“Suntem cu un capital desfasurat intre 10 mil. Euro si 14 mil. Euro din fondul 2 pana la nivel de octombrie, si, probabil, ca o sa intram mai sus un pic la nivel de decembrie – ianuarie”, a declarat Dan Mihaescu, Founding Partner al managerului de fonduri cu capital de risc Gapminder, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Pentru anul viitor avem doua lucruri la care ne uitam. Mi-e greu sa spun un numar de companii in care vom investi. De ce? Pentru ca ne uitam, cum se uita absolut oricine si se gandeste cam cum as putea sa dezvolt in acest mediu business-ul. Este clar ca in ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre – seed si ca toti trebuie sa ne adaptam la aceasta realitate”, a punctat Dan Mihaescu.

“Dorinta noastra este sa facem tranzactii mai mari de la 2 – 2,5 mil. – 3 mil. Euro prima investitie si runde follow on pana pe la 10 – 12 mil. Euro in campioni”, a spus reprezentantul Gapminder.

“In venture capital exista o practica diferita fata de private equity, adica se face o investitie initiala si apoi se fac runde de follow on numai in campioni. Nu se pune de la inceput 10 mil. Euro, ci pui gradual”, a detaliat acesta.

“Probabil in 2026 vom fi in zona de 6 – 8 companii, dar probabil mai mari decat cele din anul acesta, probabil cu clienti deja afara, probabil cu cofondatori mutati deja afara, poate chiar diaspora din ce vedem si posibil si in tarile din jur. Investitia pe care o s-o anuntam acum o sa fie dintr-o tara foarte apropiata”, a subliniat Dan Mihaescu.

Care este cea mai profitabila investitie de pana acum in ceea ce priveste multiplul obtinut la exit?

“Pot sa va dau un numar agregat. Noi am facut 6 exituri care nu au fost foarte mari ca si marime ca sa intoarca tot fondul, dar au fost facute suficient de rapid astfel incat IRR a fost in zona de 94% – 96% si motivul este pentru ca investitia si exitul au fost extrem de rapide. Si am fi foarte norocosi ca la un fond de 10 ani sa avem acest IRR”, a raspuns investitorul de venture capital.

Gapminder administreaza doua fonduri de venture capital, ultimul dintre ele fiind inchis la o capitalizare de 80 mil. Euro si are in aria de investitii inclusiv startupuri de tehnologie dinafara Romaniei, spre deosebire de primul fond.

“Intr-adevar este o provocare pentru orice General Partner si absolut oricine sa managerieze 2 – 3 fonduri in paralel si sa ai etape diferite in fiecare dintre fonduri”, sustine Dan Mihaescu.

“Portofoliul fondului 1 sta pe un trend de hyper growth (crestere rapida), care e pus pe steroizi de AI, practic. Companiile campioni din fondul 1 au reinventat produse, au accelerat nivelul de crestere in ultimii 2 ani intr-un mod dramatic si atunci ai o dilema ca si investitor <<Mai stau sa calaresc valul asta un pic sau ma grabesc sa fac exiturile?>>”, a semnalat reprezentantul Gapminder.

“Cred ca vor fi cateva exituri partiale, asta inseamna si mici in 2026. Dar noi avem 5 campioni vizibili, fiecare cu o evaluare de 100 mil. Euro, 200 mil. Euro si la nivelul de 300 mil. Euro fiecare. Cu acesti campioni chiar vrem sa stam pe termen lung (on the long run), acum daca <<long run>> inseamna 2 ani, 3 ani sau mai mult, inca nu stim. Suntem oameni foarte pragmatici si depinde foarte mult de ce se intampla in jur”, afirma acesta.

“Sa nu uitam ca ecosistemul de exituri, activitatea de M&A si cea de IPO – cred ca asta a fost driver-ul activitatea IPO a fost inghetata de prin 2023, 2024, iar in 2025 au venit deja semnale ca se dezgheata si apoi au venit niste mici schimbari de tipul tarife, politici care au introdus foarte multa volatilitate si care a redus numarul de IPO-uri. El abia acum in T4 incepe sa se ridice”, a subliniat Dan Mihaescu.

”Sunt niste nori pe cer despre valorile unor companii, care lucreaza la modele fundamentale de AI sau la companii care se uita la nivelul de infrastructura globala pentru AI. Si din cauza asta exista niste incertitudini despre unde se va duce intreg ecosistemul. Nu lucram cu o teza fixa, va trebui sa urmarim unde se duc lucrurile. Norocul nostru si al oricarui jucator care este in  venture capital este ca suntem poate decuplati de Romania si central Europe in etapele ulterioare ale vietii companiilor din portofoliu ceea ce inseamna ca ele se descurca – ele vand propriile produse si evolueaza ca si growth in piete foarte mari unde chiar se cauta lucrurile astea si nu exista dependente de orice fel sau influente ca exista alegeri in Romania, asta nu influenteaza in vreun fel consumul de produs de IT pentru ele”, a punctat reprezentantul Gapminder.

De ce accepta investitorii VC instrumente precum SAFE note mai putin protective in fata startup-urilor

Intrebat de catre Silviu Stratulat, Managing Partner al firmei de avocatura Stratulat Albulescu, de ce investitorii VC accepta o protectie mai mica in fata startup-urilor prin acceptarea SAFE note-uri –  conventii cu privire la majorarea ulterioara de capital – fata de alte instrumente care confera mai multa putere investitorului cum este cazul imprumutului convertibil, reprezentantul Gapminder a raspuns:

“Realitatea este ca este un instrument care pentru VC-urile din Europa nu este foarte confortabil”

“In SUA este foarte important cine e in board, ce se intampla, cum functioneaza. Istoric, asa a inceput, dar lucrurile astea au inceput sa aiba o avalansa si au ajuns la nivelul la care foarte multe startupuri se asteapta ca la primele runde – si in SUA asta inseamna sub 2 mil. USD, ei asteapta sa vada SAFE-uri, asta e practica in piata de acolo. Acum sunt si startupuri care se uita sa ridice bani si din Europa si din SUA si atunci au termenii nostri de comparatie si evident ca SAFE-ul iti da mai multa libertate ca antreprenor, dar iti si ascunde niste lucruri si previne cumva si pe un investitor sa puna mult mai multa energie sa te ajute”, a subliniat Dan Mihaescu.

“Ascunde, de fapt, ce impact va avea asupra companiei chiar pentru fondatori. Pe mine asta ma uimeste cel mai mult la SAFE-uri pentru ca din punct de vedere comercial, ei spun <<Eu vreau asta>>, dar nu inteleg ca impactul poate sa fie distructiv daca ei fac 2 – 3 serii de SAFE-uri – prima la 10 mil. USD, a doua la 20 mil.USD, a treia la 30 mil. USD si nu ridica bani pe equity ca sa valideze valoarea equity value sau enterprise value a companiei. Ei cara in spate lucrurile alea si cand se va face conversia, se trezesc ca brusc au un equity mult mai mic si ei nu isi fac calculul de la bun inceput Majoritatea nu si-l fac. In schimb au imaginea ca au ramas 2 – 3 ani in plus cu peste 90% din companie si e doar o iluzie, asta e realitatea.”, sustine acesta.

“Intre timp pentru un fond de tip european, este un efort si singurul motiv pentru care, de exemplu, noi putem sa acceptam asa ceva este daca vedem ca este o companie in crestere foarte mare, este deja in piata americana si foloseste modelul asta, sunt deja investitori reputabili acolo care folosesc asta”, a adaugat investitorul VC.

“Lead-ul rundei este cel care stabileste termenii rundei. Este o diferenta. E un echilibru, care trebuie gasit prin negociere in realitate. Instrumentul este foarte inconfortabil si nu ajuta foarte tare fondatorii”, este de parere Dan Mihaescu.

Potrivit lui Silviu Stratulat, Managing Partner al casei de avocatura Stratulat Albulescu, se observa un exod al startup-urilor in rundele ulterioare catre jurisdictiile internationale precum Delaware (stat SUA) sau Luxemburg.

“Ca si trend mare, el se mentine si e condus de investitor (buyer) pentru ca banii cei mai multi in VC in continuare sunt in SUA, dramatic mult mai multi decat in Europa. Este un ordin de marime clar. In cadrul acestor finantari sunt diferentieri destul de mari intre startupurile AI si cele care sunt non – AI si startupurile de tip biotech. Banii din SUA sunt incomparabil mai multi si se accelereaza modul in care se pun banii in startupuri de tip AI, deci acolo exista clar un trend foarte puternic. De la un nivel incolo, startupurile au nevoie sa ridice, sa acceseze bani din SUA. Ca sa poata sa faca asta, trebuie sa aiba clienti in SUA si sa aiba si o entitate in SUA, e preferabil.”, a confirmat reprezentantul Gapminder.

“Pe de alta parte, ce am observat este ca in ultimii 3 – 5 ani, fondurile din SUA nu mai sunt atat de dogmatice de tipul o singura solutie asta incorporate numai in SUA. Acum zic <<E ok sa investesc in ea, daca este in UK, de exemplu, si apoi o mutam in SUA cand va fi nevoie si o pregatim de o listare.>>”, a continuat acesta.

Ce impact poate genera AI asupra personalului companiilor din portofoliile VC

“Un medic poate sa stea asistat de un agent AI, ceea ce face Parol in care am  investit noi, si sta si iti face dosarul medical si interviul in timpul consultului iar medicul nu mai trebuie sa isi angajeze o asistenta. Si mai are si avantajul ca standardizeaza formatele care ajung dupa aceea in dosarul medical si sa faci asta la nivelul unei companii care agrega alti jucatori, impactul este si mai mare”, afirma Dan Mihaescu.

“Experienta clientului (customer experience) in retail probabil se duce in 30%, iar in online retail gradul de automatizare se face relaxat in zona de 65 – 70%”, a adaugat acesta.

“La nivel de trend mare este clar ca este o cursa a inarmarilor la nivel de modele fundationale si i se zice <<ok, vreau sa ajung primul la inteligenta artificiala generala>> si cine ajunge primul probabil ca are un avantaj competitiv atat comercial, cat si ca tara. Si se merge foarte repede, asta este reteta”, a mentionat investitorul VC.

“Efectul este ca cine stie sa foloseasca acum lucrurile astea poate sa automatizeze enorm de mult din ceea ce se intampla. Primii clienti ai AI-ului sunt firmele care dezvolta software, de asta se si reduce numarul de angajati. E un trend, o planificare foarte clara, iar software -ul se dezvolta in proportie de 40 – 50% printr-un mod foarte evoluat in care foloseste AI. De exemplu, in sales & marketing – la fel se face automatizare SDR. Sunt “colegi” care iti genereaza lead-uri calificate si iti maresc marimea pipeline-ul-ui de vanzari undeva de 3 – 5 ori si vorbim de un coleg care nu are weekenduri, nu are vacanta, nu are concedii medicale si costa probabil de 10 ori mai putin decat un Sales Development Representative. Asta e un agent AI.”, a adaugat reprezentantul Gapminder.

“La marketing poti sa automatizezi postarile, e un volum foarte mare. Apar influenceri si actori virtuali care schimba cu totul niste industrii, modul in care se joaca un joc. In logistica si operatiuni, este fantastic ce se poate face mai ales daca se imbina cu robotica si poti sa automatizezi partea de logistica quasitotal ceea ce inseamna ca iti tai niste costuri fantastice, iti creste incredibil EBITDA”, sustine Dan Mihaescu.

“Cat de aproape e? Exista o scoala de gandire care spune ca undeva in 2 ani, exista un alt curent de gandire care vede totul in 10 ani. Nici nu conteaza, ideea este ca trebuie sa investesti si poti sa testezi la tine in organizatie”, a mai spus Dan Mihaescu, Founding Partner al managerului de fonduri cu capital de risc Gapminder, la panelul Private Equity & Venture Capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”