“In urma turbulentelor din ultimii ani – de la cresterile ratelor dobanzilor la instabilitatea geopolitica – am inceput sa observam o oarecare redresare pe pietele europene, ceea ce ajuta intotdeauna. In timp ce o mare parte din valul post-COVID a fost condus, in principal, de refinantare, am inceput sa vedem o revenire sanatoasa a activitatii de creditare bazate pe cheltuieli de capital (CAPEX) si cea legata de comert. Din pacate, nu vedem atat de mult M&A (fuziuni si achizitii) pentru ca asta este ceea ce asteapta mereu piata, dar credem ca fluxul de proiecte sugereaza ca unele dintre principalele tari est-europene, tari din Europa Centrala, au inceput sa construiasca un flux de proiecte bun. Avem nevoie doar de putina stabilitate pe piata pentru a continua pe deplin”, a declarat Nick Vozianov, Director Loan Markets CEEMEA in cadrul ING Bank, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
“Asadar, in 2022 s-au inregistrat cele mai mici niveluri de numar (volum) de tranzactii dintr-un deceniu, odata cu inghetarea pietei cauzata de conflictul din Ucraina. In 2023, piata a crescut cu aproximativ 60% in volum total si a mentinut impulsul in 2024. De fapt, 2024 a depasit si mai mult anul 2023 ca numar de tranzactii si volume de credite. Din pacate, 2025 a inceput putin mai lent si nu am avut la fel de multe tranzactii sau la fel de multa activitate. Piata ramane practic stagnanta in ceea ce priveste valoarea, dar ceea ce am observat este o scadere dramatica a numarului de tranzactii”, a adaugat acesta.
„Piata din Europa Centrala si de Est a ramas stagnanta (flat market) ca valoare in prima jumatate a anului 2025 cu 24 mld. Euro la mijlocul lunii iunie 2025 fata de 23,75 mld. Euro in prima jumatate a anului 2024, numarul tranzactiilor scazand dramatic de la 62-63 de tranzactii in prima jumatate a anului 2024 la 35 de tranzactii in prima jumatate a anului 2025. Ceea ce reprezinta o scadere semnificativa si sugereaza ca tranzactiile au devenit mai mari, iar numarul de participanti a devenit mai mic. Asadar, implicatiile directe sunt ca majoritatea debitorilor se concentreaza pe gestionarea relatiilor in cadrul sindicatelor lor, se concentreaza pe bancile unde pot continua in perioade de incertitudine”, a punctat Nick Vozianov.
„In ciuda faptului ca nu mai exista tranzactii cu Rusia si aproape deloc cu Ucraina, care au contribuit semnificativ la piata in anii precedenti (aproximativ 25% din volumul total intre 2015-2022), regiunea CEE a reusit sa creasca datorita cresterii puternice a pietelor din Polonia si Cehia, care au fost principalii furnizori de activitate de creditare. Creditele acordate companiilor investment grade (cu rating de investitii) din CEE continua sa domine ca volum si au reprezentat aproximativ doua treimi din volumul total al creditelor sindicalizate in perioada 2022-2024. Refinantarile si capitalul de lucru in general continua sa fie principalele motoare pentru creditele sindicalizate – ponderea lor in volumul total depasind 50%, urmate de finantarea legata de CAPEX (inclusiv creditele acoperite de ECA – agentiile de credite pentru export) cu aproximativ 30% si, in final, activitatea de fuziuni si achizitii, cu aproximativ 10% din piata”, a detaliat bancherul ING Londra, care activeaza intr-un spatiu ce acopera pietele din Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa.
„Reducerea ratelor dobanzilor de catre bancile centrale in 2024 a oferit spatiul de respiro de care multi debitori aveau cu adevarat nevoie. In acelasi timp, piata europeana a creditelor continua sa evolueze”, explica acesta.
„O tendinta interesanta este rolul tot mai mare al transformarii digitale in acordarea creditelor. Bancile – si debitorii – apeleaza la instrumente de inteligenta artificiala si platforme digitale pentru evaluari de credit mai rapide, o documentatie mai eficienta si o modelare mai buna a riscurilor, ceea ce este mai important pentru creditor. Acest lucru este deosebit de important pentru companiile de dimensiuni medii, care pot intra pentru prima data pe piata sindicalizata si au nevoie de o mai mare transparenta si simplitate in modul in care sunt structurate tranzactiile”, a nuantat Nick Vozianov.
Cum arata piata romaneasca de credite sindicalizate. Pariul pentru o noua tranzactie de imprumut sindicalizare bancara de minim 1 mld. Euro in Romania – favorit este Digi, a doua optiune sectorul local de petrol si gaze
“Cred ca avem doua tranzactii principale in Romania anul acesta, una este singura tranzactie subscrisa care a fost Digi Communications, o tranzactie de mare succes, inceputa cu 150 de milioane de euro si cred ca s-a incheiat cu o suprasubscriere de peste 200 de milioane de euro”, a spus bancherul ING Bank.
„Si o alta tranzactie mai mare a fost Distributie Energie OItenia cu 651 de mil. RON, ceea ce este o tranzactie semnificativa. Dar subliniaza si importanta sectorului energetic si al utilitatilor si a sectorului telecomunicatiilor pentru Romania. Acestea au fost motoarele – cheie ale pietei pana acum”, a adaugat acesta.
In martie 2025, Distributie Energie Oltenia – companie aflata in portofoliul investitorului financiar global Macquarie – a contractat o finantare sindicalizata de la un consortiu din care au facut parte banci precum Banca Transilvania, BCR, Erste Group Bank, BRD Groupe Societe Generale, Unicredit Bank, Alpha Bank (Grecia), PKO Bank Polski si Siemens Bank in cadrul unuia dintre cele mai mari pachete de finantare verde din Romania, destinat refinantarii unui credit al companiei si extinderii cu o finantare noua de 1,76 mld. RON (in jurul a 350 mil. Euro) pentru susținerea investitiilor din urmatorii 7 ani.
Piata imprumuturilor sindicalizate din Romania a strans circa 1 mld. Euro in 2024 cu 6 tranzactii, adica acelasi volum cu cel inregistrat in anul precedent, insa cu o valoare mult mai mica fata de valoarea de 3 mld. Euro inregistrata in 2023, conform datelor prezentate de catre ING Bank pe baza informatiilor din baza de date Dealogic Loan Analytics.
Pe valute, piata de profil din Romania a fost dominata in 2024 exclusiv de catre imprumuturile in Euro (100%) fata de un mix format in 2023 din Euro (45% din valoarea totala a imprumuturilor sindicalizate), RON (37%) si USD (18%), arata sursa citata.
Pe sectoare, 67% din totalul imprumuturilor sindicalizate acordate in Romania in 2024 a mers catre energie si utilitati, iar 28% catre sectorul de telecom, ambele sectoare avand expuneri in crestere fata de 2023, cand mixul cuprindea utilitati si energie in proportie de 58% , iar telecomul avea o pondere de 18%.
Ce companie din Romania are potentialul acum de a semna un imprumut sindicalizat care sa treaca bariera de 1 mld. Euro?
„Probabil as gresi, dar as paria pe sectorul telecomunicatiilor, doar pentru ca am incheiat destul de multe tranzactii in Europa pentru una dintre cele mai mari companii ale voastre de telecomunicatii. Au inceput o politica de expansiune foarte activa si in sectorul digital, inclusiv in fibra optica si telefonie fixa. Cred ca ar fi vorba de telecomunicatii, probabil de la Digi. Dar, bineinteles, exista un al doilea sector, ca intotdeauna, petrolul si gazele. Nu vad niciun alt sector in aceasta categorie inca. Cred ca 1 miliard de euro in Romania este inca o cifra semnificativa”, estimeaza Nick Vozianov.
Digi Communications NV, companie listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti, este angajata intr-un plan masiv de extindere atat organica, cat si prin achizitii M&A, atat pe piata din Romania – unde alaturi de Vodafone este in curs de achizitie a operatorului Telekom Mobile, cat si pe piete externe precum Spania, Portugalia sau Belgia.
Cine castiga lupta pentru corporatii dintre creditele bancare si emisiunile de obligatiuni
„Ceea ce am observat in ultimele luni este ca marea majoritate a debitorilor nostri obisnuiti din tari – cheie precum Cehia, Polonia, dar si in tot Orientul Mijlociu, precum si in Ungaria, multi dintre ei opteaza pentru obligatiuni. Din mai multe motive. In primul rand, noi actionam ca un salvator de piata, deoarece ori de cate ori exista o criza in sectorul obligatiunilor, in conditii de incertitudine, detinatorii de obligatiuni nu sunt oameni orientati spre relatii (relationship driven people), ci oameni care se bazeaza pe randament (yield base people)”, sustine bancherul ING.
„Deocamdata, din cate vad, cred ca preferinta majoritatii clientilor nostri ar fi mai intai sa ia in considerare o emisiune de euroobligatiuni sau de obligatiuni americane (US bond), iar apoi, daca nu le plac termenii, s-ar intoarce pe piata creditelor. Aceasta este situatia de astazi. Aceasta este o finantare pe termen lung, ceea ce este bun pentru ei, iar pretul este foarte comparabil pentru o finantare pe termen lung, ei platesc ceva foarte similar cu ceea ce ar plati pe piata imprumuturilor”, a adauga acesta.
„Drept urmare, pe piata creditelor, toate preturile (pricing) scad si aceasta este doar o functie a cererii si ofertei. Destul de contraintuitiv fata de ceea ce ati fi vazut anul trecut, de exemplu, sau de cand a inceput razboiul din Ucraina, v-ati astepta la un prag de risc mai mic pentru oameni, care cere cotatii mai mari (higher pricing), dar, din aceasta cauza pentru ca exista si o abundenta de lichiditate, iar numarul de tranzactii incheiate a scazut, asa cum am vazut chiar si intre anul trecut si anul precedent, am avut doar jumatate din numarul de tranzactii. In perioade de incertitudine, si cererea de investitii din partea corporatiilor scade, iar cea mai mare parte a activitatii are loc pentru intretinerea portofoliului existent, mai degraba decat pentru a incerca extinderea sau dezvoltarea facilitatilor de productie sau pentru a cauta oportunitati de fuziuni si achizitii. Asadar, exista o cerere mai mica de imprumuturi, exista mai multa lichiditate de distribuit si cred ca piata obligatiunilor este usor castigatoare astazi in ceea ce priveste competitivitatea”, a concluzionat Nick Vozianov.
Cum arata apetitul de finantare al bancilor pentru sectoare mai putin prietenoase cu mediul cum este cel de petrol si gaze?
„Chestiunea nu se aplica doar Europei Centrale si de Est (CEE). Cred ca este o problema mai ampla si cred ca linia de demarcatie merge undeva in Atlantic”, a subliniat bancherul ING Bank.
„Institutiile europene si acum vorbesc despre, sa zicem, banci comerciale, banci internationale, nu fonduri private de datorii (private debt fund), nu fonduri, care ar putea avea o perspectiva usor diferita, dar este o chestiune foarte controversata. Unii colegi incep sa aplice politici mai stricte pentru sectoarele petrolului si al gazelor, pentru energie in sens larg”, este de parere Nick Vozianov.
„In primul rand, energia nucleara este un mare semn de intrebare pentru unii, unii inca sunt indecisi, incercand sa gaseasca directia vantului, dar majoritatea inca sustin si cred ca am avut o conversatie foarte interesanta cu un inginer de la una dintre marile companii energetice europene si au confirmat si ei. Se spune – da, exista o discutie oficiala pe piata si in presa si exista o discutie neoficiala – faptul ca cererea de petrol si gaze, de exemplu, sau de energie in sens larg, creste si cel mai probabil procesul va continua inca 50-60 de ani, timp in care cererea nu va scadea, ci va fi majorata, predominant, de dezvoltarea nu a pietei europene, nici macar a celei americane, dar daca ne uitam la Africa – Africa este un consumator foarte mic pana acum si multe locuinte, multe industrii nu sunt inca active in utilizarea petrolului si gazelor, iar aceasta va fi sursa cererii pentru urmatoarele zeci de ani”, sustine bancherul ING Bank.
„Unele dintre banci, probabil mai degraba bancile franceze, aplica politici mai stricte acordurilor de creditare de acest gen. Cu siguranta, toata lumea din Europa incearca sa evite proiectele upstream, dar pentru multi, midstream si downstream sunt inca acceptabile. Majoritatea creditorilor europeni fac asta”, explica acesta.
„Mai general, in ceea ce priveste sectorul ESG, cred ca exista o oarecare confuzie pe piata cu privire la directia de urmat. Evident, avem SUA, pe de o parte, care spun „Drill baby, Drill”. Si, de fapt, unele banci, unii creditori americani, unele banci americane participa uneori la sindicate, unde se promoveaza activ unghiul ESG sau KPI-urile, de exemplu, si se spune ca, daca insistati asupra acestui lucru, daca nu se intampla accidental, dar noi promovam activ acest lucru, nu vom putea participa la acest proces”, a semnalat Nick Vozianov.
„In Europa, evident, este invers, toti, si in special noi am fost un promotor foarte activ al energiei verzi si al instalatiilor verzi. Este inca destul de mult pe masa si este foarte activ, as spune, in ceea ce priveste lichiditatea, atunci cand evaluezi lichiditatea pentru o tranzactie conventionala, iar pentru o tranzactie legata de ECA, cred ca poti creste marginal lichiditatea numind-o tranzactie imprumut verde sau legata de ECA (agentie de credite pentru export)”, a mai spus Nick Vozianov, Director Loan Markets CEEMEA in cadrul ING Bank, la panelul Finantarea companiilor din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.
CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est
Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica
Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”
Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti
Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive
Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”
Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II
Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro
René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”
Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare
Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania
Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage
William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei
Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii
Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici
Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida
Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity
Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania
Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania
Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage
Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro