Arhive etichete: syndicated loans

Sursa: ING Bank.

Cristina Cosman, ING Bank: Piata de sindicalizari bancare este in crestere, iar energia si sectorul real estate sunt predilecte pentru finantarile foarte mari. Ne uitam cu tot mai mult interes catre infrastructura, constructii si proiectele din sectorul de aparare

“Piata romaneasca de sindicalizari bancare este, sigur, in crestere. Nivelul de sofisticare al pietei acum creste. Sunt finantari in toate sectoarele amintite cu tichete, as zice, peste 50 de mil. Euro. Daca ar fi sa dau asa si o perspectiva, cred ca devine tot mai interesant, cel putin in contextul finantarilor publice si al fondurilor europene, ne uitam cu tot mai mare interes la constructii si infrastructura si avem cateva tranzactii (…) si, de asemenea, la sectorul de aparare. Sunt cateva tranzactii in pipeline (pregatire, n.r.), ne uitam la ele. Sunt convinsa ca nu doar ING, ci si alte banci din piata sunt tot mai deschise catre sectorul de aparare”, a declarat Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026, eveniment online organizat pe 30 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Cand ne referim la finantare, ne referim la limitele de credit. Limitele de credit includ si tot ce inseamna scrisori de garantie bancara. Daca le includem si pe acestea, o pondere importanta o are si o va avea sectorul constructiilor si al infrastructurii”, a punctat bancherul ING Bank.

“ING-ul e impartit diferit si cred ca inca sunt segmentari diferite in bancile din Romania. Noi ne uitam la segmentul corporate la companii cu cifra de afaceri de peste 150 mil. Euro. Sunt alte banci care au acest prag la 50 mil. Euro”, a precizat Cristina Cosman, la care se adauga subsidiarele locale ale companiilor internationale care fac parte din clientela grupului bancar olandez de talie globala.

ING Bank Romania este una dintre cele mai mari banci la nivel local, cu o cota de piata de 8,40% in 2025 dupa active, si este cea mai mare banca ce a fost construita de la zero in Romania de catre un grup financiar strain, care s-a dezvoltat exclusiv prin crestere organica pana acum.

“Pot sa spun ca avem o dinamica buna in finantare pe segmentul corporate, atat 2025, cat si 2026 arata foarte bine (…). Suntem destul de balansati intre sectoare, chiar daca energia este in frunte, si pe langa energie, real estate, food si agribusiness, ne mai uitam la auto. Pentru noi este o piata in transformare, dar totusi o piata relevanta, chiar daca nu sunt neaparat sindicalizari pe aceasta piata, dar credite bilaterale importante avem in acest sector. La fel, sectorul institutiilor financiare este foarte relevant pentru ING”, a subliniat bancherul ING Bank Romania.

“Pana la urma, creditele bilaterale reprezinta majoritatea finantarilor.”, a semnalat Cristina Cosman.

“As comenta ca 2025 a fost un an foarte bun din punct de vedere al finantarilor corporate. Am vazut multe finantari majore in piata locala care au mobilizat sume de bani importante, multa lichiditate. Bancile au fost dispuse sa plaseze tichete foarte mari acolo unde a existat un imprumutat de calitate, sa zic, si proiecte importante sustenabile. La fel a inceput si 2026, cel putin pentru noi, ING, finantarea corporate a crescut cu peste 10% comparativ cu finalul anului trecut . Sigur ca asta arata increderea pe care ne-au acordat-o clientii nostri, pe de o parte, iar pe de alta parte, si o selectie atenta a proiectelor la care ne uitam pentru ca mediul macroeconomic ramane in continuare volatil”, sustine bancherul ING Bank.

“Cel mai dinamic sector si cea mai mare efervescenta o vedem, desigur, in energie, atat partea traditionala, cat si energia regenerabila. Am vazut-o si anul trecut. Au fost sindicalizari foarte mari in piata.  La cele de peste 500 mil. Euro, a fost Electrica, Nuclearelectrica, dar si in partea de regenerabile – investitiile sunt impresionante, as spune finantarile sustenabile pe termen lung. As mentiona aici sindicalizarile pentru Enery sau pentru R.Power. In multe din aceste sindicalizari, ING a participat de multe ori in rolul de coordonator si cu tichete importante, peste 50 de mil. Euro pana la 100 mil. Euro”, a semnalat Cristina Cosman.

“Anul trecut am vazut o sindicalizare <<flagship>> (fanion) in sectorul food & agri, si ma refer la Carmistin. ING a fost coordonator si, din nou, cu o participare semnificativa in aceasta sindicalizare. Sunt inclusiv pe piata de agribusiness alte cateva proiecte interesante si sindicalizate, poate nu la nivelul de 500 mil. Euro, dar, altfel, as mentiona energia si real estate ca fiind niste sectoare, sa zic asa, mai predilecte pentru finantarile acestea foarte mari”, a nuantat reprezentanta ING Bank Romania.

“Sectorul de real estate mobilizeaza sume foarte mari si a fost destul de efervescent anul trecut”, a adaugat Cristina Cosman.

“A inceput si anul asta, as zice, destul de bine. Daca este sa dau o perspectiva asupra portofoliului ING, el este destul de robust si bine pozitionat. Si daca m-as referi la 2026, am avut o crestere frumoasa, as aproxima la 150 mil. Euro, bazata pe tranzactii mari”, a completat bancherul ING Bank.

“Ultima tranzactie la care as face referire si la care a participat ING este refinantarea mall-ului Sun Plaza. Este o finantare acordata de catre ING impreuna cu OTP Bank Ungaria catre CPI Property Group, care este un investitor mare in piata imobiliara romaneasca, care are active in zona de birouri si de retail. Finantarea a totalizat 100 mil. Euro, este ultima finantare semnificativa la care am participat, ING avand un tichet de 50 mil. Euro in tranzactie”, afirma Cristina Cosman.

“Ne uitam la multe proiecte, la refinantari, la tot spectrul. Si, daca e sa dau un pic de culoare segmentului corporate pe care il reprezint, ne uitam cu precadere la zona de retail comercial si logistica”, a precizat ea.

„Sunt cateva tranzactii destul de frumoase, care au active calitative in spate si speram sa le inchidem in a doua jumatate a anului”, a adaugat reprezentanta ING Bank.

Ce tranzactii de finantare cu tichete peste 500 mil. Euro sunt in lucru?

“Le numaram pe degete cele peste 500 mil. Euro, sunt cateva si, din nou, preponderent in sectorul energetic”, a raspuns bancherul ING Bank.

“Sunt proiecte noi, capacitati noi, refinantari, reshuffling (restructurari, reorganizari, n.r.), reasezari de credite sau reasezari de parteneri bancari in cadrul unor structuri noi de sindicat. As zice ca acopera si partea de nevoi curente”, a detaliat Cristina Cosman.

“Acoperim toata paleta de finantare, de la capital de lucru, RCF (revolving credit facility, facilitate de credit revolving, n.r.), credite de investitii, project finance, specialised lending (finantare specializata, n.r.), structuri complexe de finantare”, a mai spus Cristina Cosman, Head of Lending Wholesale Banking in cadrul ING Bank Romania, subsidiara locala a grupului financiar olandez de talie globala ING, la panelul Real Estate in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026 este sustinut de catre Auchan Romania in calitate de Event Partner si de Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2026: “Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil”. Oportunitatile din energie, infrastructura, sectorul de productie sau cel de aparare intaresc pozitia Romaniei ca a doua optiune de investitii dupa Polonia din regiune, insa pietele CEE isi pierd din atractivitate, iar capitalul se muta catre pietele mai mature din Europa de Vest si SUA. Circa 6 – 8 companii pregatesc IPO-uri pe piata principala a bursei de la Bucuresti. Bancile lucreaza la aproximativ 10 tranzactii de finantare de peste 500 mil. Euro. Ce asteptari au investitorii strategici, antreprenorii, investitorii din venture capital, private equity, private debt, piete de capital si real estate

 

Volker Raffel, E.ON: Aderarea la OCDE si pastrarea rating-ului investitional sunt doua preconditii importante ca sa vina mai multe surse financiare cu o dobanda mai mica pentru Romania si pentru amandoua e important comportamentul ca statul roman sa fie mai fiabil. E.ON Romania isi finanteaza investitiile in proportie de 100% din piata financiara locala si nu se imprumuta de la compania – mama

 

Andrei Svoronos, EBRD: Ne asteptam pentru 2026 sa avem un volum de investitii de circa 800 – 900 mil. Euro, usor mai mic fata de anul trecut, pentru ca e si o anumita corelatie cu evolutia economiei, unde vedem o scadere de 0,2% din PIB in acest an. Vrem sa fim un accelerator de crestere pentru jucatori din Romania, care au ganduri de expansiune regionala. Circa 6 – 8 companii sunt in diferite stadii de pregatire pentru IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti

 

Tiberiu Danetiu, Auchan: “Never say never”.  Ne vom continua ritmul de crestere organica, dar suntem deschisi daca apar oportunitati de achizitii M&A. Zona de expansiune in retail s-a mutat in timp din zona de hipermarketuri si cash & carry catre segmentele de proximitate si ultraproximitate. Dupa atacul lansat pe formatul hard discount, urmatorul pariu al Auchan vizeaza dezvoltarea francizei cu formate medii de supermarketuri

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Tranzactiile au incetinit in spatiul Europei Centrale si de Est, iar piata inclina catre tichetele M&A mai mari. Ne uitam la achizitii add-on in regiune pentru Pehart pentru ca vrem la exit sa avem o companie mai mult regionala, si mai putin locala. Urmatoarea achizitie M&A pe piata din Romania ar putea fi in sectorul de productie. Maib este interesata sa ia cat mai repede o licenta in Romania pentru acordarea de credite de consum si ar putea viza achizitii M&A in acest scop, iar grupul INVL Invalda vizeaza cu un fond de private debt de 55 mil. Euro piata locala

 

Cosmin Calin, Banca Transilvania: Pe piata finantarilor sindicalizate, sunt aproape 10 tranzactii cu un tichet fiecare de peste 500 mil. Euro. Vedem tranzactii in sectoare precum energie, servicii medicale private sau retail. Expunerea maxima pe care o avem fata de un singur grup depaseste cu putin jumatate de miliard de euro. Ne uitam la oportunitatile de extindere in regiune, atat pe pietele din jur, cat si in Europa

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Pentru companiile care pregatesc IPO pe bursa de la Bucuresti, daca sunt companii bune si vin la un multiplu P/E intre 10x si 15x, succesul IPO-ului este aproape garantat si vor intalni cerere solida din partea investitorilor institutionali. Raiffeisen Asset Management pregateste lansarea unui fond de investitii care sa capitalizeze oportunitati din sectorul european de aparare. “Sa vedem cu totii cam cata prima de risc politica exista in cotatiile bondurilor suverane, care daca se permanentizeaza, se poate transforma in miliarde de euro anual dobanzi platite in plus sau in minus”

 

Florentin Cotorobai, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene: Prin bugetul alocat din PNRR s-a vazut clar apetitul fondurilor de investitii si se va cunoaste o evolutie a instrumentelor de finantare pentru entitatile private in noul cadru financiar multianual 2028 – 2034. Cati bani a produs primul exit complet al unui fond de investitii capitalizat prin PNRR: “Efectul de multificare a fost undeva de trei ori valoarea investita”

 

Constantin Damov, Green Group: “Speram sa fim printre pionierii europeni in a obține fibra sintetica din textile”. Vizam pentru extindere pietele din Republica Moldova, Grecia, Albania, unde se prefigureaza sisteme de colectare precum Returo si ne gandim la un mod combinat de intrare pe piata care include M&A. Orizontul de exit al investitorului private equity Abris Capital Partners din Green Group, estimat la circa 2 ani

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Romania si, poate Ungaria sunt tarile cu cel mai scazut volum de investitii venture capital si cu cel mai mic numar de startup-uri, chiar si calitatea acestora nu iese la nivelul celor din Polonia si Bulgaria. Asistam la o usoara schimbare intre private equity si venture capital ca si greutate a claselor de active. In 2026 si in 2027 vom vedea companii care ating valori poate aproape  de 1 mld. Euro, unele dintre acestea fiind poate chiar in Romania unde BibleChat si Druid se pregatesc sa atraga noi runde de investitii. Cel mai bun exit realizat de catre EGV la 4,5x

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Piata de tranzactii a incetinit partial din cauza recesiunii si a instabilitatii politice. Mozaik Investments anunta o noua achizitie din noul sau fond de private equity, care va prelua o participatie majoritara intr-o companie din Romania pe modelul “buy and build”. Din capitalul strans de 51 mil. Euro de la investitori, aproape jumatate a fost alocat pentru achizitia primelor trei companii de portofoliu. De ce este dificil pentru fondurile de private equity din Romania sa intre pe piata din Polonia

 

Ciprian Nicolae, ACP Credit: Vom anunta foarte curand noul nostru fond de private credit pentru Europa Centrala si de Est, care ne asteptam sa aiba o dimensiune dubla fata de primul nostru fond de 100 mil. Euro. Ne asteptam ca investitiile din Romania sa reprezinte cel putin o treime, insa mai putin de jumatate din intregul portofoliu al noului fond. Care sunt diferentele in universul de investitori LP dintre un fond de private credit si un fond de private equity

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Tranzactiile de la Regina Maria si La Cocos arata ca atractivitatea pietei romanesti pentru investitori este ca fondurile de investitii sa gaseasca acele companii care la final merg catre vanzari destinate unui anumit tip de consolidare, fie locala, fie regionala. De ce nu listeaza fondurile de investitii din Romania companii pe bursa de la Bucuresti si ce alternative de investitii au antreprenorii. Exiturile fondului 1 al Catalyst Romania, realizate la multipli cash on cash intre 3-4x si 20x. Care sunt cifrele – tinta pentru noul fond al Catalyst

 

Dan Lupu, Earlybird: “Fondatorii de companii din diaspora au devenit o sursa mai importanta de startup-uri la nivel global decat piata din Romania, ceea ce este valabil pentru toate pietele din Europa Centrala si de Est”. Activitatea in piata regionala de venture capital este foarte valurita, cateodata e Polonia pe val ca acum, altadata Romania sau tarile din fosta Iugoslavie. Earlybird investeste din fondul sau regional de 360 mil. Euro tichete initiale de pana la 12 mil. Euro in runde de finantare pre-seed, seed si serie A. Noul fond Earlybird cu un capital de circa 500 mil. Euro dedicat investitiilor in sectorul de aparare va deveni functional in curand

 

Cristina Cosman, ING Bank: Piata de sindicalizari bancare este in crestere, iar energia si sectorul real estate sunt predilecte pentru finantarile foarte mari. Ne uitam cu tot mai mult interes catre infrastructura, constructii si proiectele din sectorul de aparare

 

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Romania este o piata  – cheie pentru noul nostru fond de private debt. Avem in plan sa investim in Romania pana la 100 mil. Euro in urmatorii 2 – 3 ani. Cele mai avansate tranzactii sunt in real estate si pe piata de energie, dar asteptam sa incheiem si pe piata serviciilor medicale private. Cum se pozitioneaza finantarile private debt comparativ cu finantarea bancara si investitiile de capital de tip venture capital si private equity

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Investitiile din piata de real estate au ajuns in primul semestru la 500 mil. Euro si estimez ca vor ajunge pana la finele lui 2026 intre 800 mil. Euro si 1,1 mld. Euro. Yield de 7,75% pe toate clasele de active imobiliare cu o evolutie asteptata la 7,5% in retail. Polonia si Cehia sunt pietele real estate cu cea mai mare adancime din CEE. “Romania este pe acelasi fascicul cu Polonia, insa Cehia ar putea fi pentru noi modelul cu acea piata domestica de investitori institutionali”

 

Ioana Filipescu Stamboli, Alvarez & Marsal: S-a schimbat modul in care sunt alocati banii si suntem intr-o faza a unui realism structural al pietei de M&A din Romania. Cumparatorii nu mai cauta sa cumpere doar cota de piata sau promisiuni speculative, iar investitorii strategici vor sa se integreze vertical, securizandu-si lantul de valoare. Piata locala de M&A, dominata de tranzactiile mid – market. Dupa retail si servicii medicale private, ce sector este urmatorul pariu pentru o tranzactie de 1 mld. Euro

 

Florian Teleaba, Kearney: Romania este a doua piata mare din Europa Centrala si de Est si atrage atentia investitorilor in peisajul regional pe zona de energie, infrastructura, nearshoring si sectorul de aparare. Regiunea CEE incepe sa-si piarda atractivitatea la nivel de investitii, iar capitalul se duce catre piete mai mature spre Europa de Vest, SUA sau anumite piete emergente. “Nu prea se vorbeste inca de infrastructura pentru zona de AI, infrastructura digitala si de procesare, care in timp foarte indelungat ar trebui sa aiba niste perspective nu doar de investitii, bani si randament, ci si de independenta din anumite puncte de vedere ale statului”

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Peste tot in regiune, exista cerere pentru listari, dar este cumva o lipsa de companii pregatite pentru piata, ceea ce este favorabil companiilor. Sunt placute de catre investitori companiile care sunt lideri regionali, adica mai mult decat un lider local. “Revolutia AI si reinarmarea Europei sunt cele doua transformari structurale care vor modela piata de capital in urmatorii ani si care schimba prioritatile industriale si investitionale in regiune”

 

Peter Mathe, Portfolion: Piata fondurilor de growth equity din Europa Centrala si de Est este inca subdezvoltata fata de Europa de Vest, iar Romania vine mereu pe pozitia a doua piata in regiune dupa Polonia privind volumul de investitii. Fondul de growth equity al Portfolion este interesata de investitii in Romania in sectoare precum servicii medicale private, wellness sau productie, cu tichete intre 5 mil. Euro si 30 mil. Euro. “Unul dintre motivele pentru care analizam industrii mai traditionale este sa ne protejam impotriva potentialelor investitii care pot fi in teritoriul unei bule speculative”

 

Sursa: MIRSANU.RO.

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

“Impreuna cu echipa mea am facut o analiza si am constatat ca in 2024 si 2025 piata sindicalizarilor s-a cifrat undeva la 9 mld. Euro. Daca ne uitam putin ca in anii perioadei Covid si inceputul razboiului din Ucraina am avut o piata mai stagnanta, acum in 2024 – 2025 vorbim de niste cifre – record. Mai mult, din aceste 9 mld. euro, adica aproximativ 29 de tranzactii relevante, probabil ca undeva in jur de jumatate au fost reprezentate de tranzactii comerciale – adica finantari de bilant mai mult, iar cealalta jumatate a fost impartita aproape in mod egal intre deal-uri de project finance, M&A (fuziuni si achizitii) si deal-uri de real estate. Deci, o dinamica foarte buna in special in segmentul tranzactiilor comerciale”, a declarat Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Cand am mentionat suma de 9 mld. Euro in cei 2 ani, am inclus si finantari noi, am inclus si finantari existente care au beneficiat de top-up (componenta de finantare noua pe langa refinantare) sau diverse alte optiuni de produse. Finantarile noi probabil ca au fost undeva in jur de jumatate din aceasta suma de 9 mld Euro, cam in 12 – 14 tranzactii notabile”, a punctat bancherul Raiffeisen Bank Romania.

“Anul 2025 comparativ cu 2024 din acest volum a atras aproximativ 60% din finantari, deci inca o data o crestere a companiilor romanesti care au accesat acest produs si o crestere a volumelor YoY 2025 vs 2024”, a precizat Silviu Toma.

“Noi la Raiffeisen Bank am participat ca sa spun asa la aproximativ 70% din aceste finantari. In mare parte, in peste 90% din finantari am fost MLA (Mandated  Lead Arranger, aranjor principal mandatat) sau MLA structuring bank, MLA facility agent sau MLA sustainability agent, deci am adus o contributie importantă prin expertiza noastra alaturi de ceilalti finantatori si vrem sa continuam. Vedem in sensul asta un progres bun si un produs care are potential foarte mult sa se dezvolte in sistemul bancar romanesc”, a subliniat bancherul Raiffeisen.

“Daca ne referim putin la alte tichete mari, dar care nu intra in acest pachet al sindicalizarilor, piata de real estate a fost extrem de buna. Am finantat destul de mult in acest an toate sectoarele si ma refer aici nu numai la retail si zona logistica, chiar si la rezidential si sectorul  ospitalitatii. Si vedem in continuare potential”, a spus Silviu Toma.

“In zona de fuziuni si achizitii (M&A) nu au fost neaparat tichete mari care au solicitat finantare, desi au fost tichete mari in piata. Ele au fost finantate mai mult din resurse proprii ale investitorilor strategici”, a nuantat acesta.

“Eu am vazut mai mult o piata de mid market (tranzactii de talie medie) in zona de M&A si am avut deja cateva tranzactii notabile de mid market in special in 2025, dar si in 2024”, a adaugat Silviu Toma.

“Perspectivele sunt de crestere. In continuare, sunt la orizont doua tranzactii mari de M&A care pot solicita finantare anul viitor, dar intr-adevar nu sunt acele tichete care au fost putin in perioada pre-Covid din punct de vedere al finantarii, nu al nivelului tranzactiei, care se poate finanta din diverse surse”, sustine bancherul Raiffeisen.

“Acum, din punctul meu de vedere iar e important de mentionat pentru ca au fost foarte multe companii locale, care incepand cu 2025 au inceput sa acceseze astfel de sindicalizari, de produse complexe.Dealtfel, daca acum 7 ani – 10 ani, erau mai multe tranzactii initiate de companii internationale, asta este un punct foarte bun pentru ca sunt companii cu capital romanesc care acceseaza acest produs”, a semnalat Silviu Toma.

 

Companiile locale mari acceseaza mai usor tichete de finantare de 200 – 300 mil. Euro

“Adica s-a ajuns la un sweet spot (zona de confort) de 200 mil. Euro tichet sindicalizat care este destul de usor accesibil pentru companiile pregatite si cu o situatie financiara foarte buna”, a punctat bancherul Raiffeisen Bank Romania.

“Autonom este un exemplu de succes, dar exista si alte companii locale care in 2025 au reusit sa stranga bani prin aceste produse sindicalizate ceea ce nu e simplu. Asta denota un profesionalism ridicat al companiilor romanesti pentru ca nu este usor sa faci o sindicalizare si sa nu o plasezi in piata pentru ca au mai existat si cazuri de genul asta”, sustine Silviu Toma.

“Aici vorbim de sindicalizari care au fost suprasubscrise si, practic, acest lucru denota un profesionalism al tuturor partilor implicate. Si da, au mai fost cel putin alte 3 – 4 companii romanesti”, a continuat acesta.

Pe piata finantarilor corporate, Autonom a semnat recent o finantare sindicalizata de 300 mil. Euro, care combina refinantarea unor datorii la care se adauga si componenta de finantare noua, intr-o tranzactie totala care ar putea fi majorata pana la 350 mil. Euro.

De asemenea, pe piata imobiliara, grupul Iulius a contractat in 2025 o finantare sindicalizata de 400 mil. Euro pentru proiectul de regenerare urbana Rivus de la Cluj, iar investitorul international AFI a semnat recent un imprumut sindicalizat de 537 mil. Euro, cea mai mare refinantare de pe piata imobiliara locala, in timp ce compania de energie Electrica a luat in primavara acestui an un credit sindicalizat de 3,1 mld. RON (peste 620 mil. Euro).

“Ma astept si anul viitor la acest tichet de 200 – 300 mil. Euro, care este un sweet spot pentru care se merita produsul, poti sa-i faci o sindicalizare entry level pentru 100 – 150 mil. Euro, dar este un produs scump, costisitor, care necesita investitii si din partea companiei si din partea finantatorilor. Si la acest sweet spot de 200 – 250 mil. Euro ma astept sa vad si alte tranzactii pentru 2026”, anticipeaza bancherul Raiffeisen Bank Romania.

 

Tranzactii de finantare sindicalizata in pipeline pentru 2026 in energie, imobiliare, transport, constructii specializate si servicii medicale

Pipeline-ul nu se inchide niciodata cand vorbim de tranzactii mari pentru ca stim ca este o durata de executie undeva intre 6 si 9 luni”, a precizat Silviu Toma.

“Plecam la drum cu un pipeline destul de consistent. In afara de suspectii de serviciu – energie – lasand la o parte ca nimeni nu stie ce capacitate se va dezvolta in Romania si asta va influenta zona de cashflow si de preturi, sunt enorm de multe proiecte – multe dintre ele bancabile chiar – mai ales si cu schema de CfD (contracte pentru diferenta). Dar, lasand la o parte schema de energie, care nu presupune numai zona de energie regenerabila, avem si investitiile in modernizare, in retea, in digitalizare care vor ramane apropo de sectoare noi care nu neaparat necesita si finantare. Dar poate vor fi si in zona de M&A acest segment de contorizare inteligenta (smart metering)”, a adaugat acesta.

“Ramane probabil real estate-ul din nou un sector care va atrage fonduri. Dar aici nimic nou, nu sunt necunoscute, astea sunt doua sectoare care au fost foarte <<demanding>> din punct de vedere financiar”, concluzioneaza bancherul Raiffeisen.

“Din ce stiu pot fi niste tranzactii importante in sectorul de transport si in sectorul de constructii industriale, in special industriale specializate pe zona de infrastructura”, a semnalat Silviu Toma.

“Nu ma astept sa vedem atat de curand niste tranzactii mari pe zona de productie, aceste segmente fiind un pic mai intensive din punct de vedere al consumului de energie si CAPEX (investitii)”, a nuantat acesta.

“Cel mai probabil astea vor fi sectoarele transport, constructii specializate si servicii medicale private. In servicii medicale private exista deja o consolidare si un apetit de investitii foarte mare, din pacate nu sunt multe tinte (target-uri) si trebuie sa consolidezi foarte mult din target-uri mici ca sa ajungi la o valoare, la o valoarea de intreprindere (enterprise value)considerabila. Cam acestea ar fi cele 3 segmente care ar putea aduce ceva noutate”, a subliniat Silviu Toma.

“Pe zona de startupuri, vedem foarte mult AI, care poate genera crestere in zona de mid cap (companii de talie medie), IT combinat cu digitalizare, dar nu neaparat la o dimensiune foarte mare pentru a fi in radarul finantarii”, a adaugat el.

La ce nivel de marime ajung cele mai mari sindicalizari bancare pe piata locala?

“Acum, daca ne referim la piata romaneasca, sindicalizarile cele mai mari probabil au atins borna de 500 – 550 mil. Euro. Cam aici am vazut in energie, dar si in real estate”, a raspuns Silviu Toma.

“Am mentionat ieri si azi doua sindicalizari mari din zona real estate – una s-a apropiat de borna de 500 mil. Euro, alta a depasit 500 mil. Euro (Iulius si AFI, n.r.),. Doua proiecte foarte bune, doi clienti cu un parteneriat foarte bun”, a mentionat Silviu Toma.

“Deci, 500 – 550 mil. Euro este probabil borna pentru piata din Romania, unde un tichet mediu pentru o banca ar putea fi in jur de 50 mil. Euro, iar pentru cei care au apetit si au un parteneriat mai puternic, cum am fost si noi in multe cazuri, expunerea poate depasi si 100 mil. Euro”, a precizat bancherul Raiffeisen Bank Romania.

 

Cum arata portofoliul de finantari corporate al Raiffeisen Bank Romania

“Portofoliul intr-adevar este intr-o continua schimbare. Daca ne referim la intrari – iesiri in decursul unui an, probabil ca vorbim de un procent de 20 – 30%”, a spus Silviu Toma.

“Este o tendinta care se mentine. Deci, in permanenta, probabil ca in analiza avem la nivel de deal-uri mid market – large (de talie medie – mare) undeva in jur de 1 – 1,5 mld. Euro. Este un volum care este in analiza si el, practic, se revizuieste o data la 3 – 6 luni, adica unele ies, intra alte deal-uri noi pe masura ce se concretizeaza”, a detaliat bancherul Raiffeisen dinamica de portofoliu de finantari corporate.

“Daca este sa ne referim putin la cum anticipez sa incheie din punct de vedere al finantarii corporate anul 2025 in Raiffeisen, cred ca este un an foarte bun. Din punctul meu de vedere, vom avea o crestere de 2 digiti (ritm de crestere de doua cifre, n.r.) si reprezinta foarte mult pentru ca pe langa rambursarile naturale din portofoliu, au fost, practic, si destule rambursari care au venit din programele derulate de stat, in special programul IMM Invest. Deci, practic, a fost o crestere foarte buna si chiar am sustinut companiile romanesti si internationale din punctul meu de vedere mult mai mult in 2025”, a mai spus Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania, la panelul Finantarea companiilor in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.

 

 

 

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

 

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

 

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

 

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

 

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

 

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

 

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

 

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

 

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

 

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

 

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

 

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

 

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

 

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

 

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

 

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

 

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

 

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”

 

vizual MDS 2025 main

Lideri de afaceri, investitori, finantatori si consultanti in tranzactii vor dezbate pe 4 decembrie la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 tendintele – cheie din M&A, finantari, piete de capital, real estate si NPL

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 4 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, a opta editie anuala a unicului eveniment dedicat ecosistemului creat in jurul marilor tranzactii  – fuziuni si achizitii (M&A), finantare suverana, finantari corporative, piete de capital, real estate si NPL.

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti sunt invitati sa participe la un eveniment in format exclusiv cu prezenta in person in locatie pentru a dezbate cele mai importante tendinte si tranzactiile majore din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Editia din acest an are ca tema Dealmakers. New buyers. International sellers. prin care semnaleaza, pe de o parte, intrarea pe piata a unor noi cumparatori de active, dar si trecerea unor jucatori existenti in postura de cumparatori cum este cazul Vodafone sau grupul Schwarz, iar pe de alta parte, piata romaneasca este scena in care acum sunt mai proeminente tranzactiile de vanzare de valori mari din partea unor jucatori cu capital extern, fie ca sunt investitori strategici aliniati unei strategii de concentrare catre pietele de baza, fie ca sunt investitori financiari cu un orizont de exit mai scurt, pe o piata in care, de regula, mai vizibili la vanzare erau in anii anteriori antreprenorii.

Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment sunt Partenerii de eveniment.

Okcredit si B2 Impact sunt Supporting Partner ai editiei din acest an.

 

ARGUMENT.

  • Incetinirea economica, noul val de taxe vamale impuse de SUA altor economii care inca nu are un impact clar definit, relocarea din diferite motive (geopolitic, de strategie de concentrare pe pietele de baza sau din motive de reducere costuri/ expunere) a investitorilor strategici, dar si setul de miscari la nivel local (cresterea inflatiei, cresterea TVA acompaniata de un set mai larg de masuri fiscale cu impact diferit) sunt de asteptat sa accelereze anumite tendinte de consolidare de piata, dar si sa concentreze investitiile mai mult catre anumite sectoare precum industria de aparare, energie verde sau sectorul tehnologiilor disruptive care integreaza inteligenta artificiala (AI).
  • Piata de fuziuni si achizitii (M&A) a marcat in 2025 achizitii strategice din partea unor noi cumparatori cum a fost cazul Mehilainen – platforma finlandeza detinuta de managerul global de private equity CVC Capital Partners, grupul german Schwarz (proprietarul retelelor de retail Kaufland si Lidl), Vodafone, grupul polonez Maspex sau compania romaneasca Dedeman – care a anuntat o tranzactie de preluare a retelei Praktiker Hellas in Grecia.
  • La vanzare s-au remarcat pana acum grupuri internationale precum FrieslandCampina, OTE (controlata de catre gigantul german Deutsche Telekom) care a reusit sa finalizeze exitul sau strategic inceput in urma cu mai multi ani, dar si managerii de private equity MidEuropa, Advent, CEECAT Capital sau Morphosis Capital, care au profitat de o “fereastra” de exit pentru companiile din portofoliu.
  • Au fost si miscari de consolidare a pietei in care jucatori precum CTP pe segmentul de logistica al pietei imobiliare a facut o achizitie consistenta in cazul portofoliului local al P3, alte achizitii semnificative au fost semnate de catre companii franceze de talie Veolia, Vinci, sau Digi, care a preluat un set de active ale Telekom Romania Mobile Communications.
  • Un segment care alimenteaza constant in ultimii ani piata de M&A este sectorul de energie regenerabila unde investitori precum OX2 sau Nofar Energy vand proiecte pe o piata cu mai multi investitori interesati pe partea de achizitii precum Engie, Premier Energy, Econergy, PPC, OMV Petrom sau nou intrati precum Helleniq Energy, jucator aflat in portofoliul dinastiei elene Latsis.
  • Oportunitatile atractive de pe piata au activat in rol de investitori equity si institutiile financiare internationale EBRD, European Investment Bank si International Finance Corporation, care au anuntat investitii de capital directe in companii de energie verde, retail sau industrie si sunt disponibile sa-si continue achizitiile oportuniste ca actionari minoritari.
  • Dupa ce in 2024 au aparut primele inchideri la fondurile noi de private equity si de venture capital, anul 2025 este un an full pentru desfasurarea de capital atat pentru fonduri de investitii care au tras bani din facilitatea aferenta a PNRR, cat si la cele care au apelat la alte surse de finantare disponibile in regiune. De asemenea, continua seria de exituri ale generatiilor anterioare de fonduri, care se apropie de maturitate. Un an record pentru piata de private equity din Romania dupa seria de exituri a MidEuropa de la Profi (finalizarea vanzarii in ianuarie 2025), Regina Maria si Cargus, urmata de alte exituri semnificative ale Advent (de la Zentiva), CEECAT Capital, Morphosis Capital sau NCH.
  • Pe piata finantarilor corporate, cele mai mari imprumuturi sindicalizate vizibile s-au concentrat in sectorul de energie, unde Electrica, Rezolv Energy, Distributie Energie Oltenia au semnat fiecare credite de sute de milioane de euro, unele dintre ele cu componenta de refinantare, insa si pentru sustinerea investitiilor intr-o industrie capital intensiva. De asemenea, piata imobiliara este un alt pol de finantare constanta, unde proiectul Rivus al Iulius Group a atras o finantare – record de peste 400 mil. Euro, iar CTP, NEPI Rockcastle si alti jucatori au atras lichiditati proaspete fie din imprumuturi, fie din emisiuni de obligatiuni, finantarea verde fiind una din categoriile de finantare deja consacrate in acest sector.
  • Pe piata emitentilor de obligatiuni suverane, statul roman a venit cu noi emisiuni de euroobligatiuni, in contextul mentinerii ratingului investitional de catre toate cele trei mari agentii de evaluare, se pregateste de o noua emisiune de titluri Samurai pe piata nipona, iar pe piata locala a venit catre investitorii de retail cu titluri Fidelis cu maturitati mai lungi, de 10 ani la obligatiunile in Euro, totul in contextul unei largiri recente a spatiului necesar de finantare cu inca 27 mld. RON dupa ajustarea tintei de deficit bugetar de la 7% la 8,4%.
  • Piata de capital, desi a avut un start pierdut in 2025 amanat de instabilitatea politica din prima jumatate a anului, a devenit scena unei diversitati mai mari de profile de tranzactii fata de anii anteriori. Pe de o parte, seria emisiunilor corporative a continuat in vara cu o emisiune de obligatiuni verzi a Electrica de 500 mil. Euro, a continuat Digi cu o emisiune atat cu rol de refinantare, cat si cu o componenta noua, si este de asteptat sa revina curand pe acest segment de tranzactii Romgaz si alti emitenti corporativi. Grupul polonez Maspex a derulat o oferta publica de preluare a producatorului de vinuri Purcari in cadrul unui profil rar de tranzactie la BVB.
  • De asemenea, trimestrul 4 al anului a inceput cu IPO-ul producatorului de mezeluri Cris-Tim, care reediteaza o structura de tranzactie folosita cu succes de catre compania de energie Premier Energy in 2024, printr-o combinatie de majorare de capital cu vanzarea unui pachet minoritar de actiuni, fara sa afecteze pozitia de actionar majoritar a initiatorului listarii pe piata reglementata si marcheaza cel mai mare pariu pe piata locala de capital de pana acum al unei familii fondatoare a unei afaceri de familie.

 

Agenda actualizata a evenimentului este urmatoarea:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Inregistrare & Networking

09:50 – 10:00 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

10:00 – 10:45 Panel Tendinte

10:45 – 11:30 Panel Fuziuni si Achizitii (M&A)

11:30 – 12:15 Panel Finantare

12:15 – 12:45 Pauza de cafea

12:45 – 13:30 Panel Piete de Capital

13:30 – 14:15 Panel Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:15 Lunch

15:15 – 15:45 Panel Real Estate

15:45 – 16:15 Panel NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel Cumparator vs Vanzator

17:00 Concluzii

 

 

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii vorbitori:

 

Radu Timis Jr., CEO CRIS-TIM FAMILY HOLDING

Florian Libocor, Economist – Sef BRD Societe Generale

Diana Popescu, Director General Adjunct Directia Generala de management a datoriei publice si a fluxurilor de trezorerie MINISTERUL FINANTELOR

Dan Stefan, Cofondator AUTONOM

Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania

Ramona Dragomir, Principal Banker EBRD

Vlad Ardeleanu, CEO MEDIMA HEALTH

Andrei Gemeneanu, Managing Partner MORPHOSIS CAPITAL

Dan Mihaescu, Founding Partner GAPMINDER

Dan Farcasanu, Managing Partner MOZAIK INVESTMENTS

Florin Visa, Partner EARLY GAME VENTURES

Andreea Pipernea, Managing Partner APLUS ADVISORY

Ioana Filipescu Stamboli, Managing Director INVESTMENT ADVISORY PARTNERS

Vlad Pintilie, Director General Adjunct Tranzactionare BT CAPITAL PARTNERS

Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR

Silviu Toma, Executive Director Corporate Division RAIFFEISEN BANK Romania

Silviu Stratulat, Managing Partner STRATULAT ALBULESCU

Mihai Voicu, Partner ONV LAW

Ana – Maria Pascu, Director M&A REGINA MARIA

Mihai Pop, Transaction Leader APS

Leonard Pascu, Director M&A FORVIS MAZARS Romania

Catalin Neagu, Fondator & CEO OK Credit IFN

Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties CBRE Romania

Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets COLLIERS Romania

 

 

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

  • Cine face noi achizitii pe piata de M&A
  • Ce oportunitati aduce fereastra de exit din private equity
  • Cum evolueaza multiplii de evaluare in diferite sectoare
  • Cum se reasaza portofoliile de private equity si de venture capital la rascrucea dintre exiturile generatiei anterioare de fonduri si intrarea pe piata a noilor platforme locale si regionale
  • Ce tranzactii sunt asteptate de catre investitori pe piata de capital
  • Cum arata peisajul de oportunitati pentru tranzactiile de finantare
  • Care este evolutia principalilor indicatori din tranzactiile in real estate
  • Ce oportunitati si randamente sunt pe radarul investitorilor
  • Cum arata perspectivele de finantare ale statului

 

Locatie: Ramada North, salile Crystal 1 & 2

 

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 2000 RON. Detalii la office@mirsanu.ro

 

Despre MIRSANU.RO

 

  • Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
  • Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
  • Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
  • O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro  si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.