Arhive etichete: Stefan Nanu

Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului, dupa emisiunea de euroobligatiuni din iulie 2025: Lucrurile s-au intors la 180 de grade in ceea ce priveste finantarea si este un sentiment extrem de bun fata de Romania in toate mediile investitionale. Cred ca vom ajunge la dobanzi si spread-uri mai mici. Din finantarea interna, circa 31% sunt titluri de stat pentru populatie, in timp ce anul trecut ponderea era undeva la 20%

Sentimentul investitorilor fata de titlurile emise de catre statul roman s-a schimbat la 180 de grade si exista incredere fata de Romania in toate mediile investitionale, a declarat pe 17 iulie 2025 Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor, in contextul listarii ultimei emisiuni de titluri de stat Fidelis pe bursa de la Bucuresti.

”Imi aduc aminte de Fidelis-ul din mai, cand am fost aici si eram, eu de obicei sunt foarte pozitiv si zambitor, dar eram foarte ingrijorat la momentul respectiv. Probabil va aduceti aminte. Nu stiam exact, din planurile (de finantare) pe care le aveam, cum o sa le realizam. Din fericire, acum suntem intr-un <<turnaround>> (revenire) total. E un sentiment extrem de bun vizavi de Romania, o incredere in toate mediile investitionale asa cum a spus si domnul ministru (al finantelor, n.r.). Am avut, practic, doua saptamani de vis din perspectiva finantarii si aici e foarte importanta cererea. A fost emisiunea de euroobligatiuni, 15 miliarde (de euro a fost cererea – n.r.). Au fost pe piata interna, in interbancar, 11 miliarde (RON) in cateva licitatii de la inceput de luna, deja ne-am atins suma pe care am anuntat-o luna asta. Fidelis si Tezaur, ca de obicei, au fost bine subscrise si, in general, este un <<vibe>> (sentiment, n.r.) extrem de bun. Agentiile de rating ne-au vizitat, au fost niste intalniri foarte bune. Deci, lucrurile sunt intoarse la 180 de grade si asta e spre binele nostru in Ministerul de Finante, dar si spre binele tarii cred”, a spus seful Trezoreriei Statului.

Statul roman a avut pe 9 iulie 2025 o emisiune de obligatiuni in valoare de aproximativ 5 mld. Euro, cu titluri in euro si in USD, impartita in transe cu mai multe maturitati, in cadrul careia costul de finantare a inregistrat o scadere fata de emisiunile anterioare din acest an, insa se situeaza inca la valori superioare emisiunilor plasate in 2024, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

”Cred ca vom ajunge la dobanzi si spread-uri mai mici, daca mentinem lucrurile asa. Deja este vizibil, curba de randamente in lei e foarte aproape de 7 (%, n.r.), este flat (plata). Spread-urile sunt din ce in ce mai <<tight>> (apropiate) si e foarte bine sa vedem ca am ajuns la niste cifre din perspectiva emisiunii de titluri de stat pentru populatie, care sunt extrem de neasteptate, daca e sa privim putin in urma”, sustine Stefan Nanu.

“Deja din finantarea de pana astazi, din acest an, deci aproximativ 170 miliarde de lei, 18% reprezinta titlurile de stat pentru populatie. Din finantarea interna, cam 31% reprezinta titluri de stat pentru populatie. Este enorm. Inainte nu aveam nici macar 5%. Anul trecut aveam undeva la 20% din finantarea interna in titluri de stat pentru populatie”, a precizat Directorul General al Trezoreriei Statului.

La 26 iunie 2025, deja un procentaj de 57% din planul de finantare al statului roman de 232 mld. RON pentru 2025 era realizat, conform declaratiilor sefului Trezoreriei Statului la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Gradul de executie al planului de finantare a fost majorat semnificativ dupa plasarea pe 9 iulie 2025 a unei emisiuni de obligatiuni pe pietele internationale, in valoare de aproximativ 5 mld. Euro.

Stefan Nanu a reiterat ca programele de vanzare de titluri de stat catre populatie nu intra in concurenta cu bancile, care ofera depozite sau alte instrumente financiare catre clientii lor.

”Nu e o competitie. Am tot discutat si s-a tot discutat daca nu atragem prea multi bani din sectorul bancar. Noi la Finante ii cam bagam inapoi in piata, nu prea ii tinem. Deci, nu avem un cash buffer in lei, buffer-ul nostru este in valuta, mai degraba retinem sumele pe care le atragem de la extern. Mai mult, sunt foarte multi bani care sunt introdusi din cash in sistem bancar, deci sprijina intermedierea financiara . Deci, toate lucrurile astea sunt pozitive si as vrea sa le subliniez din nou ca si beneficii din perspectiva programelor de titluri de stat pentru populatie”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

Ministerul Finantelor a atras 1,65 mld. RON (in jurul a 330 mil. Euro) in iulie 2025 de la investitorii de la Bursa de Valori Bucuresti prin a sasea emisiune de titluri de stat Fidelis din acest an.

Planul de finantare al statului roman anuntat pentru 2025 vizeaza atragerea a 147 mld. RON de pe piata interna si a altor 85 mld. RON de pe pietele internationale, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Expunerea neta a populatiei pe programele de vanzari de titluri de stat Fidelis si Tezaur este in crestere fata de anii anteriori, potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor.

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

“Noi cu planul de finantare suntem in grafic, suntem undeva la 57% din ce am anuntat pentru anul asta din cei 232 mld. RON anuntati, bineinteles pe un deficit de 7%. Ne bucura foarte tare, este bine pentru toata lumea, pentru toata tara ca s-au stabilizat lucrurile din punct de vedere politic, nu mai avem acea incertitudine, avem un guvern cu majoritate in Parlament, sustinut de toate partidele pro-europene. Dupa modul in care au mers discutiile s-a agreat si un program de guvernare, care are multe reforme in el si noi inca ne uitam prin ele. Sunt grupuri de lucru si se lucreaza intens pe implementarea lui acum. Acele reforme trebuie transpuse prin diferite acte normative, unele trebuie facute repede astfel incat masurile fiscale sa intre cat mai repede in vigoare si sa produca efecte”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Se stie foarte clar ca trebuie sa livram o consolidare fiscala. Stiu ca este un commitment (angajament) foarte puternic la nivel de premier, ministru de finante, guvern, sa se livreze aceasta consolidare fiscala. Am avut ieri (25 iunie – n.r.) discutii foarte bune si cu agentia de rating Fitch”, a adaugat acesta.

“Anul trecut am emis 18 mld. Euro, o suma enorma. Tinand cont de sumele pe care le-am emis, este adevarat ca curba noastra de randamente este inca in sus, desi ea, practic, s-a ajustat foarte puternic imediat dupa clarificarea incertitudinii politice, care a fost foarte mare dupa primul tur de alegeri. Suntem acum 100 bps (100 puncte de baza, 1%, n.r.) mai jos pe toate curbele practic si in RON, si in Euro, si in USD. Am ajuns la nivelurile de dinaintea alegerilor din decembrie. Ceea ce este bine. Este mult loc de mai bine pentru ca randamentele eurobondurilor, de exemplu, nu prea sunt asociate cu “investment grade” (rating-ul investitional al Romaniei, n.r.), sunt mai costisitoare”, a spus seful Trezoreriei Statului.

“Si pentru asta, avem nevoie neaparat de consolidare fiscala, avem nevoie sa ne reducem acest necesar de finantare, in special, finantarea neta, nu neaparat ceea ce rostogolesti, ci expunerea noua pentru ca, de fapt, cam asta este modul de a ne gandi planul de finantare. Intotdeauna ne gandim ca ne mentinem investitorii, ca isi mentin pozitiile, dar, pe langa asta, trebuie sa ne gandim cine isi mai ia noi expuneri pe noi, unde putem sa plasam noi expuneri. Si acolo, de fiecare data la sfarsit de an avem discutii cu toate segmentele de investitori”, a precizat Stefan Nanu.

“Anul trecut am avut green bonds (emisiune de obligatiuni verzi) si samurai green bonds (emisiune de obligatiuni verzi plasata pe piata din Japonia, n.r.). Anul acesta, de fapt avem, in continuare ca tinta sa emitem Samurai in partea a doua a anului. E posibil sa fie tot <<verzi>>. Sunt anumiti investitori care cer asta. Ne uitam si noi la instrumente verzi noi pentru ca ceea ce am emis noi este traditionalul green bond (obligatiuni verzi) in care trebuie sa ai alocarea sumelor pe care le obtii, sa legi de proiecte si este destul de laborios procesul”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

“Colegii nostri din Slovenia au iesit cu un <<sustainable link bond>> (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate) si cu un cadru de sustainable link bond si ne uitam si noi la asta. Pentru asta, trebuie sa ai niste tinte foarte clare de reducere de emisii de carbon, noi le avem, dar si un mecanism de monitorizare si raportare frecventa a acestui indicator. Asta nu este sub controlul nostru. Trebuie sa vedem daca putem sa livram asta si ce presupune asta, sigur ca putem livra, dar daca nu există in momentul de fata un mecanism pentru raportare regulata, trebuie cumva sa ai fie un consultant, fie pe cineva care sa faca lucrul asta. Slovenia stiu ca s-a organizat din punctul asta de vedere si au angajat un consultant daca nu gresesc. Incercam sa fim si noi in pas cu tot felul de instrumente. Bineinteles ca suntem intr-un grup de <<peers>> (competitori), comunicam intre noi, cu diferiti manageri de datorie din Polonia, Ungaria, Slovenia, Marea Britanie, in Europa avem un astfel de grup la fel la nivel suveran”, a subliniat Stefan Nanu.

Care sunt coordonatele de lansare a urmatoarei emisiuni de eurobonduri a statului roman pe pietele financiare externe

“Anul trecut ne-am finantat 252 mld. RON, anul acesta avem 232 mld. RON. Sunt sume foarte mari. Din cauza acestor sume trebuie sa emitem destul de mult si pe pietele externe. Am devenit, practic, cel mai mare emitent de eurobonduri din zona si chiar din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu, Africa), mult mai mare decat cea a Europei Centrale si de Est”, a descris seful Trezoreriei Statului contextul in care va avea loc o astfel de tranzactie a statului roman pe pietele financiare externe.

“Stabilim niste repere si reperul principal a fost ca vrem sa fim transparenti cu mediile investitionale si nu o sa iesim cu o emisiune publica pana cand nu avem guvern si masuri anuntate. Avem guvern si masuri anuntate. Acum, normal, ca ne intereseaza conditiile de piata, si aici noi monitorizam. Avem un sindicat de intermediere si discutam cu ei si vedem cum ne grupam si ce emitem. Pe masa sunt cam toate optiunile, noi decidem breakdown-ul (impartirea, n.r.) pe transe, pe ce monede vrem sa iesim, Bineinteles ca ne uitam la ce am emis anul asta”, a explicat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Anul acesta am emis predominant euro, asta este si strategia noastra – predominant plasam in euro, mai mult dobanzile nominale in euro sunt mai mici chiar daca spread-urile in USD sunt mai bune decat cele in Euro. Noi, momentan, nu folosim derivatele sa facem hedge din USD in Euro. Urmeaza sa o facem, insa mai avem niste lucruri de stabilit in cadru. Din punctul asta de vedere, suntem deschisi. Bineinteles, ca prin eurobonduri, ne uitam sa ne lungim maturitatea medie ramasa. Deci noi folosim eurobondurile activ si din perspectiva asta pentru ca, desi ne-am lungit cu curba de randamente pe piata interna, totusi nu avem capacitatea sa emitem sume, volume foarte mari cu maturitati medii in jur de 10 ani genul miliarde de euro intr-o perioada scurta si atunci Eurobond-urile sunt foarte utile din punctul asta de vedere”, a adaugat acesta.

“Noi am anuntat la inceputul anului 13 mld. Euro, am emis pana acum inclusiv prin plasamente private undeva pe la 8 mld. Euro, deci am mai avea vreo 5 mld. Euro. Noi am vrea sa limitam oferta adica sa emitem mai putin anul asta de 13 mld. Euro, dar asta depinde de niste lucruri. De exemplu, noi in planul initial aveam incasarea pe langa transa 3 si transa 4 din PNRR. Astea totdeauna, transele din PNRR, sunt foarte greu de estimat cand vei face tragerea, mai cu seama ca acum a depins de stabilirea guvernului, stabilirea pachetului de masuri, avem reforma fiscala asociata transei 4, asadar sunt acolo niste lucruri care probabil vor mai lungi lucrurile. Noi mai avem ca backup niste facilitati in format loan (imprumut bancar, n.r.), pe care le discutam cu diferite banci tocmai ca sa avem back up (optiune de rezervă, n.r) pentru aceasta transa 4 in cazul in care ea nu se va trage anul asta”, a spus Stefan Nanu.

“Asadar, Eurobond-urile vor fi cateva miliarde, o sa vedem. Va fi, probabil, o ultima tranzactie de anul asta si vom vedea cand o s-o facem si in ce structura”, a precizat seful Trezoreriei Statului.

“In ceea ce priveste procesul de emisiune din Japonia este foarte diferit. Cum se intampla acolo lucrurile?! Te duci cu o multitudine de transe, stabilesti cu sindicatul cam care ar fi spread-urile fair value (diferenta dintre cotatia fair value – pretul estimat al unui activ – si cotatia de piata, n.r.) si le spui investitorilor japonezi care vor sa subscrie sau care sunt interesati <<Ok, sunt dispus sa emit la 3, 5, 7, 10, 12, 15 ani. Spune-mi cam ce suma vrei sa investesti si unde ai vedea pretul?>>. Aduni cererea asta si, dupa aceea, vezi cu ce transe este rezonabil sa ramai. La noi in continuare cadrul nostru este doar verde (cadru de emitere obligatiuni verzi, n.r.), nu ne-am extins cadrul catre sustenabil”, a detaliat acesta.

Cine sunt investitorii in obligatiunile Romaniei plasate pe piata externa si cum se face alocarea in tranzactii. Investitorii din SUA au expunere de cateva miliarde de euro pe obligatiunile suverane romanesti

“Asa ca breakdown (impartire, n.r.) din perspectiva eurobondurilor, de exemplu, avem investitori de peste tot. Noi suntem foarte activi din perspectiva comunicarii, mare parte din munca echipei de front office este legata de marketing, de call-uri cu investitorii, luam si multe call-uri cu investitori individuali ca este din Middle East (Orientul Mijlociu), ca e din Asia, ca este american, ca este european. Daca vrea clarificari, noi suntem la dispozitie. Ne ia mult timp, dar trebuie sa o facem pentru ca este foarte important lucrul asta. Avem si turnee de promovare, roadshow-uri, mergem in Asia, America, in Middle East(Orientul Mijlociu). Incercam sa acoperim toate bazinele de investitori si incercam sa ne diversificam instrumentele”, explica Stefan Nanu.

“Este destul de greu sa faci o radiografie exacta. Daca te uiti la geografii, Marea Britanie clar este numarul 1. De ce este numarul 1?! Pentru ca si atunci cand te uiti in platformele Euroclear sau Clearstream, iti vor aparea niste conturi ca detinand bond-urile, nu neaparat insa beneficiarul final. Acolo iti apar niste custozi, iar custozii nu iti vor da numele clientilor finali deoarece au tot felul de acorduri de confidentialitate, Si tie iti apare clar ca Marea Britanie este cel mai mare bazin, dar acolo pot fi si investitori institutionali americani sau alte tipuri de investitori”, sustine acesta. Avem in schimb si investitori care ne apar clar inregistrati ca fiind din SUA – care este un bazin foarte mare si pentru piata titlurilor de stat in lei (RON). Avem niste investitori americani foarte mari, cu pozitii foarte mari pe Romania, adica vorbim de o expunere de cateva miliarde de euro”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

“Apoi, Europa de Vest – Germania, Franta, Benelux sunt investitori mari, zona de CEE este, de asemenea, prezenta la fiecare Eurobond”, a adaugat el.

“Avem inclusiv investitori din Romania”, a precizat acesta.

“Noi, de obicei, in procesul de alocare, avem niste principii. Favorizam clar <<real money>> (bani reali, n.r.) adica investitorii care cumpara sa detina, nu sa vanda a doua zi sau sa speculeze. Deci, cand ne uitam si stabilim cu sindicatele de intermediere principiile de alocare, alocarea catre <<real money accounts>> este principiul de baza. Apoi normal ca ne uitam la diversificarea bazei de investitori. Daca avem, de exemplu, investitori care noua ni se par ca pentru diversificare aduc un mare plus cum ar fi banci centrale, fonduri suverane de investitii din zone diferite precum Singapore, Japonia sau altele, automat incercam sa le alocam chiar full sume mari”, afirma Stefan Nanu.

“Investitorii din Romania, de obicei, ii cam taiem, nu ii taiem de tot insa, pentru ca, de exemplu, bancile, de obicei, cumpara pentru a-si satisface anumite cereri sau pentru trezoreriile proprii, dar nu alocam bancilor niste sume mari. Fondurile de pensii in schimb, inclusiv cele din Romania, au alocari bune pentru ca sunt investitori de tip real money”, a precizat seful Trezoreriei Statului.

“Si, bineinteles, cu instrumente specifice targetezi bazine investitionale specifice. De exemplu, cu obligatiuni verzi am reusit sa ajungem si la niste investitori institutionali olandezi, scandinavi sau japonezi, care nu prea te cumpara altfel. Daca nu faceam Green Samurai (obligatiuni verzi adresate catre investitorii de pe piata japoneza, n.r.), am fi avut o problema sa atragem niste investitori”, nuanteaza acesta.

Care sunt planurile Ministerului Finantelor la programele de titluri de stat catre piata interna. Pe masa varianta unei emisiuni de titluri Fidelis in Euro cu maturitate de 10 ani

“Pe piata interna, pe retail, pana acum am emis peste asteptarile noastre initiale, undeva pe la 25 mld. RON. Credem ca putem sa mergem spre 45 – 50 mld. RON pana la sfarsitul anului. Am mai facut tot felul de ajustari, de exemplu, am mai lungit maturitati, am incercat sa venim cu maturitati diferite intre Tezaur si Fidelis”, a punctat Stefan Nanu.

“La titlurile Fidelis am eliminat maturitatea de 1 an pentru ca este foarte mult trading, deci Fidelis-ul se vinde si sunt multi oameni care cumpara Fidelis de pe piata secundara, nu neaparat de pe piata primara, urmaresc preturile sa fie avantajoase. Incearca sa speculeze momente de piata. Ultima emisiune de titluri pe 7 ani a mers foarte bine. Oamenii sunt foarte sensibili la diferentele de dobanda”, afirma seful Trezoreriei Statului.

“De exemplu, la RON avem o situatie care intr-un fel e buna pentru noi din perspectiva emiterii pe termene lungi pe intern. Avem o curba inversata, deci titlurile cu scadenta in 2038 sunt mai ieftine decat cele cu scadenta in 2030. Practic, sa emitem la 6 ani este mai scump ca dobanda decat sa emitem la 15 ani. Asta se intampla in momentul actual pe piata interbancara. Daca incerci sa speculezi chestia asta si sa emiti prea mult pe maturitati lungi, vei corecta aceasta curba (de randament, n.r.) pentru ca nu o sa ti se acomodeze o oferta prea mare la acel punct”, a adaugat acesta.

“Avem o curba de randamente inversata, sa zicem ca este <<flat>> (plata, n.r.) intre 7% si 7,50% si atunci pentru o persoana fizica este greu sa o atragi in maturitati mai lungi pentru ca nici noi nu vrem sa punem niste prime foarte mari. Punem la maturitati lungi pentru populatie niste prime de 40 – 50 bps (0,4% – 0,5%, n.r.) care pot sa mearga, dar nu creezi o atractivitate foarte mare versus titluri cu maturitate de 2 ani sau de 4 ani pe piata interna”, explica Stefan Nanu.

“Curba de randament la Euro in schimb este normala, are dobanzi mai mari pe termene mai lungi, este o curba cu un <<shape>> (evolutie, n.r.) normal si atunci termenul mai lung devine mai atractiv. Lumea este sensibila daca a vazut ca un cupon de 6,5% la 7 ani este atractiv si, practic, am avut cea mai mare subscriere in acea transa. Deci, am putea sa consideram 10 ani la titlurile in Euro, de exemplu. Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune”, a subliniat seful Trezoreriei Statului.

“Noi ne resetam in fiecare luna. Curba de randament la Euro s-a dus in jos si ne bucura lucrul asta. Pentru cei de pe retail, intotdeauna, ei se vor compara cu ultima emisiune si vor vedea ca scad dobanzile. Normal daca scad dobanzile nu inseamna ca noi trebuie sa stam la aceleasi dobanzi ca sa fim la fel de atractivi. Mergem si noi cu ele intr-o ajustare. Bineinteles, pentru populatie platim niste prime ca orice alt stat, unele state au platit mai mult, altele mai putin”, a mai spus acesta.

“Incercam sa ne adaptam cumva, la Tezaur, de exemplu, stiind ca fiind un program <<buy and hold>> (un instrument financiar de tipul <<Cumpara si tine>>, n.r.), acolo nu ai posibilitatea sau este chiar dezavantajos sa vinzi inainte de scadenta. Acolo clar maturitatea de 1 an este extrem de populara si nu o scoatem de acolo. Chiar si la Tezaur pe care il avem acum in derulare, deja am vandut aproape 800 milioane din totalul de 1 miliard (RON) vanduti pana astazi sunt pe maturitatea de 1 an. Deci, este clar ca este cea mai populara (maturitate, n.r.) acolo”, a adaugat Stefan Nanu.

Care sunt cei mari investitori in programele de vanzare de titluri de stat pentru piata interna

“Este bine ca s-au dezvoltat toate aceste segmente investitionale. Daca ne uitam acum 10 ani in urma, sectorul pensiilor private de abia era intr-o crestere usoara. Nu existau segmente de retail si instrumente de retail, nerezidentii pe piata interna aproape lipseau sau erau foarte putin prezenti. Aveam, practic, niste licitatii dominate de catre bancile interne, cu o curba de randamente care suferea foarte tare la titlurile cu maturitate de la 5 ani incolo. Acum avem un segment de retail care e <<boosting>>, in crestere de la un an la altul, deci, practic expunerea neta a populatiei creste”, a precizat seful Trezoreriei Statului.

“Fondurile de pensii reprezinta 25% din detinerile pe piata interna. Nerezidentii sunt cu toate aceste incertitudini foarte activi pe piata noastra, bancile foarte mari toate au traderi pentru care piata titlurilor de stat in lei (RON) este extrem de importanta. Avem si acolo detineri de peste 20% ale nerezidentilor in piata interna. Bancile sunt inca relevante, dar au scazut foarte mult ca procent, sunt acum la 43%. Si asta este un lucru foarte bun pentru ca ne putem altfel desfasura un plan de finantare care, este adevarat, inca sta la niveluri foarte ridicate”, a mai spus Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte in investitii din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

Emisiunea de titluri de stat Fidelis de 1,65 mld. RON din iunie 2025 a marcat o alocare a investitorilor pe instrumentele in euro mai mare decat la cele emise in RON. Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului: S-ar putea sa incercam sa emitem instrumente in euro cu maturitati mai sus de 7 ani. Strategia este de a delimita maturitatile intre titlurile de stat Fidelis si Tezaur, inainte am mai avut suprapuneri

Ministerul Finantelor a listat pe 20 iunie pe bursa de la Bucuresti ultima emisiune de titluri de stat Fidelis, in valoare de 1,6 mld. Euro (330 mil. Euro), emisiune ce a marcat o expunere mai mare a investitorilor pe instrumentele emise in euro fata de cele emise in RON, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Ministerul Finantelor a atras 537 mil. RON si aproape 222 mil. Euro prin sapte emisiuni de titluri de stat Fidelis pentru populatie, in cadrul celei de-a cincea oferte publice derulata in acest an pe piata de capital.

“Curba de randamente in lei (RON) a devenit foarte <<flat>> (plata, n.r.) si este undeva intre 7% si 7,50% la toate maturitatile de la scurt la foarte lung si e foarte greu sa creezi atractivitate aici pentru instrumentele mai lungi. E adevarat ca, din punctul nostru de vedere al emitentului, e important sa ne diversificam si niste maturitati care sa ne reduca riscul de refinantare si atunci e si o chestie unica a Fidelis-ului faptul ca ofera si posibilitatea emiterii in euro”, a declarat Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului din cadru Ministerului Finantelor.

“Ne-am uitat putin la momentul asta pentru a lungi instrumentele pe euro, acolo curba fiind mai <<stipe>> (inalta, n.r.), ofera un randament mai atractiv la maturitatile mai lungi si am zis sa incercam mai mult pe partea asta de 7 ani. S-ar putea sa incercam chiar si mai sus de 7 ani, bineinteles ca si contextul a oferit atractivitate, dar strategia asta a fost sa delimitam un pic maturitatile intre Tezaus si Fidelis, la Tezaur am pus maturitati total diferite fata de Fidelis, inainte am avut suprapunere”, a punctat Stefan Nanu din partea Ministerului Finantelor, emitentul titlurilor de stat.

Urmatoarea oferta de vanzare de titluri de stat Fidelis este estimata sa inceapa in prima decada a lunii iulie.

“Am vazut in istoric ca alocarea RON fata de Euro este egala, insa la ultima emisiune n-a mai fost egala. Trebuie sa incepem sa interpretam si aceste gesturi pe care le fac investitorii, cum isi investesc banii RON vs Euro.Am vazut foarte multi bani investiti pe 7 ani in Euro. Trebuie sa interpretam si Ministerul Finantelor cand propune niste scadente si vedem ca incep sa apara si scadente mai lungi, sa dispara astea mai scurte. Sunt gesturi foarte importante care pe langa yield-uri in sine, care ne dau un benchmark – imi place foarte mult ideea asta de benchmark care ajuta toata piata sa isi evalueze toate asset class-urile (clasele de active – n.r.)”, a spus Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

Prin intermediul celor 25 oferte derulate incepand cu august 2020, Ministerul Finantelor a atras de la populatie 51,6 mld. RON (aproape 10,5 mld. Euro), suma din care 10,7 mld. RON (2,1 mld. Euro) au fost atrase in acest an.

“Depinde cum vrem sa interpretam succesul, dar cred ca 1,65 mld. RON atrase la aceasta editie, mai ales in contextul actual, cred ca poate sa fie un succes si poate sa confirme un parcurs solid al programului, mai ales ca de la inceputul anului avem peste 10 mld. RON atrasi in acest program. Intr-adevar este un moment de incertitudine, este un moment de incordare in toate mediile, speram cu totii sa depasim aceasta situatie si reactiile investitorior s-au remarcat si cred ca cel mai mult putem sa vedem o prudenta din ce in ce mai mare a investitorilor”, a declarat Gabriel Avramescu, prim – vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF). Potrivit acestuia, autoritatea de reglementare din sectorul pietelor financiare acorda o mare atentie si in ceea ce priveste reglementarea in zona crypto, avand ca scop protectia investitorilor.

Pana la 31 mai 2025, statul roman si-a acoperit 51% din nevoile sale de finantare pentru acest an, conform datelor facute publice de catre Ministerul Finantelor.

“Vedem inclusiv la aceasta editie schimbarea, extinderea maturitatilor si randamentele oferite au confirmat dorinta investitorilor de retail de a fi deschisi si receptivi la construirea unor portofolii investititionale diversificate. Nu mai mergem doar pe maturitati scurte si nu exista oprelisti in a fi deschisi catre noi elemente in cadrul programului Fidelis”, a spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, din partea consortiului de intermediere al tranzactiei.

Oferta primara de vanzare a titlurilor de stat Fidelis a fost intermediata de sindicatul format din din BT Capital Partners (Lead Manager), Alpha Bank Romania, BCR, BRD – Groupe Societe Generale si TradeVille (sindicat de intermediere) si Banca Transilvania, Libra Internet Bank (grup de distributie).

Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului: In ceea ce priveste momentul iesirii cu o emisiune pe pietele externe, ceea ce am spus ca asteptam noul guvern si planul noului guvern este un moment de referinta, insa vom vedea cum arata pietele, nu inseamna ca imediat ce se intampla lucrurile astea, vom iesi imediat. Un obiectiv trebuie sa fie mentinerea gradului investitional al Romaniei. “In functie de ce se va anunta de catre noul guvern, va conta enorm in evaluarea unei decizii a acestor agentii de rating”

Ajustarea fiscala impreuna cu mentinerea ratingului Romaniei la nivel investitional constituie conditie prealabila pentru reducerea costurilor de finantare ale statului roman pe pietele financiare, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“E foarte important sa se deruleze lucrurile intr-un mod in care sa fie validat de piete, de agentii de rating, de Comisia Europeana. Asta este foarte important. Mentinerea rating-ului si de acolo, practic, ajustarea fiscala coroborata cu mentinerea ratingului cred ca este un prerequisite (conditie prealabila, n.r.) pentru reducerea costurilor de finantare. Asta sunt convins”, a punctat Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor, la evenimentul din 22 mai 2025 organizat de catre Bursa de Valori Bucuresti cu ocazia listarii unei noi emisiuni de titluri de stat Fidelis pe piata bursiera locala.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, ce masuri trebuie sa ia noul guvern care urmeaza sa fie instalat dupa preluarea mandatului de catre noul presedinte al Romaniei, Nicusor Dan, pentru ca Romania sa nu riste o ajustare a rating-ului sau investitional din partea agentiilor internationale de evaluare, seful Trezoreriei a raspuns:

“Agentiile de rating monitorizeaza in mod constant ce se intampla in Romania si sunt foarte atente normal. Se stie ca există o perspectiva negativa de la toate trei (Fitch, Moody’s, Standard and Poor’s, n.r.). Urmeaza, sunt niste date anuntate, cu privire la ratingul Romaniei. Prima astfel de data este 15 august – Fitch, dupa aceea, septembrie, octombrie – Moody’s, Standard & Poor’s, toti monitorizeaza ceea ce se intampla. Cred ca este un lucru pozitiv ce s-a intamplat la alegeri, s-a vazut foarte clar. Deja, niste agentii au iesit cu niste “credit notes” vizavi de Romania si cu asteptarile lor – ce ar vrea sa se intample in perioada urmatoare astfel incat ca ratingul sa se mentina si, in functie de ce se va anunta de catre noul guvern, va conta enorm in evaluarea unei decizii a acestor agentii”.

Riscul suveran al Romaniei este evaluat pe termen lung la BBB- in valuta si in moneda locala, insotit de perspectiva negativa de catre agentia de rating Standard and Poor’s, acelasi rating fiind acordat si de catre agentia Fitch. In martie 2025, si agentia de evaluare Moody’s a a schimbat perspectiva rating-ului Romaniei de la stabila la negativa.

Investitorii si analistii internationali au primit cu optimism rezultatul alegerilor prezidentiale din 18 mai 2025, care a confirmat traiectoria Romaniei catre principalii sai parteneri externi din Occident, dupa aproape 6 luni de incertitudini provocate de anularea scrutinului organizat in noiembrie 2024, succedat apoi de demisia presedintelui Klaus Iohannis, la care s-a adaugat in primavara demisia premierului Marcel Ciolacu, evenimente care au slabit puterea de decizie la Bucuresti, pe fondul depasirii tintei de deficit de 7% in 2024, dinamica inregistrata si in acest an.

“Se asteapta urmatorul pas. Toti vor sa vada cat ar putea de repede un nou guvern si, bineinteles, se asteapta sa se anunte planul guvernului privind si continuarea ajustarii fiscale agreate cu Comisia Europeana. E un proces care, sa zic, e clar ca se desfasoara in ritmul lui si investitorii sunt atat pe piata interna, cat si pe piata externa. S-a vazut si in curbele de randament in euro si in USD, s-au ajustat foarte mult. Sunt, practice, la nivelurile anterioare turului 1 de alegeri, deci din punctul asta de vedere, clar, exista un optimism. Acum el este moderat pana cand se concretizeaza ceilalti pasi”, a punctat Stefan Nanu.

“Suntem in contact permanent si cu agentiile de rating si cu investitorii si, in mod cert, ca un Eurobond nou public o sa fie luat in considerare doar dupa ce vom avea noul guvern si planurile respectivului guvern. Noi, altfel, din perspectiva finantarii, inca o data, subliniez suntem bine, suntem in avans, fata de planul pe tot anul. Discutam si instrumente care pot fi tranzactionate, pot fi contractate pana vom face acea emisiune. Pe piata interna, ati vazut ca lucrurile s-au miscat bine. Am avut discutii foarte bune si cu mediile investitionale interne, cu dealerii primari, cu fondurile de pensii. Ne-am ajustat cumva unei cereri in contextul actual si, bineinteles, ca ne-am consolidat si buffer-ul. Deci, suntem pregatiti ca lucrurile pana se aseaza din punctul de vedere al noului guvern si al planului anuntat, lucrurile sa se desfasoare in mod corect sa zic asa din perspectiva emisiunilor pe piata primara si a managementului datoriei”, a adaugat seful Trezoreriei.

Pana la 21 mai 2025, 49,5% din necesarul de finantare pentru acest an a fost deja asigurat de catre Trezoreria Statului, iar vanzarile de titluri de stat Fidelis si Tezaur au totalizat 23 mld. RON pana acum.

“In primul rand, pentru a tine costurile jos si a le duce in jos este nevoie de aceasta ajustare fiscala. Deci, ajustarea fiscala nu e doar pentru ca ne cere Comisia Europeana sau ne cere cineva. Cu cat avem o oferta mai mica de titluri pe orice piata si pe intern, si pe extern, cu atat capacitatea noastra de a duce costurile de finantare mai jos creste. Una din problemele pe care le-am avut si pentru care ne critica lumea ca suntem tranzactionati la niste costuri chiar inafara investment grade-ului este legata de oferta. Noi a trebuit sa emitem foarte mult pentru ca deficitele bugetare au stat in mod persistent o perioada lunga de timp, iar anul trecut a fost un deficit foarte mare de acoperit si anul acesta este un deficit foarte mare. Adica noi si cu ajustarea fiscala, stam la niste deficite destul de ridicate si atunci aceasta oferta normal ca tine cumva curbele de randament destul de ridicate”, a explicat seful Trezoreriei Statului.

Cand este gandita sa aiba loc urmatoarea iesire a statului roman pe pietele externe cu emisiune de euroobligatiuni?

“Vizavi de momentul in care iesim in pietele externe, noi, de obicei, practic ceea ce am spus ca asteptam noul guvern si planul noului guvern este un moment de referinta. La momentul respectiv o sa vedem cum arata pietele. Noi ne pregatim, facem “house keeping”-ul si ne pregatim sa fim gata, dar ne uitam la conditiile de piata, nu inseamna ca imediat dupa ce se intampla lucrurile astea si iesim cu o emisiune de euro obligatiuni. Depinde. Iarasi, discutam si alte instrumente, deci nu depindem doar de emisiunea de euroobligatiuni, sunt si alte instrumente – plasamente private, e piata interna, sunt si alte instrumente care ne pot asigura finantarea linistit pentru o perioada de timp. Avem buffer-ul consolidat la un nivel foarte bun, care iarasi ne permite sa manevram usor in perioada asta”, a subliniat seful Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor.

Potrivit acestuia, varfuri de plata ale serviciului datoriei vor fi inregistrate la finalul lunii iulie, cand trebuie refinantata o emisiune interna de titluri, iar apoi in lunile octombrie si noiembrie, ceea ce ofera spatiu pentru alegerea instrumentelor de finantare.

Tinta la emisiunile de obligatiuni ale statului roman de pe pietele externe a fost redusa de la 18 mld. Euro (cu tot cu plasamente private) in 2024 catre 13 mld. Euro in 2025.

“Am fost cel mai mare emitent pe pietele emergente din sudul si centrul Europei. Normal ca la acest volum de emisiuni e foarte greu sa duci spread-urile acolo unde fundamentele Romaniei le-ar justifica. Si de asta, o reducere de emisiuni de euroobligatiuni e necesara pe un orizont de timp mediu. Acum, de ce nu putem sa reducem foarte mult totusi aceste emisiuni tine de un alt obiectiv al administrarii datoriei, care este legat de riscul de refinantare si de a-ti mentine o maturitate medie a portofoliului cat mai lunga astfel incat sa nu ai un necesar de refinantat foarte mare. Emisiunile de euro obligatiuni si pietele internationale iti ofera aceasta posibilitate, deci exista cerere pe maturitati foarte lungi in sume foarte mari. Si asta s-a vazut anul trecut, emitand 18 mld. Euro in conditii de maturitate ridicata. Deci, la noi portofoliul are o maturitate medie ramasa de 6,8 ani – aceasta maturitate este destul de lunga datorita acestei finantari externe, pe de o parte, emisiunile de euroobligatiuni, dar si imprumuturile contractate de la institutiile financiare internationale, imprumuturile din PNRR”, a precizat Stefan Nanu.

Potrivit acestuia, mixul de finantare al statului intre piata interna si pietele financiare externe este gestionat in raport cu mai multe parghii.

“Daca incercam sa vindem prea mult pe piata interna, s-ar putea sa obtinem un efect care nu e de dorit iarasi pentru nimeni din Romania. Sa tinem o curba a randamentelor in lei (RON) este cea mai importantă pentru un manager de datorie suverana, nu curba in euro sau curba in USD este bunul public “public good” pentru un manager de datorie suverana, ci curba in lei. E principala piata la care ne uitam si trebuie sa avem grija sa o mentinem intr-o forma si la un nivel care sa fie justificat uitandu-ne si la parametrii pietei monetare si la, sa zic asa, politica monetara pe care o are in vedere Banca Nationala, la inflatie, la mai multi factori. Deci, cumva trebuie sa venim cu un mix de instrumente echilibrat, nu putem sa ne mutam nici prea mult pe intern, desi ne-am dori din perspectiva riscului valutar si a obiectivului de reducere a datoriei externe. In mod normal, noi avem ca obiectiv reducerea datoriei externe si reducerea datoriei in valuta, dar nu o putem face decat gradual pentru ca altfel ne cream riscuri de refinantare si riscuri din perspectiva chiar a implementarii planului de finantare. Mixul asta normal ca se duce spre un mix optimal si se vad beneficiile lui cand ai mai putin de emis, cand ajustarea fiscala se intampla”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

In acest context, costul de finantare al statului se transmite pe lant inclusiv asupra costurilor de imprumut pentru companiile romanesti care au in plan emisiuni de obligatiuni corporative, iar aici pentru 2025 si-au anuntat intentia companii de stat precum Romgaz si Electrica de a veni pe piata in lunile urmatoare cu astfel de tranzactii catre investitori.

“Bineinteles ca toate emisiunile pe pietele internationale depind de cum se vor aseza lucrurile, depind de rating. Este absolut necesar sa ne mentinem ratingul la nivelul investitional, asta nu este neaparat atat un obiectiv al nostru, cat ar trebui sa fie al intregii piete si al oricarui decident pentru ca inseamna o stabilitate si chiar o reducere de costuri de finantare pe toate palierele. Pentru ca toate costurile de imprumut ale companiilor, ale persoanelor fizice se coreleaza cu costul de finantare suveran. Deci, asta din punctul nostru de vedere este cheie, trebuie sa fie un obiectiv mentinerea gradului investitional”, a concluzionat Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor.

Dupa ce in 2024, Ministerul Finantelor a testat piata nipona cu o emisiune inaugurala Samurai, intentia emitentului suveran este a de a-si mentine expunerea pe aceasta piata asiatica, si, implicit, de a reveni aici cu noi tranzactii de finantare a datoriei.

Pentru 2025, planul de finantare al statului roman vizeaza 232 mld. RON (in jurul a 46 mld. Euro), din care tinta pe piata interna este de 147 mld. RON, iar tinta pe piata externa este de 85 mld. RON. Cifrele nu iau in calcul si datoria publica locala. Pana acum, executia planului a ajuns la jumatatea drumului, daca avem in vedere ca Ministerul Finantelor a atras pana la 21 mai 2025 finantare interna in valoare de 73,81 mld. RON si finantare externa de 40,91 mld. RON, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului: Avem deja asigurat aproape 50% din necesarul de finantare pentru acest an. Majoritatea investitorilor cumpara titlurile de stat Fidelis pentru dobanda, nu neaparat pentru tranzactionare. Ministerul de Finante a listat pe Bursa de Valori Bucuresti o noua emisiune de titluri de stat Fidelis in valoare de 1,2 mld. RON, ceea ce ridica volumul de vanzari de titluri catre populatie pe acest program la 9 mld. RON in primele 5 luni ale anului, reducand dependenta de imprumuturile externe si de la investitorii institutionali

Statul roman si-a asigurat pana acum circa 50% din necesarul de finantare programat pentru acest an, in contextul in care a vandut titluri de stat in valoare de 23 mld. RON (circa 4,6 mld. Euro) prin programele Fidelis si Tezaur destinate investitorilor locali de retail, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Noi, ca in fiecare an, incercam sa fim prudenti pe asigurarea finantarii. Deja, avem aproape 50% din necesarul de finantare (din acest an, n.r.) asigurat. Din el, deci deja o pondere destul de mare avem 23 de miliarde RON vandute prin cele doua programe – Fidelis 9 mld. RON, iar Tezaur – putin mai mult. Deja Fidelis este undeva la 55% fata de toate vanzarile in cadrul programului de anul trecut”, a declarat pe 22 mai 2025 Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor.

Ministerul Finantelor a listat pe 22 mai 2025 la Bursa de Valori Bucuresti o noua emisiune de titluri de stat Fidelis in valoare totala de 1,2 mld. RON (237 mil. Euro).

Oferta publica de titluri Fidelis derulata in mai 2025 a fost structurata sub forma a 6 emisiuni de titluri, prin care statul roman a atras de la investitori peste 620 mil. RON si 112 mil. Euro, la maturitati ale instrumentelor care variaza de la 1 an la 7 ani.

Dobanzile la care au fost plasate titlurile Fidelis in mai 2025 au o dobanda anuala care variaza de la 6,75% pana la 7,75% la RON, in timp ce la titlurile denominate in euro dobanzile anuale sunt in functie de scadenta titlurilor de la 3,85% la 6,25% in cazul instrumentelor financiare cu maturitate de 7 ani.

Statul roman cauta sa atraga in acest an lichiditati cat mai mult de la investitorii de pe piata interna si sa reduca volumul de finantare atras de pe pietele financiare externe, in contextul in care are de finantat un deficit bugetar care se situeaza semnificativ peste tinta de 7%.

De asemenea, dincolo de climatul general de volatilitate de pe pietele financiare internationale, Romania a inregistrat o instabilitate politica de la inceputul acestui an, in conditiile anularii primului tur ale alegerilor prezidentiale din noiembrie 2024, care a ajuns insa la un deznodamant pe 18 mai 2025, dupa ce al doilea tur de scrutin a fost castigat de catre Nicusor Dan, iar investitorii au primit cu optimism semnalul ca tara isi va continua directia catre principalii sai parteneri externi din Occident.

“Valoarea subscrisa in luna mai (la titlurile Fidelis, n.r.) – o valoare de 1,2 mld. RON este intr-adevar o suma importantă, dar este o suma care a fost in scadere fata de editiile precedente. Ea, dealtfel, nu reflecta doar conditiile de piata sau randamentele oferite, ci, mai degrabă, cred ca reflecta nivelul de prudenta si de incredere al investitorilor in autoritatile statului intr-un moment care ne-a marcat cu totii, un moment marcat de incertitudini. Subliniez din nou importanta increderii pentru ca, din punctul meu de vedere, este un element – cheie in mobilizarea capitalurilor. Succesul programului Fidelis depinde si de credibilitatea pe care institutiile statului o inspira investitorilor. Cand cetatenii aleg sa isi plaseze economiile in titluri de stat, acestia fac o alegere care presupne incredere in stabilitatea politicilor publice, in capacitatea statului de a-si onora obligatiile si in coerenta guvernarii indiferent de schimbarile electorale”, a punctat Gabriel Avramescu, Prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), cu ocazia listarii emisiunii de titluri Fidelis emise in mai 2015.

“Fidelis functioneaza cred, in primul rand, ca un barometru al increderii publice in stat. Vedem deja in ultima vreme reactii pozitive ale pietelor financiare dupa ultima duminica a lunii mai. Am vazut cotatiile la bursa care au revenit pe plus. Ne asteptam sa urmeze o perioada de calm, o perioada in care sa fie transmise semnale de predictibilitate, de responsabilitate, de sprijin pentru toti actorii implicati pe piata de capital”, a mai adaugat reprezentantul ASF.

In cadrul ofertei publice de titluri de stat Fidelis, derulata in perioada 9 – 16 mai, investitorii romani au plasat peste 12.600 de ordine de subscriere, atat pentru titlurile de stat denominate in lei, cat si pentru cele in euro.

“Si tipul de investitori, sincer, este unul foarte foarte benefic si pentru administrarea datoriei pentru ca persoanele fizice sunt mai degraba <<buy and hold>> (investitori de tipul Cumpara si tine, n.r.). In Fidelis, avem tranzactii, dar majoritatea investitorilor le cumpara pentru dobanda, nu neaparat pentru tranzactionare. Si incercarea noastra este intotdeauna de a gasi mixul de maturitati, de scadente care sa satisfaca investitorii. E foarte pozitiv ca in Fidelis avem si emisiunile in euro. Si ele ofera iarasi o alternativa foarte buna mai ales in contextul pe care l-am avut de curand cu deprecierea (RON fata de euro, n.r.), e o alternativa de investitii in euro foarte buna. Si o sa incercam in mod continuu cu intermediarii nostril, carora le multumesc, sa mai gasim – stiu si eu – variante care sa ii stimuleze pentru economisire, pentru investire”, a precizat Stefan Nanu din partea Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului de Finante.

Titlurile de stat Fidelis nu sunt impozitate astfel ca randamentul oferit face ca aceste instrumente sa intre in competitie cu depozitele bancare sau alte alternative de economisire si investitii aflate in portofoliul investitorilor individuali.

Oferta primara de vanzare a titlurilor de stat Fidelis a fost intermediata de sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager), Alpha Bank Romania, BCR, BRD – Groupe Societe Generale si TradeVille, in timp ce Banca Transilvania si Libra Internet Bank au format grupul de distributie.

“Doresc sa subliniez ca editia din mai a Fidelis este, in mod particular, un succes pentru ca subscrierile au fost colectate intr-un context particular si suma de 1,2 mld. RON echivalent subscrisa de investitori arata in mod clar increderea pe care acestia o au in statul roman si in Ministerul de Finante si, de asemenea, commitmentul (angajamentul, n.r.) sindicatului in a-si aduce contributia in finantarea deficitului bugetar si a trezoreriei statului”, a spus Marius Stoica, Director Executiv Piete Financiare in cadrul BRD – Groupe Societe Generale.

„Doresc sa mai subliniez cateva aspecte care tin de piata secundara a titlurilor de stat pentru ca acest Fidelis a contribuit la o crestere semnificativa a volumelor tranzactionate pe piata secundara. Si am vazut in ultimele luni elemente de volatilitate semnificativa pe toate instrumentele financiare, iar piata Fidelis a continuat sa fie lichida datorită contributiei formatorilor de piata din sindicat, dar nu numai, pentru ca vedem clienti din ce in ce mai multi care sunt implicati activ in tranzactionarea Fidelis in lei si valuta si pe piata secundara, contribuind la cresterea lichiditatii. Si am vazut in ultimii 3 ani ca rata de crestere a tranzactionarii obligatiunilor pe piata bursiera a crescut cu aproximativ 50% de la un an la altul. Si este un instrument mai usor de inteles, cu numar mare de investitori si care contribuie la dezvoltarea pietei, la educatie financiara, pe langa beneficiile evidente pe care le aduce investitorului din punct de vedere al sigurantei si al randamentului plasamentului”, a mai adaugat reprezentantul sindicatului de intermediere a emisiunii de titluri Fidelis.

Prin intermediul celor 24 oferte derulate incepand cu august 2020, Ministerul Finantelor a atras de la populatie aproape 50 mld. RON (peste 10 mld. Euro).

“Din punct de vedere al investitorilor institutionali si individuali vedem in continuare un interes ridicat. Fidelis constituie, desigur, o poarta de intrare catre piata de capital. Vedem si, probabil ca, nu e o intamplare faptul ca cresterea accelerata a numarului de investitori pe care o vedem la bursa se suprapune peste perioada in care Ministerul de Finante a inceput sa utilizeze Bursa de Valori Bucuresti ca si canal de finantare. 2020 este reperul nostru. De ce? Pentru ca la momentul respectiv, daca ne uitam pe istoria bursei, am avut punctul cel mai de jos ca si conturi deschise, 53 de mii. A coincis cu momentul in care Ministerul de Finante a venit catre Bursa de Valori Bucuresti si am inceput acest parteneriat pentru emisiunea titlurilor de stat Fidelis. Incepand cu 2020 am vazut o crestere de la 53 de mii de conturi la 246 mii de conturi ultima cifra la sfarsitul trimestrului 1 (2025, n.r.)”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

“Dincolo de faptul ca vedem aceasta crestere accelerata, cel mai important lucru este, cum spuneam, ca Fidelis fiind poarta de intrare catre piata, foarte important este ca investitorii care vin catre piata prin intermediul titlurilor de stat Fidelis sa faca pasul urmator – sa se diversifice, sa inceapa sa investeasca in alte tipuri de instrumente financiare listate la bursa. Ma refer, in principal, la companiile romanesti si ne bucuram sa vedem ca asta se intampla. Adica, desi avem 10 – 12 mii de conturi deschise in fiecare trimestru, vedem ca numarul de investitori care au doar tiluri de stat in portofoliu ramane relativ constant. adica se misca in intervalul 40.000 – 50.000 – 55.000, ceea ce inseamna ca, in permanenta, intra investitori noi in piata cumparand titluri Fidelis, dar, pe de alta parte, dintre cei care au deja titluri Fidelis incep sa migreze si sa investeasca in bursa in sens mai larg”, a nuantat Radu Hanga din partea BVB.

Intr-o privire mai ampla, dincolo de programele de vanzare de titluri de stat ale Ministerului de Finante din ultimii ani, bursa de la Bucuresti a mai inregistrat in 2025 pe segmentul instrumentelor de datorie o noua emisiune de obligatiuni a Primariei Bucuresti, iar in partea a doua a anului sunt asteptate si emisiuni de obligatiuni corporative din partea unor emitenti precum Romgaz, Electrica, Banca Transilvania sau CEC Bank.

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 pentru investitori strategici, fonduri de venture capital, fonduri de private equity, asset management, fonduri de pensii, institutii financiare internationale, investitori in real estate si in infrastructura. Citeste aici mai multe detalii

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

“Inainte traiam intr-un cu totul alt context, incercam sa avem spatiu si sa fim emitenti frecventi pe pietele internationale. Acum nu stim cum sa ne diminuam aceste emisiuni astfel incat sa putem sa reducem spread-urile Romaniei pentru ca aceste marje de credit spread, aceste marje de credit risk ale Romaniei sunt mari. Ele nu justifica fundamentele Romaniei si nici rating-urile Romaniei si, din pacate, am ajuns aici pentru ca a trebuit sa emitem niste sume enorme”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor, in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Anul trecut a trebuit sa emitem 252 mld. RON, din care vreo 18 mld. Euro au insemnat emitere de euroobligatiuni – euro, USD, sub forma de <<public bonds>> sau plasamente private. Am devenit cel mai mare emitent emergent dintr-o zona destul de mare, nu din lume, dar dintr-o zona destul de mare ceea ce atunci cand pui foarte multa oferta pe masa, ca in orice lucru din economie, tine normal randamentele sus si asta nu e bine pentru noi, inclusiv din punct de vedere al altor emitenti. Daca un emitent vrea sa emita – o companie de stat, acum referinta ei sunt obligatiunile noastre, cum la fel referinta lor este curba de randamente interna si e clar ca nu poti sa faci reducerea acestor randamente decat printr-o oferta mai mica, iar oferta mai mica este legata de deficitele bugetare”, a punctat seful Trezoriei statului.

“Ajustarea asta fiscala este absolut necesara prin prisma reducerii costurilor cu dobanzile si a unei sustenabilitati a datoriei publice. In contextul in care suntem – deficit bugetar inca mare, 7% este tinta anul asta, noi ne reducem oferta. Nu o sa mai emitem 18 mld. Euro, noi am anuntat 13 mld. Euro pentru acest an si scopul nostru este de a reduce acest 13 mld. Euro”, explica Stefan Nanu.

“Noi, ca orice emitent suveran, la inceputul anului in functie de deficitul bugetar si de necesarul de refinantare anunti un plan transparent de finantare. Planul este rezultatul celor doua componente – deficit plus necesarul de finantare, de refinantare a datoriei, de rostogolire si asta la noi inseamna 231 mld. RON anul acesta. Este in reducere fata de anul trecut, dar de la un nivel inca foarte mare”, a detaliat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Modul in care faci splitul pe instrumente si piete, pe de o parte ai in vedere obiectivele de management al datoriei si obiectivele noastre sunt clare sa emitem mai putin pe extern, sa emitem mai putin in valuta. Dar, normal, trebuie sa ai in vedere cat poate piata interna sa iti absoarba. Trebuie sa iti faci niste calcule. Si calculele astea se fac urmare a consultarilor cu piata. Ne consultam cu bancile, cu fondurile de pensii, vedem cum merg programele de retail, vedem interesul investitorilor nerezidenti care conteaza in piata interna. Deja peste 20% din piata interna inseamna detineri ale nerezidentilor. Si, in functie de acesti parametri, vezi cam unde te poti pozitiona cu finantarea interna astfel incat sa nu iti faci singur rau”, a subliniat Stefan Nanu.

“Din punctul nostru de vedere, ca emitent, avem mai multe curbe de randament – avem curba in lei, curba in euro, curba in dolari. (…) Cea mai importanta pentru noi este cea in lei. De ce? Pentru ca acolo emiti cel mai mult, este referinta pietei locale, este un <<public good>> (bun public, n.r.) curba randamentelor in lei. Numai suveranul poate sa o creeze, nimeni altcineva.”, a punctat seful Trezoreriei statului.

“Din 231 mld RON (peste 46 mld. Euro, tinta pentru 2025 – n.r.), 13 mld Euro ar fi planul de eurobonduri din care déjà am acoperit prima emisiune de 4 mld de euro. A fost prima emisiune imediat dupa ce s-a aflat bugetul si inca una de 2,75 mld. Euro si in plus am mai facut niste plasamente private. Deci, acum suntem undeva la putin peste 7 mld. Euro”, a concluzionat Stefan Nanu.

Potrivit acestuia, in schimb vanzarile de titluri de stat prin programele de retail Fidelis si Tezaur au depasit pana acum asteptarile emitentului, Ministerul Finantelor.

Seful Trezoreriei spune ca emisiunile Fidelis, care au ajuns sa fie emise lunar, sunt foarte populare. De asemenea, au fost lansate aplicatii online pe programul Tezaur si au fost adaugate si alte stimulente pentru investitorii de retail.

“Am crescut frecventa Fidelis-ului. Am incercat cumva sa ne ajustam si, practic, am emis déjà 19 mld. RON pe intern prin aceste doua programe. Initial, ne asteptam la 45 mld. pe tot anul. Asa cum au mers primele 3 luni ale acestui an, este clar ca putem sa mizam pe mai mult. Este realizabil o suma de peste 50 mld. RON (peste 10 mld. Euro) la cum au mers aceste programe”, estimeaza Directorul General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica din cadrul Ministerului Finantelor.

“Plus ca ele (titlurile de stat, n.r.) isi mentin niste avantaje comparativ cu depozitele. Au niste avantaje foarte mari. Nu sunt impozabile, iar modul in care noi stabilim randamentele este mult mai dinamic decat sunt stabilite depozitele in sectorul bancar. Noi le stabilim in piata, deci, daca piata fluctueaza, noi restabilim dobanzile in piata. Dobanzile la depozite in sistemul bancar depind de mai multi factori printre care unul, cel mai important, este lichiditatea. Daca exista lichiditate, bancile nu au interes sa majoreze acele rate de depozite si ele pot stagna mult in piata, Si atunci se poate crea un ecart, iar cine se uita la lucrurile astea normal ca apreciaza aceste titluri pe care le avem noi”, a punctat seful Trezoreriei.

“Dar este si partea cealalta a lucrurilor. Avem in programul Tezaur multi romani care se duc cu cash si asta este un alt beneficiu. Ei subscriu, iar banii aia imediat ce intra la noi se duc in sistemul bancar, deci se duc in intermediere financiara”, sustine Stefan Nanu.

“Este iarasi o problema falsa aici – am auzit comentarii din partea bancilor ca sterilizam lichiditatea. Noi nu sterilizam lichiditatea deloc pentru ca banii pe care ii atragem din aceste emisiuni se duc in piata extrem de repede. Noi nu facem un buffer din aceste sume si sa il tinem undeva. Atunci am face sterilizare. Ei doar se repartizeaza in sistemul bancar intr-un mod diferit. Deci, ei tot in sistemul bancar se duc”, a declarat reprezentantul Ministerului Finantelor.

Cum este stabilita dobanda la obligatiunile vandute de catre statul roman catre investitorii de retail

“Practic, in ultima zi a lunii ne uitam in piata si stabilim dobanzile in felul urmator – la maturitatea de 1 an, luam exact dobanda pe care statul o plateste pe piata interbancara la maturitatea de 1 an. Numai ca o luam intr-o dinamica la yield-urile din ultimele 10 zile lucratoare, facem o medie si aceea este dobanda pe care o punem la 1 an. La transa de donatori, dupa cum stiti, noi avem prin legislatie posibilitatea sa acordam prime in aceste titluri de stat pentru populatie pana la 1 punct procentual (1%, 100 puncte de baza – bps, n.r.). La transa de donatori s-a considerat ca fiind acest obiectiv social si gap-ul de sange care există, se plateste maxim 100 basis points (puncte de baza, 1%, n.r.). In schimb, acolo am venit in ultima editie cu noutatea ca nu poti sa cumperi de mai mult de 100.000 RON pe aceasta transa ca sa nu cream un beneficiu unui donator bogat si sa aducem cat mai multi donatori”, a detaliat Stefan Nanu.

“Pentru ca vorbim de un instrument ilichid la tranzactionarea lui, la Fidelis se intampla pe bursa tranzactii, dar totusi este o lipsa de lichiditate, la titlurile Tezaur este si mai rau pentru ca este un instrument de tip <<buy and hold>> (cumpara si tine, n.r.), singura modalitate de a putea iesi din el este sa il vinzi inapoi Trezoreriei. Si exista un proces si iti poti pierde chiar cupoanele daca vorbim de o maturitate mai lunga. Si atunci, pentru motivul asta, la maturitatile de peste 1 an, platim o prima fata de ceea ce plateste Romania in interbancar. Daca, de exemplu, maturitatea de 3 ani in interbancar este de 7,30%, noi mergem la maturitati intre 3 si 5 ani cu prime intre 10 – 15 bps (puncte de baza, 0,1 – 0,15%, n.r.) si 30 – 40 bps (puncte de baza, 0,3 – 0,4% – n.r.). Este o prima mult mai mica decat ceea ce au platit niste emitenti suverani din zona noastra ca sa atraga retailul”, a adaugat seful Trezoreriei.

“De exemplu, Ungaria ajunsese sa plateasca niste prime enorme pentru ca voiau sa creasca rapid acest segment de investitori si au ajuns sa plateasca 5 puncte procentuale la un moment dat in asa-numitul <<super bond>> pe care l-au avut ca sa atraga agresiv retailul si au ajuns in politica asta sa aiba 20% din datorie detinuta din populatie. La noi este undeva aproape de 6% din datorie detinuta de populatie, deci este potential de a creste, mai ales ca, daca ne uitam si la alti indicatori in piata – cat este ponderea creditelor in depozite in sistemul bancar, lichiditatea s.a.m.d. – exista premise pentru emiteri mari de titluri”, afirma Stefan Nanu.

“Deci, acesta este modul de stabilire al dobanzilor. Iar la euro avem la fel pentru Fidelis. Acolo maturitatea este scurta, am emis cu maturitati la 2 si 7 ani pentru ca ratele la euro erau cam jos si am zis sa cream putin atractivitate. Dar, la fel, pornind de la maturitatea de 1 an e fix cea de pe curba (de randament, n.r.) si oferim un premiu rezonabil pentru maturitate mai lunga. Adica ganditi-va ca noi cand emitem euroobligatiuni, in procesul de book building intotdeauna pleci cu o prima de 30 – 40 bps (puncta de baza, 0,3 – 0,4%, n.r.) fata de ce iti indica curba ca sa atragi investitorii institutionali pentru emisiuni de obligatiuni in deal (emisiunea de titluri, n.r.)”, a detaliat reprezentantul Ministerului Finantelor.

In emisiunile de obligatiuni suverane pentru investitorii americani conteaza pretul, in Europa si Japonia conteaza daca sunt titluri ESG

“Obiectivul principal pe care l-am avut in vedere a fost diversificarea bazei investitionale, nu pretul, nu altceva, ci diversificarea bazei investitionale pentru ca era un context putin cam diferit fata de cel actual. Anul trecut in februarie cand am iesit noi (cu emisiune de obligatiuni verzi) nu existau discutiile actuale cu trade-off-ul (schimbul, n.r.) asta intre criterii foarte stricte ESG, competitivitatea firmelor si aceasta competitie dura care este pusa acum pe masa mai ales de catre SUA in care si companiile europene si cadrul european trebuie sa te gandesti in ce masura vrei sa il mentii la niste nivele de rigiditate foarte <<tight>> (stranse, n.r.) astfel incat iti afecteaza competitivitatea firmelor”, explica Stefan Nanu.

Ministerul de Finante a emis pe 15 februarie 2024 prima sa emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale, structurata pe doua transe, cu maturitate la 7 ani, iar transa verde cu maturitate la 12 ani. Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 mld. Euro la randament de 5,394% si o rata de dobanda de 5,375% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras un volum de 2 mld. Euro, la randament de 5,734% si o rata de dobanda de 5,625% pe an.

“La momentul respectiv, din discutiile pe care le-am avut cu diferite medii investitionale, ca si aici, investitorii judeca lucrurile total diferit. Pentru investitorii americani nu conteaza ca emiti <<green>> (obligatiuni verzi, n.r.), ci conteaza pretul. Nu ii intereseaza prea mult sustenabil si <<green>>. Nu este doar Trump, ci toti investitorii institutionali americani nu sunt atat de sensibili la acestea. Da – este un <<nice to have>> (este bine sa le ai, n.r.), dar nu este criteriul care sa te faca sa te cumpere. In schimb, la europeni sunt investitori si aici mai ales cei din tarile scandinave, Olanda, unde, de exemplu, sunt fonduri de pensii care au mandate potrivit carora cei mai multi bani pe care ii administreaza, daca nu chiar toti, trebuie sa se duca in active care au latura ESG pronuntata si atunci, daca nu emiti astfel de obligatiuni verzi, nu ii vei avea niciodata expusi pe tine, ii pierzi si sunt sume mari.”, a punctat seful Trezoreriei statului.

“La asta ne-am gandit noi. Bineinteles ca, fiind un emitent care ne-am gandit sa zicem de vreo 2 – 3 ani in urma ca o sa facem emisiuni de obligatiuni verzi, am creat asteptari foarte mari si a fost un interes enorm cand am facut emisiunea respectiva. Si am avut si un greenium despre care vorbeste toata lumea in sensul ca am reusit sa plasam emisiunea in premiera – nu am reusit niciodata lucrul asta – inauntrul curbei de randamente cu 10 bps (basis points, 0,1% – n.r.). Practic, am mutat toata curba de randament a Romaniei plasand acea emisiune de obligatiuni, lucru care a fost si mai benefic pe langa diversificare si asta pentru ca lipseam din piata. Nu exista Romania pe <<green>> (titluri verzi, n.r.). Romania emitea obligatiuni pe toate pietele, dar nu emitea verde si atunci am avut niste investitori noi si s-a creat o tensiune pe pret, care ne-a avantajat si am facut si o re-pretuire a curbei.”, a subliniat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Pe langa euroobligatiunile verzi, am emis si emisiunea inaugurala Samurai, care a fost tot <<verde>> pentru ca am avut investitori japonezi care ne-au cerut in mod concret si au fost niste investitori care au contat mult in succesul emisiunii. Si japonezii au niste ambitii foarte mari legate de sustenabilitate si a trebuit la emisiunea asta inaugurala sa acceptam latura <<verde>>. A fost o suma mai mica, echivalentul a 200 mil. Euro, dar am facut pasul asta, desi ne-a creat o durere de cap pentru ca trebuie sa te adaptezi la legislatia japoneza a pietei de capital, insa am facut-o tot in scopul diversificarii”, a adaugat Stefan Nanu.

“Acum ramane de vazut in ce masura lucrurile astea se vor intampla pe termen mediu. Inca sunt investitori institutionali in Europa, sunt foarte multi care au mandatele acestea ESG. Sunt foarte multe ETF-uri care sunt clar <<ESG assets>> (concentrate pe active de tip ESG, n.r.), sunt tot felul de active legate de sustenabilitate si atunci in Europa chiar conteaza, inca conteaza. Nu se stie inca pentru cat timp – sunt din ce in ce mai multi emitenti care incearca sa isi largeasca cadrul de emitere din verde spre sustenabil.”, a adaugat Stefan Nanu.

“Vedem si in Europa trecerea asta de la emisiuni care sa aiba alocarea sumelor obtinute din ele specific pe proiecte verzi si care sa fie emisiuni cu acel sustainability linked bonds (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate, n.r.), adica sa aiba o legatura a modului in care se stabileste dobanda cu atingerea unor praguri legate de sustenabilitate. Si vedem Slovenia, de exemplu dintre emitentii suverani , ca este primul emitent suveran din Europa care se gandeste sa emita astfel de bonduri. Ele au fost mult emise prin America de Sud si pe alte continente, nu in Europa. S-ar preta pentru europeni pentru ca europenii spre deosebire de alte tari de pe alte continente trebuie sa aibe niste strategii pe termen lung legate de sustenabilitate, cu tinte foarte clare legate de emisiile de carbon. Si atunci ar face sens pentru tarile europene atat timp cat aceste strategii si aceasta politica se vor mentine astfel incat continentul Europa sa fie unul care se preocupa foarte mult de sustenabilitate”, este de parere Stefan Nanu.

“Ramane de vazut pentru ca sunt foarte multe discutiile actuale, care invita la mai mult pragmatism si la o pozitionare cat mai buna pentru protejarea intereselor proprii. Dupa cum vedem, SUA tot ceea ce face in momentul de fata este sa isi protejeze propriile interese, nu se mai gandeste atat de mult din punct de vedere global, ci se gandeste foarte pragmatic la propriile interese – la cum sa adreseze dezechilibrele comerciale enorme cu unele tari si le adreseaza agresiv dupa cum vedem si cu tot felul de negocieri”, a mai spus Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte pe pietele de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025