„Este important sa avem mecanisme de stimulare a atentiei catre Pilonul III al pensiilor private facultative. Vorbim despre o piata care este intr-un stadiu inca incipient, desi ea functioneaza de aproape 16 ani. Putin peste 10% din numarul de salariati sunt contributori la Pilonul III si daca ne uitam la faptul ca putin peste jumatate dintre participanti sunt si activi atunci vorbim despre cam 5% din salariati care sunt activi cu economisire periodica in Pilonul III”, a declarat Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024, eveniment online organizat pe 27 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

„Atunci este clar ca este un spatiu foarte mare de crestere si de stimulare. Cred ca pot sa fie gandite cel putin 3 elemente. Unul dintre ele este sigur in discutie deja, cresterea deductibilitatii fiscale. Cu beneficii fiscale mai mari, atentia catre Pilonul III poate sa creasca”, a adaugat acesta.

„Dincolo de asta, cred ca al doilea element care s-ar putea face ar fi sa fie eliminata din legislatie imposibilitatea de a avea mici stimulente sau avantaje care pot sa fie facute noilor participanti in asa fel incat si din partea actorilor pietei sa existe mecanisme prin care sa se poata mobiliza interesul pentru Pilonul III. Dau aici un exemplu foarte simplu. Vedem astazi in practica bancara pachete de cont curent oferite clientilor cu costuri zero si in pachet, bineinteles, sa vedem mai multe produse, deci anumite avantaje care se creeaza unor clienti care deschid conturi la banci, ar fi foarte bine sa punem intr-un astfel de pachet si o pensie facultativa si in felul asta decide sa fie responsabil cu finantele personale sa poata sa beneficieze de discount la produsele clasice bancare de pilda. Astazi legislatia nu permite asa ceva”, a punctat Mihail Ion.

„Si al treilea element care cred ca este important de facut ar fi sa vorbim despre digitalizarea fluxului de aderare la un fond de pensie facultativa. Asta inseamna ca ar trebui ca cineva care a inteles nevoia de pensie sa se poata inrola de la distanta intr-un fond de pensii facultative online, deci un flux digital «end to end» (de la un capat la altul al intregului proces – n.r.). Asa cum se intampla deja atunci cand vorbim despre adeziunea la un fond de investitii sau deschiderea unui cont de brokeraj. Si astfel aceste 3 elemente cred ca ar facilita cumva sau ar cataliza dezvoltarea pietei de pensii facultative, care cred ca are un potential de multiplicare semnificativa in termen de numar de participanti si, mai apoi, de volume acumulate”, sustine Mihail Ion de la Raiffeisen Bank Romania.

 

Care sunt cifrele – cheie pentru Raiffeisen pe piata pensiilor private si cea de asset management

„Noi crestem organic foarte bine, cred ca in ultimul an si jumatate colegii nostri din unitatile bancii au ghidat undeva intre 40% si 50% dintre participantii noi in piata. Sunt convins ca atentia catre pensia facultativa o sa fie in crestere si se intampla deja in cazul altor grupuri financiare mari. Atunci cred ca asta este calea principala. Noi avem astazi peste 2 milioane de clienti in banca si atunci credem ca avem un bazin suficient de larg catre care ne putem adresa cu o propunere de pensie facultativa. In egala masura, discutam si cu angajatorii despre oportunitatea adaugarii unei componente suplimentare in pachetul de remunerare reprezentata de pensie. Deci, ne concentram in primul rand pe crestere organica si credem ca aici este spatiul cel mai mare de dezvoltare mai departe”, a precizat bancherul Raiffeisen Bank.

„Randamentul fondului nostru Raiffeisen Acumulare (…) a fost undeva in termeni anualizati la vreo 7,5% comparativ cu o rata a inflatiei de vreo 4,3%, deci un randament care inseamna probabil vreo 70 – 80% peste rata inflatiei sau peste un castig care ar fi putut fi obtinut din instrumente clasice de economisire daca ne uitam la cifrele pe care le publica Banca Nationala pentru dobanda medie la depozite platite de banci in sistemul bancar.”, a detaliat reprezentantul Raiffeisen Bank.

„Aceste 3 puncte procentuale suplimentare pe randamentul anualizat inseamna o crestere a sumei acumulate pe o perioada de 30 de ani de 75%. Daca as compara o economisire clasica azi pentru ca in majoritatea lor pentru clientii din Romania instrumentul preferat este contul curent, depozitul la termen, contul de economii, daca luam depozitele la termen ca reper, atunci daca am fi pus luna de luna bani in fondul de pensii am obtine pe o perioada de 30 de ani o pensie facultativa cu 75% mai mare”, a spus acesta. El a adaugat ca in 2023 randamentul oferit de fondul de pensii Pilon III al Raiffeisen a fost de circa 16%.

Raiffeisen Asset Management, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de asset management din Romania, administreaza Raiffeisen Acumulare, al treilea fond de pensii facultative din Romania dupa numarul de participanti, cu o cota de piata de 10,8%. Fondul de pensii dispune de un portofoliu cu grad de risc mediu, cu o alocare catre stabilitatea randamentului prin 70-75% plasamente in obligatiuni, combinata cu participarea la profiturile companiilor listate la bursa, prin investitii de 20 -25 % in actiuni. In 2023, 50% dintre romanii care au aderat la un fond de pensii facultative s-au indreptat catre fondul de pensii facultative Raiffeisen Acumulare.

„La fel si cand vine vorba de fonduri de investitii, aici paleta de instrumente este mult mai larga. Avem fonduri cu plasamente in instrumente purtatoare de dobanda cu perioada pana la maturitate pana la fonduri de actiuni si chiar avem in oferta pentru clientela de private banking inclusiv fonduri de actiuni care au expunere pe sectorul de tehnologie din piata americana unde daca ne uitam la care sunt actiunile cele mai preferate gasim ca ponderile cele mai importante si in ondul administrat de colegii nostri din Viena – Nvidia, Microsoft s.a.m.d. Paleta de randamente este suficient de larga, probabil ca este undeva intre 5 – 6% pentru fondurile cu plasamente in instrumente purtatoare de dobanda catre zeci de procente daca ne uitam si la fondul de piata de actiuni din Romania pentru ca stim cu totii performanta foarte buna a bursei din ultimul an atunci sunt multe argumente legate de randamente care cresc atractivitatea pietei de investitii,  a fondurilor de investitii.”, afirma Mihail Ion.

„Cred ca, pe de o parte, interesul pentru diversificarea plasamentelor personale a fost ajutat si de emisiunile de titluri de stat pentru populatie. Cu siguranta, vedem si un interes mult mai mare catre bursa, mai ales dupa impulsul pe care l-a generat in piata listarea Hidroelectrica. Ca sa dau un exemplu, fondul nostru de actiuni Raiffeisen Romania Actiuni a ajuns la active de 600 mil. RON.  Totalul activelor administrate de compania noastra de asset management a depasit 1 mld. Euro fata de vreo 700 mil. Euro cat aveam cam in aceeasi perioada a anului trecut, deci o crestere foarte mare. Interesul pentru diversificare vine din contextul de piata favorabil, in egala masura vine si din interesul pe care il au grupurile financiare in a-si ghida clientii catre diversificarea plasamentelor si cred ca e o tendinta pe care o sa o vedem accentuata in viitor.” , a punctat reprezentantul Raiffeisen.

Raiffeisen Romania Dividend, fond care investeste preponderent in actiuni locale, listate la Bursa de Valori Bucuresti, a inregistrat in prima jumatate a acestui an un randament de aproape 20%.

„In Romania, este inca un stadiu incipient sau destul de departe si comparativ cu tarile din regiune. Apetenta pentru fonduri de investitii este undeva de 5 ori mai mare in tari din Europa Centrala fata de Romania. Atunci intelegem usor ca potentialul de dezvoltare este imens aici”, estimeaza Mihail Ion.

Potrivit acestuia, in cazul pensiilor private este un trend la nivel global, care este si mai accentuat in Romania.

„Cred ca in viitorii ani putem sa vedem un trend global de atentie crescuta in zona economisirii pentru pensie. Si spun asta pentru faptul ca s-a investit destul de mult si cu rezultate foarte bune in imbunatatirea standardului de viata, cresterea sperantei de viata s.a.m.d. Asta inseamna ca astazi si in viitor, populatia traieste mai mult decat in trecut. Insa s-a economisit mai putin in finantarea unei perioade de dupa retragerea din viata activa, asta inseamna ca vom avea nevoie de mai multi bani pentru o perioada mai lunga in care vom beneficia de pensie. Si atunci de asta cred ca, la nivel global, vom asista la un trend care sa insemne o atentie mult mai mare pentru economisirea pe perioada vietii active ca sa sustina o perioada dupa retragere mult mai indelungata.”, explica Mihail Ion.

„In Romania, cred ca situatia este una si mai critica in sensul in care probabil nu peste foarte multi ani, in 5 – 7 ani, o sa asistam la o crestere masiva a numarului de pensionari. Stim ca numarul oamenilor care se vor retrage creste semnificativ atunci cand acea populatie a «decreteilor» ajunge sa se pensioneze, probabil in 2030 – 2032, atunci vom avea mult mai multi pensionari decat avem astazi. In acelasi timp, presiunea pe bugetul de stat va fi una mult mai mare decat astazi, desi vorbim de o situatie a finantelor publice care arata un deficit bugetar mare care trebuie corectat relativ rapid sau pe o traiectorie care sa inceapa sa se corecteze foarte repede.”, a adaugat acesta.

 

Cum arata planurile Raiffeisen privind portofoliul de obligatiuni

Raiffeisen Bank Romania, unul dintre pionierii segmentului de obligatiuni corporative verzi locale, se uita acum la plasarea banilor atrasi din tranzactiile anterioare, o revenire in piata fiind avuta in vedere pentru anii urmatori.

„Am fost pionieri pentru emisiuni in format verde, ulterior am extins cadrul de green bonds  (obligatiuni verzi) catre sustainable bonds (obligatiuni sustenabile). Asta inseamna ca am adaugat si o componenta de social pentru utilizarea fondurilor. (…) Cred ca a fost o perioada intensa in emisiuni pentru ca si aceste cerinte au fost implementate gradual. Noi avem deja aproape 1 mld. Euro emisiuni outstanding, sunt 7 deja, au fost 3 emisiuni green, apoi am trecut in sustenabilitate pentru celelalte.”, afirma Mihail Ion.

„Ne-am atins pentru moment cerintele de active eligibile si vom continua sa emitem pe masura ce probabil dinamica bilantului o sa ne duca catre o nevoie suplimentara altfel noi ca banca suntem supra lichizi, asta inseamna ca avem mai multe lichiditati decat putem sa plasam sau sunt absorbite usor in finantarea economiei reale si, evident, ca nu e un interes imediat ca sa atragem si mai multe lichiditati pentru ca iar este cunoscut faptul ca exista si un cost aferent acestor emisiuni pe care bineinteles ca nu ne dorim sa il transferam catre clienti daca nu este nevoie sa emitem mai mult. Sigur o sa emitem in 2026 cand ajungem la maturitate prima noastra emisiune din 2021, iar anul viitor vom vedea in functie de dimensiunea bilantului probabil poate sa fie undeva intre zero si volumele pe care le-am vazut pe baze anuale in ultima vreme.”, a adaugat bancherul Raiffeisen.

Intrebat care este perspectiva Raiffeisen la nivel mai general privind piata de investitii din Romania, acesta a raspuns: „Cred ca atunci cand este vorba despre M&A (fuziuni si achizitii), am vazut interes mare pentru sectoare precum energie sau agricultura. Daca m-as referi la obligatiuni guvernamentale, a fost interes mare din partea nerezidentilor anul trecut, mai ales pentru scadente mai lungi, am vazut si o diversificare a bazei de investitori ma refer la investitori straini din tari, care poate nu erau neaparat in trecut investitori in obligatiuni guvernamentale si ma refer la cele in lei, nu la eurobonduri emise pe piata internationala.”

„Probabil ca, daca vorbim despre companii, este un pic de climat de asteptare. Nu stiu daca neaparat legat de mediul de dobanzi, cat poate legat de predictibilitatea pe care am putea-o avea anul viitor dupa alegeri, pentru ca sunt elemente legate si de cadrul fiscal care ar putea sa se arate dupa potentiale ajustari ale deficitului si poate ca din punctul asta de vedere este un pic de asteptare. Daca vorbim despre contextul politic, sunt multe tari importante in lume in care se organizeaza alegeri anul acesta si posibil asteptarea sa fie valabila nu doar pentru Romania si posibil sa vedem cum privesc investitorii globali regiunea, probabil ca si conflictul din Ucraina e un element care genereaza un pic de asteptare cand vine vorba de regiune in ansamblu si, bineinteles, coroborat si cu potentialul rezultat al alegerilor din SUA, aici cred ca sunt investitori care urmaresc cu atentie, pare ca e o crestere a asteptarii ca Donald Trump sa castige alegerile din SUA si poate cu o abordare diferita decat pana acum fata de conflictul din Ucraina.”, sustine Mihail Ion.

„Cred ca asteptarea ca Romania sa creasca in continuare, sa se dezvolte si sa fie o destinatie atractiva pentru investitii este una suficient de puternica. S-a vorbit mult si se constientizeaza tot mai mult ca Romania a avut o convergenta foarte buna dupa aderarea la UE, vorbim de un PIB per capita de aproape 80% din media UE masurata in paritatea puterii de cumparare fata de vreo 35% in 2005 – 2006.  Romania a depasit multe tari din regiune din punctul asta de vedere. Pe de alta parte, in urmatorii ani ritmul de crestere ar trebui sa se mentina peste media regiunii ca sa nu mai vorbim de tarile dezvoltate pentru ca programele de investitii vor continua.”, afirma acesta.

„Cred ca se vede usor ca Romania este un santier, sunt lucrari mari de infrastructura, vor fi investitii si in energie, inca sunt factori importanti care pot sa contribuie la crestere dupa cum si cred ca pozitia noastra geografica ne poate favoriza. Romania poate sa fie o platforma importanta pentru reconstructia Ucrainei dupa razboi si atunci cred ca interesul pentru Romania ca destinatie de investitii este sus.”, a mai spus Mihail Ion, Vicepresedinte si Head of capital markets, investment banking and personal financial planning division in cadrul Raiffeisen Bank Romania, la evenimentul organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024 sunt Raiffeisen Bank Romania si NNDKP.

 

Citeste serie de articole MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2024: Investitorii se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar. Ce tendinte si ce randamente urmaresc investitorii strategici, institutii financiare internationale, investitorii in Private Equity, Venture Capital, piete de capital, asset management, companii antreprenoriale, investitorii din real estate si piata de NPL

 

Aleksandar Dragicevic, MidEuropa: In cazul unui exit, ne rezervam optiunea sa vindem Regina Maria cu totul, adica pietele din Romania si Serbia, sau optional separat. Suntem interesati sa facem noi achizitii in acest an in Romania in sectorul de tehnologie si in sectorul de consum

 

Florin Visa, Early Game Ventures: La fondul 1 avem rezervat 15% dry powder din capitalul fondului pentru inca 2 – 3 ani de tranzactii follow on cu companiile din portofoliu. Cand facem o investitie, daca nu vedem potentialul ca la un exit peste 5 – 6 ani sa recuperam de 10 ori suma investita inseamna ca nu ne respectam obiectivul de early stage investitor

 

Richard Wilkinson, CTP: Cresterea capitalului domestic si regional in pietele CEE este una dintre cele mai importante dezvoltari pe piata imobiliara pentru ca asta creeaza o piata sustenabila si predictibila pe termen lung. Activele din CEE sunt subevaluate pe termen lung, iar randamentele in regiune sunt foarte atractive in timp ce yield-urile din Europa de Vest au ajuns la niveluri „nebunesti”

 

Andrei Svoronos, EBRD: Avem in Romania un cadru pentru emisiuni de obligatiuni corporative de 150 mil. Euro, din care putem sa luam pana la 30% dintr-o emisiune la maturitati intre 3 si 8 ani daca tranzactiile au un unghi „verde”. De ce EBRD a facut exit partial din Banca Transilvania si ce urmeaza? „Cel mai probabil vom mai avea una sau doua tranzactii equity in acest an in Romania”

 

Mihail Ion, Raiffeisen Bank: Ne concentram pe crestere organica pe piata pensiilor private facultative. Ce planuri are Raiffeisen Bank pe piata de asset management si cu emisiunile de obligatiuni

 

Ramona Jurubita, Foreign Investors Council (FIC): Investitorii strategici considera ca Romania are o forta de munca competitiva fata de alte piete, chiar daca ne zbatem sa gasim resurse. Vedem multa miscare la investitori in FMCG, retail, energie regenerabila, servicii financiare si medicale, respectiv tech

 

Liviu Dragan, Druid: Pentru noi, SUA este piata strategica, apoi Europa, in timp ce Asia si Australia sunt piete oportuniste in care tot cheltuiesti bani si ai promisiuni, dar nu se intampla lucruri spectaculoase. Intotdeauna va fi o problema intre asteptarile unui investitor si valoarea companiei. Nu toate companiile isi ating tintele si atunci apar o gramada de probleme privind evaluarea companiei

 

Adriana Gaspar, NNDKP: Sectoarele de care sunt interesati investitori private equity sunt interesante si pentru investitorii strategici care mai au in vizor si energia regenerabila, IT, logistica sau sectorul agribusiness. Un factor descurajator pentru investitori este slabiciunea prelungita la nivelul institutiilor de reglementare, cu exceptia celor din sectorul bancar si al serviciilor medicale

 

Adrian Tanase, BVB: Sectorul de investitori buy side este mult inaintea oportunitatilor create pe partea de vanzare. Autoritatile trebuie sa fie foarte atente sa fie create oportunitati pentru a atrage banii din fondurile de pensii altfel va trebui sa fim mai relaxati cand vedem ca vor alege sa investeasca in alte piete

 

Bill Watson, Value4Capital: Una dintre provocarile cu care se confrunta piata de private equity din CEE este ca multi dintre investitorii din Europa de Vest urmaresc fonduri mari si nu fac angajamente de investitii in runda aceasta in regiune ceea ce trage in jos marimea fondurilor aflate in curs de strangere. „Un IRR mic nu hraneste la fel de multi oameni ca un multiplu mare”

 

Cosmina Marinescu, Kruk: Pretul de achizitie al portofoliilor pe piata managementului datoriilor este in crestere ceea ce duce la scaderea randamentului. Vor exista in continuare exituri de jucatori din piata de NPL, iar noi suntem suntem interesati de tot ce inseamna potential de investitie

 

Camelia Dragoi, EIF: Fondul European de Investitii a finantat cu peste 1 mld. Euro peste 150 de companii din Romania, printre care UiPath, Regina Maria sau Profi. Suma investita de toate fondurile de investitii cu focus pe Romania nu depaseste 300 mil. Euro, insa cifrele vor creste dupa ce fondurile cu alocari din PNRR vor fi in plina faza de investitii

 

Ivan Kurtovic, InterCapital Asset Management: Romania este prima investitie ca geografie cu peste 25% pondere in cadrul unui fond de actiuni pe care il avem focusat pe investitii in Europa de Sud – Est

 

Dan Lupu, Earlybird: Este inca in derulare procesul de ajustare al asteptarilor antreprenorilor fata de evaluarile la care vor sa ridice finantare pentru start-upuri. Pana la urma valorile la care se fac finantarile in venture capital nu au nicio baza teoretica legata de activitatea firmei, este strict o negociere intre cel care ofera finantarea si cel care o cere

 

Cristian Nacu, IFC: Instrumentele noastre de finantare sunt la nivelul preturilor din piata, nu vrem sa concuram bancile sau alte institutii financiare, insa randamentele noastre sunt mai complexe pentru ca proiectele noastre trebuie sa aduca o contributie puternica la dezvoltarea tarii. In fiecare an am pus circa 100 – 150 mil. USD in fonduri de private equity si venture capital din regiune, iar in ultimii 2 ani am investit peste 500 – 600 mil. USD in obligatiuni

 

David Jennison, STJ Advisors: Cred ca piata de capital din Romania este inaintea multor piete din Europa datorita combinatiei dintre cererea puternica din zona fondurilor de pensii si a investitorilor de retail. Si investitorii in titluri cu venit fix si investitorii in actiuni se uita la lucruri specifice din clasa lor de active si investesc in story-ul unei companii, ei nu investesc in trenduri, ceea ce inseamna ca unde esti localizat devine aproape secundar

 

Adrian Rosoaga, BCR Seed Starter: Fata de un fond de venture capital, suntem mai putin agresivi in termen de randamente si suntem mai flexibili pentru ca nu avem presiune de exit intr-un anumit orizont de timp. Ideal ti-ai dori sa ajungi sa iti recuperezi valoarea in intregime a fondului din una – doua investitii

 

Radu Dobre, APS Holding: Fiscalitatea reprezinta un impediment substantial pentru vanzatorii de portofolii. Ne vom uita alaturi de partenerii si investitorii nostri la orice oportunitate fie ca este vorba despre private lending, fie ca este vorba de achizitia de alti jucatori din piata NPL

 

Petr Stohr, Premier Energy: Fondurile de pensii din Romania si din regiunea CEE ca si tip de investitor au avut cea mai mare pondere la IPO Premier Energy si au ajuns sa detina in jurul a 10% din firma. Compania de furnizare de energie CEZ Vanzare este o piesa de baza in modelul nostru integrat de afaceri in timp ce nu era un activ de baza pentru un investitor in infrastructura ca Macquarie

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vedem cerere de capital in special in raza tichetului nostru de finantare de circa 10 mil. Euro. Noi ca si fond de private debt putem sa ne desfasuram capitalul in spatiul dintre banci si private equity

 

Evtim Chesnovski, Integral Venture Partners: In spatiul mai larg al pietelor CEE, daca ai capital dry powder sunt multe oportunitati de investitii pe piata companiilor mici si medii la tranzactii sub 100 mil. Euro, chiar sub 50 mil. Euro valoare de intreprindere. Vom investi circa 20 – 25% din fondul nostru regional pe piata din Romania

 

Tomasz Mrozowski, MCI Capital: Vedem o incetinire a fluxului de tranzactii in CEE fata de Europa de Vest. Suntem interesati in special de investitii in sectorul de tehnologie si avem de cheltuit 200 – 300 mil. Euro pentru achizitia de active in regiune in tichete de la 20 mil. Euro la 100 mil. Euro per tranzactie

 

Robert Miklo, Colliers: Ne asteptam ca 2024 sa fie la un nivel similar cu 2023 in ceea ce priveste volumele de tranzactii din pietele CEE. In Romania, motorul pietei a fost sectorul industrial in primul semestru, iar in semestrul al doilea ma astept sa devina sectorul de birouri