Arhive etichete: PPC

Sursa foto: PPC.

Valeriu Binig, PPC Group: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

“La sfarsitul lui 2026, PPC isi propune ca in Romania sa aiba 2,6 GW instalati in capacitati de productie. Deci, practic, PPC isi vede de planul strategic care a fost anuntat investitorilor si atragand finantare prin ratingul foarte bun al grupului, atrage finantarea la nivel de grup si apoi finanteaza proiectele care sunt cele mai atractive”, a declarat Valeriu Binig, Strategy Principal in cadrul grupului elen PPC, unul dintre investitorii strategici majori de pe piata de energie din Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Proiectul grupului din Macedonia de Vest este ceva foarte spectaculos, in care centrale pe lignit sunt inchise si inlocuite cu centrale cu acumulare prin pompaj, cu parcuri fotovoltaice si cu un centru de date pentru hyperscaleri. Cred ca este un model care ar putea fi analizat si la nivelul Romaniei. Dar foarte importanta este această sinergie intre tari si acest model integrat pe verticala”, a punctat Valeriu Binig.

Ce criterii trebuie sa bifeze proiectele de investitii din Romania pentru a deveni eligibile la nivelul grupului in concurenta cu alte piete din regiune?

“In principiu, PPC are un model matematic si financiar pe baza caruia se face un plan strategic. Si niciun proiect nu este acceptat daca nu este compatibil cu cerintele acelui plan strategic. Fiecare proiect este introdus in acel model intern, rulat, si daca prezinta rezultate interesante nu doar pentru divizia care il propune, ci pentru grup, atunci el este acceptat si promovat. De asemenea, dupa cum se vede, exista si modelul de a cumpara proiecte <<ready to build>> (la stadiul gata de construit, n.r.) si nu neaparat de a risipi resursele grupului in aceasta parte de dezvoltare, care este destul de riscanta si solicita foarte multe resurse logistice, contabile, tehnice, juridice s.a.m.d. Si atunci exista dezvoltatori profesionisti cu care exista niste relatii traditionale, uneori exista contracte – cadru, si la momentul la care un astfel de proiect este propus de un astfel de dezvoltator, el este introdus in <<malaxor>>, procesat si este validat sau nu”, a raspuns reprezentantul grupului elen, care a investit circa 3 mld. Euro de la intrarea sa pe piata din Romania in urma cu doi ani.

“Ne uitam la multe tari din regiune, dar principala tinta a investitiilor este Grecia, unde este un numar de clienti mult mai mare, este si tara de origine. Deci cele mai mari investitii se fac in Grecia, dupa care vine Romania”, a subliniat Valeriu Binig.

Cum se uita investitorii strategici la piata de energie din Europa si din regiune?

“Sa incepem cu Europa. Tot spunem ca electrificam, ca va creste consumul de energie electrica si cu toate astea nu prea se intampla. Si ne uitam la <<drivere>> (motoare). Care sunt motoarele de crestere? Si pana acum s-a considerat ca electrificarea proceselor industriale, electrificarea transportului si electrificarea incalzirii si  a racirii vor fi principalii factori motori pentru aceasta crestere”, a spus reprezentantul grupului PPC.

“Acum vedem ca pompele de caldura sunt inca o investitie mai mare decat sisteme de incalzire traditionale. De asemenea, apar multe cerinte tehnice legate de participarea la sistemul electroenergetic. Vehiculele electrice au si ele anumite probleme si prolifereaza mai mult vehicule hibride, insa nu vedem cresterea aia fantastica de consum de energie electrica in transporturi”, a adaugat acesta.

“Electrificarea proceselor industriale nu se face peste noapte pentru ca sunt niste business-uri care merg si care produc, care fac venit si profit, si nu poti sa decizi a doua zi <<Gata, opresc pentru a schimba procesul tehnologic>>. Iar lucrurile astea se fac la anumite momente in timp si atunci nu exista un flux continuu de electrificare. Si atunci sperantele mari raman centrele de date, in conditiile in care in SUA odata cu dezvoltarea inteligentei artificiale, nu mai exista centrale nucleare disponibile si se folosesc toate sursele care sunt puse in functiune”, a precizat Valeriu Binig.

“Dar intrebarea este daca Europa va gazdui cu adevarat centre de date hyperscaler si aici discutia este legata de dialogul transatlantic privind protectia datelor personale si vom vedea in final daca Meta si alte companii vor dezvolta centre puternice de date in Europa pentru a procesa datele europenilor sau europenii vor fi suficient de multumiti cu securitatea datelor din SUA si vor lasa ca datele lor sa tranziteze catre SUA”, a continuat acesta.

“Ultima gaselnita pe care am vazut-o la ultimul summit Eurelectric a fost <<Ce-ar fi sa facem centre de date in Golf?>>. Dar asta a fost inainte sa fie atacat Iranul pentru ca, practic, un ping (timpul de transfer intre computer si server, n.r.) din Dubai pana in Europa ar fi durat mai putin de o milisecunda si s-ar fi putut, tehnologic vorbind, dezvolta acele centre de date in Golf pentru a deservi Europa. Deci, ne uitam in continuare care sunt driverii”, a detaliat Valeriu Binig, care face parte din echipa de strategie a grupului elen de talie regionala.

“Acum sa venim catre regiune. Regiunea importa la varf 6.000 MW. Cunoasteti discutiile despre interconectarile Austria – Slovacia si Austria – Ungaria. Cerem mai multe interconectari pentru a avea acces la energia mai ieftina din Europa Centrala. Bineinteles, Europa Centrala se intreaba ce se intampla daca energia mea mai ieftina pleaca spre Europa de Sud – Est si imi vine niste energie mai scumpa de acolo. Statistica arata ca in Europa o linie de interconectare noua se face in medie in 17 ani”, afirma Binig.

“Si atunci intrebarea este daca aceste interconectari sunt cu adevarat solutia sau, pur si simplu, regiunea trebuie sa investeasca puternic in capacitate de producere de energie, lasand la o parte discutia despre ceea ce se va intampla in Ucraina. Romania importa la varf 3.000 MW din astia 6.000 MW (la nivel de regiune, n.r.) si atunci, bineinteles, se pune in continuare problema – ne asteptam la interconectari sau trebuie sa existe investitii in astfel de capacitati noi”, a semnalat expertul PPC.

 

La ce active se uita investitorii strategici de pe piata de energie

“Toata lumea investeste azi in fotovoltaice, dar incepem sa ne uitam la o statistica ce se numeste <<capture rate>>. Aceasta este, practic, raportul intre venitul mediu facut de un producator in fotovoltaice si pretul mediu care se poate realiza pe piata spot. Iar acest capture rate scade dramatic nu numai in Romania, ci si in Germania”, explica Valeriu Binig.

“Foarte surprinzator initial, graficul acestui capture rate din Germania este foarte asemanator cu cel de capture rate din Romania, dar asta este demonstrat de catre un studiu al ACER (Agenția UE pentru Cooperarea Autoritatilor de Reglementare din Domeniul Energiei), care arata ca exista o corelare incredibila 0,86 factor de corelatie intre productiile potentiale de energie solara si productiile din diverse regiuni ale Europei. In timp ce vantul nu are o astfel de corelare – deci factorul de corelare este undeva la 0,34 – la energia solara, factorul de corelare intre diverse regiuni ajunge la 0,86, ceea ce inseamna ca atunci cand Germania isi canibalizeaza productia, si Romania isi canibalizeaza productia”, sustine acesta.

“Si atunci deja investitorii incep sa isi puna o intrebare – continuam sa investim in fotovoltaice sau ne uitam la altceva? Atunci normal ca <<new kid on the block>> (noul copil din cartier, n.r.) in aceste conditii este stocarea si aici descoperim doua tipuri concurente de investitii in stocare”, afirma Binig.

“La ora actuala, si in Romania, si in alte tari, există valori foarte mari ale dezechilibrelor care aduc practic si aceasta <<capture rate>> subunitara, penalitati foarte mari la veniturile producatorilor din energii regenerabile si, in aceste conditii, cine investeste acum in asa – numitele <<standalone batteries>> (baterii independente, n.r.) poate sa faca niste bani frumosi. Acum intrebarea este cat timp aceste baterii standalone vor face acesti bani frumosi?!”, a adaugat acesta.

“Pentru ca, intre timp, posesorii de parcuri din energie regenerabila isi pun si ei problema cum isi reduc aceste dezechilibre pentru a nu mai plati aceste sume exorbitante si solutia pe care o vad e tot in stocare, dar in asa – numita collocated batteries hybrid (baterii hibrid colocate) in sensul ca ele se pot pune in spatele contorului producatorului din surse regenerabile. Si deci se pune problema: daca producatorii isi instaleaza propriile baterii si isi vor reduce penalitatile din dezechilibre, din ce vor mai trai bateriile standalone (independente)? Si atunci este un pariu pe care il pun cei cu bateriile standalone sa faca suficienti bani pana ce dezechilibrele astea se vor mai reduce”, a continuat reprezentantul grupului PPC.

“Investitorii strategici in Romania se uita la aceste doua clase de active – baterii standalone (independente) si baterii collocated (colocate, n.r.).”, a punctat Valeriu Binig.

“Cand vorbim despre randamente, vorbim daca bateria standalone poate sa scoata banii in 2 ani pentru ca problema este diferenta de timp de autorizare intre standalone, care stau foarte aproape de niste statii electrice, dar nu au nicio problema de racordare la retea si autorizare, si bateriile collocated, care trebuie sa fie instalate in niste capacitati care au fost deja racordate la retea. Si deci aceste <<collocated>> vor avea o intarziere si, practic, asta este problema cat vor intarzia collocated pana vor canibaliza capacitatile standalone. Si de aici se pune problema daca randamentul acestor standalone va fi suficient pentru a le permite recuperarea pana ce vor veni bateriile collocated”, explica expertul PPC.

“In acelasi timp acum se poarta o discutie legata de capacitatea bateriilor, daca ar trebui sa fie 2 ore sau 4 ore si se fac analize. Romania este plina acum de analisti care fac astfel de modele pentru a le spune investitorilor in ce fel de baterii trebuie sa investeasca. Si, de asemenea, ce s-a intamplat in Spania, ne invata ca ar trebui sa apara o noua piata si o noua sursa de venituri, care este piata de inertie. Acum mergand mai departe, foarte important pentru un investitor strategic este daca reuseste sa aplice un model integrat, adica daca reuseste sa vanda din productia parcului sau de generare catre furnizorul de energie astfel incat sa asigure in conditii comerciale, in conditii de preturi de transfer o anumita predictibilitate a costurilor si a veniturilor”, a continuat acesta.

“Asta justifica continuarea politicii de investitii a grupului PPC in capacitati de generare pentru ca exista inca un deficit intre cat iti genereaza si cat poate sa vanda pe piata. Si nu e vorba despre vanzarea pe o anumita piata nationala, ci este vorba despre o prezenta regionala astfel incat sa se poata folosi niste sinergii”, a mai spus Valeriu Binig, Strategy Principal in cadrul grupului elen PPC, la panelul Investitori strategici si antreprenori din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

 

mis 25 vizual 624x344

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

Oportunitatile de investitii locale confirma ca Romania este vazuta ca al doilea pol de interes dintre pietele din Europa Centrala si de Est de catre o gama larga de investitori de talie internationala sau regionala, in ciuda instabilitatii politice locale, care a pus recent “on hold” mai multe tranzactii M&A, in sectorul imobiliar sau pe pietele de capital, dar si pe fondul unei scaderi a fluxului de investitii straine directe, respectiv al unui sentiment predominant al investitorilor straini de a-si reduce costurile la nivel local, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KRUK Romania in calitate de Event Partner, respectiv al  AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

“Speram in partea a doua a anului la stabilitate si claritate pe zona politica, pe cea fiscala si in ceea ce priveste politicile economice. Sa speram ca acestea vor veni mai devreme mai degraba decat mai tarziu si speram sa avem o poza mai stabila in partea a doua a anului pentru ca piata (de capital din Romania, n.r.) a fost influentata pentru o perioada destul de lunga de timp de incertitudine, cu alegeri care au inceput in noiembrie anul trecut, piata fiind dominata chiar dinainte de alegeri de incertitudine, volatilitate, iar investitorii se uita sa aiba mai multa claritate si certitudine privind politicile economice din Romania. Dupa parerea mea, focusul investitorilor care investesc in Romania este mai mult catre politicile locale decat spre politicile globale”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

“Nu am niciun semn privind listari de companii (pe bursa de la Bucuresti, n.r.). Stiu ca sunt anumite pregatiri, insa piata nu stie despre anumite tranzactii sigure care ar putea urma. Dar speram ca acestea se vor intampla pentru ca posibile listari asteapta sa aiba mai multa claritate privind politicile economice cu impact asupra tarii noastre”, sustine Adrian Tanase.

Adrian Tanase a condus Bursa de Valori Bucuresti din 2018 in calitate de CEO, mandatul sau incheindu-se la 30 iunie 2025, pozitia sa de CEO fiind preluata de catre Remus Vulpescu.

“Este corect sa spunem ca piata din Romania a devenit piata nr. 2 din regiune, daca scoatem din calcul orasul meu Viena, insa este clar ca Varsovia si Bucuresti vor fi vazute drept centrele financiare ale “motorului de crestere” al Uniunii Europene, iar asta ar trebui sa fie ceva care nu doar sa va umple de satisfactie si de mandrie, dar si sa va motiveze in ceea ce priveste pasii urmatori”, a punctat Matthias Siller, Head of EMEA Equities in cadrul Barings, institutie financiara globala cu active sub administrare de peste 442 mld. USD la 31 martie 2025, care face parte din conglomeratul financiar american MassMutual.

“Cred ca Ungaria a luat niste decizii gresite din perspectiva investitorilor internationali. Trebuie sa spun ca nimeni in Ungaria nu este surprins in niciun fel despre asta, dar acesta este un pret pentru cei dispusi sa il plateasca sau poate nici macar nu este pretul. In mod sigur este un pret pentru unii jucatori, insa nu pentru actorii importanti in Ungaria. Asa vad eu lucrurile. Si voi (Romania, n.r.) sunteti la aceeasi rascruce (crossroads) de drumuri”, a subliniat acesta, care urmareste de multi ani sectorul de actiuni de companii listate pe bursa din Romania si pe pietele de capital din regiune pentru portofoliul aflat sub administrarea sa.

Un emitent deosebit de activ pe bursa de la Bucuresti a fost in acest an Ministerul Finantelor, al carui plan de finantare a fost orientat in 2025 in primul rand catre investitorii in titluri de stat cooptati prin programele de retail Tezaur si Fidelis, insa este asteptat, ca dupa instalarea noului guvern si anuntarea unui set de masuri de consolidare fiscala, statul roman sa revina pe pietele externe cu emisiune de eurobonduri.

“Noi cu planul de finantare suntem in grafic, suntem undeva la 57% din ceea ce am anuntat pentru anul acesta din cei 232 mld. RON anuntati, bineinteles, care sunt prevazuti pe un deficit de 7%. Ne bucura foarte tare, este bine pentru toata lumea, pentru toata tara ca s-au stabilizat lucrurile din punct de vedere politic, nu mai avem acea incertitudine, avem un guvern cu majoritate in Parlament, sustinut de toate partidele pro-europene.  Dupa modul in care au mers discutiile s-a agreat si un program de guvernare, care are multe reforme in el si noi inca ne uitam prin ele. Sunt grupuri de lucru si se lucreaza intens pe implementarea lui acum. Acele reforme trebuie transpuse prin diferite acte normative, unele trebuie facute repede astfel incat masurile fiscale sa intre cat mai repede in vigoare si sa produca efecte. Se stie foarte clar ca trebuie sa livram o consolidare fiscala. Stiu ca este un commitment (angajament) foarte puternic la nivel de premier, ministru de finante, guvern sa se livreze aceasta consolidare fiscala. Am avut ieri (25 iunie, n.r.) discutii foarte bune si cu agentia de rating Fitch”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

Pentru finantarea bugetului de stat, Ministerul Finantelor administreaza un mix de instrumente pentru a atrage lichiditate atat de la investitorii locali, cat si de la banci si de la investitorii institutionali straini, unde adreseaza cu maturitati diferite si in valute diferite categorii diferite de investitori.

“Prin eurobonduri, ne uitam sa ne lungim maturitatea medie ramasa. Deci, noi folosim eurobondurile activ si din perspectiva asta pentru ca, desi ne-am lungit cu curba (de randament, n.r.) pe intern, totusi nu avem capacitatea sa emitem sume, volume foarte mari cu maturitati medii in jur de 10 ani de genul miliarde de euro intr-o perioada scurta si atunci eurobond-urile sunt foarte utile din punctul asta de vedere. Noi am anuntat la inceputul anului 13 mld. Euro, am emis pana acum inclusiv prin plasamente private undeva pe la 8 mld. Euro, deci am mai avea vreo 5 mld. Euro. Noi am vrea sa limitam oferta adica sa emitem mai putin anul asta de 13 mld. Euro, dar asta depinde de niste lucruri”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

“De exemplu, noi in planul initial aveam incasarea pe langa transa 3 si transa a patra din PNRR Planul National de Redresare si Rezilienta). Astea totdeauna, transele din PNRR, sunt foarte greu de estimat cand vei face tragerea, mai cu seama ca acum a depins de stabilirea guvernului, de stabilirea pachetului de masuri. Avem reforma fiscala asociata transei 4, deci sunt acolo niste lucruri care probabil vor mai lungi lucrurile. Noi mai avem ca backup niste facilitati in format “loan” (imprumut, n.r.), pe care le discutam cu diferite banci tocmai ca sa avem backup (optiune de rezerva, n.r.) pentru aceasta transa 4 in cazul in care ea nu se va trage anul asta. Deci, Eurobond-urile vor fi cateva miliarde, o sa vedem, va fi probabil o ultima tranzactie de anul asta si vom vedea cand o s-o facem si in ce structura”, a semnalat Stefan Nanu din partea Ministerului Finantelor.

Institutiile financiare internationale, cu rol de investitori – ancora in economia locala, investesc intr-o gama variata de instrumente de capital si de datorie, care vizeaza atat sectorul public, cat si companiile private.

“Suntem banca publica a Uniunii Europene, banca statelor membre si actionam in stransa coordonare cu guvernele si cu prioritatile Comisiei Europene. In Romania, prioritatile acestea se intind de la coeziune, care ramane pentru Romania unul dintre principalele obiective si, in sensul asta, investitiile in infrastructura mare, infrastructura de transport in primul rand, continua. Au fost preponderente in ultimii ani si vor continua ca si obiective prioritare, de asemenea, investitiile in infrastructura de sanatate, infrastructura de educatie, urmate evident de investitiile in sectorul verde – tot ce inseamna energie regenerabila, productie de energie, dar si retele de transport, stocare si eficienta energetica. Daca este sa vorbim despre partea aceasta, anul trecut per total a fost un an bun pentru grupul BEI in Romania, am facut 1,6 mld. Euro prin banca si vreo 800 mil. Euro prin Fondul European de Investitii. Fondul European de Investitii este subsidiara noastra prin care investim in piata de capital de risc – investitii in fonduri de private equity, fonduri de venture capital si garantii”, a spus Marius Cara, Head of European Investment Bank (EIB) Group Office Romania.

“Romania, practic se incadreaza in tier 2 al tarilor beneficiare din partea EIB dupa cele 4 mari – Italia, Germania, Spania si Franta, care sunt urmate de Polonia, toate cu volume de peste 5 mld. Euro. Deci in band-ul dintre 1 si 5 mld. Euro, Romania se afla in mod constant si asta evident este si in corelatie cu marimea economiei si puterea de absorbtie, dar si cu nevoile tarii. Acum doi ani, acea cifra – record care s-a inregistrat la nivel de grup in Romania a reprezentat 1,5% din PIB”, a precizat Marius Cara din partea EIB Group.

Pentru companiile mari din Romania care acceseaza finantare de pe piata internationala, optiunile sunt imprumuturi sindicalizate, asa cum au facut deja in primul semestru al anului operatori precum Digi (telecom) sau Distributie Energie Oltenia (energie) sau emisiunile de obligatiuni corporate.

“Ce am vazut recent in ultimele luni este ca o mare majoritate a celor care se imprumuta la noi de obicei in tari – cheie din regiune precum Cehia, Polonia, Ungaria, de asemenea din Orientul Mijlociu, au optat pentru emisiuni de obligatiuni. Cateva motive – in primul rand, noi actionam ca un salvator al pietei intr-un fel oricand apare o criza in sectorul tranzactiilor cu obligatiuni. Detinatorii de obligatiuni nu sunt oameni bazati pe relatii (relationship driven people), sunt oameni de yield (randament) la baza (…) Pentru moment, vedem o preferinta a majoritatii clientilor nostri de a lua mai intai in considerare un Eurobond sau o emisiune de obligatiuni americane (US bond) si daca nu le convin termenii atunci ei se intorc pe piata imprumuturilor sindicalizate. Asta este situatia astazi”, a detaliat Nick Vozianov, Director Loan Markets CEEMEA in cadrul bancii globale ING Bank.

Chiar daca Romania a fost in primul semestru din 2025 scena unor tranzactii sonore cu investitori straini precum Ahold – Profi, Emag Group (Naspers) – Cargus, Schwarz Group – La Cocos sau Mehilainen – Regina Maria Group, mediul local de afaceri marcheaza o schimbare a sentimentului inregistrat printre investitorii straini activi in Romania.

“In lumina unui context in care sentimentul investitorilor strategici a atins cel mai redus nivel din ultimii 6 ani, conform Business Sentiment Index de la FIC (Foreign Investors Council), in primavara 2025, Romania inregistreaza in acelasi timp o scadere a investitiilor straine directe cu 11% in 2024 si 29% pana in martie 2025. Cred ca asta este un punct de plecare esential pentru analiza noastra asupra provocarilor si oportunitatilor locale. In acest context, FIC a identificat probleme gen transparenta si constientizare in aplicarea politicilor, provocari in reglementare, birocratie, fiscalitate si, bineinteles, infrastructura. Singurul element competitiv este forta de munca adecvata. Doar 35% dintre companii intentioneaza sa creasca capitalul in urmatoarele 12 luni in timp ce 30% planuiesc reduceri, iar 88% dintre respondenti iau in considerare masuri de diminuare a costurilor, ceea ce este o atitudine comparabila cu perioadele Covid sau inceputul lui 2022 cand razboiul din Ucraina a inceput. Deci, cred ca sentimentul nu este cel mai bun”, a punctat René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania.

Care este insa starea antreprenorilor locali in contextul actual de piata?

“Noi vedem acum un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu prea intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Cred ca sunt niste lucruri blocate, din pacate. Dar, din alta parte, sunt si antreprenori care zic “ok, eu sunt antreprenor, acum este momentul sa risc pentru ca pot”. Sunt fie intr-o pozitie foarte puternica in piata sau au luat niste proiecte gen subventii UE sau ajutoare de stat si acum au o capacitate total diferita si ataca piata. Deci, avem un mix total de sentimente. Si sunt altii care vad ca Bulgaria se duce spre euro, noi mai suntem cu RON, am vazut ca si cursul leu cu euro s-a miscat si trebuie sa ne uitam putin mai mult catre alte monede, adica investim un pic mai mult in strainatate”, afirma René Schöb pe baza feedback-ului primit dinspre portofoliul de clienti ai KPMG Romania.

Romania puncteaza insa atat din punct de vedere al marimii pietei de desfacere, dar si a oportunitatilor oferite in fata investitorilor din regiune care activeaza in clasa de active private equity & venture capital.

“Cred ca perspectivele din Romania sunt destul de puternice (…). Perspectiva poloneza este intotdeauna ca este o piata foarte puternica, ca este o piata minunata, dar ma intreb din ce in ce mai mult daca incepe sa para si putin invechita si daca nu cumva unele dintre handicapuri, unele dintre dezavantajele Europei de Vest se strecoara acolo. Si gandindu-ma la exituri, piata (poloneza, n.r.) este consolidata, multi dintre jucatorii mari sunt deja acolo, costul fortei de munca si alte lucruri de acest gen cresc, insa Romania este putin sub stadiul de dezvoltare, are inca o piata relativ neconsolidata. Inca se vede loc pentru investitii strategice in domenii precum retail, unde au existat recent cateva tranzactii mari de retail in Romania, iar in Polonia asta a fost acum cativa ani – unde a fost tranzactia cu Dino (retea de supermarketuri) si alte cateva tranzactii care au consolidat cu adevarat piata. Am o opinie personala ca Romania ar putea intra intr-o epoca foarte pozitiva, in care multe dintre aceste conditii o fac un loc competitiv, foarte atractiv pentru investitii atat pentru investitori strategici, cat si pentru investitori financiari”, a subliniat William Watson, Managing Partner al Value4Capital, manager de fonduri de private equity care investeste in pietele Europei Centrale si de Est.

Pe piata imobiliara din Romania, mai multi investitori si-au amanat achizitii M&A la care lucrau pe fondul instabilitatii politice si de teama majorarii costurilor de finantare cu impact direct asupra randamentelor astfel ca a doua jumatate a anului este de asteptat sa duca volumul investitiilor dincolo de nivelul din 2024 de 733 mil. Euro chiar peste valoarea de referinta de 1 mld. Euro la care s-a raportat in ultimii ani piata de profil, conform datelor firmei de consultanta imobiliara CBRE.

“Noi vedem in continuare un “gap” (decalaj) mare de randamente intre Romania si celelalte tari din CEE. La nivel regional este clara o repatriere a capitalului din Europa care plecase catre America sau Asia si in acest context o sa vedem aceasta evolutie intre Europa de Vest, Europa de Est si Romania si asta va merge mana in mana cu cresterea lichiditatii”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul CBRE Romania.

Potrivit acestuia, Romania inregistreaza un prime office yield de referinta de 7,75%, fata de Ungaria cu 7%, Polonia cu 6%, Cehia cu 5,6%, Austria cu 5% sau Germania cu 4,6%.

Pe piata investitiilor de pe piata de administrare a portofoliilor de datorii, Romania este o piata mai consolidata din punct de vedere al numarului de jucatori de profil activi fata de geografii precum Italia sau Spania, si este comparabila ca nivel cu piata din Polonia, potrivit datelor KRUK.

“Observam fuziuni care au loc la nivel bancar intre Banca Transilvania si OTP Bank Romania, Intesa Sanpaolo cu First Bank, Unicredit Bank si Alpha Bank, iar imediat dupa ce se intampla fuziunea, bancile ajung sa puna in vanzare anumite portofolii”, a punctat Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania, semnaland ca piata de profil face trecerea in perioada urmatoare de la tranzactii predominante cu portofolii IFN catre tranzactii cu portofolii bancare.

 

TOPICURI

  • Asset management
  • Pensii private
  • Investitori strategici
  • Antreprenori
  • Venture Capital
  • Private Equity
  • Private Debt
  • Real Estate
  • NPL & Debt Management

 

 

Asset Management.

“Pe de o parte, eu ma uit deja ce avem pe masa si avem o clasa de active care este destul de “hot” (atractiva, n.r.), cum ar fi titlurile guvernamentale (titlurile de stat). Au fost si perioade cand au fost foarte atractive datorita si perioadei de volatilitate induse de alegeri. In continuare cred ca titlurile de stat romanesti sunt atractive, si aici ma refer si la titlurile din programul Fidelis care sunt listate pe bursa si la cele emise la BNR. Emisiuni de obligatiuni corporate apar si ne uitam cu atentie la ele. Ce as vrea sa adaug fata de ofertele clasice de actiuni sau obligatiuni, este ca in Romania sunt si alte clase de active foarte interesante daca este sa ne uitam la private equity, aici ma refer cu subiect si predicat la activele din real estate, care pot sa genereze randamente in euro superioare fata de ce ofera titlurile de stat si cu marja destul de buna. Yield-urile se duc in zona de 8% in euro, care e destul de bun, iar randamentele astea pot fi optimizate prin diferite metode in care poti sa iti iei leverage (imprumut, n.r.)”, a declarat Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre liderii pietei de asset management din Romania.

“Bondurile suverane romanesti cred ca reprezinta o oportunitate. Daca este sa ma uit la companiile principale de pe BVB, cred ca avem obiective sau motive concrete sa fim optimisti. Avem Marea Neagra in care activeaza doua dintre cele mai mari companii de la BVB in urmatorii ani si vorbim de urmatorii 1 – 2 ani, cand ar trebui sa se vada rezultate concrete de acolo in P&L  -urile (conturile de profit si pierdere, n.r.) lor. Mediul asta de dobanzi inalte a favorizat si bancile locale, deci, cred in continuare ca bancile locale, pe de o parte, au bilanturi de foarte buna calitate, iar pe de alta parte cred ca si P&L – urile lor (conturile de profit si pierdere, n.r.) vor fi in consecinta”, a punctat Adrian Negru, Presedinte si CEO al Raiffeisen Asset Management, care administreaza atat fonduri de investitii, dar este si manager de pensii private facultative.

 

 

Pensii private.

“La pensii facultative, dezvoltarile din industrie sunt accelerate de data recenta, nu stiu daca sa spun din pacate sau din fericire. Vorbim de ultimii doi ani, in care industria de pensii facultative s-a dezvoltat accelerat, cel putin daca ne uitam la numarul de investitori si la active, unde am depasit 6 mld. RON toate fondurile de pensii facultative din Romania”, a spus Adrian Negru din partea Raiffeisen Asset Management, care activeaza cu fond de pensii Pilon 3 (pensii private facultative).

“As estima cu un grad de incredere destul de mare ca la momentul actual fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii detin actiuni la BVB de peste 1 mld. Euro. Paleste valoarea asta fata de ce detin fondurile de Pilon 2, dar putem spune ca in ultimii 2 – 3 a mai aparut un jucator institutional important pentru bursa locala, constituit din aceste doua categorii de investitori”, a estimat reprezentantul Raiffeisen Asset Management.

“Nu este totul asa de stralucitor pe partea de pensii private pentru ca in Estonia legea a fost schimbata, iar oamenii pot retrage bani din fondurile de pensii ceea ce inseamna ca fondurile de pensii din Estonia sunt mai precaute sa angajeze investitii private ilichide. In Lituania, astazi politicienii voteaza o schimbare de lege. Este o propunere de a lasa oamenii sa isi retraga bani din fondurile de pensii private fara ca macar sa plateasca taxe catre guvern, iar estimarile sunt ca aproximativ jumatate din bani ar putea fi luati. Asta inseamna ca apetitul fondurilor locale de pensii va fi mai mic pentru a se angaja in investitii de capital privat, dar, in mod evident, comparand cu Polonia si Romania, pietele baltice au fost o regiune privilegiata pentru ca majoritatea fondurilor de pensii investesc capital in pietele private”, a semnalat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

 

 

Investitori strategici.

 

“Romania este plina acum de analisti care fac astfel de modele pentru a spune investitorilor in ce fel de baterii trebuie sa investeasca. Si, de asemenea, ceea ce s-a intamplat in Spania ne invata ca ar trebui sa apara o noua piata si o noua sursa de venituri, care este piata de inertie. Acum mergand mai departe, foarte important pentru un investitor strategic este daca reuseste sa aplice un model integrat, adica daca reuseste sa vanda din productia parcului sau de generare catre furnizorul de energie astfel incat sa asigure in conditii comerciale, in conditii de preturi de transfer o anumita predictibilitate a costurilor si a veniturilor. Asta justifica continuarea politicii de investitii a grupului PPC in capacitate de generare pentru ca exista inca un deficit intre cat iti genereaza si cat poate sa vanda pe piata. Si nu e vorba despre vanzarea pe o anumita piata nationala, ci este vorba despre o prezenta regionala astfel incat sa se poata folosi niste sinergii. (…) La sfarsitul lui 2026, PPC isi propune ca in Romania sa aiba 2,6 GW instalati in capacitati de producere. Deci, practic, PPC isi vede de planul strategic care a fost anuntat investitorilor si atragand finantare prin ratingul foarte bun al grupului, atrage finantarea la nivel de grup si apoi finanteaza proiectele care sunt cele mai atractive”, a punctat Valeriu Binig, Strategy Principal la nivelul PPC Group, investitor elen care a investit circa 3 mld. Euro de la intrarea sa pe piata locala de energie in 2023.

“Ca si KPMG am fost implicati in mai multe tranzactii M&A in ultimele 6 – 12 luni, ceea ce demonstreaza ca exista inca apetit din partea investitorilor strategici straini si locali pentru achizitii cu valoare adaugata. De exemplu, am avut multe tranzactii in domeniile retail, agricultura, proteine, imobliare, logistica, piese auto, servicii medicale si energie verde”, sustine René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania.

 

Antreprenori.

“Aproximativ 20% din business-ul curent al AROBS este in SUA, care evident datorita diferentelor de curs valutar si faptului ca, evident, companiile americane prefera sau isi impun dorinta de a lucra in dolari, nu in euro, creeaza o oarecare presiune pentru noi mai ales, prin prisma devalorizarii dolarului in fata euro, dar pentru noi este un pas natural pentru ca industria IT sau ora exacta pentru moment in industria IT se da in SUA si, probabil, si in alte geografii, dar nu as vrea sa le mentionez inca pentru ca noi suntem interesati mai ales de zona americana. Face parte din strategie, strategia firmei este in continuare aceeasi, crestere organica, crestere prin achizitii, investitii in R&D si in proiecte care sa ne aduca acel pas in fata si, evident, datorita impactului AI-ului observam o migrare a pietei din zona de a vinde ore sau resurse catre o zona de a vinde proiecte complexe”, a declarat Voicu Oprean, Fondator si CEO al AROBS Transilvania Software, companie antreprenoriala listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

“Vedem in ultimele 6 – 12 luni mult interes de la antreprenori in agricultura, care este legat inclusiv de productia de carne, de proteine, care este o piata foarte interesanta pentru ca nu este foarte bine structurata. Sunt mai multi „playeri” (jucatori – n.r.) care sunt mai mici, dar au nevoie de bani sa se extinda sau sa faca investitii. Si am vazut si investitii in pietele in care tu stii deja la statistica cum va fi piata in urmatorii 2 – 3 – 4 ani. Hai sa zicem ca vom sti exact cate masini vor fi in Romania in 2027 si din statistici RAR sau ITP stim exact ce masini avem, ca au nevoie de piese de schimb, ca au nevoie de service si cred ca business-uri care au statistici sunt foarte interesante si pentru investitori din strainatate pentru ca este previzibil ce se intampla in piata”, a spus René Schöb de la KPMG Romania.

 

 

Venture Capital.

 

“Pentru noi zonele de oportunitate au fost mai curand aici in Balcani, cu precadere Balcanii de Vest, unde si avem cateva investitii frumoase in Serbia, Slovenia, deci nu neaparat in spatiul Uniunii Europene, dar si in spatiul de accesiune la UE, cum ar fi Serbia. Moldova este o piata la care ne uitam, dar si Bulgaria, Ungaria care sunt in spatiul UE. In ceea ce priveste tranzactiile si proiectele din aceste tari, daca e sa ma uit in particular in Balcani, cred ca Romania este de departe cea mai activa si cea mai vibranta piata. In acelasi timp daca e sa comparam Romania cu Polonia sau chiar cu Cehia si Ungaria, cred ca fata de Polonia suntem semnificativ in urma, si chiar fata de Cehia si Ungaria, avem niste ramaneri in urma”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri cu capital de risc Catalyst Romania.

“Probabil ca unul dintre motive este inclusiv aceasta <<problema oului si a gainii>> pentru ca in Romania chiar daca sunt aceste fonduri de investitii nu e suficient capital de acest gen pentru aceasta clasa de active.  Deci ar trebui sa fie dezvoltate in continuare mai multe instrumente si mai multe fonduri si sa fie o activitate mai intensa din acest punct de vedere nu neaparat la nivelul exagerat pe care il vedem in Ungaria, unde sunt dupa parerea mea mult prea multe fonduri de investitii pentru o piata cam prea mica, dar, in momentul in care ai foarte multe fonduri de investitii, si ele insele acopera toate nivelurile. Spre exemplu, in Romania suntem iar intr-o perioada de lipsa de proiecte sau de fonduri sau de structuri de investitii pentru zona de accelerare. Daca nu pleci de la baza si nu poti sa pui capital pentru accelerare, este foarte greu sa creezi acest pool de companii cu potential care sa mearga mai departe catre nivelul de seed sau de serie A, catre fonduri early stage sau early growth cum este fondul Catalyst Romania Fund II”, a semnalat Marius Ghenea de la Catalyst Romania, manager regional de VC.

“Observam o crestere a evaluarii initiale a unei companii de la fondul 1 la fondul 2. Nu este neaparat o crestere, nu s-a dublat, dar oricum pentru ca fondul 1 a fost dedicat Romaniei, deci toate investitiile noastre din fondul 1 au fost facute in Romania, iar o runda de pre-seed avea un valuation undeva la 4 mil. Euro , astazi vorbim undeva de 6 mil. Euro, deci o crestere semnificativa totusi. Din fericire, in zona in care jucam noi, cand o companie din portofoliul tau ridica urmatoarea runda la o jumatate de miliard chiar atat de mult conteaza ca prima ta investitie a fost la 5 sau la 7 mil. Euro ?! Adica devine un pic asa, este pasabil. Cel mai important este sa ai dreptate si sa se dovedeasca ca compania aia a fost o investitie buna. Dar da, valuation-urile cresc, este si natural, exista si inflatie dincolo de orice, salariile nu doar in Romania, in Europa si peste tot in lume au crescut, deci o companie are nevoie de ceva mai mult capital ca sa dezvolte ce facea o companie similara in urma cu 5 ani”, a punctat Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, manager de fonduri VC de talie regionala.

“Observam aceeasi crestere a valuation-urilor si la rundele care urmeaza, adica noi conducem runde de pre-seed, runde de seed. Cand se ajunge la serie A si, de obicei, vine un alt investitor care o conduce, noi doar participam, o runda de serie A nu mai e facuta la un valuation de 20 mil. Euro astazi, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus, mai ales cum vedem noi fondurile care investesc, de obicei, in companiile unde suntem noi investiti sunt de obicei fonduri americane. Iar acolo vorbim, de obicei, de un 2x fata de valuation-urile acceptate de catre investitorii de growth din Europa. Deci valuation-urile pot sa joace si in favoarea investitorului care a avut viziunea, curajul si a construit convingerea de a face prima investitie”, sustine Cristian Munteanu de la Early Game Ventures.

 

 

Private Equity.

 

“Ca sa fiu sincer, avem nevoie de randamente mai mari pe pietele dinafara Poloniei pentru a justifica aceste investitii pentru ca ne uitam foarte mult la partea de exit. Si se pare ca in tarile mai mici, in jurisdictiile mai mici, exiturile sunt ceva mai provocatoare comparativ cu a face un exit dintr-o tara precum Polonia. Sper si asta este responsabilitatea mea sa avem cel putin o investitie directa din noul fond pentru ca asa cum facem tranzactii in Polonia, Romania este intotdeauna tara nr. 1 pentru companiile noastre de portofoliu care se extind. In ultimii 3 ani, am avut 3 achizitii add-on in Romania din partea companiilor noastre din portofoliu si asta va continua”, a subliniat Bartosz Kwiatkowski, Partner in cadrul Enterprise Investors, cel mai vechi si unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est.

“In materie de oportunitati, ceea ce vedem noi in piata, si asta probabil vedem dat fiind ca ne mandrim ca suntem un operator cu adevarat panregional, pentru noi regiunea este impartita in doua. Daca ne uitam la o mai dezvoltata piata in Europa Centrala versus o piata mai in evolutie (evolving) in Europa de Sud – Est (SEE), vedem ca in Europa Centrala, unde pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate, iar accesul la finantare (leverage) este mai usor, poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash cu o crestere solida. Totusi, pe pietele din Europa de Sud – Est, in special pe segmentul companiilor mici si mijlocii unde operam multi dintre noi, accesul la finantare este mai limitat si, probabil , te uiti sau incerci sa gasesti mai multe dintre tintele cu crestere mai mare”, a semnalat Evtim Chesnovski, Partner in cadrul Integral Capital Group, manager de talie regionala prezent cu participatii si in companii din Romania.

“Cand comparam sursele de bani pentru fondurile din Europa Centrala si de Est cu cele din Europa, ne bazam din nou procentual mai mult pe institutii private sau pe investitori privati individuali decat pe unele dintre institutii. Cealalta dependenta pe care o avem este clar ca EBRD, EIF, IFC si agentiile guvernamentale sunt o parte – cheie a procesului de baza de strangere de noi fonduri de investitii in regiune comparativ cu restul Europei. Ceea ce continua sa ne lipseasca este ceea ce denumim alta categorie care inseamna institutii, firme de asigurari, fonduri de pensii si toti acei investitori care nu sunt inca in aceasta clasa de active”, a punctat William Watson, Managing Partner al managerului regional de private equity Value4Capital, pe baza unor statistici ale InvestEurope, asociatia fondurilor de private equity si venture capital la nivel european.

 

 

Private Debt.

“Activitatea din Europa de Vest in termen de numar al tranzactiilor este foarte semnificativa, piata este foarte aglomerata, au loc multe tranzactii in timp ce in regiunea noastra activitatea tranzactionala este mai mica. Ceea ce vedem pe piata fondurilor de private debt pentru companiile mici si mijlocii este ca, uneori, sunt tranzactii si de 2, 3 sau 5 mil. Euro pentru ca, firesc, economiile sunt mai mici in regiune, insa numarul tranzactiilor care au loc este mult mai mare pentru noi. In ceea ce priveste Romania, am intrat pe piata in 2017, de atunci am desfasurat peste 110 mil. Euro in 9 tranzactii si, in ansamblu, avem in plan cel putin pentru acest an sa investim pe pietele CEE de private debt circa 500 mil. Euro si putem desfasura in tranzactii pe piata din Romania pana la 100 mil. Euro”, Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul CVI, cel mai mare manager de fonduri de private debt din Europa Centrala si de Est, prezent si pe piata din Romania.

 

 

Real Estate.

 

“In prima jumatate a anului, ne-am uitat la foarte multe proiecte pe zona de M&A. Instabilitatea din prima parte a anului nu ne-a ajutat foarte mult la a merge intr-o directie de achizitie. In continuare, suntem foarte activi, ne uitam la foarte multe oportunitati de M&A, de joint venture, foarte multe directii, dar prima jumatate a anului consider ca a fost intr-un colt de umbra pentru ca investitorii au fost un pic “on hold” (in asteptare, n.r.). Pe ce avem ne continuam dezvoltarea, portofoliul o sa creasca cu vreo 40.000 mp la Iasi. La Arad mai avem si acolo o mica componenta de dezvoltare. Dar suntem stabili. Anul trecut a fost o consolidare masiva in piata, un jucator foarte mare a iesit. Cred ca cei care sunt acum nou prezenti – nume precum Garbe, Hillwood – isi vor construi portofoliile pentru ca pe partea de M&A produsul nu exista acolo sau ce a fost s-a impartit, s-a redistribuit. Noi ramanem in zona de nisa”, a declarat Lorena Brehuescu, M&A and Leasing Manager in cadrul Oresa Industra, manager de portofoliu imobiliar pe segmentul spatiilor industriale si logistica, care face parte din compania de investitii Oresa – la origine un family office al unei familii antreprenoriale din Suedia.

“Cred ca la jumatatea anului suntem cu volumul de tranzactii din piata imobiliara undeva la 400 mil. Euro, dar avem destul de multe tranzactii mari in lucru care se pot inchide in trimestrul 3 – trimestrul 4”, estimează Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

“Vedem in continuare disponibilitate pe partea de finantare bancara foarte buna pentru proiectele deja existente, refinantari in principiu, acolo unde ai o evolutie demonstrata in timp, mai ales pe zona de retail, industrial (…) Vedem un apetit bun pentru zona de dezvoltare atunci cand vorbim despre proiecte speciale asa cum este Rivus – un mixt use absolut spectaculos – si proiectele noi de dezvoltare pe rezidential si industrial. Segmentul de birouri intra mai putin in aceasta categorie strict pentru ca avem o problema pe partea de avize si autorizari. Si eu observ partea de finantare prin bonduri care este din ce in ce mai interesanta, atractiva, as adauga si jucatorii de retail precum NEPI, am vazut foarte recent actiuni de finantare prin bonduri la Supernova. Asta  se intampla mai ales la nivel de CEE sau ar trebui sa ai un portofoliu mai mare, vad mai putin zona asta pentru portofolii strict pe Romania”, a semnalat Mihai Patrulescu de la CBRE pe partea de finantare a tranzactiilor si investitiilor de pe piata imobiliara.

 

 

NPL & Debt Management

 

“Anul acesta ne asteptam ca volum total la tranzactii undeva in jur de 500 mil. Euro ca si volum de creante. Vorbesc despre discutii antamate, licitatii pe care o sa le vedem pentru ca sunt recurente sau alte portofolii care deja au aparut si au fost si adjudecate in piata”, a punctat Radu Dobre, CEO al APS Romania, parte a grupului ceh APS Holding – investitor care administreaza un portofoliu format atat din active in industria de debt management, cat si in sectorul real estate sau alte tipuri de active din regiune.

“Daca ne uitam la anii anteriori, cred ca, din punct de vedere al numarului de portofolii puse in vanzare, au fost undeva intre 80 si 100 – 110 portofolii pe an. Ma refer la toate tipurile de portofolii puse in vanzare, unde, preponderent, au fost IFN-uri. Acum, tinand cont de schimbarea de pe piata si de faptul ca banking-ul va reprezenta 70% din portofolii, banking care in general vinde mult mai putin, asteptarea va fi, probabil, catre un numar de portofolii puse in vanzare un pic mai mic. Probabil ca ne vom duce sub 100 – numarul portofoliilor vandute in acest an datorita acestui aspect, al faptului ca, intr-adevar, ceea ce urmeaza, ceea ce stim aproximativ este ca ce va fi pus in vanzare este clar mult mai mult in partea de banking”, estimeaza Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania, parte a grupului polonez KRUK care activeaza in mai multe piete de profil din Europa si este listat pe bursa de la Varsovia.

“Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator (de pe piata administrarii portofoliilor de datorii, n.r.) va mai iesi din piata”, sustine Radu Dobre din partea APS Holding.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

 

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

 

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

 

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

 

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

 

 

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

 

 

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

 

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

 

 

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

 

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

 

 

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

 

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

 

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

 

mis 25 vizual 624x344

Lideri de afaceri, investitori strategici, manageri de fonduri de pensii private, Private Equity, Venture Capital, jucatori din pietele de capital, real estate si NPL vor dezbate pe 26 iunie ultimele tendinte in investitii

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 26 iunie evenimentul MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, a doua editie a unui eveniment care exploreaza tendintele in investitiile corporative in cadrul unei game extinse de investitori de la jucatori strategici, fonduri de pensii private, Venture Capital, Private Equity, asset management, institutii financiare pana la investitori in real estate si in portofolii de pe piata administrarii datoriilor.

Evenimentul are ca tema centrala Uncertainty navigators. Opportunity makers. Investors. pentru ca urmareste strategiile diferitelor categorii de investitori in climatul actual marcat de volatilitate si incertitudine, dar si oportunitatile  de investitii aparute in clase de active diferite.

 

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii speakeri:

 

ADRIAN TANASE, Chief Executive Officer BURSA DE VALORI BUCURESTI

MARIUS CARA, Head of EUROPEAN INVESTMENT BANK Group Office Romania

STEFAN NANU, Director General Directia Generala de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie MINISTERUL FINANTELOR

VOICU OPREAN, Founder and Chief Executive Officer AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE

WILLIAM WATSON, Managing Partner VALUE 4 CAPITAL

DAN DASCAL, Chief Executive Officer BT ASSET MANAGEMENT

ADRIAN NEGRU, Chief Executive Officer RAIFFEISEN ASSET MANAGEMENT

NICK VOZIANOV, Director Loan Markets CEEMEA ING Bank

MATHIAS SILLER, Head of EMEA Emerging Equities BARINGS

VYTAUTAS PLUNKSNIS, Head of Private Equity INVL Asset Management

VALERIU BINIG, Strategy Principal PPC Group

MARIUS GHENEA, Managing Partner CATALYST ROMANIA

CRISTIAN MUNTEANU, Managing Partner EARLY GAME VENTURES

BARTOSZ KWIATKOWSKI, Partner ENTERPRISE INVESTORS

EVTIM CHESNOVSKI, Partner INTEGRAL CAPITAL GROUP

COSMINA MARINESCU, Chief Executive Officer KRUK Romania

RADU DOBRE, Chief Executive Officer APS Romania

RENE SCHOB, Partner, Head of Tax & Legal KPMG ROMANIA

LORENA BREHUESCU, M&A and Leasing Manager ORESA INDUSTRA

MAGDALENA SNIEGOCKA, Principal CVI

MIHAI PATRULESCU, Head of Investment Properties CBRE Romania

 

 

Principalele topicuri de dezbatere ale evenimentului sunt:

  • Ce clase de active ofera cele mai bune randamente pentru investitori in mediul actual
  • La ce fel de oportunitati se uita fondurile de venture capital si de private equity
  • Ce sectoare sunt cele mai atractive in ochii investitorilor strategici
  • Cum arata planurile investitorilor de pe piata de real estate
  • Ce “ferestre” sunt disponibile pentru companiile care au in plan emisiuni de obligatiuni corporative
  • Ce tinte au investitorii de pe piata de NPL si de administrare a portofoliilor de datorii
  • Cum se misca portofoliile investitorilor locali si internationali
  • Ce randamente ofera principalele clase de active
  • Ce oportunitati sunt pe radarul investitorilor

 

 

AGENDA evenimentului este urmatoarea:

 

09:00 – 09:05 Cuvant de introducere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

09:05 – 09:50 Panel Tendinte in investitii

09:50 – 10:20 Panel Venture Capital

10:20 – 11:20 Panel Private Equity

11:20 – 12:05 Panel Investitori Strategici & Antreprenori

12:05 – 12:50 Panel Finantare companii

12:50 – 13:30 Pauza

13:30 – 14:15 Panel Piete de Capital

14:15 – 15:00 Panel Real Estate

15:00 – 15:30 Panel NPL & Managementul datoriilor

15:30 – 15:35 Concluzii

 

Evenimentul are loc in format exclusiv ONLINE.

 

PARTENERI

Event Partner

KRUK LOGO RGB baza 300

 

 

 

 

 

 

Supporting Partner

logo AxFina

 

 

 

 

 

 

Participarea la eveniment se face pe baza de invitatie sau taxa de acces de 250 RON. Cei interesati sa participe ne pot contacta pentru detalii la office@mirsanu.ro.

 

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs media romanesc de stiri, analize, interviuri si opinii dedicat exclusiv tranzactiilor si profesionistilor din acest domeniu. Ofera informatii din aria tranzactiilor corporative pe trei directii principale – fuziuni si achiziții (M & A), finantari si tranzactii pe piata de capital.

Platforma de media MIRSANU.RO organizeaza incepand cu 2018 seria de evenimente corporate MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT impreuna cu jucatori – cheie din tranzactiile de M&A, finantare, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii real estate si alte tranzactii corporative majore din Romania si Europa Centrala si de Est. In 2022, a lansat conferintele MIRSANU IPO CHALLENGE, dedicata tranzactiilor si comunitatii pietelor de capital, si THE SUSTAINABILITY CHALLENGE, eveniment dedicat impactului politicilor de sustenabilitate asupra mediului de afaceri. Din 2024, in portofoliul de evenimente al MIRSANU.RO a intrat si MIRSANU INVESTORS SUMMIT – un eveniment anual dedicat diferitelor categorii de investitori corporativi.

 

Sursa foto: MIRSANU.RO.

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

“Cred ca grupul a depasit 2 mld. Euro investite in Romania, dar ce este foarte important este ca din acest moment analizele se fac la nivel de regiune. Deci proiectele concureaza – ca e un proiect din Croatia, Italia, Grecia, Bulgaria sau Romania, el ajunge pe masa aceleiasi echipe de strategie, este supus aceleiasi analize si in final se decide o lista de prioritati”, a declarat Valeriu Binig, Strategy Principal in cadrul PPC Group, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Grupul elen de energie Public Power Corporation (PPC) a intrat pe piata din Romania in 2023 dupa finalizarea achizitiei operatiunilor locale ale grupului italian Enel la o valoare de intreprindere de 1,9 mld. Euro, respectiv dupa plata unui pret total de achizitie de 1,24 mld. Euro, fiind cea mai mare tranzactie M&A din ultimii ani din Romania. Ulterior, in octombrie 2023, PPC a cumparat pachetele minoritare detinute de Fondul Proprietatea in fostele operatiuni ale Enel pentru un pret total de circa 650 mil. RON (circa 130 mil. Euro). Pipeline-ul de achizitii PPC in Romania a crescut considerabil dupa finalizarea recenta a achizitiei portofoliului de energie regenerabila de 629 MW al Evryo Group vandut de catre investitorul financiar global Macquarie Asset Management la o valoare de intreprindere de circa 700 mil. Euro.

“Pana in 2027, grupul planuieste sa investeasca 10 mld. Euro peste 6300 MW  in capacitati regenerabile si inca vreo 1800 MW in capacitate noi de tip pump hydro, pickers. Cum spuneam 6300 MW in pregatire si acum toate proiectele sunt in concurenta, 10 mld. euro care vor fi investite in regiune, deci depinde numai de calitatea proiectelor, de evolutia mediului investitional din Romania, de rezultatele analizelor de la proiect la proiect pentru a vedea in final cat s-a investit aici sau in alta parte. Se lucreaza pe sinergii – cand merge solarul in Grecia, cand merge vantul in Romania, important este sa existe interconexiuni.  Dar nu mai este vorba despre o analiza la nivel de tara, ci de un model integrat regional. Practic, suntem in concurenta cu tarile din regiune”, a adaugat acesta.

“Cand s-a cumparat Enel Romania, s-a cumparat si cu un pipeline foarte serios. Daca imi aduc aminte au fost niste cifre de genul vreo 2,5 mld. Euro pe care intentiona sa le investeasca grupul Enel in Romania si pentru asta avea proiecte, aceste proiecte au fost cumparate de catre PPC”, a punctat Valeriu Binig.

“Dar apar elemente destul de delicate. Am evaluat la nivel de ACUE (Federatia Asociatiilor Conpaniilor de Utilitati din Energie) necesarul de investitii in retele de distributie la 11 mld. Euro pana in 2030. Distribuitorii impreuna investeau 0,4 mld. Euro pe an, mai venea ministerul cu niste Fond de modernizare, poate 2 mld. Euro pana in 2030, dar restul de unde sa vina? ACUE a transmis foarte clar mesajul – Daca ne dati o rata reglementata a rentabilitatii rezonabila, noi putem sa convingem si actionarii si finantatorii sa atragem impreuna mai multi bani in retelele de distributie”, semnaleaza reprezentantul PPC Group.

“Similar ne puteam astepta la niste M&A (achizitii) pe partea de furnizare, trading, dar e mai degraba <<distressed selling>> in conditiile in care fiecare client inseamna o pierdere pentru ca esti obligat sa vinzi la prêt plafonat si apoi stai cu anii dupa o compensare de la guvern, cine sa isi doreasca in aceste conditii sa intre pentru a prelua aceasta pierdere? Si inca nu stim daca dupa 1 aprilie 2025 aceasta schema va continua sau nu. Deci, iarasi in acest domeniu este foarte delicat”, sustine Valeriu Binig.

“Si atunci subsectorul care ramane sub lupa este cel care trebuie sa acopere deficitul regiunii, care este practic partea de productie. Si aici partea de autorizari si partea de <<grid connection>> (racordare la retea, n.r.) este absolut esentiala. Mai mult, regulile pietei de echilibrare care pot face pe anumiti jucatori bogati in 15 minute actioneaza si ele destul de intens mai ales in ceea ce priveste comportamentul investitorilor legat de productia din energii regenerabile”, a adaugat el.

“Asteptam niste clarificari, dar in acelasi timp pipeline-ul grupului evolueaza. Lista de prioritati este in permanenta reactualizata, dar exista un pipeline foarte serios mostenit din anii anteriori, la care se adauga acum si proiecte propuse de dezvoltatori si care participa impreuna la o selectie naturala. Dar efortul investitional va continua, ma astept ca in mare masura banii sa vina de la grup – equity group plus credit catre grup sau bonduri emise de grup. Grupul face un efort fundamental pentru a-si creste acceptanta pe pietele de green financing prin reducerea intensa a amprentei de carbon. Se pare ca grupul a devenit eligibil pentru finantare din partea Fondului Suveran al Norvegiei si se deschid alte cai pe care Enel le accesase in trecut, dar acum si PPC incepe sa joace in aceeasi liga”, sustine reprezentantul PPC Group.

Ce achizitii are in pipeline PPC Group in Romania?

“Este delicat un raspuns concret din partea unui grup listat. Fac niste comentarii generale. In momentul in care déjà ai un business de trading nu mai ai nevoie sa cumperi alti traderi. Iti dezvolti portofoliul de tranzactii. Similar pentru partea de furnizare. Nu ai nevoie sa cumperi belelele altuia, le ai pe ale tale déjà si ideea e cum treci prin furtuna asta recuperandu-ti niste bani si in acelasi timp asigurandu-ti pentru viitor un portofoliu de clienti. De cumparat distributie iarasi in conditiile in care rata de rentabilitate este cum este si cadrul de reglementare a fost construit cum a fost construit, speranta este ca poate se va intelege la un moment dat ca tranzitia energetica impune cele 11 mld. Euro si ca exista dreptul de a se schimba elemente din cadrul de reglementare pe perioada ciclului de reglementare. Dar asa cum arata acum, incerci sa supravietuiesti pe ce ti se impune. Deci ramane aceasta activitate concurentiala de producere de energie electrica unde v-am spus ce facem”, a spus Valeriu Binig.

“Piata de energie electrica a Europei se divide intr-o zona care este Europa de centru – vest, cu interconexiuni puternice, cu presiune concurentiala in sectorul pietei angro in special in domeniul productiei si piata de sud – est, care ajunge sa importe acum peste 6000 MW si care este conectata cu Ucraina si Moldova. Si in acest context, deocamdata se cer interconexiuni cu Europa centrala si de Vest. Eu acum mi-as pune problema daca eu as fi Europa centrala si de vest si ar trebui sa ma duc peste fermierii austrieci sa le spun trebuie sa va expropriez terenul ca sa fac o linie de interconexiune ca energia noastra ieftina din Europa centrala si de vest sa curga catre Europa de sud – est. Cat ar dura pana s-ar face?!  Nu cumva mai repede regiunea trebuie sa actioneze pentru a-si acoperi propriul necesar?! Se pare ca PPC actioneaza in aceasta directie militand in continuare pentru interconexiuni atat intraregiune, cat si interregiune”, a declarat reprezentantul grupului elen de energie.

“Practic conexiunile intre Ungaria si Slovacia, Austria sunt insuficiente pentru ceea ce trebuie sa intre in Europa de sud – est, deci trebuie in continuare o astfel de presiune, dar pe ansamblu trebuie sa ne asteptam si la o crestere a consumului. Este adevarat, nu suntem SUA, nu creste consumul centrelor de date pentru inteligenta artificiala lucru care sa duca la aparitia unor noi campioni ai burselor care investesc in nuclear pentru Google, Microsoft samd, dar ne asteptam in continuare sa apara vehiculele electrice”, a continuat acesta.

“Avem inca 4 milioane de oameni care se incalzesc cu lemne si care trebuie sa isi gaseasca o noua solutie si o parte din aceste solutii vor fi folosind energia electrica. Deci pe langa cei 6000 MW pe care ii importa regiunea la ora actuala o sa vina si aceasta crestere de consum, care este satisfacerea unei necesitati de baza a tuturor oamenilor din aceasta regiune”, explica Binig.

“Deci pe ansamblu vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Deocamdata pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa devina sub semnul intrebarii si atunci se prefera un corporate finance, atragerea de catre grupul – mama care are o anumita perceptie pe pietele de capital a banilor si apoi injectarea in proiecte cu speranta ca rezilienta de grup va aduce in final un rezultat financiar favorabil. Practic asa a fost facut initial si proiectul de la Cogealac Fantanele pe care grupul l-a cumparat anul trecut”, a punctat reprezentantul PPC Group.

“Si, bineinteles, vedem un <<turmoil>> (turbulenta) si o posibila ingerinta din partea schemelor de ajutor de stat. La ce ma refer? Cu totii ne-am dat seama ca ne trebuie resurse de flexibilitate. La nivelul Europei inca nu am definit corect ce inseamna flexibilitate. Din ce in ce mai mult lucram sa demonstram ca exista o anumita flexibilitate distribuita care trebuie categorisita si tratata altfel, dar in general incepem cu totii sa vorbim. Este un cuvant – cheie – flexibilitate. Si asta printre altele inseamna sa investim acum in baterii, dar mai nou toata lumea vorbeste despre pickers – capacitati pe gaza care sa fie pornite doar la varf si sa acopere doar varfurile de consum ale tarii”, afirma Valeriu Binig.

“Este déjà coada la ministerul energiei de investitori care doresc sa investeasca in astfel de capacitati. Dar daca in acest moment apar niste scheme,  practic, vom vedea o concurenta intre baterii si pickers. Si daca vin scheme de ajutor de stat pentru baterii, cei care ar vrea sa investeasca in pickers se intreaba care este <<business case-ul>>. Si asa devine din ce in ce mai greu sa studiezi piata de echilibrare, care este déjà obiectul unor interventii si licitatii, cotatii pe piata destul de ciudate. Este foarte greu sa iti faci un business case si cu atat mai mult sa convingi o banca”, sustine acesta.

“In final, accentuez asupra clasificarii rolurilor in lantul de valoare al unui proiect in domeniul producerii de energie”, a subliniat reprezentantul PPC Group.

“Mi-aduc aminte de anul 2006, l-am cunoscut pe dl. Muntmark, eram la RAEF, ne-a prezentat un astfel de proiect si noi l-am judecat prin prisma investitorului care face proiectul si il opereaza. Si ne-a venit un 10% IRR si am zis – <<Multumim. Nu.>> Dupa care ne-am prins ca, de fapt, businessul era asa – ia proiectul, investeste 35.000 Eur pe MW si vinde-l la 200.000 pe MW si faci banii de cateva ori. Si ne-am intors – <<Dl. Muntmark. – Baieti, sa fiti sanatosi am RWE la poarta, ati ratat trenul.>>”, a spus Valeriu Binig de la PPC.

“Aceasta stratificare ramane in continuare. E greu sa te astepti ca un investitor financiar va sti sa puna impreuna toate terenurile, sa obtina toate autorizatiile, racordarea la retea s.a.m.d.

Si atunci ramane in continuare aceasta specializare. La PPC suntem pregatiti pentru ambele roluri. Si avem si proiecte pe care le pregatim noi si cumparam proiecte la momentul in care prin departamentul de strategie descoperim ca avem un business case corect.”, a mai spus Valeriu Binig, Strategy Principal in cadrul PPC Group, la panelul M&A al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK RomaniaForvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea DatasiteAxFinaKapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025

 

Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance

 

Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari 

 

Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor

 

Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic

 

Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor

 

Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori

 

Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori

 

Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”

 

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro

 

Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech

 

Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare

 

Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani

 

Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert

 

Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs

 

Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele

 

Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”

 

Sursa foto: PPC.

Valeriu Binig, Strategy Principal at PPC Group, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024

Valeriu Binig, Strategy Principal at PPC Group, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024.

Valeriu Binig is a PhD engineer with over 38 years of experience. He is a former power plant operation engineer, researcher, lecturer, coordinator of EU assistance programs, consultant, top utility company executive and boards member.

Valeriu is a former Deputy CEO for Development (and member of the BoA) of RENEL/CONEL, former chairman of the BoA of Electrica, Termoelectrica, Romanian Energy Efficiency Fund and a former consultant for privatization and attraction of private funds in gas and electricity distribution and transmission, energy complexes (lignite and hard coal), nuclear power units, Tarnita-Lapustesti pumped storage hydropower plant, other power producers.

As Deloitte Corporate Finance Director has advised in renewable energy projects transactions. As EY Partner has led the assistance for the quantitative modelling for the National Energy Strategy in 2016 and has advised utility companies in Smart Transformation. He is a member of Eurelectric and EU DSO expert groups and an associated lecturer with the FABIZ Energy MBA program. Presently, Valeriu is Strategy Principal with the PPC group, after 5 years of heading the Regulatory&Antitrust Affairs of ENEL Romania and PPC Romania.

On December 5, 2024, MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

 

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:00 Lunch

15:00 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

 

The Event’s Partners are KRUK Romania, Forvis Mazars Romania and NNDKP. The Supporting Partners of this event are AxFinaKapital MindsDentons and Vetimex Capital.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

 

 

About MIRSANU.RO

MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media product consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media product exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 25 februarie 2015

ROMÂNIA

Statul vrea 300 mil. euro pentru Oltchim

INDUSTRIE. Planul de reorganizare a Oltchim va fi discutat de creditori în martie, suma recomandată de evaluatori pentru vânzarea combinatului din Râmnicu Vâlcea fiind de 307 milioane euro, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, care speră că tranzacţia va avea loc până la finele anului, scrie ZF.

MedLife a finalizat achiziţia a 55% din Centrul Medical Sama şi Ultratest din Craiova

SERVICII MEDICALE. Operatorul de servicii medicale private MedLife a anunţat că a finalizat achiziţia pachetului majoritar de de 55% din grupul de firme Centrul Medical SAMA şi Ultratest, unul dintre cei mai importanţi operatori medicali din sud-vestul României. Centrul Medical Sama şi Ultratest vor funcţiona sub brandul MedLife – Sama, așa cum a anunțat încă de pe 9 ianuarie jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Compania ungară Magyar Telekom cumpără operațiunile locale ale GTS pentru 42 mil. euro de la Deutsche Telekom

TELECOMUNICAȚII. Compania ungară Magyar Telekom a anunțat miercuri că achiziționează GTS Ungaria de la Deutsche Telekom pentru a-și întări poziția de piață în rândul clienților de afaceri, relatează portalul ungar Portfolio.hu.

Consiliul de administrație al MTel a aprobat încheierea unui contract de achiziție pentru 100% din acțiunile GTS Ungaria, pentru un preț de 42 mil. euro în numerar.

Budapesta a pus ochii pe distribuțiile de energie ale RWE din Ungaria

ENERGIE. Statul ungar intenționează să cumpere un pachet de 49% din acțiunile grupului de distribuție locală de energie Elmű-Émász Group aparținând grupului german de utilități RWE, potrivit cotidianului ungar Világgazdaság. Un anunț oficial în acest sens este iminent în zilele următoare.

Australienii de la Macquarie cumpără 15% dintr-o distribuție cehă de gaze de la RWE

GAZE. Un consorțiu de fonduri de investiții administrat de Macquarie a ajuns la un acord pentru a cumpăra un pachet suplimentar de 15% din cea mai mare distribuție de gaze din Cehia de la grupul german RWE, a anunțat Macquarie, conform publicației Prague Monitor. Tranzacția va ridica participația administrată de Macquarie la 49,96% din compania cehă.

Grecia nu-și va privatiza companiile din energie. Totuși, programul general de privatizare va continua

PRIVATIZARE. Grecia nu va merge mai departe cu privatizarea celei mai mari companii de utilități PPC sau a operatorului de transport ADMIE, a spus ministrul grec al energiei Panagiotis Lafazanis, în ciuda promisiunilor făcute creditorilor că vânzările începute nu vor fi oprite, informează Kathimerini.

Pentru un pachet de 66% din acțiunile ADMIE, era deja selectată o listă scurtă de potențiali cumpărători, printre care chinezii de la Grid Corporation of China și italienii de la Terna. Poziția cabinetului de la Atena exprimată în documentul trimis marți partenerilor europeni din Eurozonă spunea însă că privatizările încheiate nu vor fi întoarse din drum, iar cele începute vor continua cu respectarea legii și a regulilor de desfășurare a procesului. De cealaltă parte, ministrul german de finanțe a spus miercuri că guvernul grec nu poate decide singur să anuleze sau să întârzie programul de privatizare, adăugând că este prea mult să se vorbească despre un al treilea plan internațional de ajutor.

EUROPA

Șeful Immofinanz spune că prețul oferit de un miliardar rus pentru 15% din companie este ridicol

IMOBILIARE. Eduard Zehetner, directorul general al grupului austriac de investiții imobiliare Immofinanz, a spus că prețul în cadrul unei oferte potențiale venite din partea investitorului rus Boris Mints pentru un pachet de acțiuni în companie este ridicol.

Mints ar putea oferi 420 mil. euro, respectiv 2,5 euro pentru o acțiune, în vederea achiziției unui pachet de circa 15% din Immofinanz prin intermediul O1 Group Ltd și CA Immo, conform unei declarații făcute miercuri de reprezentanții companiei.
O1 deține 26% din acțiunile CA Immo.

Ball Corporation cumpără Rexam din Marea Britanie pentru 8,4 mld.dolari

BĂUTURI. Ball Corporation a confirmat astăzi oferta sa pentru achiziția Rexam din Marea Britanie într-o tranzacție evaluată la 8,4 mld. dolari în numerar și acțiuni, inclusiv asumarea datoriilor nete, conform unui anunț transmis astăzi bursei americane Nasdaq.

Carlyle cumpără grupul spaniol de alimentație Palacios de la ProA Capital

ALIMENTAȚIE. Managerul de fonduri cu capital de risc Carlyle cumpără grupul de alimentație publică Grupo Palacias de șa ProA Capital, conform publicației financiare spaniole Expansion.
Fondul de investiții spaniol, condus de Fernando Ortiz, se află în faza de dezinvestire și în ultimele luni a procedat la vânzarea mai multor participații.

Coreenii de la Lotte caută să preia un operator italian de magazine duty free de la familia Benetton pentru a deveni a doua firmă de profil din lume

DUTY FREE. Grupul sud – coreean Lotte Group face demersuri pentru o ofertă prin care să preia controlul World Duty Free SpA din Italia, mișcare ce ar ajuta coreenii să urce de pe poziția a patra în ierarhia globală de profila până pe cea de-a doua, notează The Korea Economic Daily.

Lotte a trimis la sfârșitul săptămânii trecute o scrisoare de intenție Consiliului de administrație al firmei italiene. Coreenii caută să cumpere un pachet de 50,01% din acțiuni care aparține Edizione Holdings, acționar controlat de familia italiană Benetton. Valoarea de piață a pachetului de control este estimată la 2.000 mld. woni (circa 1,6 mld. euro).

Familia Agnelli a scos la vânzare firma de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield pentru circa 2 mld. dolari

IMOBILIARE. Familia italiană Agnelli scoate la vânzare a treia companie de consultanță imobiliare Cushman & Wakefield Inc, au declarat surse familiare cu situația pentru Wall Street Journal. Vânzarea ar putea ajunge la 2 mld. dolari, conform Reuters.

Compania minieră Rio Tinto nu va fi preluată de rivalul Glencore

MINERIT. Compania minieră globală Rio Tinto Ltd nu va fi preluată de către rivalul său Glencore Plc pentru că nu are valoare pentru acționari o astfel de operațiune, iar autoritățile de reglementare nu vor lăsa acest lucru să se întâmple niciodată, a declarat Sam Walsh, directorul executiv al Rio Tinto, potrivit Reuters.

Germanii de la Hubert Buda vor să vândă un magazin online pentru animale domestice

MEDIA. Casa germană de editură Hubert Burda are în plan să-și vândă pachetul de 30% din acțiunile magazinului online de mâncare pentru animale domestice Zooplus AG în următorii doi – trei ani, a declarat șeful diviziei digitale a Burda pentru Reuters.

Olandezii au primit aprobarea ucrainenilor pentru preluarea Nutreco

ALIMENTAȚIE PENTRU ANIMALE. Olandezii de la SHV Holdings au spus că au primit aprobarea din partea autorităților ucrainece de reglementare pentru preluarea de 3,18 mld. euro a producătorului de mâncare pentru animale Nutreco NV, fiind depășită astfel ultima barieră majoră din calea achiziției, informează Reuters.

ASIA

Fondurile sud – coreene de investiții vor să preia Asiana Airlines

AVIAȚIE. Fondurile sud – coreene de investiții MBK Partners și IMM și-au exprimat interesul pentru a cumpăra pachetul de control în firma – mamă a operatorului aerian de transport Asiana Airlines Inc, afirmă surse în cunoștință de cauză cu discuțiile, conform Reuters.

Bătălie pe piața sud – coreeană pentru achiziția unei firme de construcții evaluate la jumătate de miliard de dolari

CONSTRUCȚII. Firma de construcții Hoban Construction Co și un fond de investiții condus de firma de brokeraj IBK Securities Co au spus separat că au înaintat scrisori de interes pentru a cumpăra un pachet de 57,5% din firma de construcții Kumho Industrial Co Ltd, care are o valoare bursieră de 469 mil. dolari, scrie Reuters.

AMERICA DE NORD

Tranzacție de 3 mld. dolari eșuată a unui fond de investiții

COMERȚ. Managerul de fonduri de investiții Sycamore Partners a abandonat încercările de a cumpăra lanțul de magazine Chico al FAS inc după ce a eșuat în eforturile de a-și asigura finanțarea în termeni acceptabili, relatează Wall Street Journal care citează o sursă familiară cu situația. Sycamore încercase să atragă o finanțare pentru acoperirea tranzacției estimate la circa 3 mld. dolari.

AMERICA CENTRALĂ ȘI DE SUD

Fondul suveran de investiții din Qatar privește la o achiziție în Brazilia

AGRICULTURĂ. Hassad Food, divizia de investiții în agricultură a fondului suveran din Qatar, spune că se uită la posibile achiziții de active pe piața de zahăr și de ferme de carne de pasăre din Brazilia, în condițiile în care problemele structurale în aceste sectoare a creat oportunități, notează Reuters.