“La sfarsitul lui 2026, PPC isi propune ca in Romania sa aiba 2,6 GW instalati in capacitati de productie. Deci, practic, PPC isi vede de planul strategic care a fost anuntat investitorilor si atragand finantare prin ratingul foarte bun al grupului, atrage finantarea la nivel de grup si apoi finanteaza proiectele care sunt cele mai atractive”, a declarat Valeriu Binig, Strategy Principal in cadrul grupului elen PPC, unul dintre investitorii strategici majori de pe piata de energie din Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
“Proiectul grupului din Macedonia de Vest este ceva foarte spectaculos, in care centrale pe lignit sunt inchise si inlocuite cu centrale cu acumulare prin pompaj, cu parcuri fotovoltaice si cu un centru de date pentru hyperscaleri. Cred ca este un model care ar putea fi analizat si la nivelul Romaniei. Dar foarte importanta este această sinergie intre tari si acest model integrat pe verticala”, a punctat Valeriu Binig.
Ce criterii trebuie sa bifeze proiectele de investitii din Romania pentru a deveni eligibile la nivelul grupului in concurenta cu alte piete din regiune?
“In principiu, PPC are un model matematic si financiar pe baza caruia se face un plan strategic. Si niciun proiect nu este acceptat daca nu este compatibil cu cerintele acelui plan strategic. Fiecare proiect este introdus in acel model intern, rulat, si daca prezinta rezultate interesante nu doar pentru divizia care il propune, ci pentru grup, atunci el este acceptat si promovat. De asemenea, dupa cum se vede, exista si modelul de a cumpara proiecte <<ready to build>> (la stadiul gata de construit, n.r.) si nu neaparat de a risipi resursele grupului in aceasta parte de dezvoltare, care este destul de riscanta si solicita foarte multe resurse logistice, contabile, tehnice, juridice s.a.m.d. Si atunci exista dezvoltatori profesionisti cu care exista niste relatii traditionale, uneori exista contracte – cadru, si la momentul la care un astfel de proiect este propus de un astfel de dezvoltator, el este introdus in <<malaxor>>, procesat si este validat sau nu”, a raspuns reprezentantul grupului elen, care a investit circa 3 mld. Euro de la intrarea sa pe piata din Romania in urma cu doi ani.
“Ne uitam la multe tari din regiune, dar principala tinta a investitiilor este Grecia, unde este un numar de clienti mult mai mare, este si tara de origine. Deci cele mai mari investitii se fac in Grecia, dupa care vine Romania”, a subliniat Valeriu Binig.
Cum se uita investitorii strategici la piata de energie din Europa si din regiune?
“Sa incepem cu Europa. Tot spunem ca electrificam, ca va creste consumul de energie electrica si cu toate astea nu prea se intampla. Si ne uitam la <<drivere>> (motoare). Care sunt motoarele de crestere? Si pana acum s-a considerat ca electrificarea proceselor industriale, electrificarea transportului si electrificarea incalzirii si a racirii vor fi principalii factori motori pentru aceasta crestere”, a spus reprezentantul grupului PPC.
“Acum vedem ca pompele de caldura sunt inca o investitie mai mare decat sisteme de incalzire traditionale. De asemenea, apar multe cerinte tehnice legate de participarea la sistemul electroenergetic. Vehiculele electrice au si ele anumite probleme si prolifereaza mai mult vehicule hibride, insa nu vedem cresterea aia fantastica de consum de energie electrica in transporturi”, a adaugat acesta.
“Electrificarea proceselor industriale nu se face peste noapte pentru ca sunt niste business-uri care merg si care produc, care fac venit si profit, si nu poti sa decizi a doua zi <<Gata, opresc pentru a schimba procesul tehnologic>>. Iar lucrurile astea se fac la anumite momente in timp si atunci nu exista un flux continuu de electrificare. Si atunci sperantele mari raman centrele de date, in conditiile in care in SUA odata cu dezvoltarea inteligentei artificiale, nu mai exista centrale nucleare disponibile si se folosesc toate sursele care sunt puse in functiune”, a precizat Valeriu Binig.
“Dar intrebarea este daca Europa va gazdui cu adevarat centre de date hyperscaler si aici discutia este legata de dialogul transatlantic privind protectia datelor personale si vom vedea in final daca Meta si alte companii vor dezvolta centre puternice de date in Europa pentru a procesa datele europenilor sau europenii vor fi suficient de multumiti cu securitatea datelor din SUA si vor lasa ca datele lor sa tranziteze catre SUA”, a continuat acesta.
“Ultima gaselnita pe care am vazut-o la ultimul summit Eurelectric a fost <<Ce-ar fi sa facem centre de date in Golf?>>. Dar asta a fost inainte sa fie atacat Iranul pentru ca, practic, un ping (timpul de transfer intre computer si server, n.r.) din Dubai pana in Europa ar fi durat mai putin de o milisecunda si s-ar fi putut, tehnologic vorbind, dezvolta acele centre de date in Golf pentru a deservi Europa. Deci, ne uitam in continuare care sunt driverii”, a detaliat Valeriu Binig, care face parte din echipa de strategie a grupului elen de talie regionala.
“Acum sa venim catre regiune. Regiunea importa la varf 6.000 MW. Cunoasteti discutiile despre interconectarile Austria – Slovacia si Austria – Ungaria. Cerem mai multe interconectari pentru a avea acces la energia mai ieftina din Europa Centrala. Bineinteles, Europa Centrala se intreaba ce se intampla daca energia mea mai ieftina pleaca spre Europa de Sud – Est si imi vine niste energie mai scumpa de acolo. Statistica arata ca in Europa o linie de interconectare noua se face in medie in 17 ani”, afirma Binig.
“Si atunci intrebarea este daca aceste interconectari sunt cu adevarat solutia sau, pur si simplu, regiunea trebuie sa investeasca puternic in capacitate de producere de energie, lasand la o parte discutia despre ceea ce se va intampla in Ucraina. Romania importa la varf 3.000 MW din astia 6.000 MW (la nivel de regiune, n.r.) si atunci, bineinteles, se pune in continuare problema – ne asteptam la interconectari sau trebuie sa existe investitii in astfel de capacitati noi”, a semnalat expertul PPC.
La ce active se uita investitorii strategici de pe piata de energie
“Toata lumea investeste azi in fotovoltaice, dar incepem sa ne uitam la o statistica ce se numeste <<capture rate>>. Aceasta este, practic, raportul intre venitul mediu facut de un producator in fotovoltaice si pretul mediu care se poate realiza pe piata spot. Iar acest capture rate scade dramatic nu numai in Romania, ci si in Germania”, explica Valeriu Binig.
“Foarte surprinzator initial, graficul acestui capture rate din Germania este foarte asemanator cu cel de capture rate din Romania, dar asta este demonstrat de catre un studiu al ACER (Agenția UE pentru Cooperarea Autoritatilor de Reglementare din Domeniul Energiei), care arata ca exista o corelare incredibila 0,86 factor de corelatie intre productiile potentiale de energie solara si productiile din diverse regiuni ale Europei. In timp ce vantul nu are o astfel de corelare – deci factorul de corelare este undeva la 0,34 – la energia solara, factorul de corelare intre diverse regiuni ajunge la 0,86, ceea ce inseamna ca atunci cand Germania isi canibalizeaza productia, si Romania isi canibalizeaza productia”, sustine acesta.
“Si atunci deja investitorii incep sa isi puna o intrebare – continuam sa investim in fotovoltaice sau ne uitam la altceva? Atunci normal ca <<new kid on the block>> (noul copil din cartier, n.r.) in aceste conditii este stocarea si aici descoperim doua tipuri concurente de investitii in stocare”, afirma Binig.
“La ora actuala, si in Romania, si in alte tari, există valori foarte mari ale dezechilibrelor care aduc practic si aceasta <<capture rate>> subunitara, penalitati foarte mari la veniturile producatorilor din energii regenerabile si, in aceste conditii, cine investeste acum in asa – numitele <<standalone batteries>> (baterii independente, n.r.) poate sa faca niste bani frumosi. Acum intrebarea este cat timp aceste baterii standalone vor face acesti bani frumosi?!”, a adaugat acesta.
“Pentru ca, intre timp, posesorii de parcuri din energie regenerabila isi pun si ei problema cum isi reduc aceste dezechilibre pentru a nu mai plati aceste sume exorbitante si solutia pe care o vad e tot in stocare, dar in asa – numita collocated batteries hybrid (baterii hibrid colocate) in sensul ca ele se pot pune in spatele contorului producatorului din surse regenerabile. Si deci se pune problema: daca producatorii isi instaleaza propriile baterii si isi vor reduce penalitatile din dezechilibre, din ce vor mai trai bateriile standalone (independente)? Si atunci este un pariu pe care il pun cei cu bateriile standalone sa faca suficienti bani pana ce dezechilibrele astea se vor mai reduce”, a continuat reprezentantul grupului PPC.
“Investitorii strategici in Romania se uita la aceste doua clase de active – baterii standalone (independente) si baterii collocated (colocate, n.r.).”, a punctat Valeriu Binig.
“Cand vorbim despre randamente, vorbim daca bateria standalone poate sa scoata banii in 2 ani pentru ca problema este diferenta de timp de autorizare intre standalone, care stau foarte aproape de niste statii electrice, dar nu au nicio problema de racordare la retea si autorizare, si bateriile collocated, care trebuie sa fie instalate in niste capacitati care au fost deja racordate la retea. Si deci aceste <<collocated>> vor avea o intarziere si, practic, asta este problema cat vor intarzia collocated pana vor canibaliza capacitatile standalone. Si de aici se pune problema daca randamentul acestor standalone va fi suficient pentru a le permite recuperarea pana ce vor veni bateriile collocated”, explica expertul PPC.
“In acelasi timp acum se poarta o discutie legata de capacitatea bateriilor, daca ar trebui sa fie 2 ore sau 4 ore si se fac analize. Romania este plina acum de analisti care fac astfel de modele pentru a le spune investitorilor in ce fel de baterii trebuie sa investeasca. Si, de asemenea, ce s-a intamplat in Spania, ne invata ca ar trebui sa apara o noua piata si o noua sursa de venituri, care este piata de inertie. Acum mergand mai departe, foarte important pentru un investitor strategic este daca reuseste sa aplice un model integrat, adica daca reuseste sa vanda din productia parcului sau de generare catre furnizorul de energie astfel incat sa asigure in conditii comerciale, in conditii de preturi de transfer o anumita predictibilitate a costurilor si a veniturilor”, a continuat acesta.
“Asta justifica continuarea politicii de investitii a grupului PPC in capacitati de generare pentru ca exista inca un deficit intre cat iti genereaza si cat poate sa vanda pe piata. Si nu e vorba despre vanzarea pe o anumita piata nationala, ci este vorba despre o prezenta regionala astfel incat sa se poata folosi niste sinergii”, a mai spus Valeriu Binig, Strategy Principal in cadrul grupului elen PPC, la panelul Investitori strategici si antreprenori din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.
CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est
Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica
Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”
Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti
Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive
Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”
Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II
Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro
René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”
Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare
Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania
Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage
William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei
Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii
Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici
Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida
Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity
Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania
Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania
Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage
Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

