“Noi cu planul de finantare suntem in grafic, suntem undeva la 57% din ce am anuntat pentru anul asta din cei 232 mld. RON anuntati, bineinteles pe un deficit de 7%. Ne bucura foarte tare, este bine pentru toata lumea, pentru toata tara ca s-au stabilizat lucrurile din punct de vedere politic, nu mai avem acea incertitudine, avem un guvern cu majoritate in Parlament, sustinut de toate partidele pro-europene. Dupa modul in care au mers discutiile s-a agreat si un program de guvernare, care are multe reforme in el si noi inca ne uitam prin ele. Sunt grupuri de lucru si se lucreaza intens pe implementarea lui acum. Acele reforme trebuie transpuse prin diferite acte normative, unele trebuie facute repede astfel incat masurile fiscale sa intre cat mai repede in vigoare si sa produca efecte”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
“Se stie foarte clar ca trebuie sa livram o consolidare fiscala. Stiu ca este un commitment (angajament) foarte puternic la nivel de premier, ministru de finante, guvern, sa se livreze aceasta consolidare fiscala. Am avut ieri (25 iunie – n.r.) discutii foarte bune si cu agentia de rating Fitch”, a adaugat acesta.
“Anul trecut am emis 18 mld. Euro, o suma enorma. Tinand cont de sumele pe care le-am emis, este adevarat ca curba noastra de randamente este inca in sus, desi ea, practic, s-a ajustat foarte puternic imediat dupa clarificarea incertitudinii politice, care a fost foarte mare dupa primul tur de alegeri. Suntem acum 100 bps (100 puncte de baza, 1%, n.r.) mai jos pe toate curbele practic si in RON, si in Euro, si in USD. Am ajuns la nivelurile de dinaintea alegerilor din decembrie. Ceea ce este bine. Este mult loc de mai bine pentru ca randamentele eurobondurilor, de exemplu, nu prea sunt asociate cu “investment grade” (rating-ul investitional al Romaniei, n.r.), sunt mai costisitoare”, a spus seful Trezoreriei Statului.
“Si pentru asta, avem nevoie neaparat de consolidare fiscala, avem nevoie sa ne reducem acest necesar de finantare, in special, finantarea neta, nu neaparat ceea ce rostogolesti, ci expunerea noua pentru ca, de fapt, cam asta este modul de a ne gandi planul de finantare. Intotdeauna ne gandim ca ne mentinem investitorii, ca isi mentin pozitiile, dar, pe langa asta, trebuie sa ne gandim cine isi mai ia noi expuneri pe noi, unde putem sa plasam noi expuneri. Si acolo, de fiecare data la sfarsit de an avem discutii cu toate segmentele de investitori”, a precizat Stefan Nanu.
“Anul trecut am avut green bonds (emisiune de obligatiuni verzi) si samurai green bonds (emisiune de obligatiuni verzi plasata pe piata din Japonia, n.r.). Anul acesta, de fapt avem, in continuare ca tinta sa emitem Samurai in partea a doua a anului. E posibil sa fie tot <<verzi>>. Sunt anumiti investitori care cer asta. Ne uitam si noi la instrumente verzi noi pentru ca ceea ce am emis noi este traditionalul green bond (obligatiuni verzi) in care trebuie sa ai alocarea sumelor pe care le obtii, sa legi de proiecte si este destul de laborios procesul”, a punctat seful Trezoreriei Statului.
“Colegii nostri din Slovenia au iesit cu un <<sustainable link bond>> (obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate) si cu un cadru de sustainable link bond si ne uitam si noi la asta. Pentru asta, trebuie sa ai niste tinte foarte clare de reducere de emisii de carbon, noi le avem, dar si un mecanism de monitorizare si raportare frecventa a acestui indicator. Asta nu este sub controlul nostru. Trebuie sa vedem daca putem sa livram asta si ce presupune asta, sigur ca putem livra, dar daca nu există in momentul de fata un mecanism pentru raportare regulata, trebuie cumva sa ai fie un consultant, fie pe cineva care sa faca lucrul asta. Slovenia stiu ca s-a organizat din punctul asta de vedere si au angajat un consultant daca nu gresesc. Incercam sa fim si noi in pas cu tot felul de instrumente. Bineinteles ca suntem intr-un grup de <<peers>> (competitori), comunicam intre noi, cu diferiti manageri de datorie din Polonia, Ungaria, Slovenia, Marea Britanie, in Europa avem un astfel de grup la fel la nivel suveran”, a subliniat Stefan Nanu.
Care sunt coordonatele de lansare a urmatoarei emisiuni de eurobonduri a statului roman pe pietele financiare externe
“Anul trecut ne-am finantat 252 mld. RON, anul acesta avem 232 mld. RON. Sunt sume foarte mari. Din cauza acestor sume trebuie sa emitem destul de mult si pe pietele externe. Am devenit, practic, cel mai mare emitent de eurobonduri din zona si chiar din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu, Africa), mult mai mare decat cea a Europei Centrale si de Est”, a descris seful Trezoreriei Statului contextul in care va avea loc o astfel de tranzactie a statului roman pe pietele financiare externe.
“Stabilim niste repere si reperul principal a fost ca vrem sa fim transparenti cu mediile investitionale si nu o sa iesim cu o emisiune publica pana cand nu avem guvern si masuri anuntate. Avem guvern si masuri anuntate. Acum, normal, ca ne intereseaza conditiile de piata, si aici noi monitorizam. Avem un sindicat de intermediere si discutam cu ei si vedem cum ne grupam si ce emitem. Pe masa sunt cam toate optiunile, noi decidem breakdown-ul (impartirea, n.r.) pe transe, pe ce monede vrem sa iesim, Bineinteles ca ne uitam la ce am emis anul asta”, a explicat reprezentantul Ministerului Finantelor.
“Anul acesta am emis predominant euro, asta este si strategia noastra – predominant plasam in euro, mai mult dobanzile nominale in euro sunt mai mici chiar daca spread-urile in USD sunt mai bune decat cele in Euro. Noi, momentan, nu folosim derivatele sa facem hedge din USD in Euro. Urmeaza sa o facem, insa mai avem niste lucruri de stabilit in cadru. Din punctul asta de vedere, suntem deschisi. Bineinteles, ca prin eurobonduri, ne uitam sa ne lungim maturitatea medie ramasa. Deci noi folosim eurobondurile activ si din perspectiva asta pentru ca, desi ne-am lungit cu curba de randamente pe piata interna, totusi nu avem capacitatea sa emitem sume, volume foarte mari cu maturitati medii in jur de 10 ani genul miliarde de euro intr-o perioada scurta si atunci Eurobond-urile sunt foarte utile din punctul asta de vedere”, a adaugat acesta.
“Noi am anuntat la inceputul anului 13 mld. Euro, am emis pana acum inclusiv prin plasamente private undeva pe la 8 mld. Euro, deci am mai avea vreo 5 mld. Euro. Noi am vrea sa limitam oferta adica sa emitem mai putin anul asta de 13 mld. Euro, dar asta depinde de niste lucruri. De exemplu, noi in planul initial aveam incasarea pe langa transa 3 si transa 4 din PNRR. Astea totdeauna, transele din PNRR, sunt foarte greu de estimat cand vei face tragerea, mai cu seama ca acum a depins de stabilirea guvernului, stabilirea pachetului de masuri, avem reforma fiscala asociata transei 4, asadar sunt acolo niste lucruri care probabil vor mai lungi lucrurile. Noi mai avem ca backup niste facilitati in format loan (imprumut bancar, n.r.), pe care le discutam cu diferite banci tocmai ca sa avem back up (optiune de rezervă, n.r) pentru aceasta transa 4 in cazul in care ea nu se va trage anul asta”, a spus Stefan Nanu.
“Asadar, Eurobond-urile vor fi cateva miliarde, o sa vedem. Va fi, probabil, o ultima tranzactie de anul asta si vom vedea cand o s-o facem si in ce structura”, a precizat seful Trezoreriei Statului.
“In ceea ce priveste procesul de emisiune din Japonia este foarte diferit. Cum se intampla acolo lucrurile?! Te duci cu o multitudine de transe, stabilesti cu sindicatul cam care ar fi spread-urile fair value (diferenta dintre cotatia fair value – pretul estimat al unui activ – si cotatia de piata, n.r.) si le spui investitorilor japonezi care vor sa subscrie sau care sunt interesati <<Ok, sunt dispus sa emit la 3, 5, 7, 10, 12, 15 ani. Spune-mi cam ce suma vrei sa investesti si unde ai vedea pretul?>>. Aduni cererea asta si, dupa aceea, vezi cu ce transe este rezonabil sa ramai. La noi in continuare cadrul nostru este doar verde (cadru de emitere obligatiuni verzi, n.r.), nu ne-am extins cadrul catre sustenabil”, a detaliat acesta.
Cine sunt investitorii in obligatiunile Romaniei plasate pe piata externa si cum se face alocarea in tranzactii. Investitorii din SUA au expunere de cateva miliarde de euro pe obligatiunile suverane romanesti
“Asa ca breakdown (impartire, n.r.) din perspectiva eurobondurilor, de exemplu, avem investitori de peste tot. Noi suntem foarte activi din perspectiva comunicarii, mare parte din munca echipei de front office este legata de marketing, de call-uri cu investitorii, luam si multe call-uri cu investitori individuali ca este din Middle East (Orientul Mijlociu), ca e din Asia, ca este american, ca este european. Daca vrea clarificari, noi suntem la dispozitie. Ne ia mult timp, dar trebuie sa o facem pentru ca este foarte important lucrul asta. Avem si turnee de promovare, roadshow-uri, mergem in Asia, America, in Middle East(Orientul Mijlociu). Incercam sa acoperim toate bazinele de investitori si incercam sa ne diversificam instrumentele”, explica Stefan Nanu.
“Este destul de greu sa faci o radiografie exacta. Daca te uiti la geografii, Marea Britanie clar este numarul 1. De ce este numarul 1?! Pentru ca si atunci cand te uiti in platformele Euroclear sau Clearstream, iti vor aparea niste conturi ca detinand bond-urile, nu neaparat insa beneficiarul final. Acolo iti apar niste custozi, iar custozii nu iti vor da numele clientilor finali deoarece au tot felul de acorduri de confidentialitate, Si tie iti apare clar ca Marea Britanie este cel mai mare bazin, dar acolo pot fi si investitori institutionali americani sau alte tipuri de investitori”, sustine acesta. Avem in schimb si investitori care ne apar clar inregistrati ca fiind din SUA – care este un bazin foarte mare si pentru piata titlurilor de stat in lei (RON). Avem niste investitori americani foarte mari, cu pozitii foarte mari pe Romania, adica vorbim de o expunere de cateva miliarde de euro”, a punctat seful Trezoreriei Statului.
“Apoi, Europa de Vest – Germania, Franta, Benelux sunt investitori mari, zona de CEE este, de asemenea, prezenta la fiecare Eurobond”, a adaugat el.
“Avem inclusiv investitori din Romania”, a precizat acesta.
“Noi, de obicei, in procesul de alocare, avem niste principii. Favorizam clar <<real money>> (bani reali, n.r.) adica investitorii care cumpara sa detina, nu sa vanda a doua zi sau sa speculeze. Deci, cand ne uitam si stabilim cu sindicatele de intermediere principiile de alocare, alocarea catre <<real money accounts>> este principiul de baza. Apoi normal ca ne uitam la diversificarea bazei de investitori. Daca avem, de exemplu, investitori care noua ni se par ca pentru diversificare aduc un mare plus cum ar fi banci centrale, fonduri suverane de investitii din zone diferite precum Singapore, Japonia sau altele, automat incercam sa le alocam chiar full sume mari”, afirma Stefan Nanu.
“Investitorii din Romania, de obicei, ii cam taiem, nu ii taiem de tot insa, pentru ca, de exemplu, bancile, de obicei, cumpara pentru a-si satisface anumite cereri sau pentru trezoreriile proprii, dar nu alocam bancilor niste sume mari. Fondurile de pensii in schimb, inclusiv cele din Romania, au alocari bune pentru ca sunt investitori de tip real money”, a precizat seful Trezoreriei Statului.
“Si, bineinteles, cu instrumente specifice targetezi bazine investitionale specifice. De exemplu, cu obligatiuni verzi am reusit sa ajungem si la niste investitori institutionali olandezi, scandinavi sau japonezi, care nu prea te cumpara altfel. Daca nu faceam Green Samurai (obligatiuni verzi adresate catre investitorii de pe piata japoneza, n.r.), am fi avut o problema sa atragem niste investitori”, nuanteaza acesta.
Care sunt planurile Ministerului Finantelor la programele de titluri de stat catre piata interna. Pe masa varianta unei emisiuni de titluri Fidelis in Euro cu maturitate de 10 ani
“Pe piata interna, pe retail, pana acum am emis peste asteptarile noastre initiale, undeva pe la 25 mld. RON. Credem ca putem sa mergem spre 45 – 50 mld. RON pana la sfarsitul anului. Am mai facut tot felul de ajustari, de exemplu, am mai lungit maturitati, am incercat sa venim cu maturitati diferite intre Tezaur si Fidelis”, a punctat Stefan Nanu.
“La titlurile Fidelis am eliminat maturitatea de 1 an pentru ca este foarte mult trading, deci Fidelis-ul se vinde si sunt multi oameni care cumpara Fidelis de pe piata secundara, nu neaparat de pe piata primara, urmaresc preturile sa fie avantajoase. Incearca sa speculeze momente de piata. Ultima emisiune de titluri pe 7 ani a mers foarte bine. Oamenii sunt foarte sensibili la diferentele de dobanda”, afirma seful Trezoreriei Statului.
“De exemplu, la RON avem o situatie care intr-un fel e buna pentru noi din perspectiva emiterii pe termene lungi pe intern. Avem o curba inversata, deci titlurile cu scadenta in 2038 sunt mai ieftine decat cele cu scadenta in 2030. Practic, sa emitem la 6 ani este mai scump ca dobanda decat sa emitem la 15 ani. Asta se intampla in momentul actual pe piata interbancara. Daca incerci sa speculezi chestia asta si sa emiti prea mult pe maturitati lungi, vei corecta aceasta curba (de randament, n.r.) pentru ca nu o sa ti se acomodeze o oferta prea mare la acel punct”, a adaugat acesta.
“Avem o curba de randamente inversata, sa zicem ca este <<flat>> (plata, n.r.) intre 7% si 7,50% si atunci pentru o persoana fizica este greu sa o atragi in maturitati mai lungi pentru ca nici noi nu vrem sa punem niste prime foarte mari. Punem la maturitati lungi pentru populatie niste prime de 40 – 50 bps (0,4% – 0,5%, n.r.) care pot sa mearga, dar nu creezi o atractivitate foarte mare versus titluri cu maturitate de 2 ani sau de 4 ani pe piata interna”, explica Stefan Nanu.
“Curba de randament la Euro in schimb este normala, are dobanzi mai mari pe termene mai lungi, este o curba cu un <<shape>> (evolutie, n.r.) normal si atunci termenul mai lung devine mai atractiv. Lumea este sensibila daca a vazut ca un cupon de 6,5% la 7 ani este atractiv si, practic, am avut cea mai mare subscriere in acea transa. Deci, am putea sa consideram 10 ani la titlurile in Euro, de exemplu. Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune”, a subliniat seful Trezoreriei Statului.
“Noi ne resetam in fiecare luna. Curba de randament la Euro s-a dus in jos si ne bucura lucrul asta. Pentru cei de pe retail, intotdeauna, ei se vor compara cu ultima emisiune si vor vedea ca scad dobanzile. Normal daca scad dobanzile nu inseamna ca noi trebuie sa stam la aceleasi dobanzi ca sa fim la fel de atractivi. Mergem si noi cu ele intr-o ajustare. Bineinteles, pentru populatie platim niste prime ca orice alt stat, unele state au platit mai mult, altele mai putin”, a mai spus acesta.
“Incercam sa ne adaptam cumva, la Tezaur, de exemplu, stiind ca fiind un program <<buy and hold>> (un instrument financiar de tipul <<Cumpara si tine>>, n.r.), acolo nu ai posibilitatea sau este chiar dezavantajos sa vinzi inainte de scadenta. Acolo clar maturitatea de 1 an este extrem de populara si nu o scoatem de acolo. Chiar si la Tezaur pe care il avem acum in derulare, deja am vandut aproape 800 milioane din totalul de 1 miliard (RON) vanduti pana astazi sunt pe maturitatea de 1 an. Deci, este clar ca este cea mai populara (maturitate, n.r.) acolo”, a adaugat Stefan Nanu.
Care sunt cei mari investitori in programele de vanzare de titluri de stat pentru piata interna
“Este bine ca s-au dezvoltat toate aceste segmente investitionale. Daca ne uitam acum 10 ani in urma, sectorul pensiilor private de abia era intr-o crestere usoara. Nu existau segmente de retail si instrumente de retail, nerezidentii pe piata interna aproape lipseau sau erau foarte putin prezenti. Aveam, practic, niste licitatii dominate de catre bancile interne, cu o curba de randamente care suferea foarte tare la titlurile cu maturitate de la 5 ani incolo. Acum avem un segment de retail care e <<boosting>>, in crestere de la un an la altul, deci, practic expunerea neta a populatiei creste”, a precizat seful Trezoreriei Statului.
“Fondurile de pensii reprezinta 25% din detinerile pe piata interna. Nerezidentii sunt cu toate aceste incertitudini foarte activi pe piata noastra, bancile foarte mari toate au traderi pentru care piata titlurilor de stat in lei (RON) este extrem de importanta. Avem si acolo detineri de peste 20% ale nerezidentilor in piata interna. Bancile sunt inca relevante, dar au scazut foarte mult ca procent, sunt acum la 43%. Si asta este un lucru foarte bun pentru ca ne putem altfel desfasura un plan de finantare care, este adevarat, inca sta la niveluri foarte ridicate”, a mai spus Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor, la panelul Tendinte in investitii din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.
CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025