Arhive etichete: Romania bonds

Cum au fost alocate cele peste 2 mld. Euro atrase de Ministerul Finantelor prin doua emisiuni de obligatiuni verzi: doua treimi din bani au mers catre gestiunea durabila a apelor uzate si protectia resurselor naturale, respectiv utilizarea sustenabila a terenurilor

Ministerul Finantelor a anuntat pe 25 iulie 2025 ca aproape doua treimi din cele peste 10,85 mld. RON (2,18 mld. Euro) atrase prin doua emisiuni de obligatiuni verzi au fost alocate catre gestiunea durabila a apelor uzate si protectia resurselor naturale, respectiv utilizarea sustenabila a terenurilor, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Statul roman a finalizat cu succes prima etapa de finantare sustenabila, obtinand 10,85 mld. RON (echivalentul a 2,18 mld. Euro) din doua emisiuni de obligatiuni verzi – un pas important spre atragerea de capital pentru proiecte cu impact pozitiv asupra mediului, potrivit primuui raport oficial de alocare a fondurilor publicat de catre Ministerul Finantelor.

Potrivit sursei citate, o suma de 9,85 mld. RON (1,98 mld. Euro) au fost atrasi in februarie 2024, prin prima emisiune de euroobligatiuni verzi a Romaniei, la care se adauga inca 1 mld. RON (201 mil. Euro) din emisiunea Samurai Green lansata in octombrie anul trecut pe piata japoneza.

“Emisiunile de obligatiuni verzi și angajamentul continuu al Guvernului privind realizarea de proiecte care sa raspunda provocarilor climatice demonstreaza potentialul Romaniei de a fi un actor important in domeniul finantelor sustenabile la nivel regional, european și international.
Prin aceste emisiuni, Ministerul Finantelor indeplinește, pe langa obiectivul de diversificare a bazei de investitori, un obiectiv important in managementul datoriei publice și finantarea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute. Astfel, reușim sa ne atingem obiectivele de dezvoltare durabila asumate prin semnarea Acordului de la Paris, respectiv sprijinirea proiectelor cu impact pozitiv pentru imbunatatirea calitatii vietii tuturor”, a declarat ministrul finantelor Alexandru Nazare.

Raportul de alocare indica faptul ca din totalul de 2,18 mld. Euro o pondere de 41,5% a mers catre finantarea de proiecte din perioada 2021-2023, iar restul de 58,5%, pentru proiecte din 2024. Suma a fost alocata pentru investitii in domenii precum transport durabil, apa, schimbari climatice, resurse naturale si prevenirea poluarii.

Astfel, cea mai mare suma de bani in valoare de 4,6 mld. RON a fost alocata in sectorul de gestiune durabila a apei si apelor uzate, urmat de sectorul de protectie a resurselor naturale si utilizare sustenabila a terenurilor care a primit 2,33 mld. RON, o alta prioritate fiind adaptarea la schimbările climatice, unde au mers 2,04 mld. RON. De asemenea, in zona transportului nepoluant au fost alocate 1,87 mld. RON, in timp ce 52 mii RON au fost directionate catre sectorul de prevenire si control al poluarii.

Un comitet interministerial a aprobat recent raportul final de alocare, iar evaluatorul extern, Standard & Poor’s, a confirmat ca toate cheltuielile sunt in concordanta cu angajamentele asumate.

Emisiunea de obligatiuni verzi a Romaniei emisa in euro a fost suprasubscrisa de peste patru ori de catre investitori.

Emisiunile de obligatiuni verzi fac parte din strategia de finantare a Ministerului Finantelor si sunt dedicate finantarii unor sectoare prioritare din domeniul protejarii mediului inconjurator si combaterii schimbarilor climatice, contribuind la diversificarea bazei de investitori. Urmatoarea etapa consta in elaborarea Raportului de impact, care va oferi detalii despre efectele de mediu și sociale generate de proiectele finantate. Acesta va crea baza pentru posibile noi emisiuni de obligatiuni verzi, in functie de proiectele eligibile ce vor fi identificate in perioada urmatoare.

Ministerul Finantelor si-a anuntat intentia de a reveni in partea a doua a anului 2025 pe piata japoneza cu o noua emisiune de obligatiuni Samurai, care ar putea fi tot in format verde, dupa cum a declarat Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, pe 26 iunie la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului in cadrul Ministerului Finantelor. Sursa foto: BVB.

Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului, dupa emisiunea de euroobligatiuni din iulie 2025: Lucrurile s-au intors la 180 de grade in ceea ce priveste finantarea si este un sentiment extrem de bun fata de Romania in toate mediile investitionale. Cred ca vom ajunge la dobanzi si spread-uri mai mici. Din finantarea interna, circa 31% sunt titluri de stat pentru populatie, in timp ce anul trecut ponderea era undeva la 20%

Sentimentul investitorilor fata de titlurile emise de catre statul roman s-a schimbat la 180 de grade si exista incredere fata de Romania in toate mediile investitionale, a declarat pe 17 iulie 2025 Stefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor, in contextul listarii ultimei emisiuni de titluri de stat Fidelis pe bursa de la Bucuresti.

”Imi aduc aminte de Fidelis-ul din mai, cand am fost aici si eram, eu de obicei sunt foarte pozitiv si zambitor, dar eram foarte ingrijorat la momentul respectiv. Probabil va aduceti aminte. Nu stiam exact, din planurile (de finantare) pe care le aveam, cum o sa le realizam. Din fericire, acum suntem intr-un <<turnaround>> (revenire) total. E un sentiment extrem de bun vizavi de Romania, o incredere in toate mediile investitionale asa cum a spus si domnul ministru (al finantelor, n.r.). Am avut, practic, doua saptamani de vis din perspectiva finantarii si aici e foarte importanta cererea. A fost emisiunea de euroobligatiuni, 15 miliarde (de euro a fost cererea – n.r.). Au fost pe piata interna, in interbancar, 11 miliarde (RON) in cateva licitatii de la inceput de luna, deja ne-am atins suma pe care am anuntat-o luna asta. Fidelis si Tezaur, ca de obicei, au fost bine subscrise si, in general, este un <<vibe>> (sentiment, n.r.) extrem de bun. Agentiile de rating ne-au vizitat, au fost niste intalniri foarte bune. Deci, lucrurile sunt intoarse la 180 de grade si asta e spre binele nostru in Ministerul de Finante, dar si spre binele tarii cred”, a spus seful Trezoreriei Statului.

Statul roman a avut pe 9 iulie 2025 o emisiune de obligatiuni in valoare de aproximativ 5 mld. Euro, cu titluri in euro si in USD, impartita in transe cu mai multe maturitati, in cadrul careia costul de finantare a inregistrat o scadere fata de emisiunile anterioare din acest an, insa se situeaza inca la valori superioare emisiunilor plasate in 2024, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

”Cred ca vom ajunge la dobanzi si spread-uri mai mici, daca mentinem lucrurile asa. Deja este vizibil, curba de randamente in lei e foarte aproape de 7 (%, n.r.), este flat (plata). Spread-urile sunt din ce in ce mai <<tight>> (apropiate) si e foarte bine sa vedem ca am ajuns la niste cifre din perspectiva emisiunii de titluri de stat pentru populatie, care sunt extrem de neasteptate, daca e sa privim putin in urma”, sustine Stefan Nanu.

“Deja din finantarea de pana astazi, din acest an, deci aproximativ 170 miliarde de lei, 18% reprezinta titlurile de stat pentru populatie. Din finantarea interna, cam 31% reprezinta titluri de stat pentru populatie. Este enorm. Inainte nu aveam nici macar 5%. Anul trecut aveam undeva la 20% din finantarea interna in titluri de stat pentru populatie”, a precizat Directorul General al Trezoreriei Statului.

La 26 iunie 2025, deja un procentaj de 57% din planul de finantare al statului roman de 232 mld. RON pentru 2025 era realizat, conform declaratiilor sefului Trezoreriei Statului la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Gradul de executie al planului de finantare a fost majorat semnificativ dupa plasarea pe 9 iulie 2025 a unei emisiuni de obligatiuni pe pietele internationale, in valoare de aproximativ 5 mld. Euro.

Stefan Nanu a reiterat ca programele de vanzare de titluri de stat catre populatie nu intra in concurenta cu bancile, care ofera depozite sau alte instrumente financiare catre clientii lor.

”Nu e o competitie. Am tot discutat si s-a tot discutat daca nu atragem prea multi bani din sectorul bancar. Noi la Finante ii cam bagam inapoi in piata, nu prea ii tinem. Deci, nu avem un cash buffer in lei, buffer-ul nostru este in valuta, mai degraba retinem sumele pe care le atragem de la extern. Mai mult, sunt foarte multi bani care sunt introdusi din cash in sistem bancar, deci sprijina intermedierea financiara . Deci, toate lucrurile astea sunt pozitive si as vrea sa le subliniez din nou ca si beneficii din perspectiva programelor de titluri de stat pentru populatie”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

Ministerul Finantelor a atras 1,65 mld. RON (in jurul a 330 mil. Euro) in iulie 2025 de la investitorii de la Bursa de Valori Bucuresti prin a sasea emisiune de titluri de stat Fidelis din acest an.

Planul de finantare al statului roman anuntat pentru 2025 vizeaza atragerea a 147 mld. RON de pe piata interna si a altor 85 mld. RON de pe pietele internationale, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Expunerea neta a populatiei pe programele de vanzari de titluri de stat Fidelis si Tezaur este in crestere fata de anii anteriori, potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor.

Alexandru Nazare, ministrul finantelor. Sursa foto: BVB.

Alexandru Nazare, Ministrul Finantelor: Nu a fost o intamplare ca emisiunea de obligatiuni pe pietele externe a fost in prima zi dupa reuniunea ECOFIN. A trecut pericolul imediat, dar nu a trecut inca pericolul privind ratingul investitional. Obiectivul nostru nu e sa ne mentinem cu o treapta deasupra “junk”, ci sa crestem rating-ul ca sa putem sa ne scadem costurile de finantare. Cand este asteptata o decizie privind listarea companiilor de stat pe bursa

Romania a depasit recent un pericol imediat, insa pericolul unei ajustari a ratingului sau investitional de catre agentiile internationale de evaluare financiara nu a trecut inca, avertizeaza Alexandru Nazare, ministrul finantelor.

“Am senzatia ca nu se constientizeaza la nivel public cumpana majora pe care a depasit-o Romania in ultima perioada. Cred ca nu ar trebui sa irosim nici o oportunitate de a explica cat se poate de clar dimensiunea pericolului pe care l-am evitat. A fost un timp foarte comprimat, mai putin de doua saptamani in care am reusit sa construim un pachet de masuri care sa fie considerat credibil, sa il negociem atat la nivel tehnic, cat si la cel mai inalt nivel cu Comisia Europeana astfel incat sa ajungem in ECOFIN -ul de pe 8 iulie sa avem o validare. Acesta a fost doar un prim pas. Dupa acest pas, evident ca am avut imediat o reactie a pietelor si cel mai bun barometru posibil a fost interesul care s-a ridicat la aproape 15 mld. Euro in momentul cand am emis in prima zi de dupa ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice si Financiare, n.r.)”, a declarat pe 17 iulie 2025 Alexandru Nazare, noul ministru al finantelor, in cadrul evenimentului organizat de catre Bursa de Valori Bucuresti privind listarea titlurilor de stat Fidelis pe piata bursiera locala.

“Si sa stiti ca nu a fost o intamplare ca emisiunea a fost in prima zi dupa ECOFIN. A fost un pariu riscant, dar un pariu care a dat rezultate. Adica am fost convinsi ca pana la urma acest pachet va fi considerat credibil si de aceea am ales sa emitem in acea zi chiar daca dobanzile sunt in continuare foarte mari comparat cu regiunea, comparat cu tari cu care noi suntem in competitie, dar faptul ca am avut o diminuare pe toate maturitatile pe care am iesit in comparatie cu alte emisiuni pe care le-am avut ne arata ca suntem in directia buna”, a adaugat acesta.

Statul roman a avut pe 9 iulie 2025 o emisiune de obligatiuni in valoare de aproximativ 5 mld. Euro, cu titluri in euro si in USD, impartita in transe cu mai multe maturitati, in cadrul careia costul de finantare a inregistrat o scadere fata de emisiunile anterioare din acest an, insa se situeaza inca la valori superioare emisiunilor plasate in 2024.

Romania a inregistrat o criza politica declansata odata cu anularea alegerilor prezidentiale in noiembrie 2024 care s-a incheiat dupa 6 luni cu instalarea unui nou guvern, sustinut de o alianta formata din principalele partide de orientare pro – europeana, care asigura majoritatea politica necesara in Parlament.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO daca pericolul ajustarii rating-ului investitional al Romaniei a trecut dupa aprobarea planului de masuri fiscale si interesul investitorilor internationali fata de emisiunea de obligatiuni a statului roman de pe 9 iulie, ministrul finantelor a raspuns: „ Am eliminat pericolul imediat, dar trebuie sa continuam cu masuri credibile in continuare (…) Nu este o garantie (ca rating-ul nu va fi coborat, n.r.)”.

“Obiectivul nu este sa mentinem ratingul la o treapta deasupra “junk” (…) Obiectivul este sa crestem. Cu cat creste ratingul, cu atat scad costurile de finantare”, a precizat Alexandru Nazare.

Riscul suveran al Romaniei este evaluat pe termen lung la BBB- in valuta si in moneda locala, insotit de perspectiva negativa de catre agentia de rating Standard and Poor’s, acelasi rating fiind acordat si de catre agentia Fitch. In martie 2025, si agentia de evaluare Moody’s a a schimbat perspectiva rating-ului Romaniei de la „stabila” la „negativa”.

Un raport al agentiei internationale de evaluare Moody’s din 9 iulie 2025 aprecia ca pachetul fiscal asumat de catre guvernul roman va genera o consolidare de aproximativ 0,6% din PIB pentru 2025, contributia semnificativa venind din majorarea cotelor TVA incepand cu 1 august 2025, iar pentru 2026, asteptarile Moody’s sunt catre o consolidare bugetara de circa 3% din PIB, ca efect cumulat al masurilor adoptate in 2025 si al celor care se vor aplica din 2026, care includ majorarea impozitelor pe dividend, respectiv plafonarea indexarii salariilor si a pensiilor din sectorul public.

Analiza Moody`s face trimitere la decizia de retrogradare a ratingului la “Negativ” din 14 martie, in care se mentiona ca decizia poate fi reversata la “Stabil”, daca situatia economica se va imbunatati.

De asemenea, analistii Moody’s anticipeaza ca deficitul fiscal al Romaniei ar putea ajunge la 7,8% din PIB in 2025, respectiv 6,1% din PIB in 2026 daca planul de masuri fiscale va fi aplicat integral, adica o perspectiva imbunatatita fata de prognozele anterioare ale agentiei, care indicau un deficit de 8,3%, respective de 7,7% din PIB.

Pentru reducerea deficitului, statul mizeaza in mare masura in acest an pe finantarea interna, unde programele de titluri de stat Fidelis si Tezaur inregistreaza cresteri fata de anii anteriori.

“Expunerea pe populatie creste ceea ce e bine pentru ca e un obiectiv important pe care il are Ministerul de Finante”, a punctat ministrul finantelor.

“Ce mi-as dori? As vrea pe viitor sa incurajam si Diaspora romaneasca sa investeasca mai mult. In momentul de fata e la un nivel foarte mic, vreau sa cream instrumente prin care sa crestem interesul diasporei de a folosi astfel de instrumente pentru ca exista un potential foarte mare ca diaspora sa participe, dar acest lucru trebuie sa fie un efort conjugat pentru a atrage, pentru a reusi sa promovam instrumentele acestea la nivelul diasporei sa stie de ele, sa stie de avantaje”, a adaugat Alexandru Nazare.

Intrebat daca in perimetrul companiilor de stat din portofoliul Ministerului Finantelor ce ar putea fi selectate pentru listare pe bursa vor intra si bancile de stat CEC Bank si Exim Banca Romaneasca, ministrul finantelor a raspuns ca dupa incheierea discutiilor pentru renegocierea PNRR si securizarea transelor de bani europeni pentru finele anului, va exista o clarificare asupra listei de companii ce vor fi listate pe bursa, atat in ceea ce priveste listari noi, cat si listarea unor pachete suplimentare de actiuni la companii de stat deja listate.

Stefan Nanu, seful Trezoreriei Statului in cadrul Ministerului Finantelor. Sursa foto: BVB.

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

“Noi cu planul de finantare suntem in grafic, suntem undeva la 57% din ce am anuntat pentru anul asta din cei 232 mld. RON anuntati, bineinteles pe un deficit de 7%. Ne bucura foarte tare, este bine pentru toata lumea, pentru toata tara ca s-au stabilizat lucrurile din punct de vedere politic, nu mai avem acea incertitudine, avem un guvern cu majoritate in Parlament, sustinut de toate partidele pro-europene. Dupa modul in care au mers discutiile s-a agreat si un program de guvernare, care are multe reforme in el si noi inca ne uitam prin ele. Sunt grupuri de lucru si se lucreaza intens pe implementarea lui acum. Acele reforme trebuie transpuse prin diferite acte normative, unele trebuie facute repede astfel incat masurile fiscale sa intre cat mai repede in vigoare si sa produca efecte”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Se stie foarte clar ca trebuie sa livram o consolidare fiscala. Stiu ca este un commitment (angajament) foarte puternic la nivel de premier, ministru de finante, guvern, sa se livreze aceasta consolidare fiscala. Am avut ieri (25 iunie – n.r.) discutii foarte bune si cu agentia de rating Fitch”, a adaugat acesta.

“Anul trecut am emis 18 mld. Euro, o suma enorma. Tinand cont de sumele pe care le-am emis, este adevarat ca curba noastra de randamente este inca in sus, desi ea, practic, s-a ajustat foarte puternic imediat dupa clarificarea incertitudinii politice, care a fost foarte mare dupa primul tur de alegeri. Suntem acum 100 bps (100 puncte de baza, 1%, n.r.) mai jos pe toate curbele practic si in RON, si in Euro, si in USD. Am ajuns la nivelurile de dinaintea alegerilor din decembrie. Ceea ce este bine. Este mult loc de mai bine pentru ca randamentele eurobondurilor, de exemplu, nu prea sunt asociate cu “investment grade” (rating-ul investitional al Romaniei, n.r.), sunt mai costisitoare”, a spus seful Trezoreriei Statului.

“Si pentru asta, avem nevoie neaparat de consolidare fiscala, avem nevoie sa ne reducem acest necesar de finantare, in special, finantarea neta, nu neaparat ceea ce rostogolesti, ci expunerea noua pentru ca, de fapt, cam asta este modul de a ne gandi planul de finantare. Intotdeauna ne gandim ca ne mentinem investitorii, ca isi mentin pozitiile, dar, pe langa asta, trebuie sa ne gandim cine isi mai ia noi expuneri pe noi, unde putem sa plasam noi expuneri. Si acolo, de fiecare data la sfarsit de an avem discutii cu toate segmentele de investitori”, a precizat Stefan Nanu.

“Anul trecut am avut green bonds (emisiune de obligatiuni verzi) si samurai green bonds (emisiune de obligatiuni verzi plasata pe piata din Japonia, n.r.). Anul acesta, de fapt avem, in continuare ca tinta sa emitem Samurai in partea a doua a anului. E posibil sa fie tot <<verzi>>. Sunt anumiti investitori care cer asta. Ne uitam si noi la instrumente verzi noi pentru ca ceea ce am emis noi este traditionalul green bond (obligatiuni verzi) in care trebuie sa ai alocarea sumelor pe care le obtii, sa legi de proiecte si este destul de laborios procesul”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

“Colegii nostri din Slovenia au iesit cu un <<sustainable link bond>> (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate) si cu un cadru de sustainable link bond si ne uitam si noi la asta. Pentru asta, trebuie sa ai niste tinte foarte clare de reducere de emisii de carbon, noi le avem, dar si un mecanism de monitorizare si raportare frecventa a acestui indicator. Asta nu este sub controlul nostru. Trebuie sa vedem daca putem sa livram asta si ce presupune asta, sigur ca putem livra, dar daca nu există in momentul de fata un mecanism pentru raportare regulata, trebuie cumva sa ai fie un consultant, fie pe cineva care sa faca lucrul asta. Slovenia stiu ca s-a organizat din punctul asta de vedere si au angajat un consultant daca nu gresesc. Incercam sa fim si noi in pas cu tot felul de instrumente. Bineinteles ca suntem intr-un grup de <<peers>> (competitori), comunicam intre noi, cu diferiti manageri de datorie din Polonia, Ungaria, Slovenia, Marea Britanie, in Europa avem un astfel de grup la fel la nivel suveran”, a subliniat Stefan Nanu.

 

Care sunt coordonatele de lansare a urmatoarei emisiuni de eurobonduri a statului roman pe pietele financiare externe

“Anul trecut ne-am finantat 252 mld. RON, anul acesta avem 232 mld. RON. Sunt sume foarte mari. Din cauza acestor sume trebuie sa emitem destul de mult si pe pietele externe. Am devenit, practic, cel mai mare emitent de eurobonduri din zona si chiar din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu, Africa), mult mai mare decat cea a Europei Centrale si de Est”, a descris seful Trezoreriei Statului contextul in care va avea loc o astfel de tranzactie a statului roman pe pietele financiare externe.

“Stabilim niste repere si reperul principal a fost ca vrem sa fim transparenti cu mediile investitionale si nu o sa iesim cu o emisiune publica pana cand nu avem guvern si masuri anuntate. Avem guvern si masuri anuntate. Acum, normal, ca ne intereseaza conditiile de piata, si aici noi monitorizam. Avem un sindicat de intermediere si discutam cu ei si vedem cum ne grupam si ce emitem. Pe masa sunt cam toate optiunile, noi decidem breakdown-ul (impartirea, n.r.) pe transe, pe ce monede vrem sa iesim, Bineinteles ca ne uitam la ce am emis anul asta”, a explicat reprezentantul Ministerului Finantelor.

“Anul acesta am emis predominant euro, asta este si strategia noastra – predominant plasam in euro, mai mult dobanzile nominale in euro sunt mai mici chiar daca spread-urile in USD sunt mai bune decat cele in Euro. Noi, momentan, nu folosim derivatele sa facem hedge din USD in Euro. Urmeaza sa o facem, insa mai avem niste lucruri de stabilit in cadru. Din punctul asta de vedere, suntem deschisi. Bineinteles, ca prin eurobonduri, ne uitam sa ne lungim maturitatea medie ramasa. Deci noi folosim eurobondurile activ si din perspectiva asta pentru ca, desi ne-am lungit cu curba de randamente pe piata interna, totusi nu avem capacitatea sa emitem sume, volume foarte mari cu maturitati medii in jur de 10 ani genul miliarde de euro intr-o perioada scurta si atunci Eurobond-urile sunt foarte utile din punctul asta de vedere”, a adaugat acesta.

“Noi am anuntat la inceputul anului 13 mld. Euro, am emis pana acum inclusiv prin plasamente private undeva pe la 8 mld. Euro, deci am mai avea vreo 5 mld. Euro. Noi am vrea sa limitam oferta adica sa emitem mai putin anul asta de 13 mld. Euro, dar asta depinde de niste lucruri. De exemplu, noi in planul initial aveam incasarea pe langa transa 3 si transa 4 din PNRR. Astea totdeauna, transele din PNRR, sunt foarte greu de estimat cand vei face tragerea, mai cu seama ca acum a depins de stabilirea guvernului, stabilirea pachetului de masuri, avem reforma fiscala asociata transei 4, asadar sunt acolo niste lucruri care probabil vor mai lungi lucrurile. Noi mai avem ca backup niste facilitati in format loan (imprumut bancar, n.r.), pe care le discutam cu diferite banci tocmai ca sa avem back up (optiune de rezervă, n.r) pentru aceasta transa 4 in cazul in care ea nu se va trage anul asta”, a spus Stefan Nanu.

“Asadar, Eurobond-urile vor fi cateva miliarde, o sa vedem. Va fi, probabil, o ultima tranzactie de anul asta si vom vedea cand o s-o facem si in ce structura”, a precizat seful Trezoreriei Statului.

“In ceea ce priveste procesul de emisiune din Japonia este foarte diferit. Cum se intampla acolo lucrurile?! Te duci cu o multitudine de transe, stabilesti cu sindicatul cam care ar fi spread-urile fair value (diferenta dintre cotatia fair value – pretul estimat al unui activ – si cotatia de piata, n.r.) si le spui investitorilor japonezi care vor sa subscrie sau care sunt interesati <<Ok, sunt dispus sa emit la 3, 5, 7, 10, 12, 15 ani. Spune-mi cam ce suma vrei sa investesti si unde ai vedea pretul?>>. Aduni cererea asta si, dupa aceea, vezi cu ce transe este rezonabil sa ramai. La noi in continuare cadrul nostru este doar verde (cadru de emitere obligatiuni verzi, n.r.), nu ne-am extins cadrul catre sustenabil”, a detaliat acesta.

 

Cine sunt investitorii in obligatiunile Romaniei plasate pe piata externa si cum se face alocarea in tranzactii. Investitorii din SUA au expunere de cateva miliarde de euro pe obligatiunile suverane romanesti

 “Asa ca breakdown (impartire, n.r.) din perspectiva eurobondurilor, de exemplu, avem investitori de peste tot. Noi suntem foarte activi din perspectiva comunicarii, mare parte din munca echipei de front office este legata de marketing, de call-uri cu investitorii, luam si multe call-uri cu investitori individuali ca este din Middle East (Orientul Mijlociu), ca e din Asia, ca este american, ca este european. Daca vrea clarificari, noi suntem la dispozitie. Ne ia mult timp, dar trebuie sa o facem pentru ca este foarte important lucrul asta. Avem si turnee de promovare, roadshow-uri, mergem in Asia, America, in Middle East(Orientul Mijlociu). Incercam sa acoperim toate bazinele de investitori si incercam sa ne diversificam instrumentele”, explica Stefan Nanu.

“Este destul de greu sa faci o radiografie exacta. Daca te uiti la geografii, Marea Britanie clar este numarul 1. De ce este numarul 1?! Pentru ca si atunci cand te uiti in platformele Euroclear sau Clearstream, iti vor aparea niste conturi ca detinand bond-urile, nu neaparat insa beneficiarul final. Acolo iti apar niste custozi, iar custozii nu iti vor da numele clientilor finali deoarece au tot felul de acorduri de confidentialitate, Si tie iti apare clar ca Marea Britanie este cel mai mare bazin, dar acolo pot fi si investitori institutionali americani sau alte tipuri de investitori”, sustine acesta. Avem in schimb si investitori care ne apar clar inregistrati ca fiind din SUA – care este un bazin foarte mare si pentru piata titlurilor de stat in lei (RON). Avem niste investitori americani foarte mari, cu pozitii foarte mari pe Romania, adica vorbim de o expunere de cateva miliarde de euro”, a punctat seful Trezoreriei Statului.

“Apoi, Europa de Vest – Germania, Franta, Benelux sunt investitori mari, zona de CEE este, de asemenea, prezenta la fiecare Eurobond”, a adaugat el.

“Avem inclusiv investitori din Romania”, a precizat acesta.

“Noi, de obicei, in procesul de alocare, avem niste principii. Favorizam clar <<real money>> (bani reali, n.r.) adica investitorii care cumpara sa detina, nu sa vanda a doua zi sau sa speculeze. Deci, cand ne uitam si stabilim cu sindicatele de intermediere principiile de alocare, alocarea catre <<real money accounts>> este principiul de baza. Apoi normal ca ne uitam la diversificarea bazei de investitori. Daca avem, de exemplu, investitori care noua ni se par ca pentru diversificare aduc un mare plus cum ar fi banci centrale, fonduri suverane de investitii din zone diferite precum Singapore, Japonia sau altele, automat incercam sa le alocam chiar full sume mari”, afirma Stefan Nanu.

“Investitorii din Romania, de obicei, ii cam taiem, nu ii taiem de tot insa, pentru ca, de exemplu, bancile, de obicei, cumpara pentru a-si satisface anumite cereri sau pentru trezoreriile proprii, dar nu alocam bancilor niste sume mari. Fondurile de pensii in schimb, inclusiv cele din Romania, au alocari bune pentru ca sunt investitori de tip real money”, a precizat seful Trezoreriei Statului.

“Si, bineinteles, cu instrumente specifice targetezi bazine investitionale specifice. De exemplu, cu obligatiuni verzi am reusit sa ajungem si la niste investitori institutionali olandezi, scandinavi sau japonezi, care nu prea te cumpara altfel. Daca nu faceam Green Samurai (obligatiuni verzi adresate catre investitorii de pe piata japoneza, n.r.), am fi avut o problema sa atragem niste investitori”, nuanteaza acesta.

 

 

Care sunt planurile Ministerului Finantelor la programele de titluri de stat catre piata interna. Pe masa varianta unei emisiuni de titluri Fidelis in Euro cu maturitate de 10 ani

“Pe piata interna, pe retail, pana acum am emis peste asteptarile noastre initiale, undeva pe la 25 mld. RON. Credem ca putem sa mergem spre 45 – 50 mld. RON pana la sfarsitul anului. Am mai facut tot felul de ajustari, de exemplu, am mai lungit maturitati, am incercat sa venim cu maturitati diferite intre Tezaur si Fidelis”, a punctat Stefan Nanu.

“La titlurile Fidelis am eliminat maturitatea de 1 an pentru ca este foarte mult trading, deci Fidelis-ul se vinde si sunt multi oameni care cumpara Fidelis de pe piata secundara, nu neaparat de pe piata primara, urmaresc preturile sa fie avantajoase. Incearca sa speculeze momente de piata. Ultima emisiune de titluri pe 7 ani a mers foarte bine. Oamenii sunt foarte sensibili la diferentele de dobanda”, afirma seful Trezoreriei Statului.

“De exemplu, la RON avem o situatie care intr-un fel e buna pentru noi din perspectiva emiterii pe termene lungi pe intern. Avem o curba inversata, deci titlurile cu scadenta in 2038 sunt mai ieftine decat cele cu scadenta in 2030. Practic, sa emitem la 6 ani este mai scump ca dobanda decat sa emitem la 15 ani. Asta se intampla in momentul actual pe piata interbancara. Daca incerci sa speculezi chestia asta si sa emiti prea mult pe maturitati lungi, vei corecta aceasta curba (de randament, n.r.) pentru ca nu o sa ti se acomodeze o oferta prea mare la acel punct”, a adaugat acesta.

“Avem o curba de randamente inversata, sa zicem ca este <<flat>> (plata,  n.r.) intre 7% si 7,50% si atunci pentru o persoana fizica este greu sa o atragi in maturitati mai lungi pentru ca nici noi nu vrem sa punem niste prime foarte mari. Punem la maturitati lungi pentru populatie niste prime de 40 – 50 bps (0,4% – 0,5%, n.r.) care pot sa mearga, dar nu creezi o atractivitate foarte mare versus titluri cu maturitate de 2 ani sau de 4 ani pe piata interna”, explica Stefan Nanu.

“Curba de randament la Euro in schimb este normala, are dobanzi mai mari pe termene mai lungi, este o curba cu un <<shape>> (evolutie, n.r.) normal si atunci termenul mai lung devine mai atractiv. Lumea este sensibila daca a vazut ca un cupon de 6,5% la 7 ani este atractiv si, practic, am avut cea mai mare subscriere in acea transa.  Deci, am putea sa consideram 10 ani la titlurile in Euro, de exemplu. Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune”, a subliniat seful Trezoreriei Statului.

“Noi ne resetam in fiecare luna. Curba de randament la Euro s-a dus in jos si ne bucura lucrul asta. Pentru cei de pe retail, intotdeauna, ei se vor compara cu ultima emisiune si vor vedea ca scad dobanzile. Normal daca scad dobanzile nu inseamna ca noi trebuie sa stam la aceleasi dobanzi ca sa fim la fel de atractivi. Mergem si noi cu ele intr-o ajustare. Bineinteles, pentru populatie platim niste prime ca orice alt stat, unele state au platit mai mult, altele mai putin”, a mai spus acesta.

“Incercam sa ne adaptam cumva, la Tezaur, de exemplu, stiind ca fiind un program <<buy and hold>> (un instrument financiar de tipul <<Cumpara si tine>>, n.r.), acolo nu ai posibilitatea sau este chiar dezavantajos sa vinzi inainte de scadenta. Acolo clar maturitatea de 1 an este extrem de populara si nu o scoatem de acolo. Chiar si la Tezaur pe care il avem acum in derulare, deja am vandut aproape 800 milioane din totalul de 1 miliard (RON) vanduti pana astazi sunt pe maturitatea de 1 an. Deci, este clar ca este cea mai populara (maturitate, n.r.) acolo”, a adaugat Stefan Nanu.

 

Care sunt cei mari investitori in programele de vanzare de titluri de stat pentru piata interna

“Este bine ca s-au dezvoltat toate aceste segmente investitionale. Daca ne uitam acum 10 ani in urma, sectorul pensiilor private de abia era intr-o crestere usoara. Nu existau segmente de retail si instrumente de retail, nerezidentii pe piata interna aproape lipseau sau erau foarte putin prezenti. Aveam, practic, niste licitatii dominate de catre bancile interne, cu o curba de randamente care suferea foarte tare la titlurile cu maturitate de la 5 ani incolo. Acum avem un segment de retail care e <<boosting>>, in crestere de la un an la altul, deci, practic expunerea neta a populatiei creste”, a precizat seful Trezoreriei Statului.

“Fondurile de pensii reprezinta 25% din detinerile pe piata interna. Nerezidentii sunt cu toate aceste incertitudini foarte activi pe piata noastra, bancile foarte mari toate au traderi pentru care piata titlurilor de stat in lei (RON) este extrem de importanta. Avem si acolo detineri de peste 20% ale nerezidentilor in piata interna. Bancile sunt inca relevante, dar au scazut foarte mult ca procent, sunt acum la 43%. Si asta este un lucru foarte bun pentru ca ne putem altfel desfasura un plan de finantare care, este adevarat, inca sta la niveluri foarte ridicate”, a mai spus Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte in investitii din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

 

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

 

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

 

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

 

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

 

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

 

 

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

 

 

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

 

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

 

 

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

 

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

 

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro