Arhive etichete: entrepreneurship

Sursa: MIRSANU.RO.

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

“Noi avem un mix de 4 mari surse de finantare – cea mai mare este finantarea bancara, si aici includ si IFI-urile (institutiile financiare internationale), care au fost alaturi de noi in ultimii 8 ani. Cred ca am inceput cu EBRD si ulterior am mai facut imprumut bilateral cu EIB. Si aceste imprumuturi bilaterale sunt posibile in continuare, adica nu sunt excluse de acest sindicat. Apoi lucram cu institutiile de leasing financiar care sunt in general tot bancare si ne aduc din nou produse complementare fata de ceea ce putem finanta cu bancile in zona noastra de activitate rent – a – car. Avem emisiuni pe piata de capital – au fost trei pana acum – prima s-a inchis, doua sunt active – una de 48 mil. Euro si una de 30 mil. Euro, iar ambele sunt de tip SLB (sustainable linked bond), deci o finantare verde cu obiective de sustenabilitate”, a declarat Dan Stefan, Cofondator al Autonom, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Si a patra sursa din mixul nostru de finantare este equity (capital propriu) pentru ca noi suntem tot timpul o companie care am capitalizat, nu am platit niciodata dividende din compania principala, am preferat sa capitalizam ca sa putem creste equity ratio (rata capitalurilor propria). Credem ca este un mix corect. Mai folosim si alte instrumente, desigur, de finantare, de hedging, dar aceste 4 mari categorii sunt potrivite pentru noi”, a spus Dan Stefan.

“Mixul de finantare se schimba din nou, o sa fie in evolutie, de asta fac o poza la nivelul anului asta sau la jumatatea anului: avem cam peste 40% bancar, cam peste 20% leasing, cam spre 30% obligatiunile si restul equity (capital propriu) sa zicem, mai mult sau mai putin. In general, cam imparteam traditional pana anul trecut o treime – o treime – o treime daca vorbim de finantarile externe, nu de capitalul propriu. Acum, evident ponderea bancilor creste.”, a punctat cofondatorul Autonom.

“Folosim instrumente de hedging pe dobanda care au fost foarte interesante in ultimii ani. Si pe risc valutar ne-am tot gandit daca sa folosim. Noi suntem natural hedgiuiti impotriva riscului valutar pentru ca avem si costuri si venituri in euro preponderent si credit, insa anul acesta a fost un pic deranjanta pentru noi devalorizarea (cursului de schimb, n.r.) pentru ca a trebuit sa marcam o pierdere pur contabila pe termen scurt. Avand datoriile in euro, contabilitatea romaneasca mai ales pe partea fiscala spune ca trebuie sa marchezi pierdere din diferentele de curs valutar asa ca orice miscare a cursului ne afecteaza pe termen scurt. Evident ca o recuperam dupa aceea pentru ca veniturile sunt in euro, le vom recupera, este un <<non cash loss>>, insa contabil trebuie sa o marcam”, a nuantat acesta.

“Si de asta pe prima jumatate a anului, teoretic contabil s-a evaporat tot profitul din cauza asta. Il recuperam si se va vedea la finalul anului”, a adaugat Dan Stefan.

Autonom Services, principala companie din grupul de firme Autonom, a anuntat pe 25 noiembrie contractarea unei finantari bancare sindicalizate de pana la 300 mil. Euro cu optiune de majorare pana la 350 mil. Euro cu componenta de sustenabilitate de la un sindicat de banci din care au facut parte Banca Transilvania, BRD – Groupe Societe Generale, ING Bank Romania, UniCredit Bank Romania, Raiffeisen Bank Romania, Exim Banca Romaneasca, Intesa Sanpaolo Romania S.A. si Garanti Bank Romania, cu BCR in rol de agent si agent de garantie.

Imprumutul sindicalizat contractat recent de catre Autonom este una dintre cele mai mari finantari bancare semnate de catre o companie antreprenoriala locala.

“Este finantare noua destul de multa, dar si este si refinantare. Deci, practic, acest consortiu bancar care a facut posibila aceasta finantare, acest credit sindicalizat – este vorba de banci cu care lucram deja – foarte putine au ramas pe dinafara, cam de asta au si fost asa de multe. Pentru ca noi am construit in timp aproape 20 de ani o relatie excelenta cu partenerii nostri de finantare, care a crescut sustenabil de la an la an, cu doua cifre. Asa cum creste si business-ul, normal cresc si activele, creste si relatia cu finantatorii. Si si-au dorit sa fie acolo”, a comentat Dan Stefan tranzactia de finantare parafata de catre Autonom.

“A fost intr-adevar suprasubscris, a fost interesul mare. Nu a fost usor sa multumim pe toata lumea si tot timpul – va dati seama ca intr-un proces complex, exista tensiuni si emotii pana la final, dar cred ca a iesit foarte bine pentru toata lumea. Am avut 5 agenti – iarasi ceva foarte atipic – fiecare a avut cate un rol important ori pe partea de agent de coordonare, de subscriere, de ESG, si drept dovada au reusit sa lucreze bine impreuna. Ce a mai contat a fost ca am lucrat ca de fiecare data cu consultanti nu doar pe partea de asistenta juridica, ci si pe produs pentru ca era ceva destul de nou pentru noi”, a adaugat acesta.

“Ce mai este important despre acest credit este ca are doua componente – o componenta de 250 mil. Euro care e un credit pentru refinantare si finantarea activitatii curente in special activele pe care le cumparam – atat masini, cat si echipamente pe care le inchiriem mai departe, dar si o componenta de 50 mil. Euro care este pentru activitatea generala, ceea ce inseamna o flexibilitate mai mare si este negarantat”, a detaliat cofondatorul Autonom.

“Impactul a fost inclusiv asupra costurilor, dar credem noi ca mai important de costuri este ca ne-a adus o flexibilitate. Este un produs care ni se potriveste pentru ceea ce facem noi, noi finantam mult si daca continuam sa crestem o sa finantam si mai mult si practic, ne securizeaza relatia cu finantatorii si cu piata. Evident ca flexibilitatea este foarte importanta pentru noi pentru ca noi nu facem niciodata business doar de dragul de a-l face, doar pentru ca ne-am luat un angajament si ca trebuie sa crestem cu atat anul asta. Preferam sa crestem cu doua cifre, asta am reusit sa facem an de an, iar media este semnificativ peste acest nivel. Asta este tinta noastra in continuare, dar daca vom considera ca cresterea nu este sustenabila la nivelul respectiv, o sa crestem mai incet sau poate o sa scadem. Nu stiu, nu cred ca e cazul, dar vom vedea”, a semnalat Dan Stefan.

“Ce vreau sa mai subliniez aici este componenta ESG, care a fost prezenta si in aceasta tranzactie si cam in toate tranzactiile mari pe care le-am facut in ultimii ani, inclusiv in cele de pe piata de capital. Este foarte importantă si pentru noi pentru ca avem un raport si o strategie foarte coerenta de sustenabilitate. Dar cred ca e importanta si pentru finantatori pentru ca bancile si institutiile financiare au obiective de a face mai multe finantari din aceasta categorie ESG si preponderent este real estate. Asa ca este o gura de oxigen ( breath of fresh air, lb. eng.) sa poti sa mai finantezi si altceva in peisajul acesta”, a nuantat antreprenorul.

 

Cand ar putea veni Autonom cu IPO pe bursa

“Raspunsul este foarte simplu si pragmatic si neemotional pentru ca noi nu avem vreun atasament din asta foarte emotional ca trebuie neaparat sa detinem 100% din toate companiile in care suntem implicati. Dealtfel nici nu este adevarat, avem procente peste 10% in companii in care ne implicam, uneori majoritare, uneori nu, altele sunt listate. Autonom este compania cea mai mare din grup si este o companie de interes public datorita emisiunilor de obligatiuni pe piata principala. Deci, ne comportam oarecum din multe puncte de vedere ca o companie listata pe partea de raportare. Tehnic este destul de simplu pentru noi sa ne listam, dar raspunsul pragmatic este legat de sincronizarea momentului (timing) si de modul cum se potriveste cu strategia noastra (strategy fit), atat cu strategia financiara, cat si cu alte strategii”, a subliniat Dan Stefan.

“Cand vom simti in urmatorii ani – mai putini sau mai multi pentru ca inca nu stim raspunsul la aceasta intrebare – ca trebuie sa facem acest pas, si anume sa atragem mai mult capital (equity) in companie, o vom face. De ce am avea nevoie de acel capital? Pentru ca pana acum ne-am descurcat cu recapitalizarea, dar ar fi pentru doua surse – o data pentru ca sa sustinem cresterea companiei pe ceea ce face ea, inclusiv anumite M&A-uri – si astea se pot oricand intampla si am mai facut din astea, chiar doua mari si de succes pana acum – si a doua este ca sa putem face un fel de cash out (incasare de bani din vanzarea de actiuni), care nu ar fi un cash out personal catre actionari, ci ar fi un cash out catre holding, care sa poata sa investeasca in alte domenii in care investim”, a detaliat antreprenorul Autonom.

“Pentru ca noi am investit si avem doua holdinguri acum. Exista si Autonom International care este holdingul ce detine companiile mari, inclusiv Autonom Services – compania cea mare, dar sunt 10 companii acolo si cam toate sunt cu cifre de afaceri de peste 5 mil. Euro acolo, au  profitabilitate buna, dar mai avem un al doilea holding, care pana la urma a devenit o platforma de corporate venture capital (CVC). Acolo avem trei teze de investitii si pentru asta este nevoie de capital”, explica Dan Stefan.

“Pana acum ne-am descurcat, n-au fost sume foarte mari investite, dar evident, ca pe masura ce profesionalizezi si cresc tintele si apetitul, normal ca iti trebuie si surse mai mari. Acest CVC are 3 teze de investitii, toate incearca cumva sa stea intr-o zona de CVC, si asta este o componenta a tezei, dar sunt 3 categorii de investitii”, afirma acesta.

“Sunt investitii de tip LP (limited partner, partener cu raspundere limitata), si astea sunt cele mai putin importante ca marime si suntem prezenti in 5 fonduri de venture capital in general, dar cu niste tichete destul de mici ideea fiind sa fim alaturi de ei si sa putem sa co-investim, sa ne ajutam reciproc pentru ca suntem complementari in industriile noastre. Suntem prezenti in 3 verticale – mobilitate, finantari alternative si servicii in asigurari.”, a continuat cofondatorul grupului Autonom.

“A doua teza este cea de startup, adica am pornit companii noi si preferam sa le pornim pe acest holding de tip CVC pana cresc mai mari si, eventual, they graduate pe cel mai mare. Iar a treia teza si cea mai prezenta este de tip scale up, in care investim in niste companii in crestere”, a adaugat acesta.

“Chiar este o foarte mare lipsa si apropo de industria noastra de finantari si equity ea este minunata, insa e aproape absenta. La ce ma refer? Daca ne comparam cu Polonia si chiar pe sectoare cu traditie la noi in care exista solutii suntem foarte mici si foarte la inceput ceea ce inseamna o gramada de oportunitati. Probabil ca zona de finantari bancare este cea in care suntem cei mai dezvoltati, dar si acolo daca ne uitam un pic la rata de penetrare si care e ordinea si finantarile corporatiste pe ce loc sunt in clasament…”, a nuantat Dan Stefan.

“Raspunsul meu a fost si despre listare, care probabil ca se va intampla la un moment dat cand vom simti ca financiar este strategia cea mai buna”, a precizat cofondatorul Autonom.

Este obligatoriu IPO-ul Autonom ca pas in strategia grupului?

“Cea mai mare companie din lume din domeniul mobilitatii daca vorbim la un sector de mobilitate important – inchierieri de masini si alte solutii de genul asta – este o companie din America care se numeste Enterprise si care este o companie privata din ultimii 70 de ani si este lider global”, a raspuns Dan Stefan cu trimitere catre Enterprise Mobility, o corporatie privata americana cu venituri anuale de 39 mld. USD in anul fiscal 2025.

“Evident ca ajuta infuzia de equity (capital) si poti sa cresti mai repede si nu e vorba doar de capital, este vorba si de vizibilitate, guvernanta si toate lucrurile frumoase cu care vine o listare la pachet”,a concluzionat Dan Stefan.

 

Cum va arata viitorul grupului de firme Autonom

“Credem ca o mare parte din succesiunea Autonom se intampla deja prin management. Noi nu suntem foarte implicati, operational aproape deloc, executiv destul de putin. Deci, credem ca asta se intampla natural si bine si profesionist”, afirma cofondatorul grupului Autonom.

“Viziunea pe termen lung?! Noi avem o viziune, credem ca pe termen foarte lung, dar nu este atat de legata de domeniile de activitate si structura companiilor si niste tinte financiare. Este o viziune mai mult despre in ce credem noi, despre cum, despre de ce, despre impact”, explica Dan Stefan.

“Raspunsul care risca sa surprinda este tot o componenta de termen lung si anume este faptul ca noi incercam sa cream niste structuri extrem de agile si de eficiente operational si in care chiar si elementul strategic poate fi foarte repede adaptat. Pentru ca eu cred ca o mare parte din ce folosim noi astazi – viziuni, planificare strategica, lucruri, management se bazeaza pe un viitor predictibil, iar viitorul nostru este tot mai putin predictibil chiar si pe un orizont de termen scurt, nu mai vorbesc de termen lung. Si de asta cautam structuri foarte flexibile”, a subliniat Dan Stefan care este strategia grupului antreprenorial al carui cofondator este.

“Cautam sa ne minimizam dependentele, sa avem dependente sanatoase de finantatori, de clienti, de furnizori, de oameni, de tehnologii, de tot felul de lucruri ca sunt multe tipuri de dependente. Sa le folosim intr-un mod smart, sa ne uitam la risk management”, a adaugat acesta.

“Si apropo de filosofie, suntem o firma de familie, o firma privata in care, probabil, controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei (Return on investment) intr-un mod poate diferit fata de ce face un investitor profesionist, care vrea sa maximizeze randamentul capitalului investit, uneori poate chiar in detrimentul termenului lung”, a mai spus Dan Stefan, cofondator al grupului Autonom, la panelul Finantarea companiilor in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.

 

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

 

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

 

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

 

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

 

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

 

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

 

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

 

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

 

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

 

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

 

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

 

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

 

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

 

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

 

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

 

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

 

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

 

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”

 

mds 2025 main

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

Volumele de emisiuni de obligatiuni corporate de pe piata locala de capital si imprumuturile sindicalizate acordate de catre banci companiilor din Romania au ajuns la cote – record in 2025, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, a opta editie anuala a evenimentului organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Partenerilor de eveniment Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment, respectiv al unor Supporting Partners precum Okcredit si B2 Impact.

“Varful” atins de tranzactiile de contractare de finantare de datorii (debt) este confirmat inclusiv de catre EBRD – unul dintre finantatorii institutionali internationali majori ai economiei Romaniei, care a ajuns in acest an la un portofoliu total local – record de circa 900 mil. Euro si se apropie de borna de 1 mld. Euro, in care componenta de investitii de capital (equity) se situeaza sub media de 20% inregistrata la nivelul intregii institutii financiare internationale, potrivit Ramonei Dragomir, Principal Banker in cadrul EBRD.

Pe langa recordurile pozitive, inclusiv tranzactia M&A de vanzare a Regina Maria de catre investitorul regional de private equity MidEuropa catre fondurile globale de investitii CVC Capital Partners si Hellman & Friedman, piata din Romania a inregistrat si caderi spectaculoase, in contextul in care volumul de investitii de pe piata real estate se situeaza in acest an in jurul pragului de 500 mil. Euro, adica aproape la jumatate fata de media inregistrata in alti ani recenti.

Anul 2026 va fi “anul efectelor colaterale”, sustine Florian Libocor, economistul – sef al BRD Societe Generale, care se asteapta sa fie sub semnul deciziilor luate in 2025.

“Nu putem vorbi de ceea ce urmeaza fara sa stim ce s-a intamplat deja cu noi. Vizavi de anul viitor, este un an asupra caruia din punctul meu de vedere inca planeaza niste emotii si asta datorită faptului ca, in primul rand, multe decizii vor fi emotionale ca reactie la volatilitatea din piata. Pentru ca va exista. Dealtfel va urez un an bun pentru ca nu o sa fie calm”, a avertizat Florian Libocor, care semnaleaza ca economia globala si cea romaneasca sunt in faza unei policrize, adica a mai multor crize suprapuse, care genereaza la randul lor efecte in lant sau chiar suprapuse.

“PIB-ul va ramane intr-o zona pozitiva, dar subunitara, probabil crestere de 0,8% in momentul de fata, lucrurile se pot schimba chiar si maine. Inflatia probabil ca va cobori undeva inspre 5 – 6% intr-un scenariu – hai sa-i spunem central. (…) Ceea ce va conta in 2026 si in Romania si in rest nu va fi impulsul monetar, ci impulsul fiscal”, a adaugat economistul – sef al BRD Societe Generale. Potrivit estimarilor acestuia, dobanda-cheie ar putea fi redusa in 2026 cu 75 puncte de baza pana la 5,75%.

Statul roman si-a pregatit planurile de finantare suverana pentru 2026, in care o componenta importantă este refinantarea datoriilor existente.

“Veti vedea la momentul in care vom anunta programul de finantare ca nivelul finantarii de anul viitor este mai mare desi avem un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare. Adica ce am acumulat in anii anteriori”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct la Directia Generala de management a datoriei publice si a fluxurilor de trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.

“Daca anul acesta am imprumutat 16 mld. Euro prin emisiuni de euroobligatiuni, anul viitor estimam ca o sa fim undeva la 10 mld. Euro. Tot este o suma mare, dar trebuie sa ne uitam la trend si ceea ce putem noi sa executam in conditiile date”, a subliniat reprezentantul Trezoreriei Statului, care a precizat ca reducerea expunerii pe pietele internationale va fi facilitata de suprapunerea in 2026 a programelor de finantare PNRR si SAFE – primul pilon al planului Comisiei Europene „ReArm Europe Plan/Readiness 2030”, care propune mobilizarea a peste 800 mld. Euro sub forma de cheltuieli pentru aparare pentru statele membre ale UE.

Finantarea companiilor a ajuns la cote-record pe segmentul jucatorilor mari care acceseaza finantare bancara in format de imprumuturi sindicalizate.

“Impreuna cu echipa mea am facut o analiza si am constatat ca in 2024 si 2025 piata sindicalizarilor s-a cifrat undeva la 9 mld. Euro. Daca ne uitam putin ca in anii perioadei Covid si inceputul razboiului din Ucraina am avut o piata mai stagnanta, acum in 2024 – 2025 vorbim de niste cifre – record. Mai mult, din aceste 9 mld. euro, adica aproximativ 29 de tranzactii relevante probabil ca undeva in jur de jumatate au fost reprezentate de tranzactii comerciale – adica finantari de bilant mai mult, iar cealalta jumatate a fost impartita aproape in mod egal intre deal-uri de project finance, M&A si deal-uri de real estate”, a punctat Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

Si pe pietele de capital publice, atat emitentii de actiuni, cat si de obligatiuni care au testat in acest an cu tranzactii de succes investitorii de pe bursa au incredere ca trendul va continua.

“Bursa de Valori Bucuresti poate duce linistit cel putin 5 tranzactii de acest gen in fiecare an. Este clar ca bani in piata sunt si vorbeam mai devreme si despre depozitele populatiei care exista astazi in banci, vorbim de peste 50 mld. Euro – bani care stau in banci si au foarte putine mecanisme de a fi mutati catre investitii. Deci, gradul de economisire este din ce in ce mai mare si asta nu ne ajuta pe partea de finantare”, a declarat Radu Timis Jr., CEO al Cris-Tim Family Holding, companie care a realizat unicul IPO din 2025 de pe piata principala a bursei de la Bucuresti.

“Trebuie sa vedem, dar asta nu este o tema doar a noastra, a companiilor private, ci este nevoie de un parteneriat cu statul, cu mediul politic de a gasi metode de a dezvolta pietele de capital si de a gasi alte instrumente financiare care sa incurajeze investitiile in piata. E clar ca bursa si oamenii cauta in general companii bune, credibile, transparente, companii care stiu sa isi explice foarte bine planurile, companii care au capacitatea de a se scala si de a arata cum pot scala ceea ce fac. Si asta a fost dovedit la noi prin gradul de suprasubscriere a ofertei”, a adaugat reprezentantul companiei care a inregistrat cea mai mare listare locala initiata de familia fondatoare a unei afaceri antreprenoriale.

“Vedem in continuare ca piata este o oportunitate foarte buna pentru aceste genuri de emisiuni, fie ca sunt ele obligatiuni, fie ca sunt pe zona de equity. Ne asteptam, apropo de perspectivele pentru 2026. ca statul sa vina cu cateva proiecte pe piata de capital. Din perspectiva companiilor antreprenoriale sau private, sunt emitenti care se gandesc foarte atent la piata din Romania, iar principalul element de atractie pe langa, evident, capitalul care exista in piata locala si capacitatea pietei locale de a absorbi proiecte de acest gen sunt nevoile de expansiune, de finantare alternativa, de diversificare a portofoliului de pasiv (liabilities)”, estimeaza Vlad Pintilie,  Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners – parte a grupului financiar Banca Transilvania.

“Din perspectiva asta consideram ca piata va fi efervescenta si anul viitor, ne dorim sa aducem catre piata si emitenti noi, asta a fost una dintre caracteristicile acestui an in care au venit si cativa emitenti noi pe piata, nu doar aceasta parte de recurenta”, sustine Vlad Pintilie de la BT Capital Partners.

Una dintre companiile antreprenoriale mari care nu este listata pe bursa, Autonom, utilizeaza deja recurent insa ruta emisiunilor de obligatiuni corporative in mixul sau de finantare mai amplu.

“Noi avem un mix de 4 mari surse de finantare – cea mai mare este finantarea bancara, si aici includ si IFI-urile (institutiile financiare internationale), care au fost alaturi de noi in ultimii 8 ani – cred ca am inceput cu EBRD si ulterior am mai facut bilateral cu EIB. Si aceste bilaterale sunt posibile in continuare, adica nu sunt excluse de acest sindicat (sindicatul bancar care a acordat recent unul dintre cele mai mari imprumuturi sindicalizate catre Autonom – n.r.). Apoi lucram cu institutiile de leasing financiar, care sunt in general tot bancare, si ne aduc din nou produse complementare fata de ceea ce putem finanta cu bancile in zona noastra de activitate de rent – a – car. Avem emisiuni pe piata de capital – au fost 3 pana acum – prima s-a inchis, doua sunt inca active – una de 48 mil. Euro si una de 30 mil. Euro, ambele sunt de tip SLB, deci o finantare verde cu obiective de sustenabilitate. Si a patra sursa din mixul nostru de finantare este equity (capital propriu) pentru ca noi suntem tot timpul o companie care am capitalizat, nu am platit niciodata dividende din compania principala, am preferat sa capitalizam ca sa putem creste si  equity ratio (rata capitalurilor proprii)”, a detaliat Dan Stefan, cofondator al Autonom.

Pe segmentul finantarii directe cu capital (equity), investitorii de private equity activi pe piata din Romania, din care o mare parte au ridicat noi fonduri de investitii – inclusiv cu bani din PNRR – se asteapta la vremuri grele pe piata de M&A, chiar daca tendintele de consolidare din diferite sectoare fragmentate cum este si cazul sectorului de servicii medicale vor conduce catre noi achizitii.

“Exista tendinta de consolidare a pietei prin M&A. Noi avem o piata de 6 mld. Euro in care avem mii de jucatori, iar nr.1 si nr.2 sunt sub 10% cota de piata fiecare, deci asta ne asteapta in urmatorii ani. Credem ca asta este tendinta naturala a pietei si ca asta o sa vedem si in Romania in urmatorii 5 ani”, a subliniat Ana Maria Pascu, Director M&A in cadrul retelei Regina Maria, vanduta in acest an de catre investitorul de private equity Mid Europa catre fondurile globale CVC Capital Partners si Hellman & Friedman.

“Noi credem ca o sa vina vremuri grele. Credem ca 2026 si 2027 o sa fie ani grei. Multiplii au inceput sa scada, deci o sa fie piata grea. Nu-mi dau seama daca a cumparatorului sau a vanzatorului. Dar ce am vazut in ultimii ani nu mai arata asa”, a adaugat reprezentantul Regina Maria, unul dintre liderii pietei de servicii medicale din Romania si din Europa Centrala si de Est si unul dintre cei mai activi cumparatori de active din piata de profil.

“Desi din perspectiva cuiva care are capital semnificativ de pus in piata din Romania, in piata din regiune, m-as bucura sa vad ca intr-adevar evaluarile merg in jos, dar nu vad asta in momentul de fata si tot timpul ajungem la concluzia ca un <<subsample>> select de companii sunt extrem de reziliente pentru ca sunt rare si atunci in continuare asta da oportunitatea de a comanda un premium (plata unei prime de achizitie peste valoarea de piata a companiei, n.r.). Si eu cred ca va urma o perioada dificila. Pentru un investitor de private equity asta poate sa insemne si o oportunitate pana la urma si daca ne uitam la investitiile facute deja, o perioada dificila din punct de vedere macroeconomic creeaza oportunitati de M&A pentru ca, pana la urma prin definitie companiile sustinute de un sponsor financiar sunt bine capitalizate, in general disciplinate, in general cu o putere de executie buna”, a nuantat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al managerului de private equity Morphosis Capital.

Piata de M&A a fost polarizata catre tranzactiile de valori mari.

“ Anul 2025 mi s-a parut un an oarecum diferit fata de ultimii cativa ani. Mi s-a parut un an de rezilienta, dar si de exceptionalitate, prin revenirea mega-tranzactiilor, prin faptul ca unde piata asta se situeaza traditional intre 6 mld. Euro si aspira spre 7 mld. Euro, vad o crestere a tichetelor medii. Cred ca primele 10 tranzactii au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei catre tranzactii mari”, este de parere bancherul de investitii independent Ioana Filipescu Stamboli, Managing Director al firmei de consultanta Investment Advisory Partners.

“Vad o activitate intensificata pe zona domestica ceea ce este foarte bine. Inseamna ca ne-am maturizat si noi ca si piata si confirmam acest lucru prin tranzactii. Suntem dealtfel consolidat a doua piata in Europa Centrala si de Est (CEE) atat prin volum, cat si prin numar de tranzactii”, a adaugat Ioana Filipescu Stamboli, unul dintre cei mai proeminenti bancheri de investitii din Romania.

Investitorii de venture capital, inclusiv cei proaspat capitalizati prin intermediul noilor fonduri de investitii stranse, se uita ce trenduri vor seta in perioada urmatoare directia acestui ecosistem de investitii.

“Sunt niste nori pe cer despre valorile unor companii, care lucreaza la modele fundamentale de AI sau la companii care se uita la nivelul de infrastructura globala pentru AI. Si din cauza asta exista niste incertitudini despre unde se va duce intreg ecosistemul. Nu lucram cu o teza fixa, va trebui sa urmarim unde se duc lucrurile. Norocul nostru si al oricarui jucator care este in venture capital este ca suntem poate decuplati de Romania si de Europa centrala in etapele ulterioare ale vietii companiilor din portofoliu ceea ce inseamna ca ele se descurca. Ele vand propriile produse si evolueaza ca si <<growth>> (crestere, n.r.) in piete foarte mari, unde chiar se cauta lucrurile astea si nu exista dependente sau influente ca exista alegeri in Romania. Asta nu influenteaza in vreun fel consumul de produs de IT pentru ele”, a punctat Dan Mihaescu, Founding Partner al managerului de fonduri cu capital de risc GapMinder.

“Recent, am observat o schimbare completa de trend in sensul in care acum si nu stiu daca ei (managerii de fonduri de venture capital – n.r.) considera ca acest trend este generat de startup-uri sau de puterea pe care startup-urile o au in ziua de astazi, am observat insa o schimbare radicala in zona acelor  SAFE note-uri – conventii cu privire la majorarea ulterioara de capital, care sunt si reprezinta – si nu ma tem sa spun asta deschis – reprezinta niste tipuri de documente mult mai putin protective a investitorului sau a investitiei fata de imprumutul convertibil, care in cazul unei situatii dificile, avea mai multa putere. El e un imprumut la baza si un instrument care are in vedere un imprumut”, afirma Silviu Stratulat, Managing Partner al casei de avocatura Stratulat Albulescu.

Sectorul local de real estate a marcat in 2025 un “varf” istoric la nivelul tichetelor de finantare bancara, insa in acelasi timp a inregistrat o cadere a valorii tranzactiilor sub o medie a ultimilor ani.

“Noi avem o lichiditate in scadere in 2025 in mod vizibil. Suntem probabil in jur de 50 – 60% fata de media pe termen lung in Romania”, a semnalat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Care este pipeline-ul (volumul de tranzactii in pregatire – n.r.) cu care sectorul de real estate este la cumpana de trecere din 2025 in 2026? “Este semnificativ, cred ca este 700 – 800 mil. Euro, cam pe acolo. Ce este nesigur acum este ca tranzactiile au ajuns sa dureze mult mai mult. Pe de o parte sunt lucrurile inerente legate de negocieri, mai ales partea tehnica care a inceput sa dureze foarte mult in partea noastra de negociere, dar pe de alta parte sunt si reglementarile si cred ca cu totii ne lovim de ele – cum ar fi reglementarile de FDI (decizia de aprobare a unei investitii straine directe), avizul de la Consiliul Concurentei, unde dureaza destul de mult si per total noi am ajuns in punctul in care o tranzactie de la inceput pana la capat in medie dureaza cam 1 an si 3 luni. De asta nu stiu cat din acel pipeline de 700 mil. Euro va reusi sa fie finalizat in 2026”, sustine consultantul Mihai Patrulescu de la CBRE Romania.

 

  • Tendinte pe pietele Europei Centrale si de Est
  • Tendinte pe piata de M&A
  • Tendinte in finantarea companiilor
  • Tendinte pe pietele de capital
  • Tendinte in Private Equity & Venture Capital
  • Tendinte in real estate
  • Tendinte pe piata portofoliilor NPL & management al creantelor

 

 

Europa Centrala si de Est

“Suntem in continuare in top 3 in regiunea CEE. Noi in continuare suntem atractivi pentru investitori atat regionali – si vad asta in ceea ce fac in fiecare zi, primesc destul de multe cereri de interes pentru piata locala – si desigur si viceversa antreprenori romani au inceput sa se uite si in regiune. Vedem interes destul de mult pentru zona adriatica – vorbim de Croatia, Slovenia si viceversa – cei de acolo se uita destul de intens la noi”, a semnalat Leonard Pascu, Director M&A in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania, care deruleaza periodic un studiu alaturi de Mergermarket privind evolutiile pietei M&A din Europa Centrala si de Est.

“Suntem cam a treia piata M&A ca volum, ca valoare suntem locul 2 in regiune. In studiul nostru includem si Austria, ca si parte din regiune si atunci Austria oarecum ne devanseaza”, explica Leonard Pascu de la Forvis Mazars Romania.

“Return-urile (randamentele, n.r.) din Romania sunt dupa Polonia, al doilea cele mai de jos. Noi investim acum in Canada, in Spania. Practic, return-urile locale sunt sub Canada, sub Spania, adica ne convine mai mult sa mergem in Europa de Vest decat sa facem bani aici pe business-ul asta”, a punctat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania si din regiune, care adauga ca pentru un jucator de talie regionala ai nevoie de o masa critica.

“Pachete mici pe unsecured (portofolii negarantate, n.r.), care sunt piata generala, au trecut destule dintre ele pe 50% pret (raportat la valoarea nominala, n.r.), ceva ce in urma cu 10 ani era la un alt ordin de marime. Vorbeam atunci de 5 – 7 – 8%. Pe retail, da. Iar in Polonia sa zicem ca este 60%, in statele baltice tot un 50%, te-ai mutat in Grecia si este 12%, 10%, 9% (pretul de achizitie raportat la valoarea nominala a portofoliului, n.r.), te duci in Franta e 11%. Este clar ca in Romania functioneaza mai bine decat in alte parti”, sustine reprezentantul APS Holding.

Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers, a punctat care este principalul pol de capital regional.

“Cehia este cel mai mare exportator de capital din regiune. Au crescut prea mult pentru piata lor locala. Piata din Cehia nu era foarte mare ca si volum, anul asta au avut o crestere foarte mare, au reusit sa tranzactioneze in Cehia, au inceput sa iasa afara, Polonia este destinatia principala”, a spus Robert Miklo de la Colliers, care adauga ca investitorii cehi au o atractie puternica de a merge spre Europa de Vest.

“Din pacate, ecartul fata de Polonia nu se mai diminueaza, nu se mai inchide pentru ca noi alergam, dar polonezii alearga si mai bine. Si, in paralel, Europa de Vest a fost intr-o perioada mai turbulenta, se deschid oportunitati pentru capitalul central – european si atunci bineinteles daca faci un deal bun in Germania, te duci acolo”, a adaugat consultantul Colliers.

 

Fuziuni si achizitii (M&A)

“Vom cumpara probabil 3 proiecte din cele care cred ca sunt vreo 8 in total, cele pe care le avem acum in analiza. Unele sunt procese competitive, altele sunt negocieri bilaterale cu vanzatorul, tranzactii pe care ni le propunem tot in cursul anului 2026. Aici preturile pot sa fie foarte diferite pentru ca proiectele difera foarte mult de la resursa de vant pana la costul de conectare, data de conectare. Proiectele care se conecteaza dupa 2030 nu sunt in vizorul nostru. Daca ne-am uita si la ele, am mai pune 1 – 2 GW de analizat, dar prioritatea nr. 1 sunt proiectele care se conecteaza pana in 2030”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

Cum arata pipeline-ul de tranzactii OX2 Romania pe 2026, pe vanzare si pe cumparare? “La vanzare sunt 400 MW – doua proiecte, procesele sunt deja initiate. Si la achizitie, as zice undeva similar, 300 – 400 MW, insa depinde foarte mult de marimea proiectului”, a punctat Lacramioara Diaconu – Pintea, unul dintre executivii care a ocupat anterior pozitii in conducerea OMV Petrom si a altor companii mari de energie.

“Multe tranzactii au fost amanate, iar in ceea ce priveste piata de M&A este mai degraba o incetinire decat o accelerare. Si aici e important cum definesti piata de M&A pentru ca, din punctul meu de vedere, daca elimini de exemplu real estate si energia – si eu intotdeauna fac chestia asta – atunci probabil ca dintr-odata injumatatesti piata de M&A si daca mai scoti din asta si aceste megatranzactii care sunt companii care se vand cel mai probabil o singura data de-a lungul vietii lor, te trezesti ca e o piata de 2 mld. Euro sau ceva similar”, sustine Dan Farcasanu, Managing Partner al managerului regional de private equity Mozaik Investments.

Ne-am putea astepta ca dupa trecerea Regina Maria in portofoliul Mehilainen aflata sub controlul fondurilor globale de private equity CVC Capital Partners si Hellman & Friedman sa mareasca tichetul M&A si sa targeteze preluarea unor concurenti directi?

“Avand in vedere ca Mehilainen avea CVC (ca actionar, n.r.) si a adus Hellman & Friedman ca sa faca tranzactia asta (de preluare a Regina Maria), iti dai seama ce apetit au. S-au bagat miliarde de euro in Mehilainen, au mai făcut obligatiuni de 1 mld. Euro si toti banii astia sunt pentru dezvoltare”, a raspuns Ana Maria Pascu, Director M&A al Regina Maria. “Asa presupunem. Nu este exclus. O sa vedem cum arata piata in urmatoarea perioada”, a adaugat ea.

“Suntem undeva in jurul a 140 tranzactii mai mari si care sunt raportate in statistica”, a punctat Leonard Pascu, Director M&A al firmei de consultanta Forvis Mazars Romania, care a adaugat ca piata din Romania a inregistrat in acest an cu aproximativ 20% mai putine fuziuni si achizitii fata de anul anterior.

“Ca valoare, suntem in jur de 7 mld. Euro, dar inca nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie. Ne asteptam sa mai apara”, a adaugat consultantul Forvis Mazars Romania.

“La noi nu se vede o scadere pe real estate. Vedem suficiente operatiuni in domeniul asta. Nu proiecte imense, ci unele bine situate sau cel putin cu componenta mare de real estate. Vedem energie in continuare, vedem pentru ca sunt bani acolo zona de infrastructura si in zona de infrastructura, dar in plus si logistica si transport, vedem interes pentru ca Romania se misca intr-adevar. Sunt si bani aruncati, dar sunt multi bani investiti in zona de infrastructura prin urmare sunt tranzactii in pipeline de felul consultanta in domeniul infrastructurii, care e un gen de operatiune speciala pentru ca, spre pilda, un element nou sau nu foarte intalnit este verificarea intr-un due diligence a ceea ce inseamna experienta similara, adica acel portofoliu cu care te vei prezenta in viitor la licitatiile pe care le organizeaza statul este un exercitiu usor atipic pentru ca vine dintr-o piata de achizitii publice si contracte publice foarte speciala. Sectorul de tech de asemenea continua sa fie functional si cu viitor”, a spus Mihai Voicu, Partner al firmei de avocatura ONV Law, firma care dispune de proiecte de M&A pe segmentul mid market (companii de talie medie).

 

Finantarea companiilor

“Stam cu proprietarii companiilor si gasim impreuna cele mai bune solutii de finantare sau de strategie financiara in ultima instanta pentru momentul de dezvoltare in care se gasesc ei si paleta poate sa fie extrem de mare. Sigur, traditional, ne uitam la debt (datorie) si equity (capital), dar fiecare dintre ele poate sa imbrace o gramada de forme si pornim – sa spun asa – de la un profiling al business-ului si al intentiilor antreprenorului in ce moment se gaseste, ce isi doreste sa faca si, bineinteles, ii ajutam sa isi creioneze strategia financiara si dupa aceea sa gasim si partenerii potriviti pentru ei care, da sigur, daca vorbim de companii la inceput de drum exista diverse etape de investitii equity in zona venture. Daca vorbim de companii mai dezvoltate, vedem in ce masura mixul in bilant intre debt – equity este optim sau il putem optimiza inca”, a subliniat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei APlus Advisory care ofera servicii de consultanta pentru antreprenori.

“Din punct de vedere al tichetelor, cred ca la nivel de structurare in tot ceea ce inseamna posibilitati de finantare in Romania sunt multe <<blank spots>> (zone care nu sunt acoperite, n.r.)– atat in piata de capital privata, cat si in pietele publice – la bursa”, sustine Andreea Pipernea, fost executiv care a activat anterior ca si CEO al NN Pensii – cel mai mare manager de pensii private din Romania si cu o experienta vasta in sectorul bancar unde a lucrat in cadrul mai multor banci internationale. Ea adauga ca birourile de familie si platformele de corporate venture capital ar putea completa anumite piese lipsa din ecosistemul de finantare al companiilor.

“Sectorul de energie regenerabila este cu siguranta cel mai mare furnizor de pipeline pentru urmatorul an. Acolo as putea sa zic ca nivelurile sunt destul de mari de tichete. Pana acum am finantat in mare parte prin debt – sindicalizari. Ce am finantat pana acum si este public – sindicalizarile sunt de 200 – 300 mil. Euro, pachetul BERD de 40 si 50 mil. Euro din aceste sindicalizari. Imprumutul catre Iulius a fost peste 400 mil. Euro si noi am luat 100 mil. Euro, acolo am luat mai mult. As vedea tot sectorul de real estate ca un furnizor de pipeline, de asemenea pentru anul viitor, unde tichetele ar fi mai mari, in general in jur de 50 mil. Euro. Ma gandesc ce a fost istoric ca o medie, nu este batut in cuie”, a subliniat Ramona Dragomir, Principal Banker In cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Pe corporate, EBRD nu poate finanta proiecte foarte mici, ele ar trebui sa fie de cel putin 10 mil.Euro partea EBRD, deci si proiectul ar trebui sa fie putin mai mare, sa aiba componenta de dezvoltare, de investitii sau achizitie, deci oricum de crestere. Si foarte important pentru noi sa aiba si aceasta parte de impact pozitiv in economie pentru ca asta este mandatul EBRD, fie ca este verde investitia sau poate avea o parte de incluziune sociala sau inseamna imbunatatirea guvernantei corporatiste”, a precizat bancherul EBRD. EBRD a ajuns in 2025 la un portofoliu total de investitii de circa 900 mil. Euro in Romania, care include tot spectrul de la investitii directe de capital cum este cazul retailerului La Cocos sau investitii de capital in IPO-ul Cris-Tim Family Holding de la BVB pana la imprumuturi sindicalizate, investitii in emisiuni de obligatiuni, finantari verzi sau in format sustenabil sau investitii in calitate de investitor LP in fonduri de investitii din Romania sau din regiune cu componenta dedicata pe Romania.

“Autonom este un exemplu de succes, dar exista si alte companii locale care in 2025 au reusit sa stranga bani prin aceste produse sindicalizate ceea ce nu e simplu. Asta denota un profesionalism ridicat al companiilor romanesti pentru ca nu este usor sa faci o sindicalizare si sa nu o plasezi in piata pentru ca au mai existat si cazuri de genul asta. Aici vorbim de sindicalizari care au fost suprasubscrise”, a punctat Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

“Ma astept si anul viitor la acest tichet de 200 – 300 mil. Euro, care este un sweet spot pentru care se merita produsul. Poti sa-i faci o sindicalizare entry level pentru 100 – 150 mil. Euro, dar este un produs scump, costisitor, care necesita investitii si din partea companiei si din partea finantatorilor”, a precizat bancherul Raiffeisen.

 

Piete de capital.

“Ceea ce trebuie sa tinem cont ca daca in cazul unui SPO (oferta publica secundara, n.r.) pe companii de stat, lucrurile se pot intampla intr-un anumit ritm, companiile antreprenoriale au nevoie de un interval lung de timp de pregatire.Pregatirea unui IPO pentru o companie antreprenoriala nu este un proces care sa dureze 6 luni, E un proces care sa presupuna de la stabilirea perimetrului de listare la refacerea de situatii financiare pe standarde internationale, aliniere la guvernanta corporative. Dupa cum stim, nenumarate discutii cu investitori institutionali pentru a putea estima foarte corect nivelul de cerere care exista in piata pentru IPO si ce fel de ajustari poti sa faci ca sa ai o poveste de succes. Toate aceste lucruri fac ca procesul de listare sa fie foarte lung”, a declarat Cosmina Pavleti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, parte a grupului bancar Erste Bank.

Cate IPO-uri si SPO-uri ar putea fi in 2026 pe bursa de la Bucuresti? “Optimist as vrea sa vad macar 2 IPO-uri si 3 SPO-uri. Ar fi cel mai bun caz, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo”, a spus bancherul de investitii al BCR, care a fost intermediar de IPO si emisiuni de obligatiuni corporate, inclusiv cele emise de catre BCR, tranzactii ce au totalizat aproximativ 3 mld. Euro.

“E un trend care s-a conturat in urma cu 2 – 3 ani de zile si anume emisiunea recurenta de obligatiuni din partea in principal a doua segmente de emitenti – in primul rand, institutiile financiare pentru necesarul de capitalizare sub reglementarile MREL si, de cealalta parte, companiile de stat din energie cu proiecte care necesita finantare si care au apelat la aceste instrumente de obligatiuni ca o alternativa la majorari de capital sau imprumuturi bancare. Din punctul nostru de vedere, intr-adevar volumele au crescut, anul asta am fost implicati in tranzactii care au ajuns la aproximativ 2 mld. Euro, de exemplu, ceea ce este un plus fata de anul anterior si incomparabil fata de anii de dinainte cand piata de obligatiuni corporate era mai mult dedicata listarilor de dimensiune mica, poate chiar pe segmentul nereglementat – pe segmentul Aero”, a subliniat Vlad Pintilie, Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners, parte a grupului financiar Banca Transilvania.

“La nivel global focusul nu mi se pare ca mai este neaparat pe sustenabilitate. Si noi cu aceste exercitii am venit destul de tarziu in acest joc al ESG si al obligatiunilor sustenabile. In acelasi timp, e foarte complicat sa mai renunti dupa ce ai plecat pe drumul asta si dupa ce ai intrat. Si de ce spun ca e complicat. Nu neaparat din perspectiva muncii care s-a depus deja sau a proiectelor, ci pentru ca deja ai pus o emblema pe genul de emitent care iti doresti sa fii, ti-ai asumat deja niste obiective care trebuie sa le duci la indeplinire si pe care majoritatea daca nu chiar toti isi doresc sa le duca la indeplinire din perspectiva asta, programele fiind deja stabilite in piata sunt convins si ca urmatoarele emisiuni – o mare parte dintre ele – vor face parte din aceeasi categorie”, a precizat reprezentantul BT Capital Partners, care a facut parte din sindicatul de intermediere al primei emisiuni de obligatiuni AT1 a Bancii Transilvania prin care a atras 500 de mil. Euro in noiembrie 2025 de pe pietele financiare internationale.

 

Private Equity & Venture Capital

“Per total sunt deja 11 investitii anul acesta, aici deja includem si niste follow-uri din fondul 1, practic, ultimul deployment din fondul 1 a fost deja facut. In mod cert pe cifre este cel mai bun an ca si valoare pentru noi. Fondul 1 al nostru a fost micut, fondul 2 este semnificativ mai mare si prin urmare un deployment undeva la 9 mil. Euro grosso modo pentru ca deal-urile noastre sunt sa zicem 1 milion in medie, unele follow-on-uri nici nu sunt atat de mari. 9 mil. este un record pentru noi, este cea mai mare suma investita pana acum”, a declarat Florin Visa, Partner in cadrul managerului de fonduri de venture capital Early Game Ventures.

“Am avut un singur an sub 10 deal-uri in ultimii 6 ani, deci si anul acesta suntem peste. Iar anul viitor va fi o componenta destul de mare de follow-on-uri. Deja o vedem, vedem potentialul. Nu putem neaparat sa dictam timing-ul, companiile vor ridica bani cand vor fi gata si noi vom fi de obicei alaturi de alti lead investors in companiile in care am investit in trecut si ne-am dori sa facem cel putin 6 investitii noi. Daca am avea 10 care ne plac, am face 10 investitii”, a precizat Florin Visa de la Early Game Ventures, care administreaza doua fonduri de capital de risc si este unul dintre cei mai activi investitori din ecosistemul VC.

“Este clar ca in ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre – seed si ca toti trebuie sa ne adaptam la aceasta realitate. Dorinta noastra este sa facem tranzactii mai mari de la 2 – 2,5 mil. – 3 mil. Euro prima investitie si follow ons pana la 10 – 12 mil. Euro in campioni. In venture capital exista o practica diferita fata de private equity, adica se face o investitie initiala si apoi se fac runde follow on numai in campioni. Nu se pune de la inceput 10 mil., ci pui gradual.”, a detaliat Dan Mihaescu, Founding Partner al GapMinder, care are sub administrare doua fonduri de venture capital si investeste pe piata locala si pe piete dinafara Romaniei.

“Daca ma intrebati doar pe mine, destinatia Medima ar trebui sa fie un private equity un pic mai mare, poate un private equity regional pentru ca avem un drum de crestere pe care nu l-am epuizat decat foarte putin in acesti 5 – 6 ani. Si cred ca private equity-ul ne poate ajuta in continuare sa avem aceeasi traiectorie de crestere, adica accelerata”, a punctat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, retea medicala care a crescut puternic dupa intrarea in actionariatul sau a fondurilor de private equity Morphosis Capital si Integral Capital Group, care se pregatesc de exit din companie.

“Daca ma uit in viitor, suntem in acest <<journey>> (calatorie, n.r.) de a deveni de la ceea ce a fost fondul 1, care a fost Romania only, fondul 2 caruia noi ii spunem Romania Plus, adica inseamna 60 – 70% din capital va merge in Romania, restul va merge in regiune in footprint-ul EU din regiunea noastra, si dupa aceea, ideea este ca in timp la fondul 3 sa devenim cu adevarat un jucator regional. Asta nu vine fara propriile provocari pentru ca suntem in acest efort de constructie de brand, reputatie de track record in afara Romaniei.”, a semnalat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al managerului de private equity Morphosis Capital.

“A patra investitie a fondului 2, dupa cea in private education, dupa cea in retail, dupa cea in sateliti in EnduroSat – investitia nr. 4 este in sectorul <<elderly care>> in a construi o retea de centre de batrani, ceea ce cu siguranta este o nisa subdezvoltata si subdeservita din Romania”, a punctat Andrei Gemeneanu ultima investitie parafata de catre Morphosis Capital.

“Piata nu este foarte aglomerata in momentul de fata. Fondurile din Polonia nu mai sunt atat de active, si-au cam facut expunerea pe Romania si nu vedem concurenta de acolo. Mai sunt niste fonduri mai de la sud – Bulgaria si mai e unul in Croatia aparut recent, dar foarte specializat. Pe langa fondurile regionale, care sunt in diverse faze, sunt doar fondurile din Romania”, sustine Dan Farcasanu, Managing Partner al managerului de private equity Mozaik Investments.

“Noi in Romania, suntem probabil 4 sau 5 fonduri care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Si toate fondurile astea care sunt aparute prin PNRR sunt la inceput, deci orizontul de timp este mult mai mare decat un fond din Polonia care vine si pune presiune, vrea sa-si faca banii in 3 ani sau 4 ani dupa care sa exiteze. Noi avem un orizont de timp care poate sa duca si 7 – 8 ani de acum incolo. Deci, din punctul asta de vedere si asta este un avantaj, trebuie doar sa gasim antreprenorul potrivit care e probabil 60% din teza noastra si apoi sa incepem sa discutam”, este de parere Dan Farcasanu de la Mozaik Investments.

 

Real Estate

“Cred ca o sa depasim 500 mil. Euro pentru ca in perioada T1 – T3 piata de investitii a fost 425 mil. Euro. Din anumite motive este o tranzactie care nu s-a publicat si deja trecem de 450 mil.Euro si cred ca se va mai inchide cel putin o tranzactie importanta pana la sfarsitul anului si atunci vom fi acolo un pic peste 500 mil. Euro”, estimeaza Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets al firmei de consultanta imobiliara Colliers.

“Cred ca incepe sa se vada deficitul Romaniei in ceea ce priveste investitorii institutionali locali. Mie imi place sa impart acum tarile din CEE in doua – zonele care au investitori institutionali locali si zonele care nu au. Serbia, in mod surprinzator, Ungaria, Slovacia, Cehia toate au jucatori institutionali locali care sustin piata versus Romania si Polonia, care sunt ramase oarecum pe dinafara. Si Romania intra intr-un joc direct de competitie cu Polonia, in care nu iese foarte bine, partial pentru ca piata este stabila, adica nu ai presiune pe vanzare, dar nu ai presiune nici pe cumparare. Al doilea element care ne trage in jos este partea de finantare in Romania care din punct de vedere al marjelor este foarte asemanatoare, iar din punct de vedere al amortizarii nu este acolo. Ai niste conditii mai bune in Polonia. Si asta inseama bottom line ca ai un IRR mai bun in Polonia decat in Romania pentru acelasi yield si diferentialul de yield intre Romania si Polonia nu iti permite sa atragi suficient capital. De asta suntem intr-o zona in care vedem ca lichiditatea a scazut”, a punctat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al CBRE Romania.

“Am mentinut randamentele, ne uitam trimestrial la ele. Am pastrat yield-urile si suntem la centre comerciale la 7,25%, la office la 7,5% si la I&L (industrial si logistica) la 7,75%. Nu vad o descrestere de yield-uri si motivul principal este concurenta cu alte piete, in special Polonia unde au crescut yield-urile”, a precizat Robert Miklo de la Colliers.

“Noi suntem la un yield de 7,75% flat pe toate segmentele si le vad in continuare stabile cu exceptia mall-urilor unde mai degraba vom merge catre 7,25%”, estimeaza Mihai Patrulescu din partea CBRE.

 

NPL & Debt management

“Jucatorii din piata asta in principal dezvolta doua linii de business – partea de servisare si partea de cumparare de portofolii de creante neincasate. In zona de servisare, avem de obicei, se lucreaza pentru un comision de succes calculat la sumele colectate sau pe alte piete din jurul nostru se mai lucreaza si pe fix fee-uri calculate la volumul de cazuri in lucru. Ca sa va faceti o idee despre ce insemna piata la nivelul anilor 2000, mi-aduc aminte ca primele contracte de servisare semnate cu jucatori din zona de telecom si utilitati aveau preturi – acest comision de succes – peste 60% calculate la sumele colectate. Daca iti colectam 1000 RON, 60% era pretul”, a semnalat Catalin Neagu, CEO al OKCredit si antreprenorul care a fondat Top Factoring, jucator din piata de profil vandut ulterior companiei suedeze Intrum.

“Prin anii 2001 – 2002 – 2003 a aparut pentru prima oara notiunea de vanzare de portofolii de creante neincasate, se intampla tot din zona de telecom. Jucatorul pe care il reprezentam a fost primul cumparator din Romania, era vorba de retail. Volume foarte mari, de 150 – 200 mii de cazuri, de conturi, vandute pentru un pret pentru ca nu exista competitie, un pret foarte mic. Daca va spun ca era de 2 – 3%. In timp, lucrurile s-au schimbat totalmente. In anii 2007 – 2008, au inceput sa intre jucatori – au intrat polonezi, cehi – piata a inceput sa se maturizeze. Proiectele mari de NPL – retail, corporate, secured, unsecured – mi-aduc aminte ca am participat la majoritatea acestor procese de vanzare. Erau ani in care valorile nominale vandute insemnau sute de milioane de euro, erau proiecte chiar si de peste 1 mld. Euro – ceea ce in ziua de azi cu siguranta nu se mai intampla”, a punctat Catalin Neagu, care dupa plecarea de la Intrum a pornit o noua afacere in sectorul IFN, dupa experienta acumulata pe piata NPL si  a managementului de creante.

“In piata de NPL, nu vad o modificare de natura pozitiva. Sunt si tranzactii mai putine, si bancile au bilanturi mai mari. Nu exista piata secundara in Romania. Exista deja o atentie care se da la nivelul bancilor catre ajustarea pre – neperformanta, de genul <<hai sa incercam sa facem ceva in restructurare>>.  Am incercat sa investim in restructurari. Noi acum intram impreuna cu banca si proprietarul intr-o situatie, dupa care urmatorul lucru – sa creditam efectiv business-uri care sunt non – bancare, nebancabile. Practic, tot ce inseamna NPL s-a distrus, nu mai exista. Se cheama <<distressed industry>> si din distressed am mutat total focusul din non performing catre <<hai sa facem un fel de turnaround>>. Turnaround (restructurare, n.r.) in Romania nu exista efectiv.”, a punctat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania si din regiune.

“In ultimii 2 ani, am luat doua entitati de la B2 in Muntenegru si in Ungaria, de curand s-a tranzactionat cel mai mare jucator din Bulgaria care era un independent catre EOS. Intrum la un moment dat a vandut catre DDM. Adica se intampla lucrurile astea. Da, pe noi ne intereseaza in continuare (preluarea unui alt jucator local de profil, n.r.) pentru ca noi ne vedem aici pe termen lung. Putem sa supravietuim cu seceta asta de low IRR (rata interna de rentabilitate scazuta), dar, pe de alta parte, am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie.”, a semnalat Mihai Pop din partea investitorului ceh APS, in ceea ce priveste consolidarea pietei locale de NPL & debt management.

 

 

 

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

 

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

 

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

 

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

 

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

 

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

 

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

 

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

 

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

 

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

 

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

 

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

 

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

 

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

 

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

 

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

 

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

 

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”

 

Photo: OKCredit.

Catalin Neagu, Founder and CEO of OKCREDIT IFN SA, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

Catalin Neagu, founder and CEO of OKCREDIT IFN SA, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025.

He is a dedicated professional and entrepreneur, active on financial services market for almost 20 years.

In 2006 he founded Top Factoring, a credit management company, successfully divested to the Swedish company Intrum, the most important European player in industry. Also, in 2014 he founded Telecredit IFN SA, a financial institution active on retail credits markets. He also successfully divested Telecredit IFN to an investment found, continuing his career in credit management area.

In 2021 he founded and runs since OKCREDIT IFN, building fully digitalized financial products for retail clients.

On December 4, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

09:50 – 10:00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:15 Lunch

15:15 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

 

The Event’s Partners are Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, Aplus Advisory and Sancons Capital & Investment. The Supporting Partners of this event are Okcredit and B2 Impact.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

pipernea mds 2025 main

Andreea Pipernea, Managing Partner at APlus Advisory, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

Andreea Pipernea, Managing Partner at APlus Advisory, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025.

Andreea Pipernea is the Managing Partner of APlus Advisory, where she leads a broad portfolio of projects in M&A, corporate and growth financing, and venture capital. Through APlus, she supports entrepreneurs and companies in navigating transactions, securing capital, scaling their businesses, and designing long-term strategic development plans. APlus operates as a specialized boutique with a dedicated, multidisciplinary team, offering integrated advisory services across dealmaking, financing, and business transformation.

Andreea also serves as an independent board member at maib, the largest bank in the Republic of Moldova, where she contributes to the bank’s strategic direction and governance.

With over 25 years of experience in financial services, she has held senior leadership roles across banking, asset management, private pensions, insurance, and capital markets. Her track record includes serving as CEO of NN Pensii and holding executive roles at Citibank, Erste and ABN Amro in Romania.

In addition, Andreea is an angel investor and startup advisor, having completed a successful exit, and is actively involved in empowering the local entrepreneurial and venture ecosystem through mentorship and early-stage investments.

On December 4, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

09:50 – 10:00 Welcome message from Adrian Mirsanu, Founder of the MIRSANU.RO transaction journal

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:15 Lunch

15:15 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

 

The Event’s Partners are Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, Aplus Advisory and Sancons Capital & Investment. The Supporting Partners of this event are Okcredit and B2 Impact.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

Ardeleanu Medima main

Vlad Ardeleanu, CEO of Medima Health, speaker of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

Vlad Ardeleanu, CEO of Medima Health, is one of the speakers of MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025.

Vlad Ardeleanu is the Co-Founder and CEO of Medima Health, Romania’s fastest-growing network of medical imaging and radiology clinics (MRI, CT, PET-CT), backed by private equity investors and operating nationwide.

He is also Co-Founder of the DR. ARDELEANU dental clinics network, focusing on high-quality, affordable care for local communities. A former retail entrepreneur and co-founder of the Artima supermarket chain, Vlad has extensive experience in scaling platforms with institutional capital, healthcare M&A and building governance models that combine medical excellence, access and sustainable growth.

On December 4, 2025, the MIRSANU.RO transaction journal is hosting MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, an OFFLINE event dedicated to the community of corporate transactions – mergers & acquisitions (M&A), financing, capital market transactions, real estate deals and other major corporative transactions.

The agenda of this event will be as follows:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Registration & Networking

10:00 – 10:45 Panel: Trends

10:45 – 11:30 Panel: Mergers and Acquisitions (M&A)

11:30 – 12:15 Panel: Financing

12:15 – 12:45 Coffee break

12:45 – 13:30 Panel: Capital Markets

13:30 – 14:15 Panel: Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:15 Lunch

15:15 – 15:45 Panel: Real Estate

15:45 – 16:15 Panel: NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel: Buyer vs Seller

17:00 Final notes

 

The Event’s Partners are Banca Transilvania, Stratulat Albulescu, ONV LAW, Aplus Advisory and Sancons Capital & Investment. The Supporting Partners of this event are Okcredit and B2 Impact.

If you are interested in attending this event or making a partnership, please contact us at office@mirsanu.ro

 

 

About MIRSANU.RO

The MIRSANU.RO transaction journal is the first Romanian media platform consisting of news, analyses, interviews and opinions exclusively addressing transactions and industry professionals. We provide information on three main areas – mergers & acquisitions (M&A), financing, and capital market transactions. MIRSANU.RO is a B2B (BUSINESS TO BUSINESS) media content provider exclusively targeting executives, entrepreneurs, business owners, investors and founders, as well as a B2P (BUSINESS TO PROFESSIONALS) product, with information addressing the activity of the professional mergers & acquisitions (M&A) and overall the dealmakers community, consisting of investment fund managers, lawyers, investment bankers, bankers, strategy consultants, auditors, as well as other transaction-related professional service providers.

MDS 2025 std.png main

„Dealmakers. New buyers. International sellers.” Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 4 decembrie evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 pentru jucatorii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, pietele de capital, real estate si NPL

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 4 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment dedicat comunitatii de lideri de afaceri, investitori, antreprenori, finantatori si experti formate in jurul tranzactiilor corporative – fuziuni si achizitii, finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii pe piata imobiliara, pe piata NPL din Romania si din pietele Europei Centrale si de Est.

A opta editie anuala a evenimentului are ca tema Dealmakers. New buyers. International sellers. prin care semnaleaza, pe de o parte, intrarea pe piata a unor noi cumparatori de active, dar si trecerea unor jucatori existenti in postura de cumparatori cum este cazul Vodafone sau grupul Schwarz, iar pe de alta parte, piata romaneasca este scena in care acum sunt mai proeminente tranzactiile de vanzare de valori mari din partea unor jucatori cu capital extern, fie ca sunt investitori strategici aliniati unei strategii de concentrare catre pietele de baza, fie ca sunt investitori financiari cu un orizont de exit mai scurt, pe o piata in care, de regula, mai vizibili la vanzare erau in anii anteriori antreprenorii.

Nu au lipsit tranzactiile cu antreprenori in rol de vanzatori, insa acestea sunt in plan secund dupa vanzarile semnate la Regina Maria, La Cocos, Zentiva Romania, Napolact, Cargus, respectivul valul de tranzactii din sectorul de energie regenerabila.

 

 

ARGUMENT.

  • Incetinirea economica, noul val de taxe vamale impuse de SUA altor economii care inca nu are un impact clar definit, relocarea din diferite motive (geopolitic, de strategie de concentrare pe pietele de baza sau din motive de reducere costuri/ expunere) a investitorilor strategici, dar si setul de miscari la nivel local (cresterea inflatiei, cresterea TVA acompaniata de un set mai larg de masuri fiscale cu impact diferit) sunt de asteptat sa accelereze anumite tendinte de consolidare de piata, dar si sa concentreze investitiile mai mult catre anumite sectoare precum industria de aparare, energie verde sau sectorul tehnologiilor disruptive care integreaza inteligenta artificiala (AI).
  • Piata de fuziuni si achizitii (M&A) a marcat in 2025 achizitii strategice din partea unor noi cumparatori cum a fost cazul Mehilainen – platforma finlandeza detinuta de managerul global de private equity CVC Capital Partners, grupul german Schwarz (proprietarul retelelor de retail Kaufland si Lidl), Vodafone, grupul polonez Maspex sau compania romaneasca Dedeman – care a anuntat o tranzactie de preluare a retelei Praktiker Hellas in Grecia.
  • La vanzare s-au remarcat pana acum grupuri internationale precum FrieslandCampina, OTE (controlata de catre gigantul german Deutsche Telekom) care a reusit sa finalizeze exitul sau strategic inceput in urma cu mai multi ani, dar si managerii de private equity MidEuropa, Advent, CEECAT Capital sau Morphosis Capital, care au profitat de o “fereastra” de exit pentru companiile din portofoliu.
  • Au fost si miscari de consolidare a pietei in care jucatori precum CTP pe segmentul de logistica al pietei imobiliare a facut o achizitie consistenta in cazul portofoliului local al P3, alte achizitii semnificative au fost semnate de catre companii franceze de talie Veolia, Vinci, sau Digi, care a preluat un set de active ale Telekom Romania Mobile Communications.
  • Un segment care alimenteaza constant in ultimii ani piata de M&A este sectorul de energie regenerabila unde investitori precum OX2 sau Nofar Energy vand proiecte pe o piata cu mai multi investitori interesati pe partea de achizitii precum Engie, Premier Energy, Econergy, PPC, OMV Petrom sau nou intrati precum Helleniq Energy, jucator aflat in portofoliul dinastiei elene Latsis.
  • Oportunitatile atractive de pe piata au activat in rol de investitori equity si institutiile financiare internationale EBRD, European Investment Bank si International Finance Corporation, care au anuntat investitii de capital directe in companii de energie verde, retail sau industrie si sunt disponibile sa-si continue achizitiile oportuniste ca actionari minoritari.
  • Dupa ce in 2024 au aparut primele inchideri la fondurile noi de private equity si de venture capital, anul 2025 este un an full pentru desfasurarea de capital atat pentru fonduri de investitii care au tras bani din facilitatea aferenta a PNRR, cat si la cele care au apelat la alte surse de finantare disponibile in regiune. De asemenea, continua seria de exituri ale generatiilor anterioare de fonduri, care se apropie de maturitate. Un an record pentru piata de private equity din Romania dupa seria de exituri a MidEuropa de la Profi (finalizarea vanzarii in ianuarie 2025), Regina Maria si Cargus, urmata de alte exituri semnificative ale Advent (de la Zentiva), CEECAT Capital, Morphosis Capital sau NCH.
  • Pe piata finantarilor corporate, cele mai mari imprumuturi sindicalizate vizibile s-au concentrat in sectorul de energie, unde Electrica, Rezolv Energy, Distributie Energie Oltenia au semnat fiecare credite de sute de milioane de euro, unele dintre ele cu componenta de refinantare, insa si pentru sustinerea investitiilor intr-o industrie capital intensiva. De asemenea, piata imobiliara este un alt pol de finantare constanta, unde proiectul Rivus al Iulius Group a atras o finantare – record de peste 400 mil. Euro, iar CTP, NEPI Rockcastle si alti jucatori au atras lichiditati proaspete fie din imprumuturi, fie din emisiuni de obligatiuni, finantarea verde fiind una din categoriile de finantare deja consacrate in acest sector.
  • Pe piata emitentilor de obligatiuni suverane, statul roman a venit cu noi emisiuni de euroobligatiuni, in contextul mentinerii ratingului investitional de catre toate cele trei mari agentii de evaluare, se pregateste de o noua emisiune de titluri Samurai pe piata nipona, iar pe piata locala a venit catre investitorii de retail cu titluri Fidelis cu maturitati mai lungi, de 10 ani la obligatiunile in Euro, totul in contextul unei largiri recente a spatiului necesar de finantare cu inca 27 mld. RON dupa ajustarea tintei de deficit bugetar de la 7% la 8,4%.
  • Piata de capital, desi a avut un start pierdut in 2025 amanat de instabilitatea politica din prima jumatate a anului, a devenit scena unei diversitati mai mari de profile de tranzactii fata de anii anteriori. Pe de o parte, seria emisiunilor corporative a continuat in vara cu o emisiune de obligatiuni verzi a Electrica de 500 mil. Euro, a continuat Digi cu o emisiune atat cu rol de refinantare, cat si cu o componenta noua, si este de asteptat sa revina curand pe acest segment de tranzactii Romgaz si alti emitenti corporativi. Grupul polonez Maspex a derulat o oferta publica de preluare a producatorului de vinuri Purcari in cadrul unui profil rar de tranzactie la BVB.
  • De asemenea, trimestrul 4 al anului a inceput cu IPO-ul producatorului de mezeluri Cris-Tim, care reediteaza o structura de tranzactie folosita cu succes de catre compania de energie Premier Energy in 2024, printr-o combinatie de majorare de capital cu vanzarea unui pachet minoritar de actiuni, fara sa afecteze pozitia de actionar majoritar a initiatorului listarii pe piata reglementata si marcheaza cel mai mare pariu pe piata locala de capital de pana acum al unei familii fondatoare a unei afaceri de familie.

 

 

 

 

  • FORMAT editie cu participare fizica
  • AUDIENTA – TARGET comunitatea formata din antreprenori, investitori, manageri de fonduri de investitii, investitori institutionali, executivi, bancheri, bancheri de investitii, consultanti, avocati
  • CATEGORIE DE INTERESE strategie corporate, antreprenoriat, investitii, fuziuni si achizitii (M&A), finantare, tranzactii real estate, finantare suverana.
  • DATA 4.12.2025

 

 

EVENT PARTNERS

 

 

logo BT baza 200

 

 

 

 

 

 

Logo Cris-Tim baza 300

 

 

 

 

 

Stratulat Albulescu baza 300

 

 

 

 

ForvisMazars-Logo-Color-RGB baza 300

 

 

 

 

 

onv baza 200

 

 

 

 

logoul APlus Advisory tagline baza 300

 

 

ok credit logo baza 300

 

 

 

 

sancons

 

 

 

b2 capital logo bun sper baza 300

 

 

 

 

 

Profil speakeri

  • Lideri in afaceri
  • Investitori
  • Decision makers
  • Antreprenori
  • Manageri de capital privat
  • Top manageri
  • Bancheri de investitii
  • Bancheri
  • Consultanti
  • Avocati

 

 

 

Principalele topicuri

  • Cine face noi achizitii pe piata de M&A
  • Ce oportunitati aduce fereastra de exit din private equity
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare in diferite sectoare
  • Cum se reasaza portofoliile de private equity si de venture capital la rascrucea dintre exiturile generatiei anterioare de fonduri si intrarea pe piata a noilor platforme locale si regionale
  • Ce tranzactii sunt asteptate de catre investitori pe piata de capital
  • Cum arata peisajul de oportunitati pentru tranzactiile de finantare
  • Care este evolutia principalilor indicatori din tranzactiile in real estate
  • Ce oportunitati si randamente sunt pe radarul investitorilor
  • Cum arata perspectivele de finantare ale statului

 

 

De ce sa participi

  • Fii conectat la deciziile si tendintele care modeleaza comportamentul investitorilor
  • Afla cine cumpara si de unde se fac exituri
  • Afla ce se intampla cu randamentele de pe piata imobiliara
  • Cine finanteaza si ce, de unde vin bani proaspeti in piata
  • Urmareste oportunitatile de investitii care apar pe piata
  • Extinde-ti direct reteaua de contacte profesionale si oportunitatile de afaceri intr-un mediu targetat

 

Cei interesați să participe sau să fie parteneri ai evenimentului MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt invitați să ne contacteze la office@mirsanu.ro.

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment.

 

 

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera incepand din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore, valorificand astfel o experienta de aproape 25 de ani in domeniul jurnalismului financiar.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piata de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022 sub titulatura initiala THE SUSTAINABILITY CHALLENGE) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte evenimente si proiecte de continut dedicate jucatorilor activi pe pietele din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

 

Sursa foto: East Grain.

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

“Au fost multe efecte. Cand s-a declansat razboiul in Ucraina in 2022, stim cu totii ce s-a intamplat cu preturile produselor agricole, au crescut pana in ceruri, dupa aceea au urmat si ingrasamintele, inputurile agricole ale fermierilor. De aici oarecum s-a creat un bulgare pentru ca multi au ramas intr-o pozitie nefavorabila tinand de stocuri, care dupa aceea foarte repede au si scazut ca si pret, dar costurile le-au asumat cand au fost la cel mai inalt nivel”, a declarat Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Si, oarecum, s-a creat acest “gap” (gol, n.r.) in P&L (contul de profit si pierdere al companiei, n.r.) care s-a transformat intr-un gap de finantare. Gap-ul acesta de finantare a fost temporar amanat cu anumite programe guvernamentale cu garantii cu IMM Invest, cu Agro IMM Invest, cu toate acestea, care au ajutat cu putine credite subventionate, dar acelea expira in perioada asta. Si aici as adauga ca au venit si factorii climatici, care din ultimii 4 ani, 3 ani au fost cu seceta destul de serioasa”, a adaugat Tamas Vincze.

„Asa nici fermierii nu au avut oportunitatea de a-si reveni din punct de vedere financiar. Acum este presiunea dubla – a rezultatelor proaste din ultimii 3 ani plus datoriile acumulate si aici este si o chestie macroeconomica pentru ca dobanzile la care s-au imprumutat, chiar daca dobanda aia o fi fost subventionata o perioada – 9 luni sau cat o fi fost, dar, dupa aceea, a fost o dobanda mare, iar noi aici in Romania platim oarecum cele mai mari dobanzi din UE”, a adaugat CEO-ul East Grain.

“De aceea ce vedem astazi in agricultura din Romania este un peisaj destul de sumbru as zice”, este de parere Tamas Vincze.

“Eu vad ca in agribusiness in ultimul an si jumatate – doi ani s-a creat un asa zis <<perfect storm>> (furtuna perfecta). Adica toate circumstantele ingreuneaza oarecum lucrul in general, si al fermierilor si al lantului de valoare”, a punctat CEO-ul East Grain.

“Fiecare criza in sine este o oportunitate de reasezare de capital. Vedem in timp real aceasta reasezare de capital”, sustine Tamas Vincze.

“Pot sa spun din exemplul nostru cu colaborarea noastra si investitia Agrofert in East Grain. S-a intamplat in 2023 si am facut closing-ul (finalizarea tranzactiei, n.r.) in 2024. Aceasta a venit pe fondul unei necesitati de capital suplimentar. Am vazut ca exista oportunitati multiple in piata din Romania si in cea din regiune. Dar pentru asta trebuie sa fim foarte puternic capitalizati. Asa ne-am gasit reciproc cu Agrofert, care a cautat o oportunitate de a intra pe aceasta piata”, a subliniat CEO-ul East Grain.

Tranzactia de preluare a pachetului de 65% din East Grain de catre grupul Agrofert a fost finalizata pe 15 mai 2024.

Conglomeratul ceh Agrofert, cu operatiuni la nivel international, a raportat pentru 2024 venituri de peste 211,69 mld. coroane cehe (in jurul a 8,4 mld. Euro), un profit consolidat de peste 7 mld. coroane cehe (in jurul a 281 mil. Euro). Agrofert este controlat de catre miliardarul ceh Andrej Babis, fost premier si proaspat castigator cu propriul partid al alegerilor parlamentare recente din Cehia.

“Am vazut această necesitate de capitalizare (tranzactia cu Agrofert, n.r.). Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata. Tot lantul este subcapitalizat. Asadar noi suntem intr-o pozitie in care ne-am capitalizat si ne uitam la oportunitati”, a semnalat Tamas Vincze.

“Oportunitati sunt, dar sunt si niste incertitudini. Acele oportunitati conteaza cum le fructifici mai departe. O oportunitate este daca ai facut o tranzactie, ai achizitionat ceva, dar dupa aceea trebuie sa o si fructifici. Iar aici, mai am semne de intrebare: Cat va mai dura aceasta perioada? Ce perioada urmeaza? Ce ne aduce clima? Ce ne aduce fiscalitatea? Ce aduce piata si contextul macroeconomic? Sunt multe necunoscute, dar este clar ca este spatiu pentru o reasezare a capitalului”, a spus CEO-ul East Grain.

Grupul East Grain are o cifra de afaceri anuala in jurul a 190 mil. Euro si activeaza pe piete din regiune precum Romania, Ungaria si Serbia.

 

Cum arata strategia M&A a East Grain

“Am facut cateva tranzactii in ultimii doi ani, fie asset deal (preluare de active, n.r.), fie infiintare de companii noi, fie achizitii de companii noi.”, a precizat Tamas Vincze.

“Avem in pipeline cateva tranzactii, desi nu mai suntem atat de activi ca acum 6 luni. La ce ne focusam noi mai degraba este lantul de aprovizionare. Deci, nu neaparat crestere pe orizontala, ci sa ne consolidam pozitia ca si un jucator pe lant – adica de la productia primara pana la procesare cat mai departe si cat mai aproape de consumatorul final. Asta este oarecum strategia si asa ne formam si pipeline-ul de M&A (fuziuni si achizitii) si de investitii”, a detaliat acesta.

“Avem si investitii in plan, nu neaparat doar M&A, fie ca este vorba de extinderi, fie ca este vorba de constructii noi. Nu ne oprim pentru ca noi credem ca este o oportunitate, iar mancare va trebui sa fie intotdeauna pe mesele oamenilor”, explica CEO-ul East Grain.

“Daca finalizam closing-urile (inchideri de tranzactii, n.r.) la ce mai avem in derulare, anul acesta ajungem aproape de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt (finantare). Este un an de varf. Anul viitor cu siguranta vom fi mai jos decat atat”, a nuantat Tamas Vincze.

“In totalul investitiilor am inclus si investitiile in active, nu este doar M&A. M&A-ul are o pondere cam de 60 – 65% anul acesta. Anul viitor poate fi diferit”, a adaugat el.

“Tichetele M&A la care ne uitam sunt de la 2 – 3 mil. Euro pana la maxim 15 mil. Euro”, a punctat reprezentantul East Grain.

 

Ce tipuri de finantare reala sunt disponibile pentru companiile din agricultura

“As incepe cu ce nu este disponibil din punctul meu de vedere. Bani de private equity vedem foarte rar si cu rata mica de succes”, sustine Tamas Vincze.

“Agricultura este un animal foarte specific. Are o ciclicitate, are o volatilitate foarte mare. Daca cineva dintr-un turn financiar din New York se uita pe P&L-ul firmelor din agricultura, as zice ca mai bine fuge si cumpara imobiliare. Pentru ca are o volatilitate foarte mare. Agricultura trebuie sa stii sa o vezi pe termen lung din cauza caracterului sezonier, din cauza volatilitatii mari a preturilor, a materiilor prime, a factorului climatic, care nu poate fi discountat in agricultura. Nu doar pe 5 – 7 ani neaparat cum se uita fondurile de private equity”, este de parere CEO-ul companiei antreprenoriale East Grain.

“Asadar, finantare reala in agricultura as vedea finantari prin IFN-uri specializate sau banci specializate pe agricultura care inteleg ce inseamna agricultura. Si sunt prea putine in Romania, cu respectiv pentru cei de la Agricover”, afirma Tamas Vincze.

“Ce mai vad eu ca si model de succes este cel al investitorului strategic. Cine intelege agricultura este prezent in lant unde vrea sa mai adauge verigi in lant, sa controleze mai bine lantul sau, pur si simplu, sa integreze orizontal”, a precizat reprezentantul East Grain.

Care sunt prioritatile unei companii antreprenoriale in acest context – este mai preocupata de oportunitatile de crestere, de salvare a unui business, de restrangere de costuri?

“La noi primul punct pe lista este sa capturam oportunitatile pe care ni le ofera piata. Punctul doi pe lista este de eficientizare. Avem departamente in business unde facem <<downsizing>> (reduceri, n.r.), rationalizare. Nu neaparat vrem sa avem crestere de volum, dar fara marja. Oarecum este si aceasta tot o rationalizare. Adica privim catre oportunitati, dar si sa rationalizam ceea ce nu functioneaza. Deci este o dualitate la noi si cred ca multi se uita in acest fel”, a mai spus Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Supporting Partners ai MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025 sunt Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”