Arhiva etichetelor: fuziune

Intesa Sanpaolo a finalizat transferul de active și pasive de la fosta sucursală a Veneto Banca din România

Intesa Sanpaolo a finalizat formalitățile privind transferul anumitor active și pasive de la fosta sucursală din România a Veneto Banca, inclusiv rețeaua de 19 unități, către nou-înființata Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Ca urmare a acestui transfer, Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București are acum în portofoliu credite și toate depozitele constituite la Veneto Banca în România. De asemenea, angajații Veneto Banca au fost transferați către Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București.

Grupul Intesa Sanpaolo este prezent acum în România cu două entități: Intesa Sanpaolo Bank Romania SA, cu o rețea de 30 de unități, respectiv Intesa Sanpaolo SPA Torino Sucursala București cu 19 unități.

Această tranzacție face parte din contractul semnat la 26 iunie 2017 de către Intesa Sanpaolo cu lichidatorii Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca în Italia.

Intesa Sanpaolo a semnat în vară contractul cu lichidatorii Bancii Popolare di Vicenza și ai Veneto Banca pentru achiziționarea de către Intesa Sanpaolo a anumitor active și pasive și a anumitor relații juridice ale celor două bănci, la prețul simbolic de 1 Euro, conform unei decizii adoptate în unanimitate de consiliul de administrație al grupului bancar italian.

Tranzacția are efecte limitate și pe piața din România, unde atât Intesa, cât și Veneto Banca activează.

Portofoliul achiziționat include, pe lângă activele și pasivele selecționate aparținând Bancii Popolare di Vicenza și Veneto Banca, acțiunile acestora deținute în cadrul Banca Apulia S.p.A. și Banca Nuova S.p.A., SEC Servizi S.c.p.a., Servizi Bancari S.c.p.a. și, cu condiția obtinerii autorizațiilor necesare, în bancile care funcționează în Moldova, Croația și Albania, precizează cumpărătorul.

Portofoliul ce va fi preluat include credite performante, altele decât creditele cu nivel ridicat de risc, în valoare de aproximativa de 26,1 mld. Euro, active financiare în valoare de aproximativ 8,9 mld Euro, active fiscale în valoare de aproximativ 1,9 mld. Euro, depozite ale clientelei de aproximativ 25,8 mld. Euro, obligațiuni senior de aproximativ 11,8 mld. Euro, depozite indirecte de aproximativ 23 mld. Euro, din care active administrate de aproximativ 10,4 mld. Euro. De asemenea, Intesa a mai anunțat în iunie că va prelua aproximativ 900 de sucursale în Italia și 60 în afara acesteia, inclusiv rețeaua sucursalei Veneto Banca din România, respectiv aproximativ 9.960 de angajați în Italia și 880 în afara acesteia.

Intesa Sanpaolo Bank Romania a înregistrat la 31 decembrie 2016 o cotă de piață de 1,04% cu un activ net bilanțier de 4,088 mld. Lei, în timp ce sucursala locală a Veneto Banca Spa Italia Montebelluna avea o cotă de piață similar, de 1,04%, cu un activ net bilanțier de 4,111 mld. Lei, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

În România, pe lângă cele două bănci italiene implicate în fuziune, activează și UniCredit Bank, situată între primele cinci instituții de credit de pe piața locală după mărimea activelor.

În acest an, pe lângă preluarea de către Intesa a activelor Veneto, OTP a semnat achiziția Banca Românească, subsidiară a National Bank of Greece, iar Banca Transilvania a semnat contractul de achiziție al Bancpost. Tot recent, un fond de investiții administrat de către Axxess Capital a preluat indirect Carpatica, care în urma fuziunii cu Nextebank a dat naștere Patria Bank. De asemenea, Marfin Bank a ajuns în acest an la un acord pentru vânzarea subsidiarei locale.

Procesul de consolidare de pe piața bancară este așteptat să continue însă și cu alte bănci, în contextul în care pe lângă jucători cu apetit pentru achiziții precum Banca Transilvania, OTP sau Patria Bank, sunt și fonduri de investiții care caută să cumpere active bancare.

Intesa Sanpaolo va prelua operațiunile Veneto Banca din România în cadrul unei tranzacții la prețul simbolic de 1 euro în care active și pasive ale Băncii Popolare di Vicenza și Veneto Banca trec în portofoliul celui mai mare grup bancar italian. Pe piața din România, grupul băncilor italiene s-a redus acum la Intesa și UniCredit

Intesa Sanpaolo a semnat contractul cu lichidatorii Bancii Popolare di Vicenza și ai Veneto Banca pentru achiziționarea de către Intesa Sanpaolo a anumitor active și pasive și a anumitor relații juridice ale celor două bănci, la prețul simbolic de 1 Euro, conform unei decizii adoptate în unanimitate de consiliul de administrație al grupului bancar italian.

Tranzacția are efecte limitate și pe piața din România, unde atât Intesa, cât și Veneto Banca activează.

Portofoliul achiziționat include, pe lângă activele și pasivele selecționate aparținând Bancii Popolare di Vicenza și Veneto Banca, acțiunile acestora deținute în cadrul Banca Apulia S.p.A. și Banca Nuova S.p.A., SEC Servizi S.c.p.a., Servizi Bancari S.c.p.a. și, cu condiția obtinerii autorizațiilor necesare, în bancile care funcționează în Moldova, Croația și Albania, precizează cumpărătorul.

Portofoliul ce va fi preluat include credite performante, altele decât creditele cu nivel ridicat de risc, în valoare de aproximativa de 26,1 mld. Euro, active financiare în valoare de aproximativ 8,9 mld Euro, active fiscale în valoare de aproximativ 1,9 mld. Euro, depozite ale clientelei de aproximativ 25,8 mld. Euro, obligațiuni senior de aproximativ 11,8 mld. Euro, depozite indirecte de aproximativ 23 mld. Euro, din care active administrate de aproximativ 10,4 mld. Euro. De asemenea, Intesa va prelua aproximativ 900 de sucursale în Italia și 60 în afara acesteia, inclusiv rețeaua sucursalei Veneto Banca din România, respectiv aproximativ 9.960 de angajați în Italia și 880 în afara acesteia.

Ultimul raport anual al BNR indica pentru Intesa Sanpaolo o cotă de piață de 1,1% în 2015 la o valoare a activului net bilanțier de 4,256 mld. Lei (0,96 mld. Euro), în timp ce Veneto Banca afișa o cotă de piață de 1,3% la un activ net bilanțier de 4,8 mld. Lei (circa 1,1 mld. Euro).

Istoria Veneto Banca în România începe, de fapt, din 1980 când a fost înființată Banca Italo Romena, prin asocierea din sectorul bancar realizată de Italia și România. În 1997, a fost deschisă sucursala București a Banca Italo Romena, iar în anul 2000 a fost cumpărată de către Veneto Banca.

Începând cu 26 mai 2014, ca urmare a fuziunii dintre băncile italiene Veneto Banca și Banca Italo Romena, banca a rămas la nivel local să opereze sub numele de Veneto Banca.

În ultimii ani, pentru operațiunile Veneto Banca din România, dar și din alte piețe, au fost căutați cumpărători, însă situația băncii – mamă din Italia a schimbat cursul unei posibile tranzacții locale.

Cumpărătorul, Intesa Sanpaolo, este, de asemenea, o bancă rezultată în urma unor fuziuni a băncilor italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Grupul Intesa numără 11,1 mil. clienți, fiind prezentă în Europa, Africa, Asia, America și Oceania.

La 31 martie, Intesa raporta active totale de 739,4 mld. Euro, portofoliu de credite de 366,4 mld. Euro, numerar și echivalent numerar de 9,1 mld. Euro și un profit net de 901 mil. Euro. Capitalizarea bursieră a Intesa Sanpaolo, una dintre cele mai mari bănci din Europa, este de 43,5 mld. Euro.

Într-o privire retrospectivă, pe piața bancară din România au activat mai multe bănci italiene precum Intesa, Sanpaolo IMI, CR Firenze, Banca Italo Romena, Banca di Roma, Veneto Banca sau UniCredit, contopite acum după mai multe valuri de fuziuni în cadrul celor doi giganți bancari italieni care rămân activi și în România, Intesa Sanpaolo și UniCredit.

Fostul șef al PwC România intră în Consiliul de Administrație al băncii Carpatica, iar Bogdan Merfea este directorul general al băncii după valul de schimbări adus de fuziunea cu Patria Bank

Vasile Iuga, cel care a condus PwC România și PwC Europa de Sud-Est până în 2015, așteaptă aprobarea BNR pentru poziția de membru al Consiliul de Administrație al băncii Carpatica. De asemenea, reprezentanții băncii au anunțat că Bogdan Merfea va fi Director General al băncii.

Schimbările din conducerea băncii au loc în contextul fuziunii dintre Patria Bank și Carpatica,care a devenit efectivă de la 1 mai, noua bancă rezultată numindu-se Patria Bank. De asemenea, Diana Maria Kallos este Director General Adjunct responsabil de Divizia Financiar, Valentin Grigore Vancea este Director General Adjunct responsabil de Divizia Operatiuni și IT,iar Bogdan Neacsu – Director General Adjunct responsabil de Divizia Risc.

În ceea ce privește componenta Consiliului de Administrație al băncii, de la data obținerii aprobării prealabile a Băncii Naționale a României pentru Vasile Iuga, noua structură va fi compusă din Horia Manda,Președinte, și Daniela Iliescu, Nicolae Surdu, Vasile Iuga în calitate de membri, iar Bogdan Merfea ca membru executiv.

Acțiunile noii bănci vor continua să fie listate pe bursa de la București.

Noul jucător, construit în jurul achizițiilor Nextebank și Carpatica din perioada 2014 – 2016 de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, pleacă la drum cu active de 3,816 mld. Lei (circa 845 mil. Euro), un portofoliu format din peste 240.000 de clienți și o rețea de 111 sucursale care acoperă 73 de orașe din România.

În primăvara lui 2016, Patria Bank a devenit acţionarul majoritar al Carpatica, cu o deţinere de peste 64% din acţiunile acesteia, în timp ce omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, fondator al băncii, a rămas principalul acționar minoritar cu 18,46% din acțiuni.

Horia Manda, omul care conduce managerul de capital privat Axxess Capital, a construit astfel o nouă platformă de servicii financiare – grupul Patria Bank, din care în acest moment fac parte Patria Bank (care înglobează de acum și Carpatica), Patria Credit IFN, SAI Carpatica Asset Management şi SAI Intercapital Invest.

Proiectul de fuziune al Băncii Comerciale Carpatica cu Patria Bank a primit în data de 29 noiembrie 2016 aprobarea prealabilă din partea Băncii Naționale a României, iar pe 21 aprilie 2017 Curtea de Apel București a aprobat fuziunea după ce în urmă cu câteva luni o respinsese.

Emerging Europe Accession Fund (EEAF) este un fond de investiții ridicat în 2010 cu un capital de 70 mil. euro, printre principalii investitori numărându-se Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiții (din cadrul grupului Banca Europeană de Investiții), Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și DEG (parte a grupului financiar german KfW).

Fuziune internațională de miliarde de euro cu centrul de greutate în România: Tranzacția NEPI – Rockcastle va naște cel mai mare investitor imobiliar din Europa Centrală și de Est. Portofoliul local al NEPI vine cu cea mai mare valoare a activelor dintre piețele implicate în tranzacția dintre NEPI, evaluat la 3,4 mld. Euro, și Rockcastle cu o valoare de piață de 2,2 mld. Euro

Portofoliul NEPI din România este centrul de greutate al fuziunii dintre NEPI cu o valoare de piață de 3,4 mld. Euro și Rockcastle la o valoare de 2,2 mld. Euro, care este așteptată să dea naștere celui mai mare investitor imobiliar din Europa Centrală și de Est.

Datele prezentate de către NEPI și Rockcastle indică o fuziune între două companii internaționale de ordinul miliardelor de euro, în care activele din România au cea mai mare valoare din rândul piețelor implicate în tranzacție.

Tranzacția combină portofolii complementare în regiune, cu un centru de greutate al operațiunilor NEPI în România și, în subsidiar, în Slovacia, în timp ce Rockcastle mizează pe Polonia, cea mai mare piață imobiliară din regiune, și pe Cehia.

Acordul a fost semnat pe 13 decembrie 2016, iar noua entitate înregistrată în Isle of Man se va numi NEPI Rockcastle (NewCo) și se va forma printr-un schimb de 4,5 acțiuni existente Rockcastle pentru o acțiune existentă NEPI.

”Se așteaptă ca NewCo să aibă o capitalizare bursieră substanțială și toți acționarii NEPI și Rockcastle să beneficieze de pe urma unei lichidități crescute. Se estimează ca entitatea nou creată să devină cel mai mare investitor imobiliar listat din CEE. Expunerea la valori mobiliare globale de calitate, listate, lichide, din domeniul imobiliar, va asigura un profil de risc diversificat”, au anunțat reprezentanții celor două companii.

NEPI a fost asistat în tranzacție de către banca de investiții JP Morgan și avocații Clifford Chance Badea, iar Rockcastle a lucrat cu avocații Dentons, potrivit datelor făcute publice.

Alexandru Morar și Spiro Noussis, directorii generali executivi ai NEPI, respectiv Rockcastle, vor fi numiți directori generali executivi comuni ai NewCo, iar Dan Pascariu este numit președinte al consiliului de administrație ne-executiv independent.

Tranzacția are de îndeplinit o serie de condiții precedente până la 30 iunie 2017.

Valoarea portofoliului NEPI de investiții imobiliare era la 30 noiembrie de aproximativ 2,5 mld. Euro, din care cel mai valoros activ este centrul comercial Mega Mall, estimat la 10% din întregul portofoliu. România are ponderea majoritară a investițiilor din portofoliul NEPI.

La data de 30 septembrie 2016, NEPI deținea și administra 34 de proprietăți generatoare de venituri, 6 dezvoltări în curs de construcție și 7 dezvoltări condiționate de obținerea de autorizații și pre-leasing. NEPI are un portofoliu concentrat în special pe segmentul de retail, dar deține și imobile de birouri, respectiv proiecte de logistică.

Investițiile imobiliare ale NEPI aflate în folosință

lista-proiecte-nepi

Sursă: NEPI.

De asemenea, NEPI a anunțat că va răscumpăra întreaga participație a Fortress Income Fund Limited în schimbul distribuirii către Fortress a drepturilor acestora pro rata în acțiuni în NEPI Rockcastle deținute de către NEPI.

Rockcastle este un investitor imobiliar care deține, dezvoltă și administrează proprietăți comerciale în regiunea Europei Centrale și de Est și investește în acțiuni cotate global.

La 30 septembrie 2016 valoarea de piață a portofoliului de valori mobiliare listate deținut de Rockcastle a fost de 1,832 mld.Dolari.

Portofoliul Rockcastle în proprietăți de investiții conține 7 proprietăți de retail producătoare de venituri, 2 dezvoltări în curs de construcție și 3 proprietăți condiționate de obținerea de autorizații de pre-leasing.

Portofoliul Rockcastle este în proporție de 62% situat în SUA, 24% în Marea Britanie, 12% în restul Europei (în regiune se remarcă prezența în Polonia), în timp ce peste 1% înseamnă operațiunile din Singapore. Rockcastle are în vizor achiziții pe piețele emergente din Cehia, Ungaria și Polonia.

Numărul total de dividende pe acțiune declarate și plătite pentru perioada de șase luni încheiată la 30 iunie 2016 este de 18,68 eurocenți pentru NEPI și 4,782 dolari cenți pentru Rockcastle.

Fuziunea dintre NEPI și Rockcastle este așteptată să creeze un jucător de talie regional, cu lichiditate mai mare, cu acces la o bază mai largă de investitori internaționali și cu potențial de a intra în compoziția indicilor bursieri pe piețele unde este listată.

Mișcarea survine într-un context în care România și, în sens mai larg, Europa Centrală și de Est, este văzută de investitori de talie diferită ca unul dintre pariurile momentului pentru a câștiga mai mulți bani decât pe alte piețe de profil din lume. Randamentele investiționale sunt mai atractive aici decât în Vest, iar piața imobiliară locală a devenit o scenă efervescentă pentru fuziuni și achiziții, finanțări, chiar și emisiuni de obligațiuni pentru finanțarea unor investiții din România.

Recent, compania sud – africană Growthpoint a intrat ca principal acționar în fondul de investiții Globalworth, listat pe bursa londoneză și unul dintre cei mai activi cumpărători din piața imobiliară din România. Growthpoint a anunțat intrarea ca acționar în Globalworth ca momentul de lansare a strategiei sale de investiții în Europa Centrală și de Est.

Bursa de Valori București și Bursa de la Sibiu au dat mandat consultanților Deloitte pentru a evalua cei doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni

Bursa de Valori București (BVB) și SIBEX, operatorul Bursei de la Sibiu, au desemnat Deloitte Consultanță SRL în calitate de consultant care va realiza evaluarea societăților implicate în posibila fuziune dintre cele două burse.

Deloitte va realiza un raport de evaluare care va prezenta opinia asupra valorii BVB și SIBEX, împreună cu subsidiarele lor, precum și rata de schimb a acțiunilor în cazul fuziunii bazate pe valoarile societăților.

Deloitte va folosi metodologiile de evaluare potrivite bunurilor și intereselor evaluate, luând în considerare mai mulți factori, precum și statutul societăților de operatori de piață.

 “Suntem mulțumiți că procesul de absorbție al Sibex de către BVB decurge într-un mod foarte profesionist, care poate fi un model pentru astfel de tranzacții din sectorul financiar”, a spus  Lucian Anghel, Președintele Bursei de Valori București.

„Bursa de Valori București are misiunea de a aborda și de a rezolva problemele pieței de capital din România. Astăzi încheiem o altă etapă din procesul de consolidare a arhitecturii de piață și așteptăm cu nerăbdare următorii pași ai acestui demers interesant, pe care îl reazăm împreună cu colegii noștri de la Sibex”, a declarant Ludwik Sobolewski, Director General al BVB.

Bursa de Valori București administrează piețe de acțiuni, obligațiuni și alte instrumente financiare, prin platforme reglementate sau sisteme alternative de tranzacționare și furnizează o gamă variată de servicii participanților la piețele financiare.  Bursa de Valori București este o companie listată pe propria piață din 2010.

“Încheierea acestui contract tripartit, împreună cu acordul de coordonare încheiat între SIBEX și BVB la finalul lunii iunie, marchează o nouă abordare în peisajul cooperării din ultimii 10 ani dintre cele două burse, o abordare unitară prin care cele două instituții dau dovadă de profesionalism și implicare în direcția concretizării unui proiect de infrastructură major pentru piața locală”, a declarat Ovidiu Petru, Director General Sibex.

Bursa de la Sibiu a fost înființată în 1994 având ca obiect inițial de activitate intermedierea de mărfuri, iar începând cu anul 1997 s-a concentrat pe dezvoltarea și administrarea piețelor de instrumente financiare de tipul produselor derivate. În prezent, SIBEX este operator de piață și administrator al unei piețe de derivate fiind în același timp administrator al unei piețe reglementate la vedere și al unui sistem alternativ de tranzacționare. SIBEX este începând cu anul 2010 o companie listată pe propria piață reglementată.

Joe Andrew (stânga), Peng Xuefeng (centru) și Elliott Portnoy (dreapta) vor conduce Dacheng Dentons, firma cu cel mai mare număr de avocați din lume. Sursă foto: Dentons.

Fuziune de talie globală în avocatură: Dentons se unește cu Dacheng din China și devin cea mai mare firmă din lume după numărul de avocați

Firma de avocatură Dentons, una din primele zece din lume, a anunțat marți semnarea unui acord de asociere cu casa de avocați Dacheng din China, în urma căruia va lua naștere cea mai mare firmă de profil din lume după numărul de avocați.

Astfel, noua firmă va avea un personal format din 6.500 de avocați și 120 de birouri în peste 50 de state din lume, acoperind Africa, Asia-Pacific, Canada, Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Rusia, Comunitatea Statelor Independente și Caucaz, Marea Britanie, SUA precum și cele 34 de unități administrative regionale din China.

Noua firmă Dacheng Dentons va fi condusă de către Peng Xuefeng, care va ocupa poziția de Președinte al Consiliului de Administrație Global și Președintele Comitetului Global de Consultanță, Joe Andrew – viitorul Președinte Global și Elliott Portnoy, ce va ocupa postul de Director Executiv Global.

Anterior, Peng Xuefeng a fost Administrator și Partener Fondator al Dacheng și Președintele comitetului permanent al Dacheng, în timp ce Joe Andrew este Președintele Global al Dentons, iar Elliott Portnoy Directorul Executiv Global al Dentons.

Noua firmă va avea cinci regiuni – Asia, Canada, Europa, Marea Britanie și Orientul Mijlociu  și SUA – fiecare fiind condusă de un director executiv regional. Consiliul Global ce va consta din 19 membri – 14 membri de la Dentons și cinci membri de la Dacheng – va include reprezentanți din fiecare regiune, iar Comitetul Global de Consultanță va fi alcătuit din toți membrii consiliului de administrație aferent fiecărei regiuni.

„Această asociere între principalele firme de avocatură din China și din Vest este cu adevărat prima de acest gen. Noua noastră firmă va servi drept o platformă foarte bine integrată pentru servicii juridice eficiente, și construiește noi punți ce facilitează cooperarea și schimbul de clienți din China și din Vest, deopotrivă. Ne vom ajuta clienții să navigheze prin cele mai complexe medii juridice și de afaceri la nivel mondial, oferind servicii juridice profesionale unice. Împreună, facem un pas înainte fără precedent în profesia noastră – o piatră de hotar inovatoare din istoria firmelor internaționale de avocatură”, a declarat Peng Xuefeng.

„Cu mai mulți avocați existenți în mai multe locuri în care clienții noștri își desfășoară afacerile, nu este vorba despre faptul că această asociere reprezintă cea mai mare firmă de avocatură din lume, ci despre a înțelege necesitățile clienților noștri și de a veni în întâmpinarea acestora. Fiind singura firmă din top 10 ce nu are sediul în SUA sau în Regatul Unit, abordarea noastră policentrică reflectă modul în care economia mondială s-a schimbat fundamental, profesia de avocat trebuind să se schimbe o dată cu aceasta”, explică Joe Andrew, Președintele Global al noii firme.

„Având cea mai mare și cea mai rapidă creștere economică din lume, atracția pe care o exercită China pentru clienții noștri este puternică. Toți concurenții noștri își îndreaptă privirea spre Est”, a spus Portnoy. „Prin unirea Estului cu Vestul într-o singură firmă – nu doar prin câteva birouri situate în orașele mari, ci cu o prezență accentuată în China – putem oferi întreprinderilor chineze care au aspirații globale și clienților internaționali interesați de China accesibilitate și profunzime ce pur și simplu nu pot fi găsite în altă parte.” Portnoy va fi Directorul Executiv Global al noii firme.

Dacheng este o firmă înființată în 1992, printre cele mai mari din China, cu peste 4.000 de avocați licențiați și specialiști în toată lumea. Are sediul la Beijing și peste 51 de sucursale și birouri.

De cealaltă parte, Dentons este o firmă de avocatură globală rezultată în martie 2013 din fuziunea Salans LLP cu firma canadiană Fraser Milner Casgrain LLP (FMC) și firma internațională SNR Denton. Rețeaua Dentons acoperă cu aproximativ 2.600 de avocați și alți profesioniști peste 75 de orașe și mai mult de 50 de țări din lume.

În România, Dentons are un birou deschis la București în urmă cu mai mulți ani de firma Salans. Biroul local al Dentons are o echipă de 30 de avocați, din care opt parteneri – patru la nivel global și patru parteneri locali.

Notă: Valoarea din tabel aferentă primului semestru din 2013 reprezintă profitul net raportat, şi nu evoluţia procentuală ca în cazul celorlalţi indicatori.
Sursă: Banca Comercială Carpatica, BVB.

Se apropie de final o nouă vânzare de bancă. Johan Gabriels, şeful Carpatica: Banca a făcut progrese semnificative în identificarea unor investitori strategici

Johan Gabriels, CEO al băncii Carpatica, spune că identificarea unor investitori strategici pentru instituţia de credit pe care o conduce evoluează conform planurilor. Carpatica a publicat astăzi rezultatele pentru primul semestru, care indică o pierdere de 0,35 mil. lei (78.000 euro), în condiţiile în care în perioada similară a anului anterior raporta un profit net de 16,1 mil. lei.

,,Începând cu al doilea trimestru al anului 2014, în urma mandatului acordat de acţionariatul băncii, prioritatea noastră este identificarea unui investitor strategic adecvat alături de care să maximizăm potenţialul de creştere şi să ne asigurăm că vom crea valoare durabilă atât pentru clienţi, cât şi pentru acţionarii noştri”, afirmă Johan Gabriels, şeful băncii.

Acesta adaugă că, din acest punct de vedere, deja banca a făcut progrese semnificative, lăsând să se înţeleagă că există deja potenţiali cumpărători cu care au avansat discuţiile de vânzare a băncii.

Ultimele informaţii vehiculate pe piaţă, dar neconfirmate de conducerea băncii, indicau o listă de bănci locale, precum şi de fonduri de investiţii, care sunt interesate de achiziţia Carpatica.

Cel mai important acţionar al Carpatica este fondatorul său, omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea, patronul holdingului de firme Atlassib. Acesta deţine un pachet de 41,3% din acţiunile băncii, restul titlurilor fiind în posesia altor acţionari în condiţiile în care acestea sunt listate la categoria I a bursei de la Bucureşti.

Carpatica are acum o valoare bursieră de 231,2 mil. lei (52 mil. euro). La finele anului trecut, banca ocupa poziţia 19 în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de 1,1% din total active.

Cu toate că a raportat pierdere în primul semestru, conducerea băncii se aşteaptă să înregistreze profit în acest an, însă mai mic faţă de cel din 2013.

Veniturile nete au scăzut în perioada raportată cu 7,33% până la valoarea de 86 mil. lei (19,3 mil. euro), ca urmare a reducerii veniturilor din active financiare. Banca a vândut active financiare în prima parte a acestui an de pe urma cărora a obţinut 33,4 mil. lei (7,5 mil. euro) faţă de 52 mil. lei în primul semestru al anului trecut, când a fost vândut un volum dublu de active financiare.

Stocul de credite noi a crescut în primul semestru până la 221 mil. lei (50,4 mil. euro, calculat la cursul de schimb leu/euro de la 30 iunie). Volumul de depozite a scăzut cu 3% până la 2,7 miliarde de lei (peste 610 mil. euro).

Conducerea băncii precizează că tendinţa de scădere a început în luna ianuarie, ca urmare a arestării preventive a lui Ilie Carabulea în dosarul de corupţie deschis la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, eveniment care a afectat reputaţional banca. Tendinţa de creştere a revenit din luna mai, ca urmare a măsurilor de redresare luate de directorii Carpatica.

De asemenea, Carpatica a înregistrat o scădere a activelor cu 19% faţă de 31 decembrie 2013 până la valoarea de 3,3 miliarde de lei (752 mil. euro). De asemenea, capitalurile proprii ale băncii au avansat cu 8,4% în ultimul an până la 429,7 mil. lei (98 mil. euro, calculat la cursul de schimb 4,387 lei la euro din 30 iunie 2014). În acelaşi interval de timp, datoriile totale ale băncii au scăzut cu 21,7% până la 2,87 miliarde de lei (circa 654 mil. euro).

Vânzarea Carpatica se înscrie în seria unor tranzacții care au loc în sectorul bancar românesc, ce marchează în ultimii doi ani retragerea unor jucători care și-au redus sau și-au lichidat portofoliul local coroborat cu creșterea mizei de către băncile de talie regională. În ultimele zece zile, portughezii de la Millennium au anunțat vânzarea băncii din România către OTP – Ungaria, iar britanicii de la RBS și-au vândut și ultimele active locale către UniCredit Țiriac, cărora le cedaseră anul trecut portofoliul de retail și Royal Preffered Banking.

Sursă foto: Holcim

Bernard Fontana, CEO Holcim: Peste 100 de potențiali cumpărători pentru activele Lafarge și Holcim scoase la vânzare în lume. De la fonduri de investiții la producători de ciment din piețele emergente

Peste o sută de expresii de interes de la potențiali cumpărători au primit până acum companiile Lafarge și Holcim pentru activele scoase la vânzare, afirmă Bernard Fontana, CEO al grupului elvețian Holcim care urmează să fuzioneze cu francezii de la Lafarge.

Circa 50 de expresii de interes au fost primite de cele două companii până în momentul publicării listei de vânzare a activelor celor două companii, adică până la 7 iulie, potrivit unui interviu cu șeful Holcim, citat de Wall Street Journal. Cei doi giganți din industria cimentului sunt nevoiți să-și vândă active în mai multe părți ale lumii, inclusiv în România, pentru ca fuziunea lor să obțină avizul autorităților din domeniul concurenței.

”Am primit semne de interes din partea tuturor tipurilor de cumpărători potențiali”, afirmă Bernard Fontana, francezul care conduce grupul elvețian din 2012 încoace. Acesta a spus, potrivit WSJ, că printre potențialii cumpărători se află fonduri de investiții și companii din industria cimentului, inclusiv dintre cele care activează pe piețe emergente. Șeful Holcim are deja experiența unor fuziuni la scară mare, după ce a făcut parte din echipa care a supervizat crearea Arcelor din fuziunea a trei producători europeni de oțel.

România este pe lista țărilor unde grupul francez Lafarge este cel care va trebui să își vândă activele pe care le deține, astfel că noul grup LafargeHolcim, rezultat din fuziunea pe picior de egalitate a celor doi grei, va avea la nivel local operațiunile actuale ale Holcim România. CITEȘTE AICI CARE SUNT ȚĂRILE UNDE LAFARGE ȘI HOLCIM AU ACTIVE DE VÂNZARE.

Concret, francezii au scos la vânzare în România compania Lafarge Ciment România, Lafarge RMX Betoane, Lafarge Agregate și Betoane, precum și companii – satelit precum Sicim Constanța, Eco Gest București sau participații în companii mixte cum este cazul Lafarge Comnord oriRecy – Eco Combustibil. VEZI AICI PROFILUL COMPANIEI – FANION A LAFARGE ÎN ROMÂNIA.

La nivel operațional, Lafarge are pe masă la vânzare în România două fabrici de ciment, un port cu acces la Marea Neagră – activ strategic pentru exporturi, o stație de măcinare, rețele de stații de betoane și de agregate. CITEȘTE AICI CE ALTE COMPANII IMPORTANTE ARE LAFARGE ÎN ROMÂNIA ȘI CE IMPACT VA AVEA PRELUAREA LOR.

Nivelul investițiilor Lafarge în România de la intrarea pe piață în 1997 este de aproximativ 700 de milioane de euro, o parte din aceste investiții fiind recuperate din profiturile produse de companiile deținute la nivel local.