un an record, anul fiscal 2022 am facut 458 mil. USD, anul asta ne asteptam sa facem chiar mai mult de atat. Suntem deja aproape acolo”, afirma Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Astazi, IFC are in Romania un portofoliu de 1,5 mld.USD si suntem pana la sfarsitul anului o sa ajungem undeva la 1,6 mld. USD. Este cel mai mare portofoliu din Europa, reprezinta peste 45% din portofoliul din Europa la ora actuala, Romania este a zecea tara ca expunere la nivel global, aproape jumatate din ce am facut noi in ultimii 32 de ani s-a intamplat in ultimii 5 ani. Asta reflecta si nevoia tarii. Suntem constienti ca are nevoie de finantari foarte multe pentru ca se dezvolta cu un ritm foarte accelerat, dar este si datorita nevoii de finantari verzi”, detaliaza Cristian Nacu. La 30 iunie 2023, probabil portofoliul IFC din Romania va fi undeva probabil la 1,6 mld. USD, din care majoritatea este debt (finantare – n.r.), IFC avand o pondere nesemnificativa de equity (actiuni – n.r.) in portofoliul din Romania, explica reprezentantul IFC.

Fonduri de pensii. ”In portofoliul nostru care este undeva la 7 mld. Euro, aproximativ 25% reprezinta investitii in actiuni. Romania reprezinta undeva la 85% din asta. Deci, undeva la 1,5 mld. Euro noi investim in actiuni la Bursa de Valori Bucuresti”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Office la NN Pensii, cel mai mare manager de fonduri locale de pensii si cel mai mare manager de bani din Romania.

”Au fost foarte putine emisiuni noi, putine IPO-uri, si atunci nu prea am avut unde sa ne miscam, doar am adaugat ce aveam deja in portofoliu, ce ne-a placut mai mult si ce a fost mai interesant. Legat de portofoliul de obligatiuni, mare parte din el este in titluri de stat. De ce acest lucru? Sunt mai multe motive. Unul legislatia, doi faptul ca noi trebuie sa ne incadram intr-un profil de risc si in legislatie se mentioneaza ca titlurile de stat se considera a fi cel mai putin riscante, ceea ce este si normal si investitiile in obligatiuni corporate au fost destul de putine. Motivele aici la fel sunt mai multe. Noi avem anumite restrictii din perspectiva rating-ului acestor emisiuni si emitentilor acestor emisiuni. Adica ar trebui sa se incadreze ca investment grade. Si sa fie companii listate pentru a fi considerate mai sigure”, explica Dan Gheorghe.

”Am investit in obligatiuni MREL emise de catre banci, chiar cu angle-ul (unghiul – n.r.) acesta de green (verde –  n.r.) care este destul de in voga”, adauga reprezentantul NN Pensii.

Asset Management. ”Aici, la nivel local, lucrurile (privind evolutia fondurilor verzi – n.r.) sunt un pic mai complicate. Pe de o parte, lipsa de date e o problema. In general, companiile romanesti nu sunt acoperite de furnizori de date pe zona de ESG si atunci si interesul sau curajul companiilor de asset management a fost mai mic pe a lansa fonduri pe articolul 8 sau articolul 9 (din Regulamentul SFDR al UE – n.r.)”, afirma Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

”La nivelul intregii societati, noi administram 11 fonduri de investitii, fondurile de fix income -deci fondurile care nu investesc deloc in actiuni – sunt undeva la 62% – 63%, restul sunt si fonduri care au si componenta de actiuni indiferent ca sunt fonduri de actiuni pure sau fonduri mixte, de absolute return, dar care in componenta lor au si zona de actiuni. Pe zona de obligatiuni verzi, exista in portofoliul fondurilor noastre, dar intr-o pondere relativ mica si asta este pana la urma si un mesaj care trebuie dat emitentilor de obligatiuni.  Noi in zona de asset management incepand cu 2020, am avut o lectie foarte dura legata de lichiditate. Prima data atunci cu pandemia am avut rascumparari puternice, apoi pe parcursul lui 2022 in martie – aprilie iar rascumparari foarte mari. Si asta au invatat toti asset managerii sa se uite foarte mult la lichiditate. Asa ca primul lucru, primul criteriu, cand alegem o investitie este in primul rand lichiditatea si este foarte important ca instrumentele respective sa fie lichide. Oricat de ok este compania, emitentul, oricat de interesant este domeniul de activitate, oricat de interesanta este dobanda la obligatiuni, randamentul oferit de ea, lichiditatea este un factor foarte important”, explica Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

 

Potential IPO pentru firmele de tehnologie.

”IPO-urile sunt o Fata Morgana dupa care alearga orice investitor de venture capital. Este unul dintre scenariile de exit pe care le avem intotdeauna in vedere, nu cel mai des intalnit insa din cauza ca lumea de tehnologie are foarte multi jucatori giganti cu un apetit foarte mare pentru achizitii, cu foarte mult capital disponibil, care intotdeauna vad niste amenintari existentiale in tehnologiile noi care apar”, afirma Cristian Munteanu, Founder & Managing Partner la Early Game Ventures, fond cu capital de risc cu 25 de companii active in portofoliu.

”Exista aceasta varianta, dar la nivel teoretic. In orice portofoliu si vorbim in cazul nostru de aproape 30 de companii, din care 25 sunt active, exista castigatori mai mari si castigatori mai mici. Castigatorii mai mari ating deja niste evaluari care nu sunt sustenabile pe bursele locale, avem deja companii care ridica ca 25 milioane ca serie A, vorbim deja de evaluare de 200 milioane intr-o perioada timpurie din viata acestor companii. Deci, nu ar avea cum sa atraga astfel de sume de pe niste piete locale in momentul in care vor lista mai tarziu dupa serie A, C, D, E si atunci m-as uita poate doar la acele companii in care fondul de venture capital a investit crezand initial ca acolo exista un potential global la care in timp dupa pivotari, dupa cine stie cate eforturi, au ajuns cumva la concluzia ca nu piata globala este potrivita pentru ei, ci sunt mai degraba niste campioni locali sau campioni regionali. Poate aceasta categorie de start-up-uri pot sa ia in considerare o listare pe piata Aero sau chiar pe piata mare a bursei de la noi dat fiind necesarul de capital de acolo”, afirma Cristian Munteanu.

”Sper ca lucrurile se vor schimba undeva in viitor pentru ca sectorul de tehnologie devine din ce in ce mai important. Ne uitam sa vedem care sunt cele mai valoroase companii din lumea asta si deja nu mai sunt Coca Cola sau oil & gas. Pentru orice bursa, ca este locala, ca este regionala, daca pierde total din vedere sectorul de tech asta este o pierdere cumplita de fapt”, adauga reprezentantul Early Game Ventures.

 

Provocari antreprenori la IPO companii. Ce provocari au fost la IPO Purcari in 2018 pentru emitent? ”A fost o companie mica, un IPO relativ mic si venind din Republica Moldova eram mai exotici. In 5 ani am demonstrat ca tinem la guvernanta noastra corporativa si setam standarde foarte inalte de activitate, de raportare, de guvernanta corporativa, cred ca am demonstrat ca acea istorie de crestere pe care am promis-o investitorilor in pofida pandemiei, in pofida razboiului din Ucraina, ea a tinut”, sustine Vasile Tofan, Senior Partner al Horizon Capital, autor al tranzactiei IPO Purcari pe bursa de la Bucuresti.

”Si consultantii trebuie sa educe antreprenorii. Un IPO de succes este un IPO care dincolo de plasarea actiunilor mai lasa ceva si pentru cei care vin dupa aceea. Adica nu trebuie facut la pretul maxim posibil eventual nu doar astazi, ci pe urmatorii 2 – 3 ani pentru ca atunci investitorii care cumpara daca nu le lasi si lor nimic data viitoare nu mai vin. Putine IPO-uri de la noi au respectat acest principiu”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer Romania la IFC.

”Sunt anumite elemente pe care trebuie sa le pregatesti si guvernanta companiei, investitorii carora te adresezi, discutiile cu stakeholderi, cum pregatesti un IPO”, afirma Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti. ”Nu trebuie generalizat, nu trebuie extrapolat nimic de la un IPO la altul, pur si simplu fiecare IPO are specificul lui si speram ca toata lumea sa gandeasca in acest registru”, adauga acesta.

 

IPO Agricover

 

Factori. ”Investitorul de retail din Romania, spre deosebire de cel din SUA, cand vorbim de IPO-uri cel din SUA se uita mai mult la cota de piata, la perspective si mai putin la rezultatele financiare actuale. In Romania e un pic invers, se uita la PER care e un indicator destul de vizat de investitorul de retail si se uita intr-adevar si la dividend. Si atunci poate disponibilitatea de companii de growth in piata principala inca nu este atat de exersata”, sustine Octavian Gogleaza, Director brokeraj TradeVille, care a actionat ca agent de retail la IPO Agricover, tranzactie esuata la mijlocul lunii mai pe bursa de la Bucuresti. ”Este greu de estimat daca transa este potrivita pe retail. Noi, de exemplu, la Agricover in conditiile actuale de piata noi am recomandat o transa de retail de 5%, care s-a si suprasubscris putin”, sustine reprezentantul TradeVille.

”Din analizele noastre interne vedem ca a fost un mix de factori. Posibil ca timing-ul sa fi afectat acest proces, am stiut bineinteles de IPO-ul Hidroelectrica, dar am considerat in acelasi timp ca exista suficienta lichiditate in piata si, pe de alta parte, acest IPO si Agricover in sine asigurau diversificarea surselor de investitii pentru investitorii locali.

Pe de alta parte, intr-adevar contextul acesta macroeconomic, geopolitic marcat de multe incertitudini cu siguranta a afectat interesul investitorilor in IPO, in special al celor straini care sunt mult mai prudenti in general in aceste perioade. Am observat un interes mai crescut al investitorilor din zona de retail si ca atare, probabil, ca focusul nostru ar fi trebuit sa fie mai mult spre a prezenta modelul de business al companiei, care este unul complex, acesta fiind un alt motiv pentru care lucrurile nu s-au intamplat cum ne-am dorit noi. Este totusi un business integrat, un IFN care finanteaza aceste input-uri catre fermieri, o companie de distributie. Ar fi trebuit probabil sa explicam mai bine care sunt sinergiile intre ele, sa ne luam mai mult timp sa explicam modelul de business catre investitorii de pe piata de capital si, de asemenea, poate sa argumentam mai bine imbunatatirile care au fost aduse in cadrul companiei, cel putin de cand suntem noi actionari pentru ca aceasta este perioada pe care noi o cunoastem”, afirma Mihaela Mihailescu, Deputy Head for Romania EBRD.

”De asemenea, poate faptul ca Agricover Holding nu a distribuit dividende in ultima perioada a mutat foarte mult focusul catre investitori pe termen lung in bursa si, probabil, ca pe viitor va trebui din nou sa ne reorientam focusul si sa prezentam mai bine modelul de business catre acei investitori care sunt potential mai interesati de un astfel de IPO”, adauga reprezentantul EBRD.

”Acum politic vorbind, poate ca momentul nu a fost cel mai potrivit. Poate. In sensul in care nu se astepta nimeni. Toata lumea se astepta sa apara Hidroelectrica si, surpriza, apare Agricover, care Agricover apare de astazi pe maine cu prospectul, poate aici a fost un timing nepotrivit asezat. Asta este un aspect. Si sa ne mai uitam la ceva. Structura IPO-ului era una destul de complexa. Adica aveai mai intai o majorare de capital, aveai si doua vanzari succesive, a doua fiind chiar cea a BERD. Lucru care desigur ca, daca te uitai in prospect, BERD-ul trebuia sa ramana cu 5% ca sa aiba un drept de veto pe mai multe probleme ori daca vindea tot ramanea cu mai putin de 5%. Asta a fost o mirare si pentru mine”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Cert este ca piata a aratat ca nu este timpul pentru o astfel de listare inaintea Hidroelectrica. Si sunt convins ca atat emitentul, cat si consultantii au invatat foarte mult din acest esec si daca pregatirea va fi mai buna data viitoare speram ca va fi un succes. Din punctul nostru de vedere, noi vrem cat mai multe IPO-uri din sectoare cat mai diverse si Agricover a venit dupa o perioada destul de lunga de timp. Adica sa ai un IPO o data la 2 – 3 ani este destul de trist pentru piata noastra”, afirma Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover. Ne-am uitat foarte atent la alte companii similare, care se tranzactioneaza trebuie sa spunem la indicatori mult mai mici decat a iesit Agricover”, a spus Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management Romania.

 

IPO Hidroelectrica

Pret. ”Discutam despre un vanzator foarte avizat pe acest subiect, poate unul dintre cei mai importanti jucatori institutionali din piata. Cu siguranta, si-a luat companii importante langa el care sa-l sfatuiasca si intermediari valorosi. Fondul Proprietatea este un jucator care are in actionariat multe fonduri de pensii, chiar si Ministerul de finante cu 5%”, afirma Horia Gusta, presedintele AAF.  ”Fondul Proprietatea este un fond de investitii alternativ si are valoarea Hidroelectrica in propriul activ, deci nu poate sa fie cu mult diferit de pretul de acolo. Ca o sa fie mai mult sau mai putin nu stim, dar este acolo. Pretul trebuie sa se orienteze in jurul pretului de evaluare facut deja. Eu cred ca va fi o prima pentru ca vor fi listate (actiunile – n.r.). Una e sa ai o participatie la o companie necotata si altceva sa ai la o companie cotata”, adauga acesta.

”Va conta foarte mult si pricing-ul si cat se va vinde in acest IPO pentru ca noi speram cred ca pentru viitor, pentru lichiditate si inclusiv pentru pricing, ar fi bine ca ei sa plaseze intreg pachetul pentru ca, daca nu se va intampla asta, va fi acel overhang risk, adica lumea se va astepta ca in viitor Fondul Proprietatea sa continue sa vanda din pachetul ramas si atunci pricing-ul va fi ajustat ca atare. De asta noi credem ca free float-ul trebuie sa fie cat mai mare. Aici, bineinteles, va conta cat demand (cerere – n.r.) se va atrage si din partea fondurilor din strainatate pentru ca vrem si lichiditate ulterioara”, afirma Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii.

”Referitor la Hidroelectrica, conform legislatiei europene, inseamna ca maxim 10% din activul fondului poate fi investit in oferta. Si eu cred ca, in functie de pret, exista posibilitatea ca cel putin fondurile de actiuni sa fie interesate sa mearga catre valoarea maxima a ofertei. Dar, inca o data, este foarte important si la ce evaluare va fi oferta. Totdeauna trebuie sa te uiti si la companii similare de pe alte piete, aici vorbesc atat despre Hidroelectrica, cat si despre Agricover”, explica Dan Popovici, CEO la OTP Asset Management Romania.

 

Dividende. ”PER-ul este una si distributia de dividend este alta. Degeaba este PER-ul mare daca nu distribuie dividendul”, sustine Horia Gusta, presedintele AAF.

”Hidroelectrica va intra in ceea ce inseamna piata de energie in Romania, adica se va alatura Petrom, Nuclearelectrica si celorlalte companii care evident sunt atractive pentru dividend si atunci la Hidroelectrica trebuie sa te uiti in acelasi fel ca si la celelalte. Adica o companie matura, a carei crestere este destul de mica, evident au planuri de investitii, dar core business-ul (activitatea principala – n.r.) va fi foarte greu sa il dezvolti adica sa te apuci sa construiesti hidrocentrale cu o capacitate care sa aiba sens pentru ca microhidrocentralele nu sunt eficiente din cate stiu. Si cresterea fiind foarte mica, te astepti la un dividend yield, toate profiturile obtinute sa fie date catre investitori. Si atunci cred ca foarte multi investitori se vor uita la acest aspect si care este dividend yield-ul corect, fiecare va decide in functie de cum va considera si analizele interne”, explica Dan Gheorghe de la NN Pensii. ”Politica de dividend este destul de clara, fiind companie de stat au deja 50% minim. Sunt memorandumuri care se aproba in fiecare an pentru a distribui tot cash-ul. Daca ne uitam la Hidroelectrica si planul lor de investitii este clar ca ar putea da o cota mai mare nu doar 50% din profitul net”, sustine reprezentantul NN Pensii.

 

Pachet IPO. ”Din punct de vedere al pachetului pe care il va scoate Fondul Proprietatea, probabil, va fi unul insemnat. Nu cred ca va scoate tot pachetul, asta este parerea mea personala, dar, probabil, ca va scoate intre 10% si 15%, dar conteaza foarte mult si pretul. Adica eu cred ca investitorii institutionali, dar cred ca si retailul s-a invatat si se uita la indicatorii pe care companiile ii au”, sustine Horia Gusta de la AAF.

”Hidroelectrica este de un alt calibru atat din perspectiva strict a emitentului, cat si a viitorului free float, lichiditate si tipul de investitori care pot fi atrasi cu un astfel de IPO. ca sa nu mai spun ca daca Hidroelectrica va fi listata speram cu un free float cat mai mare sa bifam si acel ultim criteriu al celor de MSCI Emerging Markets pentru a include Romania ca piata emergenta ceea ce va da posibilitatea in a accesa alt tip de investitori cu potential financiar mult mai mare si speram noi ca asta sa se intample cat mai repede din partea MSCI Emerging Markets, sa inceapa ulterior cat mai repede aceste listari. Acum legat de Hidroelectrica perspectiva ESG bifeaza mare parte din criterii legat de free float cum spuneam va fi cel mai mare IPO care a fost vreodata la bursa locala. Si interesul cred ca va fi pe masura”, sustine Dan Gheorghe de la NN Pensii.

”Eu personal cred ca vom vedea 15% din Hidroelectrica pe bursa si cred ca exista o cerere foarte mare atat din partea investitorilor locali – fonduri de pensii, fonduri de investitii, investitorii de retail. Pe de alta parte, cum spuneam sunt 2.648 de fonduri green de actiuni in Europa cu peste un trilion de euro, deci cred ca oferta de la Hidroelectrica va fi un succes, se va inchide. Nu am nicio grija in privinta asta”, sustine Dan Popovici de la OTP Asset Management Romania.

Partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2023 sunt Banca Transilvania si Dentons.

aaf main

Horia Gusta, President of the Romanian Fund Managers Association, speaker of MIRSANU IPO CHALLENGE 2023

Horia Gusta, President of the Romanian Fund Managers Association (AAF), is one of the speakers of MIRSANU IPO CHALLENGE 2023.

Horia Gusta is the President of the Romanian Fund Managers Association and Director of the Legal Department within SAI Muntenia Invest SA from April 2021.

He is a former General Director of Certinvest Asset Management Company from 2010 to April 2021. Horia graduated the Faculty of Law of the University of Bucharest in 2000.

On May 25, 2023, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU IPO CHALLENGE 2023, an ONLINE event for entrepreneurs and capital markets community.

The agenda of this event will be as follows:

10.00 (EEST/GMT+2) – 10.10 Introduction by the event moderator

10.10 – 10.30 Keynote Speaker

10.30 – 11.30 Panel Trends in capital markets

11.30 – 12.30 Panel IPO

12.30 – 12.50 Interview

12.50 – 13.50 Panel Traditional bonds v Green Bonds

13.50 – 14.00 Conclusions

 

The event’s partners are Banca Transilvania and Dentons. If you are interested in attending this event or to make a partnership, please contact us at: office@mirsanu.ro.