Arhive etichete: INVL Romania

Foto: Invalda INVL.

Managerul lituanian de private equity Invalda INVL a inchis noul sau fond regional la o capitalizare finala de 410 mil. Euro. Cumparatorul Pehart cauta sa preia pachete majoritare sau participatii minoritare semnificative pe pietele baltice, Polonia, Romania si alte piete apropiate cu tichete de capital intre 10 mil. Euro si 60 mil. Euro

Managerul de capital privat lituanian Invalda INVL a anuntat pe 15 octombrie 2025 ca noul sau fond regional INVL Private Equity Fund II a fost inchis la o capitalizare finala de 410 mil. Euro, ceea ce il face unul dintre cele mai mari fonduri de investitii din Europa Centrala si de Est, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fondul ridicat de catre managerul baltic depaseste cu putin fondul regional Innova/7 inchis in 2024 de catre managerul polonez de capital privat Innova Capital la o capitalizare finala de 407 mil. Euro. De asemenea, INVL Private Equity II depaseste semnificativ si un alt fond regional proaspat inchis, AMC V, care a strans o capitalizare finala de 336 mil. Euro sub coordonarea Accession Capital Partners.

A doua generatie de fonduri regionale INVL Private Equity Fund II este de circa 2,5 ori mai mare decat fondul sau regional precedent, a anuntat managerul de capital baltic.

„Cu viteza si concentrare inainte, ne uitam sa sustinem companii in special din tarile Baltice, Polonia, Romania si in spatiul mai larg al UE, care isi propun sa profite de oportunitatile de crestere. Dorim sa achizitionam participatii majoritare sau minoritare semnificative cu tichete de investitie intre 10 mil. Euro si 60 mil. Euro, cu un potential optim de investitie (sweet spot) in jurul a circa 35 mil. Euro”, a declarat Deimantė Korsakaitė, Managing Partner al INVL Private Equity Fund II si al INVL Baltic Sea Growth Fund.

Noul fond regional dispune de o baza diversa de investitori, care include investitori institutionali, precum si unii dintre cei mai de succes antreprenori si birouri de familie din statele baltice. Printre investitorii cei mai importanti in fond se afla European Investment Fund, fondurile de pensii administrate de catre SEB, Luminor, si Artea, precum si IPAS INVL Asset Management din Letonia, respectiv compania de asigurari de viata UAB Artea Life Insurance.

Investitorul baltic a finalizat pe 11 iulie 2025 achizitia grupului Pehart de la managerul regional de private equity Abris Capital Partners.

IFC a condus consortiul de finantatori format impreuna cu Banca Transilvania si ING Bank Romania, care a acordat un pachet de finantare sindicalizata de peste 150 mil. Euro, destinat atat platii partiale a pretului de achizitie de catre cumparator, cat si pentru a asigura resurse pentru dezvoltarea ulterioara a grupului Pehart, atat pe cale organica, cat si prin extinderea cu achizitii M&A.

Grupul Invalda INVL administreaza un portofoliu larg de fonduri de investitii, avand sub administrare active de peste 2 mld. Euro.

In total, investitorul lituanian sustine ca a investit aproape 500 mil. Euro – capital plus finantari angajate – pentru portofoliul sau din Romania, care cuprinde pe langa platforma Pehart, un portofoliu de proiecte de energie regenerabila de circa 357 MW si circa 2.000 hectare de padure, conform declaratiilor lui Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Sursa: MIRSANU.RO.

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

Valul de presiuni generate de tendintele internationale si de catre ultimele trenduri inregistrate la nivel local are impact direct asupra companiilor care opereaza in sectoare precum retail, productie de bunuri de larg consum, sectorul componentelor auto, utilitati si pe segmentul rezidential al pietei imobiliare, conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 2 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fenomenul investitiilor in energie verde si asa – numita finantare verde – care inglobeaza atat tranzactiile cu emisiuni de obligatiuni verzi sau cu obiective de sustenabilitate, cat si imprumuturile verzi sau cu obiective de sustenabilitate – isi continua avansul in economia reala, sustinute fiind de catre institutiile de finantare internationale si de catre banci.

“Electrificarea este esentiala pentru ca Europa si, implicit Romania, sa-si reduca dependenta de combustibilii fosili si sa decarbonizeze transportul, sistemele de incalzire si industria. Electricitate ieftina inseamna o sansa data industriei de a deveni mai autonoma. Dar trecerea rapida la energiile regenerabile, cu alte cuvinte cresterea capacitatilor de productie, in momentul in care vorbim nu este acompaniata de o modernizare pe masura a infrastructurii si de aceea focusul atat al Bancii Europene de Investitii (EIB), cat si la nivelul UE, este pe modernizarea retelelor, pe interconectivitate, pe a face piata energetica din UE o piata cu adevarat functionala”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

“Romania are nevoie de investitii masive in infrastructura, si din cauza asta, sectorul public va ramane, probabil, in <<pole position>>. Aici vorbim de investitii care continua sa fie prioritare pentru autostrazi, pentru modernizarea cailor ferate, si aici intram si in zona de transport strategic, deci coridoare cu relevanta pentru zona militara. BEI va continua sa sprijine Romania pe această directie, care este de natura sa aduca si volumele mari. Dar in acelasi timp, cautam diversificare. Stim ca spatiul fiscal al Romaniei este limitat, deci trebuie sa ne uitam si mai mult pe zona privata, pe zona corporate, zona care nu adauga la deficit. Deci, ramanem prezenti si sprijinim economia Romaniei atat din perspectiva privata, cat si la nivelul investitiilor strategice ale statului”, a semnalat seful reprezentantei locale a grupului European Investment Bank.

Un alt investitor institutional – cheie pentru promovarea sectorului de economie verde in Romania si in celelalte piete in care activeaza la nivel global este International Finance Corporation, care face parte din grupul Bancii Mondiale.

“Astazi nu se mai pune problema despre finantarea verde ca despre o moda sau un curent trecator pentru ca recentele evenimente ne-au aratat ca, de fapt, vorbim despre securitate energetica. Tot mai mult cand se vorbeste despre energii regenerabile, se vorbeste despre independenta de importuri de combustibili fosili. Asa ca tema a devenit mult mai importanta si, deci, este in continuare o necesitate sa investim in energii regenerabile pentru ca asta ne duce la independenta energetica”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

“Anul trecut, de exemplu, am investit, am adus in economia Romaniei 2,6 mld. USD in total, din care au fost 300 mil. USD investitii proprii si 2,3 mld. USD sume atrase. Noi calculam ceea ce se cheama mobilizare de fonduri si raportul de mobilizare la noi in Romania a ajuns 1 la 8 de la banci care participa in proiecte in care noi avem un rol important sau mai avem o componenta care reprezinta tranzactii de M&A pe care IFC le-a intermediat prin echipa de advisory M&A. De asemenea, speram sa facem in continuare si mai mult in ceea ce priveste PPP-urile pentru ca si astea vor aduce o mobilizare semnificativa de proiecte”, a subliniat Cristian Nacu din partea IFC.

Pentru Ministerul Finantelor, emiterea de obligatiuni suverane verzi pe pietele externe este o ruta luata in calcul pentru planul de finantare al statului roman in 2026.

“Pentru o noua emisiune de obligatiuni verzi va trebui sa avem aceasta conditie esentiala indeplinita, si anume sa avem o discutie foarte clara cu ministerele de linie ca sa identificam cheltuielile verzi pentru perioada 2025 – 2026 cand, practic, va fi suportul pentru o noua emisiune de obligatiuni”, a semnalat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

Insa Ministerul Finantelor se pregateste sa revina foarte curand pe piata nipona cu o noua emisiune de titluri Samurai, dupa emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro din 2024 cand titlurile au fost emise in format verde.

“Da, Samurai este o tranzactie care va fi realizata anul acesta. Insa aici noi ne angajam sa fim prezenti pe piata nu neaparat din perspectiva finantarii volumelor pe care le vom imprumuta, ci mai degrabă din perspectiva diversificarii”, a punctat Diana Popescu din partea Trezoreriei Statului.

“In toamna acestui an, probabil in octombrie – noiembrie vom avea noua emisiune. A fost o emisiune inaugurala anul trecut de 200 mil. Euro, nu a fost un volum foarte mare, insa ne asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Sigur este un proces mai lent, ei sunt un alt stil de investitori, au o alta abordare in strategia lor, in schimb trendul este unul in crestere. Ne asteptam la o participare buna din partea lor, dar si a nerezidentilor pentru ca au acces, practic, si investitorii non – japonezi. Este posibil (sa fie peste 200 mil. Euro, nivelul emisiunii Samurai din 2024 – n.r). Speram. Sa vedem. Acum in octombrie vom avea un <<market sounding>>, un <<soft sounding>> cu investitorii si vom vedea care este feedback-ul”, a precizat reprezentantul Ministerului Finantelor.

Modificarea recenta a tintei de deficit bugetar pentru 2025 de la 7% la 8,4% inseamna ca, desi planul de finantare al statului pe primele noua luni ale acestui a ajuns la un grad de executie de 92%, nevoia de finantare creste de la nivelul de 232 mld. RON aprobat initial cu inca 27 mld. RON, bani atrasi preponderent de pe piata externa.

Pentru reducerea tintei de deficit, guvernul condus de catre premierul Ilie Bolojan a aprobat recent un plan de masuri fiscale, din care o parte au intrat deja in vigoare printre care si cresterea cotei de TVA de la 19% la 21%.

Ce impact au aceste masuri fiscale recent anuntate asupra sectoarelor din economie?

“In primul rand, cand vorbim de majorarea ratei de TVA ne ducem cu impactul direct pe ceea ce inseamna zona de consum, deci tot ce inseamna parte de retail, productie de bunuri de larg consum. Toata zona aceasta este direct impactata de aceasta majorare. Si nu doar majorarea de TVA, ci toata reasezarea cotelor de TVA. Se vede, se simte deja un impact in zona de imobiliare, in special pe zona de rezidential. Dupa aceea, cred ca pe zona a ceea ce inseamna partea de utilitati, avem si acolo un impact semnificativ, care este cauzat, pe de o parte de masurile fiscale, dar si de masurile care tin de partea sociala, de suport pe care statul il acorda pe partea de preturi la energie”, a spus Alin Negrescu, Tax Partner &  Head of Indirect Tax la firma de consultanta si audit KPMG Romania.

“Cresterea de TVA si sa nu uitam de cresterile de accize care s-au dus in combustibili si care se reflecta dupa aceea in lant pe absolut orice domeniu pentru ca avem un efect de propagare si eu, sincer, sper ca aceste masuri de crestere a fiscalitatii sa se diminueze sau sa se stabilizeze cumva pentru ca din punctul meu de vedere marea problema a Romaniei este in zona de cheltuieli bugetare si de colectare. Trebuie sa ne axam pe masuri de imbunatatire a colectarii, trebuie sa ne concentram, din punctul meu de vedere, in prima parte a anului viitor pe masuri de relansare a motorului economiei pentru ca avem nevoie de asa ceva”, a precizat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

„Avem nevoie de o absorbtie extraordinar de buna pe ceea ce inseamna fonduri europene, sa investim foarte tare in infrastructura pentru ca, fara aceste lucruri, toate aceste masuri fiscale, nu cred ca vor da rezultatul scontat si anume acela de reducere a deficitului bugetar. Am vazut acum tinta declarata de catre premier care este acum undeva la 8,4%. Din punctul meu de vedere, e foarte dificil sa il tinem (deficitul, n.r.) sub 9% la finalul anului”, a adaugat acesta.

Cum vad investitorii straini impactul acestor masuri asupra operatiunilor lor si asupra atractivitatii Romaniei ca si destinatie de investitii?

“Cred ca Romania are un potential foarte bun si cred ca modul in care investitorii straini vad tara este mult mai pozitiv decat cei la nivel local. Este un fenomen destul de ciudat, dar stii, este o tara de 20 milioane de oameni si orice industrie iei are un consum sub media europeana, deci aceasta poveste de convergenta se va intampla. Sunt si provocari, iar cel mai mare risc este geopolitic, dar este la fel si in tarile baltice. Insa suntem cu totii membri ai Uniunii Europene si ai NATO si ce avem nevoie ca sa ramanem puternici este sa investim in economiile locale pentru ca ceea ce incearca masina de propaganda sa realizeze este ca fiecare sa fie speriat si sa nu investeasca”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management, manager baltic cu interese de investitii in Europa Centrala si de Est care are sub administrare active totale de circa 2 mld. Euro.

„Cred ca pentru investitorii care vor sa cumpere, piata este astazi ceva mai buna  decat pentru cei care vor sa vanda. Insa tranzactii proeminente (high profile) precum Regina Maria, Profi, Pehart indica faptul ca pentru active bune intotdeauna vor fi cumparatori buni care sunt pregatiti sa accepte riscurile si care se asteapta ca proiectele noastre din Romania sa fie foarte bune pentru investitorii nostri”, a adaugat investitorul baltic de talie regionala.

INVL Asset Management este printr-unul din fondurile sale de private equity noul proprietar al platformei industriale Pehart si are o expunere totala in Romania estimata in jurul a 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul investit, cat si finantarea contractata pentru portofoliul local.

Perspectiva pe care piata locala o ofera pe termen lung investitorilor este cu mult mai importanta decat turbulentele de moment.

“Primul lucru pe care il facem este sa ne ascultam chiriasii. Vorbim cu ei si aflam ceea ce vor cu adevarat sa faca si, in functie de asta, decidem daca apetitul este in schimbare in mod pozitiv sau negativ. Acum este o cerere buna din partea chiriasilor si deci nimic nu se va schimba in Romania in opinia noastra. Asta se va schimba daca feedback-ul chiriasilor nostri se va schimba. Daca te uiti la CTP, a fost foarte bun sa se uite dincolo de zgomotul pe termen scurt pe care jurnalistilor le place sa il creeze pentru ca asta vinde ziarul sau povestea devine mai vizibila prin click-uri (clicking stories,lb. eng.)”, este de parere Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP.

„Dar, in realitate, trendurile pe termen lung sunt mai importante acolo. Daca te uiti la trendul pe termen lung, Romania ramane una dintre cele mai bune locatii din punct de vedere al costului pentru productia externalizata din Europa, in interiorul UE, in interiorul zonei Schengen, fara bariere in intreaga Europa, cu o forta de muncă tanara, dinamica, bine educata, cu niveluri in crestere ale venitului disponibil. Romania ar trebui sa aiba mai degraba un pic mai mult incredere in sine decat un pic mai putina”, sustine Richard Wilkinson din partea CTP, investitor imobiliar cu peste 1 mld. Euro investiti in Romania si lider pe piata spatiilor industriale si de logistica.

Care sunt cele mai apropiate tinte de conformare la politicile ESG pentru companii?

“ESG-ul devine din ce in ce mai important si chiar daca global si regional la nivelul UE asistam la o oarecare reducere a ritmului de implementare pe zona asta de transparentizare si raportare, sustenabilitatea devine limbajul comun al economiei si pana la urma este esentiala pentru sustenabilitatea unei afaceri. Pentru anul viitor avem tinte in ceea ce priveste CBAM-ul (taxa pe carbon, n.r.) si regulamentul in ceea ce priveste defrisarile, care este acum intr-o discutie legata de termen. Se incearca, este o presiune destul de mare la nivelul Comisiei Europene de a se amana termenul de implementare care este prevazut pentru anul viitor. Si aceasta presiune vine, pe de o parte, din nevoia de a acorda mai mult timp companiilor de a se pregati pentru acest tip de raportare si, pe de alta parte, vine si din ceea ce se intampla la nivel global si cu competitivitatea sau cu nevoia de a ramane competitivi in fata pietelor externe Uniunii Europene”, a spus Alin Negrescu de la KPMG Romania.

 

 

Topicuri

Impactul tendintelor internationale si locale in energie verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in agribusiness.

Impactul tendintelor internationale si locale in finantare verde.

Impactul tendintelor internationale si locale in asset management & piete de capital.

Impactul tendintelor internationale si locale in imobiliare.

Impactul tendintelor internationale si locale in companii antreprenoriale.

Impactul tendintelor internationale si locale in retail.

Impactul tendintelor internationale si locale in sectorul componente auto si industrie.

 

 

Energie verde.

“La acest moment nu este ceva foarte clar conturat (impactul factorilor interni si externi asupra companiilor- n.r.) in sensul in care se poate vedea in costul cu principalele echipamente. Dar <<big money>> (banii multi, n.r.) sunt in momentul in care sumele foarte mari si cu impactul aferent apar in momentul in care discuti pretul unei tranzactii cu un investitor si constati ca poate pretul nu este cel pe care il doreai tu pentru ca sunt niste factori de risc pe care Romania ii are atasati. Si unul pana de curand era incertitudinea politica. Cred eu ca ne-am mai linistit un pic aici. Pe urma este legat de deficitul bugetar, care tine costul de finantare, deci acel risk free rate pe care il dau obligatiunile de stat, care inca sunt scumpe si automat ridica costul finantarii in Romania si este parte din discount rate-ul pe care il folosesti intr-un valuation, intr-un discounted cash flow”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

“Astfel incat face costul finantarii cu toate riscurile – ca vorbim de deficitul bugetar si obligatiuni, dar si faptul ca este perspectiva de crestere de inflatie si de crestere de taxe, toate se reflecta in acest factor de actualizare <<weighted average cost of capital>> (WACC), pe care il folosesti in orice exercitiu de evaluare. Cu cat acesta este mai mare atunci orice investitor care vrea sa aduca bani in Romania, sa investeasca in Romania va cere o rata de rentabilitate mai mare ca sa-si acopere acest cost mai mare decat in alte tari. Iar in competitia asta pentru capital, eu o vad in cadrul grupului, concuram cu Italia, cu Polonia sa atragem inclusiv decizia interna de a deveni si IPP (producator independent de energie) si in Romania, adica sa tinem investitiile pe bilantul nostru. Si daca in Romania este mai scump si, automat, asteptarea unui investitor este diferita fata de o alta tara, pierdem in competitia pentru capital. Si aici vad eu o ingrijorare pentru ca altfel daca este sa creasca pretul la materii prime – aluminiu, cupru, – nu creste doar in Romania, creste peste tot pe Glob”, a adaugat Lacramioara Diaconu – Pintea de la OX2.

“La nivelul anului trecut, grupul BEI a investit in Romania 2,5 mld. Euro. Din suma asta, cam 968 mil. Euro au mers explicit pe actiune climatica si sustenabilitate de mediu, adica circa 40% din totalul investitiilor. Circa 780 mil. Euro au mers fix pe energie verde. Si aici, am pus mare accent pe modernizare de retele, am avut doua tranzactii mari de cate 200 mil. Euro fiecare cu Electrica si cu Delgaz, care au mers pe modernizarea si automatizarea retelelor”, a declarat Marius Cara, Head of European Investment Bank Group (EIB) in Romania.

 

Agribusiness.

“Suntem intr-o situatie oarecum fericita. Faptul ca economia Romaniei creste mai mult sau mai putin ne afectează pe toti, dar baza aceea a lantului – fermierul roman – cred ca este impactat destul de putin. Marea majoritate a productiei agricole a Romaniei este exportata. Cerere pentru produse agricole primare va exista. Suntem intr-o zona geostrategica importantă, avem un port la Marea Neagra, iar acest lucru ne ajuta in sensul in care atata vreme cat fermierii produc, au productivitatea de care au nevoie, pot sa vanda si sa desfaca relativ usor catre zone ca Orientul Mijlociu, Asia. Nu ne asteptam la derapaje majore (asupra business-ului Agricover, n.r.). Sigur ca o crestere de TVA mai pune putin de presiune pe costurile fermierilor, dar cred ca ne vom misca in directia corecta. Planurile noastre sunt de crestere si, probabil, in orice criza exista si oportunitati”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Sustenabilitatea este ceva care este probabil in mintea tuturor si in actiunea fiecaruia dintre noi, dar variaza foarte mult de la sector la sector. Este un subiect destul de contondent la nivelul UE intre conservatori si progresisti. Marele semn de intrebare asupra competitivitatii in Europa ridicat de raportul Draghi se aplica si in agricultura. Agricover se pozitioneaza cumva in tabara progresistilor, dar militeaza pentru eliminarea extremelor, a exagerarilor, a exceselor”, a punctat Liviu Dobre din partea Agricover.

“Au fost multe efecte. Cand s-a declansat razboiul in Ucraina in 2022, stim cu totii ce s-a intamplat cu preturile produselor agricole, au crescut pana in ceruri, dupa aceea au urmat si ingrasamintele, inputurile agricole ale fermierilor. De aici oarecum s-a creat un bulgare pentru ca multi au ramas intr-o pozitie nefavorabila tinand de stocuri, care dupa aceea foarte repede au si scazut in pret, dar costurile le-au asumat cand au fost la cel mai inalt nivel. Si, oarecum, s-a creat acest “gap” (gol, n.r.) in P&L (contul de profit si pierdere al companiei, n.r.) care s-a transformat intr-un gap de finantare. Gap-ul acesta de finantare a fost temporar amanat cu anumite programe guvernamentale cu garantii cu IMM Invest, cu Agro IMM Invest, cu toate acestea, care au ajutat cu putine credite subventionate, dar acelea expira in perioada asta. Si aici as adauga ca au venit si factorii climatici, care din ultimii 4 ani, 3 ani au fost cu seceta destul de serioasa”, a spus Tamas Vincze, CEO al East Grain, companie care face parte din conglomeratul ceh Agrofert.

„Asa nici fermierii nu au avut oportunitatea de a-si reveni din punct de vedere financiar. Acum este presiunea dubla – a rezultatelor proaste din ultimii 3 ani plus datoriile acumulate si aici este si o chestie macroeconomica pentru ca dobanzile la care s-au imprumutat, chiar daca dobanda aia o fi fost subventionata o perioada – 9 luni sau cat o fi fost, dar, dupa aceea, a fost o dobanda mare, iar noi aici in Romania platim oarecum cele mai mari dobanzi din UE”, a adaugat CEO East Grain.

“Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata. Tot lantul este subcapitalizat. Noi suntem intr-o pozitie in care ne-am capitalizat si ne uitam la oportunitati”, a precizat Tamas Vincze.

 

Finantare verde.

“Companiile mai mari, de obicei, lucreaza cu institutii financiare mai mari. Cu cat este mai mare finantatorul tau, cu atat el este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”, a subliniat Vytautas Plunksnis, Partner & Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

“In cazul Pehart, avem un pachet de finantare de la IFC, care este o subsidiara a Bancii Mondiale, Banca Transilvania si ING, iar din pachetul de 150 mil. Euro circa 125 mil. Euro este finantare corelata cu obiective de sustenabilitate. Am fost de acord ca parte a finantarii sa investim in reducerea emisiilor, si in special investitii noi vor fi directionate catre reducerea utilizarii de gaze, electricitate, a scurgerilor de agent frigorific. Vom incerca sa crestem ponderea ambalajelor reciclate post-consum atunci cand ambalam produsele noastre si vom lucra pentru a creste diversitatea de gen la toate nivelurile organizației. Cred ca fara componenta de finantare sustenabila, aceast tranzactie ar fi fost cu mult mai dificil de finantat”, sustine Vytautas Plunksnis de la INVL Asset Management.

“Sincer, practic, tot ce am facut in ultimii 3 – 4 ani este sustenabil, fie ca vorbim despre emisiuni cu obligatiuni verzi ori credite bancare cu componenta ESG. Tot ce facem acum este verde sau are un link ESG. In ceea ce priveste baza totala de finantare, probabil ca este peste 80% la acest moment (nivelul finantarii cu componenta ESG din totalul finantarii grupului, n.r.), deci in jurul a 7 mld. Euro”, a punctat Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, liderul pietei de logistica din Europa continentala.

“In Romania, noi am investit cred ca peste 1 mld. USD in ultimii ani numai in obligatiuni bancare verzi sau cu o tematica de incluziune. Iar asta a reprezentat aproape 20% din totalul obligatiunilor lansate in Romania in perioada respectiva, deci o contributie semnificativa”, sustine Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation.

 

Asset management & Piete de capital

“Anul acesta a fost un an cu provocari, dupa cum bine stim. In prima parte a anului am fost si noi afectati sa zicem intr-o anumita masura de tumultul politic, de reticenta unor investitori de a face pasul catre noi subscrieri intr-un context mai incert, insa dupa luna mai am inceput sa vedem un interes crescand in ceea ce priveste fondurile noastre si in ceea ce priveste piata de capital. A si performat bine piata de capital. Anul acesta, practic, nu exista niciun fond pe care sa il administram si sa nu aiba crestere de la inceputul anului. Si cred ca asta se intampla pentru al treilea an la rand, deci este un istoric destul de favorabil”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management.

Ce pondere au in portofoliile administrate obligatiunile verzi si in format sustenabil emise recnet pe piata de catre jucatori precum Banca Transilvania sau Electrica?

“Pentru un singur fond, un fond de obligatiuni in Euro, acolo avem o pondere ceva mai mare, as zice undeva intre 10% si 20% din portofoliu, dar probabil ca va creste. Acolo este palpabil. In rest, mai putin”, a raspuns Horia Braun – Erdei din partea Erste Asset Management.

“Am vazut in transa de 12 ani in emisiunea lansata anul trecut o participare foarte importantă din partea investitorilor nordici. Ei au aceste mandate dedicate, deci, practic, nu investesc in alte tipuri de active decat active ESG. Si, practic, 45% din aceasta transa pe care noi am emis-o a fost alocata acelor investitori. Ca o distributie geografica, se mentine Marea Britanie si Irlanda cu 48% in alocare, Europa are un procent bun de alocare cam 19 – 20%. Si investitorii calificati romani, deci nu persoane fizice, au participat in aceste obligatiuni, dar si din Germania, Austria, si alte jurisdictii. SUA au avut o pondere mai mica pentru ca noi stim ca ei nu au aceste obiective foarte bine evidentiate in alocarile lor pe portofoliu”, a punctat Diana Popescu, Director General Adjunct in cadrul Directiei Generale de management a datoriei  publice si fluxurilor de trezorerie al Ministerului Finantelor.

 

Real Estate.

“Cred ca veti vedea o compresie rezonabila a yield-ului (randamentului, n.r.) in urmatoarele 12 pana la 18 luni pe cele mai multe dintre pietele central – europene, in mod similar cu ceea ce s-a intamplat in Cehia in urma cu cativa ani”, a spus Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – lider pe piata de logistica din Europa continentala.

„In Romania, am fost un cumparator activ in ultimii si ne asteptam ca asta sa continue si sa securizam terenuri atractive in special, dar si active pentru dezvoltare. Daca le vedem, le putem securiza”, a punctat investitorul imobiliar.

„Ma astept ca asta sa continue, adica sa incercam sa fim achizitivi in pietele din Europa Centrala, dar, de asemenea, si in Europa de Vest”, sustine CFO-ul grupului CTP.

 

Companii antreprenoriale.

“Sunt mai multi factori (care au impact asupra companiilor, n.r.) si ce putem vedea noi ca si trend este ca, datorita inteligentei artificiale (AI), lucrurile se misca mult mai accelerat decat se miscau inainte in zona de tech. Totul este mult mai accelerat. Rundele se pot inchide mai repede. Produsele cresc mai repede. Baza de clienti poate sa creasca mult mai usor in functie de viralitate. Deci, as spune ca produsele sunt mult mai avansate decat piata in momentul asta. Inainte putea sa existe un echilibru. Acum sunt produse foarte avansate, insa piata nu este pregatita sa le adopte in zona asta de AI”, a spus Dan Huru, Fondator si CEO al startup-ului MeetGeek, care activeaza pe nisa AI.

Care este impactul inteligentei artificiale (AI) asupra sectoarelor din economie? “In primul rand, cred ca tine de nivelul de competitie intr-un anumit domeniu. Daca competitia este scazuta atunci exista mai putine motive de a reflecta asupra operatiunilor tale ca si companie si atunci nu te uiti neaparat intr-o zona de automatizare. Unde este competitie, de obicei, companiile cauta sa se diferentieze intr-un anumit fel, ba printr-un serviciu mai bun, ba prin operatiuni mai eficiente si atunci cauta solutii de digitalizare, inclusiv pe noi”, a punctat Dan Huru de la MeetGeek.

“La noi primul punct pe lista este sa capturam oportunitatile pe care ni le ofera piata. Punctul doi pe lista este de eficientizare. Avem departamente in business unde facem <<downsizing>> (reduceri, n.r.), rationalizare. Nu neaparat vrem sa avem crestere de volum, dar fara marja. Oarecum este si aceasta tot o rationalizare. Adica privim catre oportunitati, dar si sa rationalizam ceea ce nu functioneaza. Deci este o dualitate la noi si cred ca multi se uita in acest fel”, a spus Tamas Vincze, CEO al companiei agricole East Grain.

 

Retail.

“Traim un timp al cresterilor de taxe, al vestilor ingrijoratoare, al repozitionarilor, toate acestea dupa pandemie. Cand zic repozitionari ma refer nu numai la materii prime, ci si la zona de procesare, unde nu neaparat costurile devin elementul principal, dar si accesibilitatea in conditii geopolitice noi in care s-ar putea ca accesul la aceste materii prime sau procesare cu costuri scazute sa nu mai fie posibil si atunci ele se relocheaza. Exista clar această tendinta de relocare a productiei in anumite zone, mai ales alimentara. Deci, nu este deloc o veste buna si, in general, un mediu care sa fie foarte infestat cu vesti ingrijoratoare care, practic, creeaza o atitudine defensiva a consumatorilor, de prudenta”, a spus George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania  (AMRCR).

“Pe de alta parte, nu as maximiza impactul acestor cresteri de taxe neaparat in ceea ce priveste zona alimentara. Nu avem doar cresterea de TVA. Din pacate, zona de retail are si alte taxe chiar semnificative – pe cifra de afaceri, taxa pe stalp, ca sa nu mai vorbim de plafonari ale marjelor si multe alte suprareglementari. Toate aceste lucruri au facut ca aceasta industrie care avea un aport foarte important in PIB sa inregistreze o incetinire accentuata a cresterii, a valorii reprezentate in PIB si toate acestea credem noi ca genereaza un efect nu neaparat negativ, dar care pune sub presiune si alte business-uri colaterale, transversal”, afirma reprezentantul asociatiei marilor retaileri.

„S-a vorbit mult inainte ca e o crestere bazata pe consum, insa nu stiu daca o scadere bazata pe consum este o veste buna. Eu, personal, cred ca nu. Cresterile sunt cresteri, chiar daca sunt bazate pe consum sau pe productie. Deci, exista un impact, insa pe de alta parte, aceasta industrie este bine consolidata in Romania. Exista o expertiza la nivel de resurse umane care reuseste si din această perspectiva a expertizei, a experientei sa atenueze aceste influente”,  a adaugat George Badescu. Investitiile vor continua in sectorul de retail? “Nu la nivelul anterior, dar probabil exista in continuare spatiu”, a raspuns reprezentantul AMRCR.

 

Componente auto & industrie.

“Sectorul automotive (componente auto), pe langa faptul ca este un sector extrem de important pentru economia romaneasca unde are peste 10% din PIB, este conectat la ceea ce inseamna exporturi pentru ca in jur de 85% – 90% din ceea ce se produce in Romania se exporta fie ca vorbim despre exporturi inafara UE, fie ca vorbim de livrari catre UE. El trece prin aceste zbateri, nu este strain de ceea ce se intampla la nivel global. Pentru ca tot ceea ce vorbeam cu razboaiele comerciale, cu ceea ce se intampla pe zona de repozitionare geopolitica in economia globala, au un impact indirect si asupra sectorului romanesc si, in special, asupra sectorului automotive. El este conectat direct la ceea ce inseamna economia si fluxurile globale si automat avem niste presiuni foarte mari. A scazut foarte mult cererea. Avem aceasta presiune care vine din zona de tranzitie catre economia verde, catre partea de electrificare si toata zona aceasta poate nu a fost foarte bine administrata la nivel de UE, daca ne uitam la ceea ce se intampla cu competitivitatea, respectiv concurenta cu piata chineza si la ceea ce se intampla cu producatorii de automobile din China”, a spus Alin Negrescu, Head of Automotive & Industrial Markets in cadrul KPMG Romania.

„Sunt presiuni foarte mari si, probabil, ca in perioada urmatoare ne vom astepta si la restructurari in ceea ce priveste personalul si la restructurari in ceea ce priveste business-ul acestor companii. Vedem deja in zona automotive in Romania in randul marilor companii anumite reorganizari, anumite vanzari, anumite splitari de companii. Probabil ca o sa urmeze si in perioada imediat urmatoare pana vom avea o anumita stabilizare pentru ca noi depindem de ceea ce se intampla la nivel global. Romania este un pion important in ceea ce priveste sectorul auto in Europa. Suntem in top 5 – 6 economii cu industrie automotive extrem de dezvoltata si avem si doi mari producatori de automobile in Romania”, a adaugat consultantul KPMG.

“Deci, cu siguranta, vom avea in perioada urmatoare cateva zbateri pe acest sector, inclusiv pe sectorul industrial – de industrial markets (piete industriale). Cred ca lucrurile vor fi destul de tulburi in perioada urmatoare. Acest lucru vine alimentat cumva si de ceea ce se intampla la nivelul economiei locale, si ma refer aici la măsurile fiscale. Vedem o presiune care vine din zona asta de fiscalitate, care sper ca se vor incheia, se vor stabiliza si nu vom mai avea niste cresteri de taxe in perioada urmatoare pentru ca toate aceste schimbari pun o presiune foarte mare pe sectorul de business in general, nu doar pe automotive si piete industriale”, a punctat Alin Negrescu din partea KPMG Romania.

Sancons Capital & Investment si Vetimex Capital sunt Supporting Partners ai celei de-a patra editii anuale a evenimentului MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE.

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2025: “Cu cat este mai mare finantatorul tau cu atat este mai concentrat catre acordarea de finantare sustenabila”. Anul 2026 vine pentru companii cu tinte de conformare pe taxa de carbon si pe regulamentul de defrisari. Ministerul Finantelor pregateste pentru octombrie – noiembrie o noua emisiune de obligatiuni Samurai la care asteapta o participare mai mare a investitorilor fata de tranzactia din 2024. Valul de presiuni generat la nivel international si local loveste in sectorul componentelor auto, retail, bunuri de larg consum, utilitati sau sectorul rezidential

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Ne uitam la cateva tranzactii de project finance in Romania. Cautam sa co-investim alaturi de alte institutii financiare internationale pentru ca noi nu putem sa investim mai mult de jumatate din valoarea unui proiect. EIB a intrat actionar cu o investitie de capital de 30 mil. Euro in proiectul eolian Pestera 2 de peste 500 mil. Euro al investitorului financiar Copenhagen Infrastructure Partners

 

Cristian Nacu, IFC: Ne uitam la tranzactii prin care sa luam direct participatii equity sau quasi equity in companii, unde putem prelua pana la maxim 20% din actiuni. Am facut deja finantari de circa 500 mil. USD si abia a trecut primul trimestru din noul an financiar, deci ne asteptam sa depasim si in acest an 2 mld. USD fonduri proprii si fonduri atrase. “Vrem sa sprijinim anumite companii de stat sa acceseze finantari comerciale de la IFC”

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: In octombrie – noiembrie, vom avea noua emisiune de titluri Samurai pe piata japoneza, la care asteptam ca participarea investitorilor sa fie din ce in ce mai mare. Este posibil ca noua emisiune Samurai sa depaseasca emisiunea inaugurala de 200 mil. Euro de anul trecut, vom vedea care este feedback-ul investitorilor. La emisiunile de titluri Fidelis, daca se pastreaza interesul investitorilor pentru transele mai lungi, vom testa piata cu maturitati mai mari

 

Liviu Dobre, Agricover: Mai bine de 1,5 mld. RON din finantarile pe care le atragem vin de la institutii financiare internationale precum EBRD, IFC sau BSTDB. Piata de capital este o oportunitate pentru noi chiar si la nivel de emisiune de obligatiuni, insa asteptam momentul potrivit pentru ca astazi costurile de finantare de pe piata de capital romaneasca sunt prea ridicate pentru a putea oferi ceva competitiv catre clientii nostri. Revine Agricover cu IPO pe bursa? “Nu vedem nimic in plan apropiat. Vrem sa ne concentram pe crestere”

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Din pachetul de finantare bancara de circa 150 mil. Euro contractat pentru Pehart, circa 125 mil. Euro reprezinta finantare sustenabila. Intregul nostru portofoliu din Romania, care mai include proiecte de energie regenerabila si paduri, este verde sau legat de sustenabilitate. Cea mai mare parte a fondului nostru de energie regenerabila este concentrat in Romania, unde avem 357 MW dintr-un portofoliu de 390 MW, iar investitiile totale depasesc 250 mil. Euro din care o mare parte va fi finantata prin debt

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management Romania: Obligatiunile sustenabile si in format verde au o pondere intre 10% si 20% intr-un fond de obligatiuni in Euro pe care il administram, dar, probabil, ca aceasta pondere va creste. Emisiunile corporative de valori mai mici sunt mai putin preferate chiar daca sunt sustenabile. Vedem un interes al clientilor catre diversificare, inclusiv diversificare internationala, in portofoliile administrate, unde expunerea pe instrumente cu venit fix a scazut in ultimii ani de la 80% catre 60%

 

Richard Wilkinson, CTP: Circa 7 mld. Euro, adica aproape 80% din toata baza noastra de finantare la nivel de grup, inseamna finantare verde sau cu un link ESG. Evaluarile de active din Romania vor continua sa creasca pe termen lung. “Oamenii inteleg ca diferenta de randament intre un activ din Romania si unul din Germania este prea mare, iar riscurile de lichiditate din Romania sunt exagerate”

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Pregatim vanzarea unui proiect de 300 MW in 2026, care va fi cu adevarat o tranzactie mare. Si suntem acum la momentul ofertelor neangajante pentru vanzarea unui proiect de 77 MW. Cele doua proiecte pot fi vandute impreuna sau vor fi doua tranzactii separate in functie de interesul investitorilor. Cum arata “bucataria” in care investitorul suedez in energie verde si-a pregatit vanzarea unui proiect de 99 MW pentru un pret de 200 mil. Euro si care ar putea zgudui anul viitor piata de M&A din Romania cu tranzactii de circa 3 ori mai mari

 

Alin Negrescu, KPMG Romania: Tendintele internationale si locale au impact negativ in sectoare precum componente auto, industria de prelucrare, retail sau sectorul rezidential. Vom vedea investitori noi si investitii in sectorul de aparare, energie verde, logistica si transporturi. Anul 2026 vine cu tinte de conformare ESG pentru companii precum CBAM si regulamentul de defrisari

 

Tamas Vincze, East Grain: In 2025 ne apropiem de investitii de 35 – 40 mil. Euro capital investit plus debt, din care pana la 65% inseamna tranzactii M&A. Ne uitam la tichete M&A de la 2 – 3 mil. Euro pana la 15 mil. Euro. Agricultura din Romania este masiv subcapitalizata si vedem in timp real o reasezare a capitalului. Ce este in capul listei de prioritati ale unei companii antreprenoriale

 

Dan Huru, MeetGeek: In zona de tech, totul este accelerat de efectul AI – rundele se inchid mai repede, produsele si bazele de clienti cresc mai repede. Produsele sunt mult mai avansate decat piata, dar piata nu este pregatita sa adopte zona AI. Am luat pana acum in total finantare de circa 3 mil. Euro de la investitori si ne dorim sa crestem de 4 – 5 ori in urmatoarele 12 luni

 

George Badescu, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): Traim un timp al cresterilor de taxe si al repozitionarilor dupa pandemie care creeaza consumatorilor un sentiment de prudenta, o atitudine defensiva. In retail, este asteptata o crestere de 1% in 2025 vs 2024, iar investitiile vor continua, insa nu la nivelul anterior. “Ar fi o surpriza sa vedem noi tranzactii in viitorul apropiat”

 

 

 

INVL Pehart project

Detaliile tranzactiei INVL de la Pehart: Pretul de achizitie al actiunilor Pehart de la Abris Capital Partners, refinantarea datoriilor existente si un program de investitii pentru instalarea de linii de conversie si eficienta energetica costa impreuna circa 308 mil. Euro. IFC a aprobat o finantare de 88 mil. USD cu care acopera un sfert din intregul proiect Pehart derulat de catre INVL

Costul total al proiectului derulat la grupul Pehart de catre consortiul de investitori condus de catre fondul de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund este estimat la aproximativ 308 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Cifra estimata de 308 mil. Euro include pretul de achizitie al grupului Pehart platit de catre cumparator, refinantarea datoriilor existente, precum si un program de investitii care vizeaza instalarea de noi linii de conversie si eficienta energetica.

Costul total al proiectului este impartit intre International Finance Corporation (IFC), banci comerciale, Pehart si investitori de capital.

Din perimetrul tranzactiei si al proiectului de la grupul Pehart fac parte Pehart Tec Grup SA, Pehart Tec Tissue SA si Samus Constructii SA, care au fost integral detinute de catre managerul regional de private equity Abris Capital Partners prin intermediul fondului de investitii Abris CEE Mid Market Fund II.

Partile au finalizat pe 11 iulie 2025 tranzactia de vanzare a Pehart, a carei valoare nu a fost facuta publica.

Din intregul cost al proiectului Pehart Group estimat la 308 mil. Euro, planul de finantare IFC se ridica pana la 95 mil. Euro, atat pe propriul cont, cat si pe contul altor participanti la proiect, fiind structurat sub forma unui imprumut senior garantat cu componenta de sustenabilitate si un imprumut negarantat.

Board-ul IFC a aprobat un imprumut in valoare de 88,36 mil. USD (in jurul a 76 mil. Euro) cu care este acoperit un sfert din valoarea intregului proiect.

Dealtfel, IFC a condus consortiul de finantatori format impreuna cu Banca Transilvania si ING Bank Romania, care a acordat un pachet de finantare sindicalizata de peste 150 mil. Euro, destinat atat platii partiale a pretului de achizitie de catre cumparator, cat si pentru a asigura resurse pentru dezvoltarea ulterioara a grupului Pehart, atat pe cale organica, cat si prin extinderea cu achizitii M&A.

In cadrul noului pachetului total de finantare de peste 150 mil. Euro asigurat de catre cei trei finantatori se regasesc mai multe componente.

Astfel, IFC a acordat un imprumut de 20 mil. Euro catre grupul de firme Pehart si noii sai actionari. Pe de alta parte, IFC alaturi de Banca Transilvania si ING Bank Romania au acordat imprumuturi la termen care insumeaza 100 mil. Euro.

Separat, Banca Transilvania si ING Bank au mai pus la dispozitie inca 50 mil. Euro pentru capital de lucru, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO

Pe de o parte, noua finantare sindicalizata a stins imprumutul sindicalizat contractat anterior pe care rula grupul de firme Pehart in mandatul Abris Capital Partners si care cumula obligatii de plata totale de pana la 97 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Imprumutul anterior a fost contractat de la un sindicat de banci din care faceau parte BCR, Raiffeisen Bank Romania, Banca Transilvania si ING Bank Romania.

Capitalul necesar pentru achizitia grupului Pehart provine, pe de o parte, de la fondul de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund, care are o capitalizare de 165 mil. Euro, si de la o parte dintre investitorii sai care au co- investit prin intermediul INVL BSGF Co-Invest Fund II, a precizat cumparatorul. Asta inseamna ca pe langa fondul regionala de investitii administrat de catre INVL Asset Management preiau participatii directe in grupul Pehart si alti co-investitori.

Unul dintre acesti co-investitori implicati direct in achizitia Pehart este investitorul financiar lituanian Artea, care are sub administrare inclusiv fonduri de pensii si fonduri de investitii alternative, si care a decis inca din decembrie 2024 sa investeasca 6 mil. Euro  in tranzactie.

Pehart Grup, unul dintre principalii producatori de produse din hartie de uz casnic si industrial din Romania, dispune de doua fabrici la Petresti si Dej.

In 2024, Pehart Grup a generat venituri de 165 de mil. Euro și a angajat aproape 550 de persoane in companiile sale.

Investitiile totale pe piata din Romania ale investitorului financiar INVL Asset Management, cel mai mare manager de active din pietele baltice, se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul investit cat si finantarile angajate pe portofoliul sau, care include pe langa platforma Pehart, si alte active precum un portofoliu de proiecte de productie energie regenerabila din sursa solara de 356 MW, dar si circa 2.000 hectare de padure, potrivit lui Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.

Marja de tichete in care se misca, de regula, INVL este intre 30 pana la 50 – 60 mil. Euro, dar acceseaza tranzactii mai mari alaturi de co-investitori si anvergura tranzactiilor este majorata si cu componente de leverage (imprumut).

Sursa foto: INVL.

Managerul baltic de active INVL, cumparatorul Pehart, deruleaza in 2025 prima tranzactie de exit din Romania. Fondul regional de investitii INVL Renewable Energy Fund I a acceptat de la un investitor o oferta neangajanta pentru achizitia portofoliului sau local de energie regenerabila de 356 MW, tinta vanzatorului fiind un exit pana la momentul inceperii operatiunilor comerciale. Investitorul lituanian si-a asigurat finantari de peste 100 mil. Euro de la EBRD si banci pentru noi proiecte locale si cauta sa atraga acum de la investitori printr-o emisiune de obligatiuni  inca 15 mil. Euro pentru portofoliul din Romania si Polonia

Managerul baltic de active Invalda INVL Group, proaspatul proprietar al platformei locale Pehart, a acceptat in acest an din partea unui investitor o oferta neangajanta de achizitie a portofoliului de energie regenerabila din Romania, tinta fiind un exit pana la data inceperii operatiunilor comerciale, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Fondul regional de investitii specializat in energie regenerabila INVL Renewable Energy Fund I, administrat de catre INVL Asset Management, isi continua in acest an eforturile pentru vanzarea portofoliilor sale de proiecte din Romania si Polonia, in conditiile in care a primit o oferta neangajanta de achizitie atat pentru activele sale din Romania, cat si pentru cele din Polonia.

In Romania, negocierile cu potentialul cumparator sunt in faza de due diligence financiar, tehnic si juridic la nivelul intregului portofoliu, care se deruleaza din trimestrul 2 pana in trimestrul 4 al acestui an.

Investitorul lituanian nu a dat detalii despre potentialul cumparator, insa pe piata din Romania exista un numar mare de investitori interesati de achizitii, atat companii locale de utilitati, cat si jucatori financiari de talie globala.

Managerul lituanian de active Invalda INVL Group are o expunere mai larga pe piata din Romania, unde investitiile sale depasesc 400 mil. Euro prin intermediul mai multor fonduri de investitii.

Portofoliul din Romania al fondului de investitii INVL Renewable Energy Fund I este format din 8 proiecte de parcuri de energie solara care totalizeaza o putere instalata de 356,6 MW. Pentru cateva dintre proiectele de energie din Romania sunt in curs de materializare contracte de tip PPA (contracte de achizitie de energie pe termen lung), sustine investitorul lituanian.

Pentru proiectele din Romania, investitorul lituanian si-a asigurat un volum de finantari de peste 100 mil. Euro la care cauta sa adauge noi surse din lichiditate dintr-o emisiune de obligatiuni de 15 mil. Euro, destinata finantarii portofoliilor din Romania si Polonia.

Astfel, fondul de investitii specializat INVL Renewable Energy Fund I si-a securizat finantari de 78 mil. Euro de la EBRD si banci mari locale pentru 3 proiecte din portofoliul sau din Romania.

De asemenea, fondul de investitii administrat de catre INVL Asset Management a anuntat pe 29 iulie 2025 semnarea unui nou contract de imprumut de 29,3 mil. Euro cu Kommunalkredit Austria AG (Kommunalkredit) pentru finantarea constructiei unor parcuri solare de 71 MW in Romania.

„Apreciem angajamentul constant al Kommunalkredit de a sprijini proiectele noastre de energie regenerabila din Romania. Acest sprijin joaca pe termen lung un rol important in accelerarea tranzitiei catre energia verde in regiune”, a declarat Liudas Liutkevičius, Managing Partner al INVL Renewable Energy Fund I.

In procesul de obtinere a finantarii de la banca austriaca, INVL Renewable Energy Fund I a fost consiliat de catre firma germana de consultanta financiara Capcora si de catre casa de avocatura Glodeanu & Partners.

INVL Renewable Energy Fund I a mai contractat anterior in 2023 un alt imprumut de 25 mil. Euro de la banca austriaca Kommunalkredit pentru construirea de parcuri solare in Romania.

Potrivit investitorului baltic, in Polonia sunt in curs de dezvoltare proiecte de parcuri solare cu o capacitate de peste 32 MW.

Investitiile totale ale INVL Renewable Energy Fund I in Romania si Polonia vor depasi 250 mil. Euro. Pana in iunie 2025, fondul de investitii a investit peste 90 mil. Euro in achizitia si constructia de proiecte. Constructia tuturor parcurilor solare este preconizata ca va fi finalizata pana la finele anului 2027.

INVL Renewable Energy Fund I, care are un capital strans de la investitori de 57,9 mil. Euro la nivelul trimestrului 1 din 2025, isi diversifica mixul de finantare al proiectelor si cauta acum sa atraga de la investitori pana la 15 mil. Euro printr-o emisiune de obligatiuni derulata public catre investitori privati si institutionali din statele baltice in perioada 28 iulie – 15 august 2025.

Banii proaspeti din planul total de emisiuni de obligatiuni de pana la 25 mil. Euro, pe care emitentul are in plan sa le plaseze catre investitori la o dobanda de 7,5% – 8,5% pe an, ar urma sa fie alocati catre refinantarea unor imprumuturi anterioare ale grupului de companii active in proiectele din Romania si Polonia, dar si pentru un proiect din Polonia.

Preturile la electricitate din Romania si Polonia au ramas cu 10 – 20% mai mari in 2024 – 2025 comparativ cu pietele baltice.

Schema contractelor pentru diferenta (CfD), prin care sunt sustinuti la nivel local investitorii de pe piata de energie, asigura cashflow-uri predictibile si genereaza oportunitati de lichiditati mari la exit fata de pietele baltice, sustine investitorul lituanian.

Investitorul financiar baltic Invalda INVL Group a devenit un investitor semnificativ pe piata din Romania, unde investitiile sale de capital cumulate cu finantarile atrase se apropie de 500 mil. Euro si acopera active de la productia de produse din hartie de uz casnic si industrial din Romania pana la proiectele de energie solara de 356 MW si un portofoliu de circa 2.000 de hectare de paduri.

Cea mai recenta achizitie a INVL pe piata din Romania a fost finalizata pe 11 iulie 2025 cand fondul de investitii INVL Baltic Sea Growth Fund a preluat pachetul de control al grupului de firme Pehart, tranzactie finantata partial cu un pachet de finantare sindicalizata de peste 150 mil. Euro asigurata de catre un consortiu condus de catre International Finance Corporation din care au mai facut parte Banca Transilvania si ING Bank Romania.

invl pehart deal main BUN

Fondul de investitii INVL Baltic Sea Growth Fund a preluat grupul Pehart alaturi de managerul lituanian de fonduri de pensii si investitii Artea si de alti co-investitori si a refinantat integral un imprumut sindicalizat contractat anterior ale carui obligatii de plata se apropie de 97 mil. Euro. IFC a condus sindicatul de banci format cu Banca Transilvania si ING Bank care au acordat finantarea de peste 150 mil. Euro cu care cumparatorul isi finanteaza partial achizitia si care asigura expansiunea Pehart cu achizitii M&A ulterioare si majorarea capacitatilor de productie. Care sunt detaliile privind finantarea tranzactiei

Fondul de investitii INVL Baltic Sea Growth Fund, cel mai important fond de private equity din statele baltice, a anuntat ca a finalizat pe 11 iulie 2025 achizitia pachetului de control a grupului Pehart, in cadrul unei tranzactii secondary incheiate cu managerul regional de private equity Abris Capital Partners, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Tranzactia a fost finantata partial dintr-un pachet de finantare sindicalizata de peste 150 mil. Euro asigurata de catre un consortiu condus de catre International Finance Corporation din care au mai facut parte Banca Transilvania si ING Bank Romania.

Finantarea include o pondere semnificativa de corelare cu obiective de sustenabilitate si este destinata atat platii partiale a pretului de achizitie de catre cumparator, cat si pentru a asigura resurse pentru dezvoltarea ulterioara a grupului Pehart, atat pe cale organica, cat si prin extinderea cu achiztii M&A.

„Suntem incantati sa sprijinim echipa de conducere a Pehart Group In trecerea companiei la urmatoarea etapa de dezvoltare si vom sprijini investitii semnificative in extinderea capacitatilor de productie ale Pehart si achizitii suplimentare in regiune, consolidand pozitia de lider de piata a Pehart Group si stimuland urmatoarea sa etapa de crestere.”, a declarat Vytautas Plunksnis, Partener la INVL Baltic Sea Growth Fund.

Potrivit acestuia, achizita grupului Pehart este cea mai mare tranzactie de investitii semnata in intreaga sa cariera.

Fondul de investitii administrat de catre INVL Asset Management a semnat achizitia Pehart pe 22 noiembrie 2024.

Capitalul necesar pentru achizitia grupului Pehart provine, pe de o parte, de la fondul de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund, care are o capitalizare de 165 mil. Euro, si de la o parte dintre investitorii sai care au co- investit prin intermediul INVL BSGF Co-Invest Fund II, a precizat cumparatorul. Asta inseamna ca pe langa fondul regionala de investitii administrat de catre INVL Asset Management preiau participatii directe in grupul Pehart si alti co-investitori.

Unul dintre acesti co-investitori implicati direct in achizitia Pehart este grupul bancar lituanian Artea,  care are sub administrare inclusiv fonduri de pensii si fonduri de investitii alternative, si care a decis inca din decembrie 2024 sa investeasca 6 mil. Euro pentru a obtine un randament mai mare decat media obtinuta de pe urma investitiilor prin intermediul fondurilor de private equity ca si investitor LP, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Valoarea tranzactiei de vanzare a grupului Pehart nu a fost facuta publica de catre partile implicate. Avand in vedere insa valoarea pachetului de finantare contractat de la banci, capitalul pus la dispozitie de catre fondul de investitii INVL Baltic Sea Growth Fund si cel asigurat de catre co-investitori, estimarile unor surse din piata indica un calibru al tranzactiei in jurul a 200 mil. Euro, valoare care nu a fost confirmata insa de catre partile implicate.

Achizitia Pehart ridica miza din partea managerului lituanian de active INVL Invalda Group pe piata din Romania aproape de 500 mil. Euro, cifra care include atat investitiile de capital, cat si finantarile angajate pentru planurile de dezvoltare, si care acopera atat aria Pehart Grup, unul dintre principalii producatori de produse din hartie de uz casnic si industrial din Romania, cat si proiectele de dezvoltare a 300 MW de energie solara, respectiv portofoliul de circa 2.000 hectare de paduri, conform declaratiilor lui Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity al managerului baltic de active INVL Asset Management, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Tranzactia Pehart este o tranzactie, evident, mai mica decat vanzarea Profi sau Regina Maria, dar este, totusi, o tranzactie considerabila (sizeable) in regiune ceea ce inseamna ca Abris a facut un exit considerabil, iar noi am facut o investitie considerabila in tara”, a spus Vytautasb Plunksnis din partea INVL la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025.

In 2024, Pehart Grup a generat venituri de 165 mil. euro si a angajat aproape 550 de persoane in toate companiile sale.

La momentul semnarii contractului de vanzare al platformei Pehart, Abris Capital Partners sustinea ca a reusit sa obtina o crestere de 2,5 ori a veniturilor grupului de firme, pe care l-a preluat in 2015.

„Incheierea acestei tranzactii este punctul culminant al unui parteneriat de succes cu Pehart Group si echipa sa de conducere, carora le multumim pentru colaborarea excelenta din ultimii ani. Impreuna, am reusit sa transformam Pehart intr-un jucator regional puternic. Suntem mandri de valoarea creata de-a lungul timpului si suntem increzatori ca Pehart va continua sa creasca alaturi de noul sau partener. Aceasta tranzactie reprezinta angajamentul Abris de a sprijini echipele de management ambitioase, care pot obtine performante durabile in sectoare strategice pentru economia Europei Centrale si de Est”, a declarat Adrian Stanculescu, Partner and Head of Romania la Abris Capital Partners.

De la intrarea sa pe piata din Romania, Abris Capital Partners a semnat vanzarea Cargus si a Pehart, si mai are in portofoliu dintre detinerile sale vechi Green Group, cat si alte achizitii mai recente.

Consortiul de investitori condus de catre fondul de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund a lucrat la achizitia Pehart cu casa de avocatura TEGOS Legal, cu firma austriaca de avocati Wolf Theiss, cu consultantii Claria Strategy Partners si cei de la Deloitte Romania, alaturi de avocati ai DLA Piper din biroul de la Luxemburg.

De asemenea, la tranzactie au mai participat si alti consultanti de partea vanzatorului si in alte roluri casele de avocatura RTPR, Andronic and Partners, CMS (Romania), consultantii de la PwC si firma de consultanta de strategie Bain & Company.

 

Cum arata partea de finantare din tranzactia INVL – Pehart

Pachetul de finantare de peste 150 mil. Euro contractat de catre consortiul format de IFC cu Banca Transilvania si ING Bank Romania in contextul tranzactiei derulate la Pehart a servit mai multe scopuri.

Pe de o parte, noua finantare sindicalizata a stins imprumutul sindicalizat contractat anterior pe care rula grupul de firme Pehart in mandatul Abris Capital Partners si care cumula obligatii de plata totale de pana la 97 mil. Euro, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Imprumutul anterior a fost contractat de la un sindicat de banci din care faceau parte BCR, Raiffeisen Bank Romania, Banca Transilvania si ING Bank Romania.

Noua tranzactie de finantare de la Pehart aduce in schema pe IFC, ca si creditor direct.

In cadrul noului pachetului total de finantare de peste 150 mil. Euro asigurat de catre cei trei finantatori se regasesc mai multe componente.

Astfel, IFC a acordat un imprumut de 20 mil. Euro catre grupul de firme Pehart si noii sai actionari. Pe de alta parte, IFC alaturi de Banca Transilvania si ING Bank Romania au acordat imprumuturi la termen care insumeaza 100 mil. Euro.

Separat, Banca Transilvania si ING Bank au mai pus la dispozitie inca 50 mil. Euro pentru capital de lucru, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IFC este o institutie financiara internationala, puternic orientata pe partea de finantare catre instrumentele in format verde sau cu corelate cu obiective de sustenabilitate.

Cumparatorul Pehart este chiar acum in curs de strangere a fondului succesor INVL Private Equity Fund II, care este un fond de investitii regional a carui prima inchidere a fost recent la 305 mil. Euro si a ajuns in stadiul celei de-a doua inchideri de 355 mil. Euro, tinta sa finala fiind atingerea unui hard cap de 400 mil. Euro in toamna lui 2025.

Marja de tichete in care se misca, de regula, INVL este intre 30 pana la 50 – 60 mil. Euro, dar acceseaza tranzactii mai mari alaturi de co-investitori si anvergura tranzactiilor este majorata si cu componente de leverage (imprumut).

 

Sursa foto: INVL.

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile de pensii au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

“Invalda INVL Group prin diferite vehicule investeste in piata din Romania si avem in dezvoltare 300 MW de energie solara prin fondul INVL de energie regenerabila. De asemenea, fondul de sustenabilitate, paduri si terenuri agricole are aproximativ 2.000 de hectare de padure si, fiind in crestere aceasta suma bruta, care include si partea de datorii, putem spune ca investitiile totale din Romania se apropie de 500 mil. Euro in ansamblu. Deci această suma, nu include doar capitalul pentru investitii, ci si partea de datorii pentru ca toate proiectele includ datorii”,a declarat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity al managerului baltic de active INVL Asset Management, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Ne plac sectoarele traditionale cum ar fi sectorul de productie si, evident, ne uitam catre tranzactii in Romania, insa dupa Pehart data fiind situatia de acum nu sunt sigur daca vom fi capabili sa anuntam a doua tranzactie in acest an, dar ne uitam si credem ca in spatiul dintre, sa zicem, investitii de capital de 30 mil. Euro si 50 mil. Euro, concurenta nu este atat de mare pentru ca sunt tranzactii prea mici pentru fondurile foarte mari si tranzactii prea mari pentru fondurile locale de private equity. Dar din nou, sa gasim astfel de investitii si sa le agream ia ceva timp”, a punctat Vytautas Plunksnis.

“Tranzactia Pehart este o tranzactie, evident, mai mica decat vanzarea Profi sau Regina Maria, dar este, totusi, o tranzactie considerabila (sizeable) in regiune ceea ce inseamna ca Abris a facut un exit considerabil, iar noi am facut o investitie considerabila in tara”, a subliniat reprezentantul INVL Asset Management.

“Zona noastra de confort (sweet spot) pe partea de investitii este in jurul unei investitii de capital de 30 mil. Euro, dar evident ca ne putem uita si la tranzactii mai mici, iar aici cred ca o tranzactie de 20 mil. Euro este, de asemenea, buna”, a nuantat Vytautas Plunksnis.

“La celalalt capat, putem face si tranzactii de 50 – 60 mil. Euro. Unul dintre avantajele noastre este ca nu intotdeauna cautam sa cumparam pachetul de 100% si deci dorim sa fim parteneri cu echipe de management, cu alti investitori ceea ce inseamna ca putem cu acest capital sa facem o tranzactie mai mare”, a adaugat acesta.

“In ceea ce ne priveste, strangem al doilea fond regional, am avut o prima inchidere la 305 mil. Euro si am ajuns deja la a doua inchidere cu fondul, care a atins o marime de 355 mil. Euro, si sunt destul de increzator ca in toamna vom atinge cu fondul dimensiunea de hard cap de 400 mil. Euro”, a semnalat reprezentantul INVL.

“Asta inseamna ca este un capital care va fi investit in regiune. Focusul nostru primar este pe tarile baltice si Polonia, dar anul trecut am semnat o tranzactie semnificativa sa cumparam Pehart de la Abris Capital si aceasta tranzactie nu a fost inchisa inca, dar closing-ul (finalizarea tranzactiei) este prevazut in doua saptamani, deci, in iulie vom face un anunt ca aceasta este a zecea companie din primul nostru fond”, a mai spus Vytautas Plunksnis.

 

Cati bani investesc fondurile de pensii in noul fond regional al INVL

“Cred ca zona baltica a fost, cu adevarat, o regiune privilegiata pentru ca fondurile baltice de pensii pot si investesc pe pietele private si sustin comunitatea de private equity. De ce cred ca asta este bine pentru ca banii investiti inseamna locuri de munca create si crestere in comunitate. Deci, fondurile de pensii asa cum s-a facut implementarea in tarile scandinave, stiti ca, de fapt, capitalul local creeaza companii locale puternice, care apoi devin companii regionale si acest lucru aduce beneficii tuturor”, a precizat omul care conduce activitatea fondurilor de private equity in cadrul managerului baltic de active.

“Nu este totul asa de stralucitor pe partea de pensii private pentru ca in Estonia legea a fost schimbata, iar oamenii pot retrage bani din fondurile de pensii ceea ce inseamna ca fondurile de pensii din Estonia sunt mai precaute sa angajeze investitii private ilichide. In Lituania, astazi politicienii voteaza o schimbare de lege. Este o propunere de a lasa oamenii sa isi retraga bani din fondurile de pensii private fara ca macar sa plateasca taxe catre guvern, iar estimarile sunt ca aproximativ jumatate din bani ar putea fi luati. Asta inseamna ca apetitul fondurilor locale de pensii va fi mai mic pentru a se angaja in investitii de capital privat, dar, in mod evident, comparand cu Polonia si Romania, pietele baltice au fost o regiune privilegiata pentru ca majoritatea fondurilor de pensii investesc capital in pietele private”, a precizat Vytautas Plunksnis.

Cat reprezinta fondurile de pensii in capitalul investit in noul fond regional de private equity administrat de catre INVL?

“Asteptarea este, ca atunci cand fondul va ajunge la inchiderea sa finala, ca aceste subscrieri sa fie aproape de 20% pentru ca forta noastra este aceea ca avem o baza de incredere puternica in randul investitorilor HNWI (indivizi ale caror active lichide au o valoare de minim 1 mil. USD, n.r.) si UHNWI (persoane ale caror active lichide au o valoare minima neta de 30 mil. USD, n.r.). din regiunea baltica si suntem diferiti de alti jucatori regionali, avand cel putin majoritatea capitalului din aceasta sursa de investitii. Deci, fondurile de pensii vor fi numai 20% din capitalul fondului, investitorul nostru LP principal este European Investment Fund, iar ei au angajat o investitie de 30 mil. Euro, ceea ce inseamna ca la marimea actuala la care suntem acum de 355 ml. Euro, cel mai mare investitor LP are o pondere sub 10% din fond”, a detaliat Plunksnis.

 

Cum arata pipeline-ul de tranzactii de exit din regiune cu strategici vs secondary deals

“Cred ca ambele tipuri de tranzactii vor continua pentru ca multe fonduri au capital disponibil de investit (dry powder), iar daca vorbim despre strategici, grupul finlandez Mehilainen, cel care a cumparat reteaua Regina Maria de aici, a cumparat jucatorul nostru din Lituania, InMedica, ceea ce a fost o tranzactie foarte de succes. Iar Mehilainen este, sustinut de asemenea de catre CVC, deci avem un strategic sustinut de private equity. Cred ca ambele tipuri de tranzactii vor continua, in timp ce piata de IPO-uri a fost cea mai lenta cu o singura exceptie, listarea Dyagnostika din Polonia, dar, in general, daca pregatesti compania pentru un investitor strategic se potriveste si cu alte fonduri, iar fondurile de investitii au bani pentru aceasta regiune”, este de parere reprezentantul investitorului Baltic INVL.

“La tranzactia InMedica cu Mehilainen, am angajat bancheri de investitii, iar tranzactia a fost condusa de catre Jefferies si a fost un proces competitiv, insa Mehilainen a fost cel mai activ dintre investitori, au oferit un pret, iar dintr-o singura tranzactie, am returnat mai mult de jumatate din fondul nostru. Dar a fost un proces competitiv si asta a ajutat sa ajungem la linia de sosire pentru ca la majoritatea tranzactiilor daca ai un singur comparator, asta ia mult timp si este foarte greu sa negociezi. Cand ai concurenta, poti sa te misti mai repede”, a mai spus Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity al managerului baltic de active INVL Asset Management, la panelul Private equity din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

 

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

 

 

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

 

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

 

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

 

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

 

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

 

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

 

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

 

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

 

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

 

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

 

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

 

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

 

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

 

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

 

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

 

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro

 

Pehart main

Abris Capital Partners face cel mai mare exit din portofoliul sau din Romania prin vanzarea platformei Pehart, care de la momentul preluarii afacerii in 2015 intr-o tranzactie de circa 100 mil. Euro a crescut de aproape 3 ori. Ce tinte de achizitie cauta in Romania cumparatorul Pehart, fondul de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund: companii cu valoare de intreprindere la 30 – 150 mil. Euro si EBITDA de 5 – 20 mil. Euro

Abris Capital Partners, unul dintre cei mai mari manageri de private equity din Europa Centrala si de Est, a anuntat pe 10 decembrie 2024 ca a semnat un acord pentru vanzarea grupului Pehart in cadrul unei tranzactii de tip secondary parafate cu INVL Baltic Sea Growth Fund, cel mai mare manager de private equity din regiunea baltica, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica.

Capitalul pentru finantarea achizitiei grupului Pehart va fi asigurat de catre INVL Baltic Sea Growth Fund si unii dintre investitorii sai existenti care co-investesc prin intermediul INVL Baltic Sea Growth Fund Co-Invest Fund II.

Grupul Pehart este lider in productia de produse din hartie pentru uz casnic si industrial in Romania si unul dintre cei mai mari jucatori de profil din Europa de Sud – Est, prezent cu produsele proprii in 19 tari.

De la momentul achizitiei grupului de firme Pehart de catre Abris Capital Partners in 2015, afacerea Pehart si-a majorat veniturile anuale de 2,5 ori, respectiv EBITDA de 3 ori, sustin reprezentantii vanzatorului.

„Suntem foarte mandri de echipa de management Pehart si ii suntem recunoscatori pentru implicarea sa continua in coordonarea companiei atat in perioade dificile, cat si in momentele ce au reprezentat adevarate oportunitati de piata. Suntem increzatori in capacitatea echipei de a continua evolutia pozitiva a Pehart si de a-si consolida pozitia de jucator de top pe piata regionala. Aceasta etapa marcheaza finalul unui parteneriat excelent si confirma succesul strategiei noastre de a sprijini companiile cu potential ridicat in atingerea obiectivelor lor de crestere”, a declarat Adrian Stanculescu, Partener si Head of Romania la Abris Capital Partners.

In 2023, Pehart Grup a generat venituri de 168 de mil. Euro si avea un personal de aproape 550 de angajați in toate companiile sale.

“Pehart va fi a zecea si ultima companie in portofoliul INVL Baltic Sea Growth Fund. In acest moment, suntem in proces de strangere a fondului succesor INVL Private Equity Fund II, a carui tinta este o capitalizare de 250 mil. Euro. Regiunea principala pentru noul fond va cuprinde statele baltice si Polonia, dar ne vom uita pentru investitii si catre alte tari, inclusiv Romania. De asemenea, noi suntem unul dintre actionarii retelei poloneze de clinici veterinare Luxvet Group, care a inceput sa cumpere clinici veterinare in Romania”, a comentat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity al INVL Asset Management, principalul manager de active alternative din spatiul baltic si parte a grupului Invalda INVL.

INVL Baltic Sea Growth Fund este un fond de private equity cu un capital de 165 mil. Euro, pentru care Fondul European de Investitii (EIF) a alocat 30 mil. Euro.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO ce fel de tinte de achizitie cauta in Romania managerul baltic de private equity, Vytautas Plunksnis a raspuns: “Intervalul de marime tipica a unei companii este la o valoare de intreprindere de 30 – 150 mil. Euro (EBITDA de 5 – 20 mil. Euro). Tranzactii mai mici pot fi luate in considerare daca este oportunitatea de a creste valoarea investitiei prin consolidarea industriei. Tranzactii mai mari pot fi luate in considerare alaturi de co-investitori. Suntem agnostici din punct de vedere al sectoarelor. Portofoliul actual al INVL Baltic Sea Growth Fund include companii care opereaza in procesarea de alimente, servicii medicale private, recuperare medicala, inginerie civila, reciclare de mase plastice, managementul de mediu, sectorul serviciilor veterinare precum si in productia de produse de igiena si cosmetice”.

Avand in vedere ritmul de crestere al afacerii Pehart fata de 2015, cand Abris Capital Partners a preluat pachetul majoritar in cadrul unei tranzactii estimate la acel moment in jurul a 100 mil. Euro, dar si semnalul dinspre cumparator ca valoarea de piata a Pehart depaseste marginea superioara din intervalul – tinta, de 150 mil. Euro la valoarea de intreprindere, surse din piata sustin ca valoarea tranzactiei de exit a Abris de la Pehart catre fondul de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund ar putea fi estimata in apropierea intervalului de 250 – 300 mil. Euro valoare de intreprindere. Valoarea nu este insa confirmata de catre partile implicate in tranzactie.

Finalizarea tranzactiei cu Abris Capital Partners este asteptata pentru primul trimestru al anului 2025, sub rezerva obtinerii aprobarilor de reglementare necesare si a indeplinirii altor conditii stipulate in acord.

Pentru dezvoltarea capacitatilor sale de productie si dezvoltarea de solutii de energie verde, Pehart Grup – unul din cei mai mari producatori de hartie tissue din sud-estul Europei si cel mai mare producator si procesator de produse de hartie pentru uz casnic din Romania – a semnat in decembrie 2022 un credit sindicalizat in valoare de 78,5 mil. euro, prin care si-a majorat facilitatile de imprumut deja existente.

Finantarea din 2020, la fel ca si extinderea pachetului de finantare din 2022, a fost coordonata de catre BCR (subsidiara locala a grupului austriac Erste), in calitate de aranjor principal mandatat, bookruner, agent de documentație, garantii si plati. Din sindicatul de banci care a finantat dezvoltarea Pehart au mai facut parte sucursala Bucuresti a ING BANK N.V. Amsterdam, Raiffeisen Bank SA si OTP Bank Romania SA.

Pentru Abris Capital Partners, vanzarea Pehart inseamna a doua tranzactie de exit de tip secondary dupa vanzarea anterioara in 2018 a platformei de curierat Cargus catre Mid Europa, unul dintre cei mai mari manageri de private equity din regiunea Europei Centrale si de Est.

In portofoliul INVL Baltic Sea Growth Fund, cumparatorul Pehart, se afla printre alte companii platforma de management de active si servicii ecologice Eco Baltia, care este principalul rival din Lituania si pietele baltice pentru Green Group, platforma de profil din portofoliul Abris Capital Partners care a inregistrat cateva achizitii in piata din Lituania. La Eco Baltia, o companie cu o cifra de afaceri de 218,5 mil. Euro in 2023, fondul administrat de catre INVL Asset Management detine pachetul majoritar de 52,81%, alaturi de care sunt actionari investitori precum EBRD cu 30,51% si Māris Simanovičs cu 16,68%.

La finele lui 2023, tranzacțiile finalizate de catre INVL Baltic Sea Growth Fund au avut o rata interna neta de rentabilitate de 26% si un multiplu cash-on-cash de 1,9.

Intr-o privire mai larga, achizitia Pehart de catre fondul de private equity administrat de catre INVL Asset Management creste semnificativ expunerea managerului baltic de active pe piata din Romania, unde are déjà un portofoliu solid de active in sectorul forestier si de energie.

“INVL a fost reprezentata in Romania in sectoarele de energie regenerabila si forestier. Fondul de investitii INVL Renewables Funds I dezvolta circa 350 MW de parcuri de energie solara si are in plan sa investeasca peste 220 mil. Euro.  INVL Sustainable Forest and Farmland Fund II are circa 2.000 de hectare de paduri in Romania si intentioneaza sa isi majoreze investitiile in aceasta arie”, a precizat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO Vytautas Plunksnis, Partner la fondul de private equity INVL Baltic Sea Growth Fund.

Companiile din portofoliul grupului Invalda INVL administreaza active in valoare de peste 1,6 mld. euro, din mai multe clase de active, inclusiv capital privat, paduri, terenuri agricole, energie regenerabila, proprietati imobiliare si datorii private. Activitatile grupului includ, de asemenea, servicii de family office in Lituania, Letonia și Estonia, administrarea fondurilor de pensii in Letonia si investitii in fonduri globale ale tertilor.