Arhiva etichetelor: banca

BT bonduri grafic iunie 2018 Main

Banca Transilvania are nevoie de până la 285 mil. Euro și oferă investitorilor europeni obligațiuni negarantate subordonate. International Finance Corporation ar putea fi un investitor – ancoră al tranzacției care ar urma să aducă banii necesari unor scopuri generale de finanțare a activității

Banca Transilvania, proaspăt cumpărător al Bancpost și Victoriabank, a anunțat, astăzi, că intenționează să ofere investitorilor calificați din spațiul economic european obligațiuni de până la 285 mil. Euro.

Banii sunt necesari băncii pentru “scopuri generale de finanțare a activității“, iar tranzacția are în vedere emiterea de obligațiuni de nivelul 2, negarantate subordonate.

Tranzacția va rearanja structura datoriilor băncii din Cluj – Napoca, care a încheiat recent preluarea Bancpost și a altor două companii de servicii financiare ale grupului elen Eurobank, respectiv achiziția Victoriabank în Republica Moldova.

Obligațiunile sunt oferite la o dobândă formată din dobânda de referință Euribor la șase luni la care se adaugă încă 3,75% pe an.

Perioada în care investitorii vor putea subscrie este 21 – 26 iunie 2018, valoarea nominală a unui titlu este 100.000 euro.

Pragul de succes al tranzacției a fost stabilit la 85% ceea ce înseamnă că banca are nevoie să atragă cel puțin 242 mil. euro pentru a putea finaliza tranzacția.

International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, este considerat un potențial investitor – ancoră în această tranzacție, deși nu există un angajament al instituției financiare sau vreo garanție că va participa la subscriere.

Pentru a putea participa la tranzacție, investitorii trebuie să subscrie minim 1 mil. euro per investitor.

Emisiunea de obligațiuni a Băncii Transilvania este intermediată de către BT Capital Partners, societatea din grupul băncii care se ocupă de mandatele de fuziuni și achiziții, respectiv de tranzacții bursiere precum listări sau vânzări de obligațiuni.

Titlurile oferite de către Banca Transilvania vor avea scadența în 2028 și ar urma să fie listate pe bursa de la București, piață pe care se tranzacționează și acțiunile băncii.

Costul total al tranzacției cu emisiunea de obligațiuni este estimat la 0,925 mil. euro, potrivit datelor disponibile în prospectul de emisiune făcut public.

Emisiunile de obligațiuni listate pe bursă constituie unul dintre canalele frecventate de către bănci pentru a-și finanța operațiunile locale în contextul în care piața bursieră de la București a devenit mai atractivă pentru investitorii locali și străini pe fondul valului de listări de afaceri private și emisiuni de titluri din decembrie 2016 încoace.

Banca Transilvania se află într-o fază accelerată de extindere după achiziția operațiunilor locale ale Eurobank și după intrarea pe piața din Republica Moldova.

Banca Transilvania a finalizat în aprilie preluarea pachetului de 99,15% din Bancpost, respectiv a pachetelor de actiuni deținute la ERB Retail Services IFN si ERB Leasing IFN de către grupul elen Eurobank.

Bancpost a fost cumpărată la 75% din valoarea activului net, pentru aproximativ 178,67 mil. euro. Pentru ERB Retail IFN, BT a plătit 40,42 mil. euro, adică 77% din prețul de piată al actiunilor/valoarea contabilă, iar pentru ERB Leasing IFN prețul de achiziție a fost 6,79 mil. euro ceea ce înseamnă 63% din prețul de piață al acțiunilor/valoarea contabilă. În plus, Banca Transilvania a preluat un împrumut subordonat de 80 mil. euro pentru Bancpost.

Prețul total plătit de Banca Transilvania către Eurobank în tranzacția Florence s-a ridicat astfel la 225,88 mil. euro la care se adaugă rambursarea împrumutului de 80 mil. euro.

Pentru restul de acțiuni Bancpost, Banca Transilvania a lansat o ofertă de achiziție care se încheie pe 29 iunie 2018 la un preț de 0,2848 lei pe acțiune, adică prețul plătit grecilor de la Eurobank pentru preluarea pachetului majoritar de acțiuni.

De asemenea, din aprilie Banca Transilvania deține 42,63% din Victoriabank Chișinău, în timp ce alte 29,56% din acțiunile băncii moldovenești sunt în mâinile BERD – partenerul de achiziție al BT în Republica Moldova. BERD este un acționar – cheie al BT, deținând 8,6% din banca de la Cluj – Napoca, a doua bancă din piața românească după active.

Concomitent cu creșterea taliei prin achiziții, grupul Banca Transilvania și-a continuat politica de vânzare de active neperformante și active care nu fac parte din activitatea sa de bază.

În acest an, BT a vândut un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de aproximativ 124 mil. euro în cadrul așa-numitei tranzacții Arena către norvegienii de la B2 Holding.

De asemenea, grupul financiar Banca Transilvania a vândut în mai pachetul de 100% din acțiuni al BT Operational Leasing către Autonom.

La nivelul pieței bancare în ansamblu, Banca Transilvania a făcut un salt important în cotă de piață prin achiziția Bancpost, în timp ce banca olandeză ING a înregistrat cel mai puternic ritm de creștere organică, ce i-a adus o cotă de circa 3% (comparabil cu cota de piață a Bancpost) în ultimii ani și un loc între primele șase bănci din sistemul bancar local.

Banca Transilvania are o capitalizare bursieră de 10,2 mld. Lei (peste 2,1 mld. Euro)pe bursa de la București. Banca a raportat pentru 2017 un profit net de 1,18 mld. Lei (0,25 mld. Euro) la active totale de 59,3 mld. Lei (circa 13 mld. Euro).

Piața bancară locală trece printr-o fază de consolidare prin fuziuni și achiziții, în ultimul an Axxess Capital preluând Carpatica și formând Patria Bank, fondul american de investiții JC Flowers semnând achiziția Piraeus Bank România, în timp ce achiziția Banca Românească de către OTP a fost respinsă de către BNR. De asemenea, operațiunile locale ale Marfin Bank și Leumi Bank au făcut obiectul unor tranzacții de exit.

Eximbank a emis scrisori de garanție bancară de peste 23 mil. Dolari pentru Hidroconstrucția. Banca de stat a finanțat recent Poșta Română cu 30 mil. lei

 

EximBank a emis două scrisori de garanție bancară în valoare totală de peste 23 de milioane de dolari pentru Hidroconstrucția, unul dintre cei mai mari constructori cu capital privat românesc, facilități care vor permite companiei derularea unui contract în valoare de 115,5 mil. dolari în Iordania.

Recent, EximBank a anunțat că va asigura necesarul de finanţare pentru derularea activităţii curente a Companiei Naţionale Poşta Română, cel mai mare operator de servicii poştale, în urma câştigării licitaţiei organizată de societate, la finele anului trecut, pentru contractarea unui împrumut în valoare de 30 de milioane de lei, pe o perioadă de 24 de luni.

În cazul Hidroconstrucția, cele două scrisori de garanție – de restituire avans și de garanție de bună execuție, în valoare de 11,53 milioane de dolari fiecare, sunt destinate derulării contractului pe care Hidroconstrucția l-a adjudecat anul trecut, în urma unei licitații internaționale organizate de Compania Arabă a Potasiului din Regatul Hasemit al Iordaniei.

”Contractul încheiat de Hidroconstrucția cu compania iordaniană este unul dintre cele mai importante derulate de o societate românească în Orientul Mijlociu în ultimii ani și poate deschide drumul altor proiecte implementate de firme românești în zonă. Reorientarea companiilor locale către fostele piețe externe tradiționale este un demers justificat și posibil din două rațiuni: pe de o parte, perspectivele de creștere pentru aceste piețe sunt mult mai mari decât în cazul țărilor dezvoltate – lucru care oferă oportunități sporite, iar, pe de altă parte, există un istoric bun al relațiilor comerciale cu aceste state, fapt ce poate reprezenta un atu pentru dezvoltarea relațiilor comerciale. Este un demers pe care EximBank îl încurajează și îl susține în același timp, punând la dispoziția exportatorilor români produse moderne, aliniate practicii internaţionale, care facilitează atât internaționalizarea companiilor românești, cât și participarea lor la proiecte din afara ţării”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Hidroconstrucția a primit documentaţia de atribuire pentru licitaţie în ianuarie 2017, în urma depășirii primei etape de preselecție începute în 2016, iar în perioada de evaluare a ofertelor, reprezentanţii companiei iordaniene au vizitat lucrări similare ale antreprenorului român, executate sau în curs de execuţie. La sfârșitul lunii octombrie oferta Hidroconstrucția a fost desemnată câștigătoare. În cadrul proiectului, societatea va efectua lucrări de terasamente speciale, dezvoltate pe o lungime de peste 10 km; lucrări de hidroizolații cu geomembrane; lucrări de confecţii metalice (Staţie de pompare, instalări de conducte de diametre mari, legături, by-pass-uri); lucrări necesare aducţiunii a apei (canale deschise protejate); lucrări de supraveghere a comportării în timp a construcţiilor (aparatură de măsură şi control, reţea de monitorizare); lucrări mecanice (pompe de mare putere, branşamente); lucrări electrice (alimentarea staţiei de pompare); lucrări de organizare de şantier (drumuri, spaţii de depozitare materiale, spaţii de cazare, ateliere auto, amenajări cariere).

”Conjunctura economică din ultimii ani – caracterizată în ceea ce ne privește prin absenţa proiectelor majore de investiţii în construcţii, atât din partea statului, cât şi din partea companiilor private, ne-a determinat să ne schimbăm strategia de business și să ne focusăm pe consolidarea prezenței noastre pe plan internațional. Eforturile noastre încep iată să dea roade, câștigarea acestui contract în Iordania fiind un prim pas în această direcție. Sunt ţări şi regiuni pe glob care promovează portofolii generoase de proiecte, marea majoritate investiţii noi, cu finanţare asigurată, iar noi vom continua să participăm și la alte licitații externe ce presupun lucrări complexe și contăm pe suportul EximBank pentru derularea lor”, a spus Mihăiţă Fundeanu, directorul general al Hidroconstrucția.

În cazul finanțării de 30 mil. Lei recent încheiate de către Eximbank cu Poșta Română, acesta este cel de-al treilea acord dintre banca de stat și compania de stat după ce, în 2013, banca a acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru acoperirea parţială a sumelor restante din activitatea de colectare de numerar, iar în 2016 banca a câştigat licitaţia organizată de Compania Naţională Poşta Română pentru acordarea unui credit în valoare de 60 de milioane de lei.

Fondul de investiții britanic Argo Capital a semnat un acord de achiziție a Leumi Bank România. Israelienii își fac exitul după 12 ani de la intrarea pe piața locală cu o achiziție de 46 mil. dolari

Leumi Bank, a doua bancă din Israel după mărimea activelor, a anunțat, pe 3 ianuarie 2018 că a semnat un acord de principiu pentru vânzarea subsidiarei sale din România către fondul de investiții britanic Argo Capital Management.

Leumi Bank deține un pachet de 99,91% din acțiunile Leumi Bank România, notează Reuters, care adaugă că decizia băncii israeliene de exit din piața locală este parte a strategiei sale de a-și concentra operațiunile internaționale în principalele centre financiare în care derulează operațiuni prin intermediul subsidiarelor din SUA și Marea Britanie.

Semnarea unui acord angajant între cele două părți este subiectul finalizării activităților de due dillligence (analiză financiară), a finalizării negocierilor și a aprobărilor din partea autorităților de reglementare.

Reprezentanții Leumi spun că nu se așteaptă ca tranzacția să aibă un efect material asupra rezultatelor financiare.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață citate de către publicația financiară israeliană Globes susțin că vânzarea se va face pentru 100 – 120 mil. euro în contextul în care capitalul Leumi Bank România era la finele lui 2016 de 160 mil. euro. Informațiile nu au fost însă confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Totuși, datele financiare publicate de către Leumi Bank România indică faptul că la 31 decembrie 2016 capitalurile proprii totale de circa 160 mil. lei (adică 35,5 mil. euro).

Pe piața financiară, informații privind vânzarea Leumi Bank România au început să circule încă din toamnă, în condițiile în care banca centrală din Israel a cerut băncilor israeliene să își reducă operațiunile internaționale, în special pe piețele emergente din care face parte și piața românească.

Pe 3 octombrie 2017, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a trimis un set de întrebări către reprezentanții Leumi Bank pe tema vânzării operațiunilor din România, însă aceștia nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până acum.

La 31 decembrie 2016, Leumi Bank ocupa poziția 26 în clasamentul băncilor din România cu o cotă de piață de 0,32% și un activ net bilanțier de 1,26 mld. Lei (circa 280 mil. euro), respectiv cu o cotă de 0,4% din fondurile proprii la nivelul sistemului bancar, conform datelor prezentate de către BNR.

Banca israeliană Leumi a cumpărat în urmă cu 12 ani Eurom Bank SA de la Kolal BV pentru 46 mil. dolari, potrivit datelor publicate de către bancă.

Pe 12 septembrie 2017, Gil Karni, Director General Executiv al Bank Leumi România, a preluat poziția de conducere a Bank Leumi Marea Britanie după plecarea lui Eli Katzav din bancă. Manfred Rauchwerger, care anterior a ocupat poziția de Senior Vicepreședinte Executiv la Bank Leumi România, a trecut astfel din toamnă pe poziția de conducere a operațiunii Leumi din România.

Ultimele date făcute publice indică faptul că Leumi dispune de o rețea de 15 unități în 12 orașe din România. Pentru 2016, Leumi Bank România a raportat un profit de 12 mil. lei (2,6 mil. euro). Raportul credite – depozite era de 94%, iar expunerea neperformantă era de numai 8,62%.De asemenea, banca înregistra un raport în ceea ce privește lichiditatea de peste 1,7 ori față de cel cerut de către autoritățile de reglementare. Leumi Bank România a raportat un randament al capitalului de circa 7% în anul financiar încheiat la 31 decembrie 2016.

Managerul de capital privat Argo Capital face parte din grupul de investiții Argo, fondat în anul 2000 de către Andreas Rialas. Acțiunile Argo sunt listate pe segmentul secundar al bursei din Londra.

Argo derulează investiții pe piețele emergente prin fondurile sale Argo Distressed Credit Fund, lansat în 2008, și Argo Real Estate Opportunities Fund Limited, lansat în 2006 cu un capital de 100 mil. euro pentru investiții imobiliare în România, Moldova și Ucraina. În 2016, Argo a vândut proiectul imobiliar de retail Shopping City Sibiu către fondul sud-african NEPI pentru aproximativ 100 mil. euro.

Pe piața bancară din România, Argo caută să își construiască o platformă pentru un viitor exit pe fondul oportunităților apărute odată cu vânzarea mai multor operațiuni de către băncile internaționale care nu au ocupat poziții între cei mai mari jucători din sector și ies din piață, cum este și cazul Marfin. Pe o rută similară, au intrat recent în piața bancară fonduri de investiții precum Axxess Capital și JC Flowers, contribuind activ la procesul de consolidare al pieței bancare din România.

Primul impact al tranzacției cu BT asupra poziției de capital a proprietarului Bancpost: Vânzarea Bancpost și a operațiunilor locale de leasing și credite de consum este de așteptat să crească cu 20 puncte de bază rata capitalurilor proprii de nivel 1 ale Eurobank până la aproximativ 15,1%, arată rezultatele pro-forma afișate în trimestrul al treilea de către grupul elen

 

Vânzarea la pachet a Bancpost, ERB Retail Services și ERB Leasing către BT va avea un impact estimat la 20 de puncte de bază asupra ratei capitalurilor proprii de nivel 1 ale Eurobank, potrivit rezultatelor financiare afișate de grupul elen în primele nouă luni ale anului.

Primele efecte ale tranzacției cu nume de cod Florence asupra bilanțului Eurobank au devenit vizibile ca urmare a reclasificării activelor deținute în România ca active ținute pentru vânzare.

La 30 septembrie 2017, o sumă de 1,885 mld. Euro referitoare la activele Bancpost SA, ERB Retail Services IFN SA și ERB Leasing IFN SA a fost înregistrată pentru active ținute în vederea vânzării.

Potrivit unei prezentări a grupului elen, rata fondurilor proprii de nivel 1 ar crește cu 0,2% sub efectul tranzacției cu BT și ar ajunge la 15,1%, rezultat pro-forma aferent trimestrului al treilea care s-a încheiat la 30 septembrie 2017.

De asemenea, rezultatele pro – forma din trimestrul al treilea mai indică o ajustare în scădere a capitalului Eurobank cu 79 mil. Euro până la 5,63 mld. Euro.

Același bilanț arată recunoașterea unei pierderi din depreciere de 86 mil. Euro,  respectiv o pierdere netă din operațiuni discontinue atribuibilă acționarilor Eurobank de 68 mil. Euro ca efecte ale pachetului de active din România, format din Bancpost, ERB Leasing IFN, ERB Retail Services IFN și vândut către BT.

Tranzacția Eurobank cu BT din România a avut impact deja asupra rezultatelor grupului elen din trimestrul al treilea, după ce grupul elen a raportat pierderi de 15 mil. Euro ca urmare a impactului negativ de 76 mil. Euro adus de subsidiarele din România – Bancpost, ERB Leasing IFN și ERB Retail Services IFN.

 

UniCredit Bank a vândut obligațiuni de 610 mil. Lei cu scadențe la 3,5 și 7 ani în cadrul strategiei sale de a-și diversifica mixul de finanțare locală. Banca a împrumutat banii de la peste 30 de investitori la dobânzi între 1,6 și 2,1% pe an, pe care i-ar putea plasa în creditele acordate clientelei la dobânzi semnificativ mai mari

UniCredit Bank a anunțat astăzi încheierea cu succes a unei noi emisiuni de obligațiuni de 610 mil. Lei în vederea diversificării cananelor de finanțare locală a operațiunilor sale.

Prin oferta primara de vanzare de obligatiuni, banca a vizat o suma totala de 500 milioane lei, suma finala subscrisa si alocata fiind de 610 milioane lei.

Tranzacția s-a derulat în perioada 17-21 iulie.

Emisiunea de obligatiuni corporative in lei a UniCredit Bank este parte a unui program mai amplu de diversificare a surselor de finantare si de extindere a bazei sale de clienti.

Oferta s-a închis pe 21 iulie, pe baza subscrierilor realizate de peste 30 de investitori instituționali locali și internaționali, incluzând instituții financiare internaționale precum BERD, fonduri aflate în administrarea principalelor Societăți de Administrare a Investițiilor (SAI), fonduri de pensii și societăți de asigurare, precizează reprezentanții băncii.

BERD a anunțat, astăzi, că a investit 152,5 mil. lei (33,4 mil. euro) în emisiunea de obligațiuni a UniCredit. În acest context, BERD a lansat un program de 150 mil. euro pentru susținerea obligațiunilor instituțiilor financiare din România, cu scopul de dezvolta piața acestor titluri cu venit fix, a diversifica sursele de finanțare și soluționarea neconcordanțelor din bilanțuri. În ultima lună, BERD a plasat aproximativ 83,4 mil. euro în obligațiunile companiei de investiții imobiliare Globalworth, respectiv a UniCredit Bank, ambele listate pe bursa de la București.

Această emisiune a UniCredit Bank, a doua după cea din 2013, marchează unele premiere în piața locală a obligațiunilor corporatiste emise de bănci, fiind structurată pe trei tranșe de scadență, și având cupon cu dobândă variabilă.

“Suntem încântați de finalizarea cu succes a acestei emisiuni de obligațiuni și pentru interesul semnificativ manifestat de investitorii noștri. Ne propunem să continuăm diversificarea structurii noastre de finanțare, iar în România suntem prima banca ce lansează noi structuri de investiții care răspund nevoilor investitorilor calificați locali și sunt aliniate la caracteristicile și capacitatea economiei românești”, a declarat Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank.

Emisiunea a fost structurată pe 3 clase, în tranșe de scadență de 3 ani, 5 ani, 7 ani, cu decontare de două ori pe an. Pentru titlurile cu maturitate la 3 ani, dobânda este ROBOR 6LUNI +0,65%, ceea ce înseamnă circa 1.68% pe an. La titlurile cu maturitate la 5 ani, dobânda ajunge în jurul a 1,88% pe an, iar la cele cu scadența în 2024 dobânda este de circa 2,1% pe an.

Obligatiunile emise de UniCredit Bank vor putea fi tranzacționate la Bursa de Valori București (BVB), sunt nominative, emise in forma dematerializată, evidențiate prin înscriere în cont.

Intermediarul emisiunii a fost IEBA Trust SA, iar casa de avocatură Clifford Chance Badea a asigurat consultanța juridică.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră pe 9 martie în legătură cu intenția UniCredit Bank de a lansa o nouă emisiune de obligațiuni pe bursa de la București care să se încadreze într-un plafon maxim de 500 mil. Euro și cu maturitate de până la 10 ani.

Banii merg spre scopuri generale de finanțare, inclusiv acordarea de împrumuturi clienților.

Dobânda la care au fost vândute obligațiunile în lei către investitori asigură băncii o marjă confortabilă pentru a-și plasa banii mai departe la dobânzi mai mari în împrumuturi acordate clientelei, dacă avem în vedere nivelul dobânzilor practicate pe piață.

UniCredit are deja activă o emisiune de obligațiuni din 2013, în valoare de 550 mil. Lei, care ajunge la scadență în iunie 2018.

UniCredit Bank SA, a cincea bancă locală după active, este o bancă poziționată ca lider pe segmentul finanțărilor corporative.

Banca estimează o cotă de piață de 17,6% pe segmentul clienților corporate la finele lui 2016, respectiv 21,7% la depozite pe acest segment în decembrie 2016.

După primul trimestru, profitul net consolidat al băncii înainte de participarea minoritară a fost de 103,4 mil. Lei, în scădere cu 2,9% față de rezultatul din perioada similară a anului anterior. Activele consolidate erau la 31 martie de 36,6 mld. Lei.

Finanțarea UniCredit Bank SA este susținută de către banca – mamă astfel că la 31 decembrie 2016 finanțarea brută acordată de grupul UniCredit ajungea la 1 mld. Euro, din care finanțări pe termen mediu și lung de 845 mil. Euro și împrumuturi subordonate de 48 mil. Euro.

UniCredit Bank Austria AG, acționarul majoritar al UniCredit Bank SA, a pus la dispoziția fiicei sale din România linii de credit de până la 200 mil. Euro, care ar acoperi deficitul de lichiditate în cazul apariției unor crize pe piață.

O altă sursă de finanțare pentru bancă sunt acordurile de împrumut pe termen mediu și lung semnate cu BERD, BEI și IFC. La 31 decembrie, pe acest canal extern de finanțare facilitățile ajungeau la o valoare totală de 118 mil. Euro.

Banca poartă acum discuții cu instituțiile financiare internaționale pentru noi finanțări, ce ar putea include și subscrieri de obligațiuni.

Alpha Bank România are în plan pentru următoarele 18 luni prima sa emisiune de obligațiuni de până la 300 mil. Lei. Tranzacția vizează diversificarea surselor de finanțare ale băncii

 

Alpha Bank România analizează oportunitatea de a accesa piața locală de capital prin lansarea unei emisiuni de obligațiuni, după ce, recent, agenția financiară internațională Moody’s a atribuit băncii ratingul Ba3 pentru depozite pe termen lung în lei și valută, rating de bază B2 și rating de contrapartidă Ba2, afirmă reprezentanții băncii într-un comunicat de presă.

Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Alpha Bank România a aprobat lansarea primei emisiuni de obligațiuni în valoare de până la 300 milioane lei, pentru diversificarea surselor de finanțare ale băncii. Decizia adoptată de Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor este valabilă pentru următoarele 18 luni.

Alpha Bank România a înregistrat în 2016 un profit net de 114,6 milioane lei (circa 25,4 mil. Lei) la venituri operaționale cu 16% mai mari decât în anul anterior. Nivelul creditelor a atins 11,4 miliarde lei (2,5 mld. Euro) in timp ce depozitele au crescut cu 26% până la 7,9 miliarde de lei (1,75 mld. Euro) . Rata de adecvare a capitalului a ajuns, incluzând profitul pe 2016, a ajuns  la 23,46%.

Anunțul Alpha Bank vine în contextul în care UniCredit Bank tocmai a plasat o emisiune de obligațiuni, iar alte bănci precum Raiffeisen, Banca Transilvania sau Garanti Bank au avut și ele emisiuni de obligațiuni  listate pe bursa de la București.

Alpha Bank România este subsidiara locală a grupului bancar elen Alpha Bank.

Alpha Bank România a ocupat la 31 decembrie locul 8 în clasamentul băncilor locale după activele totale, cu o cotă de piață de 3,74% și este banca elenă cel mai bine poziționată din cele patru active aici. Celelalte mari bănci din Grecia, NBG, Eurobank și Piraeus sunt în diferite stadii de vânzare a operațiunilor locale.

EximBank finanțează cu peste 15 mil. Lei construirea celei de-a treia fabrici a olandezilor de la Prolyte în România

Banca de stat EximBank a anunțat astăzi că a finanțat cu 15,7 mil. Lei (circa 3,4 mil. Euro) construirea unei noi unități de producție în România de către grupul olandez Prolyte, specializat în realizarea de structuri ușoare din aluminiu destinate organizării de evenimente publice.

Valoarea totală a investiției a depășit 18 mil. Lei, investiție realizată în cadrul unui proiect co-finanțat din fonduri europene.

Noul proiect dublează practic capacitatea de producție a companiei de la Piatra-Olt, facilitățile de la EximBank fiind destinate atât derulării investiției, cât și asigurării fondurilor necesare desfășurării activității curente a societății.

”Spuneam anul trecut că parteneriatul pe care îl avem cu Prolyte Group nu este unul foarte lung – colaborăm din 2012, dar este unul solid pe care ne dorim să-l dezvoltăm și, iată, acum, odată cu inaugurarea noii hale de producție, reușim să realizăm acest lucru. Reușim să oferim soluțiile financiare necesare unei companii ce are potențialul de a implementa proiecte sustenabile, cu efecte pozitive atât la nivelul activității sale, cât și pe orizontală prin crearea de noi locuri de muncă”, a spus Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Cu noua unitate, Prolyte Group ajunge la trei capacități de producție în România, prima fiind deschisă la Slatina. Fabricile grupului Prolyte din județul Olt au livrat, ca exemplu, scene şi decoruri metalice pentru spectacole ca Eurovision, concerte precum cele susținute de Andre Rieu sau Robbie Williams, iar în Romania, Prolyte a livrat echipamente prin compania Arena Events către festivalul UNTOLD, LIBERTY PARADE, NEVERSEA, și alte evenimente.

Grupul Prolyte a început în 1991 cu compania Prolyte Products BV, respectiv în România ca SC Lite Structures-Ro SRL în 2003. În 2010 a devenit Prolyte Group, rezultat al  fuziunii la nivel internațional a companiilor Prolyte Group BV şi Lite Structures Holding.  Prolyte Group este unul dintre cei mai mari producători de schele de aluminiu, scene şi soluţii structurale din aluminiu. Cu sediul central la Leek, Olanda, un depozit principal în Germania și unități de producție în România, Prolyte este lider pe piața globală deservind clienți din întreaga lume.

NPL Castrum BT Main

Banca Transilvania a lansat tranzacția Castrum de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de circa 110 mil. Euro. Deloitte are mandatul de vânzare. Ofertele finale din partea investitorilor sunt așteptate pe 22 iunie

 

Banca Transilvania, a doua bancă locală după active, a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 110 mil. Euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Castrum, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Din portofoliu fac parte credite negarantate acordate persoanelor fizice, susțin surse din piață.

Consultanții de la Deloitte au primit mandatul de vânzare al portofoliului scos la vânzare de către Banca Transilvania, mai spun sursele citate.

Reprezentanții Băncii Transilvania nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestui subiect până la momentul publicării acestui articol.

Investitorii urmează să depună ofertele finale pentru achiziția portofoliului Băncii Transilvania până pe 22 iunie, susțin sursele citate.

Pe piața locală a administrării portofoliilor de datorii, activează mai mulți jucători internaționali precum Kruk, APS Holding, EOS, Kredyt Inkaso, B2 Holding sau Top Factoring, operator preluat recent de către firma suedeză Intrum Justitia.

Luna trecută, Kruk a anunțat achiziția unui portofoliu neperformant al BRD cu o valoare nominală de 1,25 mld. Lei (circa 280 mil. Euro) în cadrul tranzacției cu nume de cod Iris.

La 31 martie, Banca Transilvania înregistra o pondere de 4,9% a creditelor neperformante în portofoliul său de împrumuturi, în contextul în care media pieței este aproape dublă față de rezultatul raportat de banca din Cluj – Napoca.

Stocul de credite neperformante al BT este acoperit în proporție de două treimi cu provizioane, iar o altă treime cu colateral constituit din ipoteci.

Banca Transilvania a preluat în aprilie 2015 Volksbank România, fosta subsidiară locală a băncii austriece, care anterior tranzacției vânduse un portofoliu record de credite neperformante cu o valoare nominală de circa 500 mil.euro în iulie 2014.

Cel mai active vânzător în ultimii trei ani pe piața portofoliilor bancare a fost BCR, ale cărei tranzacții au modelat piața de profil, devenită cea mai importantă atracție pentru investitorii cu apetit de astfel de active din regiune.

Banca Transilvania este o bancă aflată în expansiune, care este interesată să-și crească masa critică inclusive prin achiziții pentru a-și majora cota de piață și a avansa către vârful pieței bancare. În acest moment, Banca Transilvania a depus ofertă pentru preluarea Banca Românească, tranzacție în care în faza finală se luptă cu grupul ungar OTP, și este interesată și de tranzacția de vânzare a Bancpost, bancă aflată în top 10 la nivel local după active.

BT Medie

Banca Transilvania dispunea la 31 martie de numerar și echivalent numerar de 4,428 mld. Lei (aproape 1 mld. Euro) și de un profit net de 266,9 mil. Lei (în jurul a 58 mil. Euro) după primul trimestru al acestui an.

Pe piața bursieră, Banca Transilvania are o capitalizare de 10,9 mld. Lei (circa 2,4 mld. Euro).

brd iris Main

Tranzacția Iris de vânzare a unui pachet BRD de credite neperformante de 329 mil. Euro a ajuns în faza ofertelor angajante

Tranzacția cu nume de cod Iris de vânzare a unui portofoliu BRD de credite neperformante de 329 mil. Euro a ajuns în faza depunerii ofertelor angajante, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru acest portofoliu bancar neperformant au depus oferte mai mulți investitori, printre care nume precum Deutsche Bank, APS, AnaCap, B2 Holding, Kredyt Inkaso sau Kruk, susțin surse din piață. După primirea ofertelor, tranzacția Iris trece astfel de mâine în faza finală.

Prețul de achiziție al portofoliului Iris este estimat de către sursele citate în jurul a 25 – 30 mil. Euro, ceea ce ar însemna un discount care ar putea trece de 90% față de valoarea nominală a creditelor care fac parte din pachet.

Mandatul pentru vânzarea portofoliului Iris îl are echipa britanicului Jonathan Wheatley, care a coordonat tranzacțiile precum Saturn, Neptun, Tokyo, Blue Lake pentru BCR.

Tranzacția Iris a debutat în toamnă și, conform calendarului inițial, ofertele angajante urmau să fie depuse în decembrie 2016, însă procesul a fost amânat.

Portofoliul neperformant al BRD, format în special din credite corporate și IMM, cuprinde circa 2.500 de împrumuturi acordate unui număr de aproximativ 1.400 de clienți. Portofoliul neperformant este garantat cu un colateral de proprietăți imobiliare de circa 60 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Majoritatea împrumuturilor sunt în lei, dar în pachet se află și credite în euro, iar o parte foarte mică în dolari.

Creditele au o vechime considerabilă, portofoliul oferind opțiuni limitate de valorificare. Până acum, subsidiarele locale ale băncilor din Austria și Grecia au fost principalii vânzători locali de portofolii neperformante în perioada 2014 – 2016.

BCR, aflată sub controlul Erste Bank, a dominat până acum piața vânzării de credite neperformante pentru a-și curăți accelerat bilanțul și a debloca resurse pentru a-și crește volumul de creditare. BRD a trecut în 2016 la acțiuni semnificative pentru reducerea volumului acumulat de credite toxice și a început să-și aranjeze pentru vânzare primele portofolii de acest fel, ajungând pe radarul investitorilor cu apetit pentru aceste active.

Rata creditelor neperformate la BRD a scăzut anul trecut cu 2,8% puncte procentuale până la 10,5% la 31 decembrie 2016 de la 13,3% la 31 decembrie 2015, ca urmare a operaţiunilor de curăţare a bilantului prin ştergere de creanţe depreciate şi vânzări de credite neperformante.

La nivelul pieței de profil, rata creditelor neperformante a scăzut în sistem la 9,9% în noiembrie 2016. Piața creditelor neperformante din România este estimată de către Deloitte la 1,5 – 2 mld. euro pentru acest an.

Grupul BRD a raportat pentru 2016 o creștere solidă a profitului net de 63,4% față de anul anterior până la 763 mil. Lei (circa 175 mil. Euro) graţie venitului net bancar mai mare, controlului costurilor şi costului net al riscului mai mic.

BRD are o valoare bursieră pe bursa de la București de 8,195 mld. Lei (1,821 mld. euro). Societe Generale are un pachet de 60% din BRD, Fondul Proprietatea un pachet de 3,64%, SIF Transilvania – 3,37%, SIF Oltenia – 2,54%, conform datelor de la 30 iunie.

BCR a împrumutat TMK Artrom cu 25 mil. Euro pentru finanțarea achiziției unei linii de tratamente termice

 

Banca Comercială Romană a aprobat, la sfârșitul anului 2016, un credit pentru TMK-ARTROM Slatina (ART), pe un termen de 7 ani, în valoare de 25 de milioane de euro. Împrumutul are ca destinație finanțarea achiziției unei linii de tratamente termice, care este programată să înceapă operarea în cel de-al treilea trimestru al acestui an.

“Ca urmare a investiției, capacitatea anuală a liniei de tratament termic va fi de 160.000 de tone, fiind capabilă să trateze tuburi de până la o grosime a peretelui de 60 de milimetri. Odată cu instalarea acestei noi linii de tratament termic, TMK-ARTROM își consolidează prezența pe piață, cu tuburi superioare pentru aplicații mecanice și pentru explorarea petrolului și a gazelor”, a declarat Adrian Popescu, Director General al TMK-ARTROM.

„Finanțarea companiilor care investesc în modernizarea și eficientizarea capacităților de producție se numără printre prioritățile noastre cheie, pentru că suntem implicați direct în dezvoltarea sustenabilă a economiei. Vom continua să oferim suport și resurse pentru astfel de facilități de credit, misiunea noastră fiind aceea de a sprijini mediul de business românesc și de a crea, astfel, prosperitate”, a declarat Cătălina Porojan, Director Executiv Group Large Corporate BCR.

Compania din Slatina este listată pe segmentul principal al BVB, având o capitalizare de 332,3 mil. lei (73,8 milioane euro), iar ultimul preț de piață de 2,86 lei/acțiune

TMK-ARTROM face parte din Grupul de companii TMK, unul dintre cele mai mari grupuri producătoare de ţevi din lume. Mai mult de 80% din producţia societății  TMK-ARTROM este destinată exportului  in Europa, America si Orient.

Sursă foto: BERD.

BERD acordă 40 mil. Euro Credit Europe Bank România pentru finanțarea microîntreprinderilor și IMM-urilor locale

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) împrumută 40 mil. Euro în trei tranșe către Credit Europe Bank România pentru a susține finanțarea afacerilor mici la nivel local.

Înființată în 1993, Credit Europe Bank România asigură servicii bancare către persoane fizice, întreprinderi mici și mijlocii (IMM), respectiv companii mari din piața locală.

“Suntem încântați să fim parteneri cu Credit Europe Bank România pentru a putea îmbunătăți accesul la finanțare al microîntreprinderilor, companiilor mici și mijlocii românești, coloana vertebrală a economiei românești. Finanțarea bancară și non – bancară a afacerilor mici rămâne limitată, iar lărgirea accesului la finanțare este una dintre prioritățile BERD aici în România”, a declarat Matteo Patrone, Director regional al BERD pentru România și Bulgaria.

“Finanțarea noastră va susține Credit Europe Bank România pentru a-și întări baza de finanțare și pentru a-și diversifica sursele de finanțare. Creditul de la BERD va asigura finanțarea pe termen lung, care va susține planurile de dezvoltare a afacerii Credit Europe Bank România în sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM) și contribuie la expansiunea pieței de creditare a acestui sector în România”, a spus Lucyna Stanczak-Wuczynska, Director BERD pentru băncile din Uniunea Europeană.

“Parteneriatul recent dintre Credit Europe Bank România și BERD subliniază poziționarea în piață a băncii și permite consolidarea calității înalte a serviciilor de finanțare către sectorul MIMM. Diversificarea surselor noastre de finanțare va asigura o îmbunătățire a flexibilității în oferirea unui acces competitiv la finanțare pentru afacerile mici și mijlocii din România”, afirmă Yakup Cil, Director General Executiv al Credit Europe Bank România.

Credit Europe Bank România are în prezent un capital social de 557,6 mil. Lei, în urma operațiunii derulate în acest an de reducere a capitalului social de la nivelul de 763,6 mil. Lei pentru acoperirea pierderii contabile din anul 2014 și din perioada anterioară. Banca este deținută în proporție de 98,588% de către Credit Europe Bank NV din Olanda, parte a grupului turc Fiba Holding AS. De asemenea, din grup mai face parte și Credit Europe Leasing România, deținută în proporție de 99,99% tot de către subsidiara olandeză a Fiba.

Pentru 2015, Credit Europe Bank România a raportat un profit net înainte de impozitare de 12 mil. Euro și un indicator de solvabilitate de peste 15%. Rețeaua băncii numără 57 de sucursale. Credit Europe Bank a anunțat că a încheiat anul trecut cu un nivel al depozitelor de 600 mil. Euro și că a înregistrat o creștere a portofoliului de credite de peste 14%, în condițiile în care avansul față de 2014 pe portofoliul de credite corporate și IMM a fost de 50%.

La finele anului trecut, banca ocupa locul 15 pe piață, cu o cotă de piață de 1,2% după activul net bilanțier, a cărui valoare a fost de 4,542 mld. Lei (peste 1 mld. Euro), conform raportului anual al BNR.

BERD a mai acordat până acum finanțare și pentru alte instituții de credit pentru a susține creditarea micilor afaceri. În noiembrie 2014, Banca Transilvania a luat un credit BERD de 15 mil. Euro, bani destinați proiectelor de eficiență energetică a IMM-urilor locale. În ianuarie 2015, Raiffeisen Leasing a împrumutat de la BERD 132 mil. Lei tot pentru creditarea sectorului de microîntreprinderi și IMM în monedă locală.

Garanti Leasing România, subsidiară a grupului financiar turc Garanti, a împrumutat în acest an 10 mil. Euro de la BERD pentru lărgirea accesului IMM-urilor la piața de leasing.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România, după ce a investit peste 7,3 mld. Euro până acum în peste 380 de proiecte și a atras peste 14 mld. Euro din alte surse de finanțare.

Pe lângă creditele către companii, BERD a finanțat direct și proiecte de investiții ale firmelor locale. În plus, BERD este unul dintre cei mai activi investitori de capital de creștere în companii, este unul dintre principalii investitori în emisiunile locale de obligațiuni, iar o altă rută prin care investește capital în companii locale este prin intermediul fondurilor de private equity administrate de manageri de capital privat precum Axxess Capital, Resource Partners sau Enterprise Investors, în care este investitor de tip Limited Partner.

Grup Servicii Petroliere intenționează să contracteze o nouă facilitate de credit de până la 12 mil. dolari de la BCR

Grup Servicii Petroliere (GSP), compania de foraj petrolier maritim controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, intenționează să contracteze o nouă facilitate de credit in numerar la termen în valoare de 12 milioane de dolari de la BCR, potrivit unei hotărâri a adunării generale extraordinare a acționarilor companiei .

În iunie 2011, Grup Servicii Petroliere și filialele acesteia au încheiat un contract de credit în valoare de 37 milioane de dolari cu BCR.

Noua facilitate va fi garantată prin cesionarea către bancă a polițelor de asigurare cu privire la platforma de foraj ”GSP Jupiter”, precum și prin cesionarea veniturilor și a creanțelor legate  de aceasta. Va fi constituită o ipotecă mobiliară asupra anumitor conturi bancare deschise la BCR și una asupra navei Granit.

În luna iulie, Grup Servicii Petroliere, membră a GSP Holding, a anunțat încheierea unui contract pentru furnizarea de servicii de foraj marin pe platforma continentală a Tunisiei. Operațiunile de foraj vor fi efectuate de platforma mobilă de foraj GSP Jupiter.

Grup Servicii Petroliere a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de 934 milioane de lei (210,3 mil. euro) și o pierdere de 185,52 milioane lei (41,7 mil. euro), după profitul net de 151,78  milioane lei (34,1 mil. euro) obținut în 2014, ca urmare a prăbușirii prețului la țiței pe piețele internaționale. Numărul de angajați la finalul anului 2015 era de 325.

Anul trecut, prin intermediul vehiculului investițional GVC Investment BV, Gabriel Comănescu a cumpărat două concesiuni petrolifere în Marea Neagră de la firma irlandeză Petroceltic, care s-a retras din România.

Comănescu deţinea deja o cotă de 20% şi 30% din perimetrele Muridava şi, respectiv, Est-Cobălcescu, iar de la Petroceltic a preluat restul participaţiilor.

Compania, specializată în forajul marin, are o flotă formată din opt platforme petroliere la care se adaugă nave utilizate în construcţiile offshore.

marfin_tranzactie_exit_tabel main

Chris Pavlou, administratorul special al Marfin: „Sperăm să obținem avizul BNR pentru vânzarea Marfin Bank România până la finele lunii august”. Valoarea tranzacției de exit a ciprioților ar putea ajunge la aproximativ 30 mil. euro

ȚVânzătorul Marfin Bank România estimează că tranzacția de vânzare a băncii locale ar putea primi avizul băncii centrale până la finele lunii viitoare.

Întrebat când a fost semnat contractul de vânzare al Marfin Bank România și care este stadiul tranzacției, Chris Pavlou, administratorul special al activelor Marfin Bank a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: ”Contractul s-a semnat în decembrie 2015. Sperăm să obținem avizul BNR până la finele lunii august”.

“Referitor la întrebările dumneavoastră, privind o eventuală tranzacție de schimbare a acționariatului Marfin Bank Romania SA, vă comunicăm că acestea reprezintă informații de natura secretului profesional, potrivit dispozițiilor art.52 alin.1 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și, pe cale de consecință, nu pot fi furnizate decât în condiţiile expres stipulate la art.52 alin.2 din actul normativ menţionat mai sus”,  au răspuns reprezentanții băncii centrale pe marginea întrebărilor privind vânzarea Marfin Bank România.

Cumpărătorul selectat de partea cipriotă încă de la finele lui 2015 este Bank of Beirut, iar valoarea tranzacției de achiziție a Marfin Bank România se ridică la aproximativ 30 mil. Euro, conform unor informații din piață.

Informațiile privind identitatea cumpărătorului și valoarea tranzacției nu au fost confirmate nici de către reprezentanții vânzătorului și nici de către cei ai BNR.

De asemenea, reprezentanții Bank of Beirut nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 21 ianuarie 2016 că partea cipriotă a selectat un cumpărător din Orientul Mijlociu pentru Marfin Bank România în cadrul unei tranzacții de peste 25 mil. Euro pentru pachetul de 99,54% din acțiunile băncii și că este așteptat avizul BNR pentru această tranzacție.

Banca de investiții elenă Investment Bank of Greece (IBG), condusă de către Aimilios Stasinakis, este consultantul financiar al administratorului special al Cyprus Popular Bank Public Co Ltd. De asemenea, firma de avocatură M&P Bernitsas din Atena asigură asistența juridică pe partea de vânzare.

Marfin Bank România ocupa la 31 decembrie 2014 poziția 23 în totalul celor 40 de instituții de credit din sistem, având o cotă de piață de 0,6% după activul net bilanțier, potrivit ultimului raport anual al băncii centrale.

Banca avea active totale de aproximativ 2,022 mld. lei (circa 456 mil. euro) la finele lunii august. Valoarea contabilă a Marfin Bank România la aceeași dată era de 100 mil. lei (23 mil. euro). Finanțarea de la grup era la 31 august de circa 692 mil. lei.

Banca dispune de o rețea formată din 33 de locații, iar în 2014 a raportat pierderi de 216 mil. lei (48,7 mil. euro), potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice.

Rata creditelor neperformante a scăzut la 24,1% de la un vârf de 29,5% în 2013, anul crizei cipriote – când statul a luat un împrumut de urgență pentru a salva băncile și economia. Planurile de restructurare ale sistemului bancar cipriot prevăd tăierea expunerilor pe piețele din străinătate, soluție aplicată la o altă scară și în forme diferite și băncilor grecești, care de asemenea au beneficiat de ajutorul de urgență al Uniunii Europene și al altor creditori internaționali.

Tranzacția de vânzare a Marfin Bank România a evoluat rapid. Astfel, pe 30 septembrie, banca de investiții de la Investment Bank of Greece, deținută și ea de către Cyprus Popular Bank Ltd, trimitea unei baze de potențiali investitori teaser-ul tranzacției și invita pe cei interesați să depună scrisori de interes până la 16 octombrie ora 17.00.

Ca în orice proces de acest fel, investitorii interesați au semnat un acord de confidențialitate, iar după depunerea scrisorilor de interes, echipa formată de vânzător a selectat pe cei calificați mai departe, care urmau să depună oferte angajante.

În perioada octombrie – decembrie 2015, au fost bifate aceste etape, astfel că la 4 ianuarie vânzătorul selectase deja un ofertant preferat, iar contractul de vânzare – cumpărare era finalizat.

Marfin Bank România avea în portofoliul său credite nete de 1,1 mld. lei și depozite de 1,2 mld. lei. În 2013, după izbucnirea crizei cipriote, sucursala Bank of Cyprus din România a transferat active brute de 82 mil. euro și depozite de 77 mil. euro către Marfin Bank România, care avea statut de bancă locală supusă supravegherii BNR, măsură luată cu scopul de a pune clientela băncii sub protecția legii române și a autorităților.

Portofoliul de credite al băncii are expunere pe IMM-uri în proporție de 70%, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice (retail) ajung la 25%, iar împrumuturile acordate companiilor mari au o pondere de 5%.

Principalele sursele de finanțare ale Marfin Bank România sunt depozitele atrase de la clienți în valoare de 271 mil. euro și finanțarea de la grup de 156 mil. euro, potrivit datelor disponibile la 31 august 2015.

Istoria Marfin Bank România începe în anul 2000, când banca și-a început activitatea sub numele de Egnatia Bank România prin achiziția operațiunilor BNP – Dresdner Bank. În 2008, banca și-a schimbat numele în Marfin Bank România.

Piața bancară locală este în acest moment un teren fertil pentru tranzacții, în contextul în care pe de o parte băncile cipriote Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus, care a trecut deja prin două încercări eșuate de a-și vinde activele în bloc, caută exitul. Pe de altă parte, Piraeus Bank a trecut anul trecut printr-o încercare eșuată de a-și vinde operațiunile din România, iar mișcări de consolidare sunt așteptate și în alte eșaloane ale pieței.

După renunțarea de către fondul american JC Flowers la tranzacția de a prelua Carpatica printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de acțiuni, acum banca din Sibiu s-a întors la masa negocierilor cu Nextebank, ale cărei oferte de fuziune prin absorbție au fost respinse în 2014 și în 2015 de acționarii Carpatica.

De la începutul anului, singura tranzacție realizată în sector a fost preluarea Carpatica, cumpărătorul fiind managerul de capital privat Axxess Capital, care era deja prezent pe piața financiar – bancară prin Nextebank și Patria Credit. O altă mișcare așteptată pe piața bancară este deznodământul negocierilor dintre băncile – mamă din Grecia privind o preluare a Banca Românească de către Bancpost în cadrul unei strategii mai ample de schimburi de active la nivel regional între cele două părți. Discuțiile de fuziune dintre Bancpost și Banca Românească au fost confirmate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de către directorul grupului de strategie al Eurobank, Apostolos Kazakos.

Intesa Sanpaolo Bank l-a numit pe Umberto Sessa șef Clienți Internaționali în cadrul Diviziei de Corporate a băncii

Intesa Sanpaolo Bank l-a numit, începând cu luna iulie, pe Umberto Sessa în poziția de șef Clienți Internaționali din cadrul Diviziei Corporate, potrivit unui comunicat al instituției financiare.

„Strategia băncii noastre se va concentra pe segmentul de piaţă entităţi juridice, mai ales pe partea de Corporate şi IMM-uri, cu o prezenţă selectivă pe partea de Retail. Am toată încrederea, alături de întreaga echipă de management local, că Umberto îşi va aduce contribuţia, împreună cu fiecare coleg din cadrul Intesa Sanpaolo Bank la realizarea obiectivelor comune, atât pentru anul în curs, cât şi pentru viitorul apropiat”, a declarat Marco Capellini, CEO Intesa Sanpaolo Bank.

Umberto Sessa are o experienţă de circa 30 de ani în sectorul financiar bancar şi a lucrat în ultimii 22 de ani în afara Italiei în Germania şi Austria. După ce a absolvit Universitatea la Milano, specializarea Ştiinţe Economice şi Bancare, şi-a început activitatea în 1985 în cadrul unor firme de consultanţă şi apoi încă din 1988 s-a alăturat unor banci ce fac parte în prezent din cadrul Intesa Sanpaolo Group. Umberto Sessa şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în cadrul reţelei internaţionale a Grupului Intesa Sanpaolo, în mari hub-uri financiare europene din Germania (Frankfurt, Munchen) şi Austria (Viena şi Innsbruck).

Acesta a ocupat timp de peste 8 ani funcţia de director general al sucursalei Intesa Sanpaolo de la Viena, iar în ultimii 6 ani a condus structura similară a Grupului de la Innsbruck. Din aceste poziţii a coordonat activitatea pe Austria şi Elveţia şi a lucrat cu companii multinaţionale de top din întreaga zona a Europei Centrale şi de Est.

Intesa Sanpaolo Bank, este subsidiara locală a Intesa Sanpaolo, unul dintre cele mai importante grupuri bancare internaționale, printre liderii din Europa, ce oferă servicii pentru 19 milioane de clienți.

Cu o istorie de peste 400 de ani, Grupul este prezent în Europa Centrala și de Est, în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord, cu circa 1.200 de unități ale subsidiarelor Intesa Sanpaolo, ce operează în 12 țări din regiune.

Pe piața locală, Intesa Sanpaolo Bank are o rețea națională de aproximativ 50 de unități, peste 600 de angajați și active totale de peste 4 miliarde lei.

La finalul lunii iunie, subsidiara locală a băncii italiene a finalizat vânzarea unui pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil euro în cadrul tranzacției cu nume de cod Rosemary.

Portofoliul de credite neperformante scos la vânzare în toamna anului trecut a fost cumpărat de către firma cehă APS, unul dintre cei mai mari administratori de datorii de pe piața locală, care plătește un preț de achiziție de peste 40 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentrui jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

bcr main

Tranzacția Blue Lake: Ofertele indicative pentru portofoliul neperformant al BCR cu credite ipotecare de circa 400 mil. euro, așteptate la începutul lunii iunie. Kruk, printre investitorii interesați de achiziție

Tranzacția Blue Lake, care vizează vânzarea unui portofoliu neperformant al BCR cu credite ipotecare de circa 400 mil. euro, așteaptă oferte indicative la începutul lunii iunie, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Printre investitorii interesați de achiziția portofoliului se află firma poloneză de colectare de creanțe Kruk. De asemenea, Kredyt Inkaso și APS ar putea fi pe lista potențialilor cumpărători.

Portofoliul Blue Lake este, la ora actuală, una dintre cele mai mari tranzacții locale de pe piața creditelor neperformante. În paralel, în atenția investitorilor este și tranzacția Elisabeth, cu un portofoliu neperformant al Piraeus Bank România cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro, format din credite retail și corporate.

BCR, cel mai mare vânzător de portofolii neperformante, a semnat în decembrie 2015 cea mai mare tranzacție de vânzare pe piața de profil, cu tranzacția Tokyo, prin care consorțiul format de Deutsche Bank, APS și IFC preiau un portofoliu neperformant de 1,2 mld. euro.

Rata creditelor neperformante înregistrată de BCR a scăzut la 19,5% la finele primului semestru comparativ cu 25,6% în martie 2015, datorită eforturilor de reducere a portofoliului de credite cu probleme şi a îmbunătățirii calității portofoliului de credite performante. Gradul de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 78,4% în martie 2016.

Cea mai mare bancă locală după active, aflată în portofoliul grupului austriac Erste, a raportat un profit net de 315,1 mil. lei (70,2 mil. euro) în primul trimestru al acestui an, susținut de recuperări consistente ale unor credite neperformante precum şi de îmbunătățirea calității portofoliului.

În perioada iulie 2014 – aprilie 2016, BCR a fost cel mai activ vânzător de portofolii neperformante. În iulie 2014, a vândut un portofoliu neperformant cu valoare nominală de 1 mld. lei (peste 220 mil. euro) către Deutsche Bank și APS.

În ianuarie 2015, subsidiara locală a grupului austriac Erste a vândut portofoliul Saturn cu o valoare nominală de peste 400 mil. euro către Deutsche Bank și APS, tandemul care și-a confirmat constant postura de cumpărător preferat de către băncile austriece Erste și Volksbank.

De asemenea, BCR a mai vândut recent un portofoliu neperformant de circa 500 mil. lei către APS.

În ceea ce privește echipa de consultanți, BCR mizează constant în astfel de tranzacții de vânzare pe serviciile PwC, respectiv pe asistența juridică a casei austriece de avocatură Schoenherr.

În 2015, România a fost cea mai activă piață de portofolii neperformante din regiunea Europei Centrale și de Est, cu tranzacții încheiate pe acest segment de minim 1,5 mld. euro, în timp ce vânzări privind portofolii de circa 2,6 mld. euro sunt acum în derulare, conform datelor centralizate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorii plătesc pentru portofoliile neperformante locale între 0,5 și 19 eurocenți în funcție de colateralul atașat garanției și nivelul veniturilor generat de portofoliu înainte de a fi scos la vânzare. De regulă, portofoliile neperformante sunt mai ieftine față de cele performante, iar în rândul celor neperformante, portofoliile de retail sunt cotate mai ieftin, iar cele corporate mai scump, însă diferența de preț poate surveni și de pe urma vechimii portofoliului sau a interesului generat printre investitori.

unicredit tiriac sediu main

UniCredit Bank Austria lansează oferta pentru acționarii minoritari care dețin un pachet de 4% din UniCredit Bank SA. Oferta al cărei preț nu a fost făcut public nu este negociabilă și este valabilă în perioada 21 martie – 12 august

UniCredit Bank Austria, acționarul majoritar al UniCredit Bank, lansează către acționarii minoritari ai băncii locale o ofertă de achiziție a acțiunilor pe care aceștia le dețin, potrivit unui comunicat al băncii.

Societatea de avocatură  Mocanu și Asociații S.P.R.L este agentul angajat de UniCredit Bank Austria în ceea ce privește oferta de cumpărare a acțiunilor.

”Începând cu 21 martie 2016, acţionarii minoritari ai UniCredit Bank primesc o ofertă de cumpărare a acţiunilor pe care le deţin la bancă. Oferta este transmisă în mod direct de către UniCredit Bank Austria tuturor acţionarilor minoritari, persoane fizice şi persoane juridice, prin intermediul serviciilor poştale, la ultima adresă a acestora menţionată în Registrul Acţionarilor. Oferta este valabilă până la data de 12 august 2016 şi nu este negociabilă„, precizează oficialii UniCredit Bank.

Aceștia nu au făcut public care este prețul oferit pe acțiune acționarilor minoritari ai băncii.

”Detaliile privind oferta şi instrucţiunile pentru derularea procesului şi finalizarea tranzacţiei sunt descrise în oferta şi documentaţia însoţitoare pe care le primesc acţionarii minoritari”, adaugă reprezentanții băncii.

Oferta de cumpărare a participațiilor acționarilor minoritari vine după ce în iunie 2015 Țiriac Holdings Ltd. și-a vândut cele 45 de procente din UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat al tranzacției, capitalul deținut de UniCredit Bank Austria AG în UniCredit Bank S.A. a crescut atunci de la 50,6% la 95,6%.

Părțile acordului au agreat să nu dezvăluie prețul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacției.

Reprezentanții UniCredit precizau atunci că au în vedere formularea unei oferte acționarilor minoritari ai UniCredit Bank pentru a le achiziționa participațiile deținute.

Mai dețin acțiuni Bank Austria CEE BeteiligungsgmbH – 0,0132897% din capitalul social, Arno Grundstücksverwaltungs Gesellschaft m.b.H cu 0,0132897%, Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Unicredit Leasing Romania S.A. – 0,0000049%, alți acționari persoane fizice române – 4,00669928%, alți acționari firme românești – 0,17915491%, alți acționari străini cu 0,124401408%, respectiv alți acționari firme străine cu 0,0180075% din capitalul social.

UniCredit Bank este una dintre primele cinci bănci locale după active și este membră a rețelei UniCredit din Europa Centrală și de Est. La nivel național, banca este prezentă prin intermediul unei rețele de 184 de sucursale și a unei echipe de aproximativ 3.350 de angajați.

UniCredit Bank a înregistrat anul trecut venituri operaționale totale de 1,3 miliarde de lei (284 milioane de euro), în scădere cu 3,3% față de 2014, iar profitul net al băncii a atins 222,1 milioane de lei ( 49,9 milioane de euro), în creștere cu aproximativ 177% față de 2014.

Activele totale ale băncii erau la 31 decembrie 2015 de  30,6 miliarde de lei și număra aproximativ 600.000 de clienți.

Banca s-a dezvoltat atât prin creștere organică,  cât și prin achiziții. Istoria băncii începe cu anul 1991, când omul de afaceri Ion Țiriac, care își dobândise deja o faimă la nivel internațional ca urmare a carierei sale în tenis, s-a hotărât să înființeze în România una din primele bănci cu capital privat, Banca Comercială Ion Țiriac.

În anul 2000 are loc o tranzacție care va avea ulterior impact asupra destinului Băncii Comerciale Țiriac. Banca germană HVB Bank cumpără instituția austriacă de credit Bank Austria Creditanstalt, cotată la acea vreme ca una dintre cele mai puternice bănci din Europa Centrală și de Est.

În anul 2001, pe piața bancară a României intră italienii de la UniCredit care cumpără banca turcească Demirbank. În 2005, UniCredit semnează contractul de achiziție a băncii germane HVB Bank.

În anul 2006, HVB Bank fuzionează cu Banca Țiriac, iar noua bancă se numea HVB Țiriac. După ce UniCredit preia HVB Bank, numele băncii se schimbă în UniCredit Țiriac Bank.

În 2013-2014, subsidiara locală a UniCredit cumpără pe rând portofoliile de retail și corporate ale RBS Bank România.

Pe 19 iunie 2014, agenția de presă Reuters prelua informația publicată de ziarul italian Il Messaggero, potrivit căreia, UniCredit își majorează participația în UniCredit Țiriac Bank de la 50,5% la 96 % prin preluarea pachetului de acțiuni deținut de omul de afaceri Ion Țiriac pentru suma de 700 milioane de euro.

Tranzacția a fost confirmată în iunie 2015 prin achiziția pachetului lui Țiriac, fără să fie făcută publică valoarea acesteia. Ca efect al exitului, banca și-a schimbat numele în UniCredit Bank.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței (stânga)

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei preluarea băncii Carpatica

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat Consiliului Concurenţei operaţiunea de preluare a băncii Carpatica, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

 „JC Flowers ne–a notificat privind Carpatica. Altă notificare din partea lor nu am primit“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei referitor la zvonurile privind o posibilă preluare de către fondul american de investiţii a Piraeus Bank România sau a altor bănci de pe piaţă.

Un alt aviz necesar pentru finalizarea tranzacţiei este aprobarea BNR, care a dat însă semnale că acceptă o astfel de mişcare în piaţă.

JC Flowers a intrat în luna iulie în negocieri exclusive pentru preluarea băncii din Sibiu. JC Flowers a înaintat o ofertă îmbunătăţită în contextul în care în luna iunie acţionarii băncii au respins a treia oară un plan de fuziune înaintat de Nextebank, bancă aflată sub controlul unuia din fondurile de investiţii ale Axxess Capital, în ciuda susţinerii acestui proiect venite din partea BNR.

Carpatica, bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale şi aflată într–o nevoie imediată de bani proaspeţi, urmează să îşi majoreze capitalul cu 110 mil. Lei (circa 25 mil. Euro) prin emiterea de acţiuni noi, la un preţ de emisiune de 0,1 lei pe acţiune. Perioada de derulare a ofertei către acţionarii existenţi a început pe 3 noiembrie şi se va încheia pe 3 decembrie.

Acţiunile nesubscrise în cadrul ofertei vor fi oferite în cadrul unui plasament privat derulat de JC Flowers. De asemenea, pentru a–şi asigura controlul băncii, fondul american de investiţii a semnat la începutul lunii septembrie achiziţia indirectă a unui pachet de 25% din acţiunile Carpatica de la un grup de acţionari din care fac parte Ilie Carabulea (unul dintre fondatorii băncii şi cel mai important acţionar cu 41% din acţiuni), Dana Cojocaru, Nicolae Lupu, Corneliu Tănase şi compania Atlassib, parte din grupul de firme controlat de Carabulea.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.

Carpatica indicatori 2011 2014

De cealaltă parte, JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.

JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

Piaţa bancară românească a intrat în ultimii ani în atenţia fondului american, care a pus ochii pe Carpatica în cadrul planului său de a–şi construi aici propriul portofoliu bancar.

Tranzacţia de exit a Piraeus din România, despre care jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris în premieră în luna iunie, a atras şi interesul JC Flowers, alături de al altor fonduri de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap şi a investitorului american Wilbur Ross.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume.

Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

Piaţa bancară din România este în acest moment teatrul a două tipuri de tranzacţii, care indică un val de consolidare al pieţei prin reducerea numărului de jucători.

Pe de o parte, băncile încearcă să scape de povara creditelor neperformante acordate în anii dinainte de criză şi îşi vând portofolii neperformante. Pe de altă parte, o serie de jucători globali şi regionali au început exitul din piaţa locală, în contextul propriilor strategii de focusare pe câteva pieţe ţintă. Astfel, în ultimii ani au plecat din România nume ca MKB (Ungaria), RBS (Marea Britanie), Millennium (Portugalia) şi Volksbank (Austria).

intesa_tranzactie_npl_rosemary main

Tranzacția Rosemary cu credite neperformante ale Intesa: portofoliu nominal de 287 mil. euro, colateral cu proprietăți imobiliare estimate la 181 mil. euro, 1.862 de credite cu 60% denominate în euro și 40% în lei. Ofertele indicative sunt așteptate în octombrie, iar ofertele angajante în noiembrie. Cine sunt consultanții Deloitte Londra și Deloitte Ungaria care se ocupă de vânzare

Intesa Sanpaolo Bank România, filiala locală a celei mai mari bănci italiene, a scos la vânzare un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. euro, din care 95% reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail, potrivit datelor obținute din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția cu numele de cod Rosemary este coordonată de către o echipă de consultanți Deloitte din birourile din Londra și Budapesta. Investitorii interesați sunt așteptați să vină cu oferte indicative în luna octombrie, etapa ofertelor angajante urmând să aibă loc în luna noiembrie. Primele informații despre vânzarea portofoliului de credite neperformante al Intesa Sanpaolo au fost publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 23 septembrie.

Reprezentanții Intesa Sanpaolo România nu au făcut până acum niciun comentariu pe tema acestei tranzacții.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

Amo Chahal este director în cadrul echipei Portfolio Lead Advisory al Deloitte Marea Britanie și a asigurat consultanța pentru tranzacții cu portofolii neperformante de peste 30 mld. lire sterline, lucrând pe mandate atât de partea vânzătorului, cât și a cumpărătorului.

Tranzacțiile au vizat diferite clase de active din Marea Britanie, Irlanda, Germania, Franța, Spania, Olanda, state din nordul Europei și din Europa Centrală și de Est. Amo Chahal a ocupat diferite poziții de conducere în Deloitte Marea Britanie începând din 2007.

Andrew Orr are peste 20 de ani experiență în domeniul tranzacțiilor de portofolii neperformante. A lucrat pentru fondul american de hedging DB Zwirn & Co, specializat în investiții în active neperformante în Asia, și în banca austriacă BAWAG PSK. A mai trecut pe la firmele internaționale de consultanță Andersen și PwC.

Balazs Biro lucrează de 11 ani pentru Deloitte Ungaria. A fost anterior consultant de fuziuni și achiziții pentru Budapest Waterworks. Are o diplomă MBA de la Universitatea Corvin din Budapesta și vorbește maghiara, engleza și germana.

În cadrul subsidiarei locale a celei mai mari bănci italiene, activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Pe piața românească  a tranzacțiilor de neperformante, cea mai mare după valoarea portofoliului vândut a fost cea din iulie 2014 a Volksbank România (495 mil. euro), urmată de tranzacții derulate de BCR.

Tranzacțiile cu credite neperformante, încheiate până acum în jurul unui interval de discount situat între 85% și 93% față de valoarea nominală, conform datelor colectate din piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, fie au rolul de a elibera băncile de presiunea provizioanelor pentru a putea redirecționa resurse către creditare, fie anticipează tranzacții de exit ale unor jucători cum a fost cazul Volksbank și cum este în prezent cazul Piraeus.

Un raport al PwC estima nivelul portofoliilor de credite neperformante la 10 mld. euro în 2013.

Până acum, pe lista investitorilor cu apetit pentru astfel de tranzacții locale au apărut Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap, Apartners Capital, Apollo, Lone Star, IFC – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, Baupost, Sankaty, iar din rândul operatorilor specializați în recuperare de creanțe cehii de la APS, germanii de la EOS, firmele poloneze Kruk și Kredyt Inkaso.

După ce luna trecută, Erste a oprit discuțiile de vânzare a portofoliului Neptun, cu valoare nominală de până la 2,7 mld. euro, acum atenția fondurilor de investiții și a firmelor specializate în administrarea creanțelor este atrasă de tranzacția Ursa a proprietarului elen al Bancpost (portofoliu în jurul a 600 mil. euro), tranzacția Triton a UniCredit Bank (valoare estimată a portofoliului de circa 340 mil. euro) și tranzacția Rosemary a Intesa Sanpaolo România (portofoliu de 287 mil. euro).

KPMG are mandatul tranzacției Triton, iar Deloitte al tranzacției Rosemary.

Deloitte a dus la bun sfârșit în acest an vânzarea unui pachet de credite neperformante a Piraeus Bank România de 185 mil. euro pentru un preț de circa 12 mil. euro, plătit de polonezii de la Kruk.

PwC a avut până acum cele mai multe mandate la vânzarea de portofolii bancare neperformante mari din România – tranzacția Volksbank România (495 mil. euro), tranzacția Saturn (400 mil. euro) a BCR și tranzacția Neptun, oprită luna trecută de Erste din cauza ofertelor primite sub așteptări.

Impactul așteptat al tranzacției Rosemary asupra bilanțului subsidiarei locale a italienilor este unul semnificativ. Activele băncii se situau la 30 iunie 2015 la 1,1 mld. euro, în timp ce volumul împrumuturilor acordate era de 0,7 mld. euro, conform datelor publicate de către banca – mamă din Italia. Banca dispune acum de o rețea de aproximativ 60 de unități și circa 700 de angajați.

Intesa Sanpaolo este o bancă născută în urma fuziunii dintre băncile italiene Intesa și Sanpaolo IMI.

În România, italienii au intrat pe piață în 1996 punând piciorul la Arad, unde au înființat o bancă destinată finanțării IMM-urilor. Din 1 octombrie 2012, Intesa Sanpaolo România a fuzionat absorbind Banca CR Firenze România SA.

Acțiunile Intesa Sanpaolo România sunt deținute de Intesa Sanpaolo SpA cu o participație de 91,47%, Cassa di Risparmio di Firenze SpA (8,18%) și Intesa Sanpaolo Holding International SA (0,35 %).

Pe piața bancară locală, Intesa Sanpaolo intră în prima jumătate a clasamentului. La finele anului trecut, Intesa avea o cotă de piață de 1,2% cu un activ net bilanțier de 1 mld. euro, ocupând poziția 18 din cele 40 de instituții de credit, potrivit raportului anual al băncii centrale.

Ultimul bilanț anual al Intesa Sanpaolo România indică pierderi de aproape 60 mil. euro la 31 decembrie 2014, în condițiile în care banca nu a mai făcut profit din 2008 până acum.

Răzvan Vedel (stânga) preia poziția de șef al portofoliului de clienți mari corporații din UniCredit Bank, deținută până în luna septembrie de către Ciprian Păltineanu (dreapta), care urcă în centrala băncii din Viena

Mutări între bancherii UniCredit de pe piața companiilor după plecarea lui Ciprian Păltineanu în ”centrala” de la Viena: Răzvan Vedel avansează ca șef pe finanțările pentru marile corporații, iar poziția de coordonare a finanțărilor pentru multinaționale a fost preluată de Narcisa Grigoraș

UniCredit Bank, una dintre cele mai puternice bănci de pe piața locală a finanțărilor corporative, l-a avansat pe Răzvan Vedel pe poziția de șef pentru marile corporații, ocupată până în septembrie de către Ciprian Păltineanu, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Postul are un rol – cheie în structurile de conducere ale subsidiarei locale a grupului bancar italian având în vedere ”greutatea” componentei de clienți – companii (corporate) în bilanțul băncii.

Păltineanu a fost promovat în ”centrala” de la Viena, UniCredit Bank Austria, care este acționarul majoritar și coordonatorul operațiunilor din Europa Centrală și de Est ale grupului UniCredit. Ciprian Păltineanu a coordonat finanțările corporative ale UniCredit Bank timp de patru ani, iar acum este director de dezvoltare pentru Europa Centrală și de Est în cadrul diviziei de finanțări corporative și de bancă de investiții.

Poziția de șef pe zona finanțărilor acordate corporațiilor mari înseamnă coordonarea departamentelor interne ale băncii dedicate multinaționalelor, companiilor mari românești, sectorului public și grupului instituțiilor financiare.

Răzvan Vedel provine din pepiniera locală de bancheri ai UniCredit. Vedel a făcut carieră până acum ca om de vânzări, remarcându-se ca director de vânzări și marketing în perioada 2001 – 2007 la UniCredit Leasing. Apoi, în martie 2007, a venit în bancă ca șef al departamentului companii locale mari din cadrul diviziei de corporate & investment banking, iar din noiembrie 2013 a trecut la coordonarea departamentului de clienți multinaționale.

Raportul băncii din 2013, ultimul făcut public indica împrumuturile pentru companii la 72% din portofoliul de credite al UniCredit Bank, tendința fiind însă de a reduce gradul mare de dependență al băncii de componenta de corporate.

Divizia de corporate & investment banking din UniCredit Bank este condusă de italianul Marco Esposito – vicepreședinte executiv și membru al Directoratului. În cadrul activității de corporate a băncii, cea mai mare pondere o reprezintă veniturile de la clienții corporații mari (circa 43% din portofoliul de corporate în 2013), urmate de clienții companii românești de talie mijlocie (24% din corporate în 2013), clienții internaționali (22%), clienții din imobiliare (10%) și instituțiile financiare cu o pondere de până la 3%.

Unicredit portofoliu corporate ponderi

IMM-urile sunt parte a diviziei de retail în cadrul băncii italiene.

După promovarea lui Ciprian Păltineanu la Viena, poziția de șef al departamentului multinaționale ocupată de Răzvan Vedel a fost preluată de către Narcisa Grigoraș, care în ultimii șase ani a condus departamentul multinaționale care cuprinde clienții mari din diferite industrii – bunuri de larg consum, farma, energie, utilități, agricultură, metalurgie, echipamente și infrastructură.

Datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO indică faptul că poziția de șef de departament la companii locale mari este deținută din noiembrie 2013 de către Răzvan Vioreanu, cea de șef de departament pentru clienții din sectorul public de către Dragos Sîrbu, iar Raluca Popescu este șefa departamentului de clienți internaționali.

O poziție de șef de departament în cadrul structurii dedicate corporațiilor mari este ocupată din 2011 și de către Șerban Tănăsescu, fiul fostului ministru de finanțe și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții – Mihai Tănăsescu.

Reprezentanții UniCredit nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea ultimelor numiri în plan intern.

UniCredit este una dintre cele mai puternice bănci pe piața finanțărilor corporative. Printre cele mai sonore tranzacții de finanțare la care a participat în acest an a fost creditul sindicalizat de 360 mil. dolari către firme din KMG International (fostul grup Rompetrol) la care UniCredit a participat cu 90 mil. dolari, o refinanțare sindicalizată cu BRD în valoare de 127 mil. euro către A&D Pharma, pe listă fiind și un împrumut sindicalizat de circa 270 mil. euro către RCS&RDS, precum și finanțări către grupul de firme al lui Jean Valvis, Alro, companii din alte sectoare de activitate.

Expunerile mari sunt împărțite de către bănci între ele, precum și cu banca – mamă, în cazul UniCredit Bank acest rol fiind jucat de către UniCredit Bank Austria AG.

În 2014, UniCredit Bank avea o cotă de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice era anul trecut de 5,7%, iar la depozite de 3,7%.

UniCredit Bank a realizat un profit net consolidat de 106,8 mil. lei (24 mil. euro) în primele șase luni ale anului, înainte de interesul minoritar.

Volumul activelor consolidate a ajuns la 30 iunie la 31 mld. lei (6,9 mld. euro), iar expunerea bilanțieră a portofoliului de credite este de 23,1 mld. lei (5,2 mld. euro), în creștere cu 1,1% comparativ cu finalul anului 2014. Depozitele atrase au ajuns la nivelul de 14,1 mld. lei (3,2 mld. euro), în scădere cu 11,2% comparativ cu finele lui 2014.

UniCredit a intrat în România în 2001 prin achiziția băncii turcești Demirbank. În 2005, italienii preiau banca germană HVB, a cărei proaspătă achiziție locală era Banca Comercială Ion Țiriac. În urma fuziunilor BCIT – HVB Bank România și a HVB Țiriac Bank România – UniCredit România ia naștere banca actuală UniCredit Țiriac Bank. Apoi, în 2013 și în 2014, preia în două tranșe portofoliile de retail, respectiv de corporate ale RBS Bank România.

În iunie 2015, Ion Țiriac și-a marcat exitul din bancă prin vânzarea pachetului de 45% din acțiuni, numele băncii devenind UniCredit Bank.

La nivelul pieței bancare locale, UniCredit este o bancă de top 5, care la finele anului trecut era aproape umăr la umăr cu Raiffeisen după cota de piață, însă la nivelul profitului Banca Transilvania și Raiffeisen se numără printre cele mai rentabile afaceri bancare.

Valvis împrumută 28 mil. euro de la UniCredit pentru a-și finanța planurile de extindere în piața de apă minerală, agricultură și producția de energie regenerabilă

UniCredit Țiriac Bank, unul dintre principalii creditori ai companiilor locale, a anunțat acordarea unui pachet de credite în valoare de 28 mil. euro grupului de firme deținut de omul de afaceri greco-elvețian Jean Valvis.

UniCredit Ţiriac Bank şi Valvis au finalizat negocierile privind acordarea finanțărilor ce vizează activitatea curentă a grupului, precum şi refinanţarea investiţiilor realizate în ultimii ani. Grupul Valvis desfăşoară operaţiuni în domeniul apelor minerale, agriculturii şi producţiei de energie regenerabilă, prin intermediul companiilor Carpathian Springs (care îmbuteliază Aqua Carpatica), Valvis Holding Distribution, Dorna Agri şi Terra Muntenia.

“Valvis Holding se află într-o etapă de dezvoltare şi expansiune, iar parteneriatul cu UniCredit Ţiriac Bank se doreşte a fi unul solid şi de durată. Valvis Holding, prin brandurile sale – cu precădere Aqua Carpatica – dovedeşte viziune, reuşind să schimbe paradigma de consum în categoria sa, impunându-se printr-o notorietate dovedită de cifrele de vânzări. Într-o piaţă specifică stagnantă şi conservatoare, Aqua Carpatica a înregistrat creşteri de vânzări spectaculoase de la an la an, iar 2015 se prevede a fi anul cu o creştere de aproximativ 50% faţă de anul trecut”, susține Jean Valvis, preşedintele Valvis Holding.

Cea mai mare parte a banilor, circa 18 mil. euro, are ca destinație îmbuteliatorul Aqua Carpatica, unde finanțarea are două componente – refinanțarea unor investiţii realizate la fabrica de la Panaci (localitatea Coverca, judeţul Suceava), respectiv o linie nouă de capital de lucru pentru susţinerea nevoilor de dezvoltare a companiei pe piaţa locală şi la export.

Portofoliul de piețe externe al Carpathian Springs include Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Japonia, China, state din Golful Persic, Rusia, Moldova, Germania și Ungaria, precizează Valvis. În 2014, compania a raportat o cifră de afaceri de 15,6 mil. euro și un profit net de 0,06 mil. euro la un număr mediu de 117 angajați.

O altă firmă din grupul lui Valvis, Dorna Agri, va avea la dispoziție un plafon de creditare de la UniCredit în valoare de 11,25 mil. lei (2,5 mil. euro) pentru finanţarea culturilor agricole, scontarea subvenţiilor ce urmează a fi primite de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), precum şi pentru acoperirea altor nevoi generale.

Dorna Agri a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 5,9 mil. euro și un profit net de aproape 0,03 mil. euro la 112 angajați.

”Agricultura şi industria alimentară reprezintă sectoare strategice ale României şi ne dorim să finanţăm din ce în ce mai mult aceste domenii şi, totodată, să fim un investitor şi mai relevant în economia românească. Brandul Aqua Carpatica a devenit sinonim cu apa minerală premium şi are un potenţial important de dezvoltare atât în ţară, cât şi la export”, a spus Andrei Svoronos, șeful departamentului de agricultură şi industrie alimentară din cadrul diviziei Large Corporate (Companii Mari) a UniCredit Ţiriac Bank și coordonatorul tranzacțiilor de finanţare acordate grupului lui Jean Valvis.

Alte aproximativ 7,5 mil. euro din pachetul de împrumuturi sunt contractate de celelalte firme din grup și au ca țintă refinanţarea unui proiect de producţie de energie regenerabilă, facilităţi de factoring şi linii de trezorerie pentru acoperirea riscurilor valutare, de dobândă şi a preţului cerealelor.

Produsele de hedging sunt folosite în mod uzual de marile companii multinaţionale pentru acoperirea acestor tipuri de riscuri şi devin tot mai solicitate şi pe piaţa locală, în contextul aprecierii dolarului, a dobânzilor foarte mici de pe piaţa interbancară şi a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale, explică reprezentanții băncii.

Omul de afaceri cu cetățenie greacă și elvețiană și-a câștigat notorietatea de antreprenor în serie după crearea unor mărci precum apa minerală Dorna, vândută apoi către Coca Cola, sau a afacerii cu brânzeturi LaDorna, vândute chiar înainte de declanșarea crizei financiare către francezii de la Lactalis. Valvis Holding, deținut de Jean Valvis, operează pe piaţa locală din 1994.

În 2005, şi-a extins domeniile de activitate investind în Viti-Pomicola Sâmbureşti, care acoperă o arie de aproape 500 de ha de viţă de vie. Domeniile Sâmbureşti este marca cu care și-a făcut loc pe piața de vinuri.

În 2010, Valvis s-a reîntors cu Aqua Carpatica pe piața apelor minerale, unde o poziție solidă este ocupată de Romaqua Group, proprietarul mărcii Borsec.

Omul de afaceri a pariat apoi pe două din sectoarele momentului, în agricultură investind în zona Călăraşi prin compania Dorna Agri şi pe piața de energie regenerabilă prin intermediul Terra Muntenia.

UniCredit Ţiriac Bank, finanțatorul lui Valvis, este o bancă al cărei centru de greutate se află în piața creditelor corporative. A participat la cele mai mari tranzacții de finanțare din acest an pentru companiile din piața românească – refinanțarea de 1 mld. euro de la Petrom, pachetul de credite de 360 mil. dolari (din care UniCredit a dat un sfert) către companiile din fostul grup Rompetrol (acum KMG International NV) și o refinanțare de circa 270 mil. euro către RCS&RDS.

Pe piața creditelor corporative, UniCredit avea la finele lui 2014 o cotă de piață de 12,2%, mai mult decât dublă față de cota obținută la împrumuturile pentru populație.

Este una din cele mai mari bănci locale, ocupând la finele lui 2014 poziția a cincea cu cota de piață de 7,9%, calculată în funcție de valoarea activului net bilanțier, aproape umăr la umăr cu Raiffeisen Bank România, nr. 4 pe piață.

Grupul bancar italian UniCredit a preluat RBS Bank România în două tranzacții derulate în 2013 și 2014, iar în iunie a anunțat cumpărarea pachetului de 45% din acțiunile UniCredit Țiriac Bank deținut de Ion Țiriac, tranzacție în jurul valorii de 950 mil. euro, conform unor estimări disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2014, UniCredit Țiriac Bank a raportat un profit net de 18 mil. euro la active totale de 7,4 mld. euro.

Alro Slatina se pregătește să ia de la bancheri credite de 207 mil. dolari. Producătorul de aluminiu și-a propus să strângă până la 120 mil. dolari de la băncile de pe piața financiară londoneză, un împrumut de 27 mil. dolari de la Raiffeisen, iar o finanțare de până la 60 mil. dolari de la Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre și alți creditori are destinație de investiții

Producătorul de aluminiu Alro Slatina, aflat sub controlul companiei ruse Vimetco, cere pe 10 iulie aprobarea acționarilor pentru contractarea unui pachet de credite cu o valoare totală de până la 207 mil. dolari. Cele mai mari finanțări corporative din acest an au fost atrase de Petrom, cu 1 mld. euro, și grupul de companii Rompetrol, acum KMG International, cu 360 mil. dolari.

Cea mai mare dintre finanțările pe care le are în vizor este o facilitate de tip revolving de până la 120 mil. dolari pe care intenționează să o semneze cu un sindicat de bănci de pe piața financiară londoneză, după cum rezultă din convocatorul Adunării generale a acționarilor făcut azi public. Banii vor fi destinați refinanțării unui credit luat în 2010 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Astfel, acționarii Alro sunt convocați luna viitoare pentru ”aprobarea încheierii de către Societate, în calitate de împrumutat și constituitor de garanții, a unei facilități de credit de tip revolving, guvernată de legea engleză, cu o valoare totală maximă a creditului de până la 120.000.000 USD cu un sindicat de bănci, în calitate de creditori, și Vimetco NV, în calitate de garant și constituitor de garanții, în vederea, dar fără a se limita la, refinanțarea unei facilități de credit scadente de tip revolving de aceeași valoare încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 5 august 2010, cu modificările ulterioare, precum și a oricăror altor documente aferente tranzacției”, potrivit convocatorului AGA.

Celelalte două împrumuturi ale Alro ar urma să vină de la Raiffeisen și Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB).

Pentru finanțarea și refinanțarea unor datorii, compania intenționează să împrumute până la 27,2 mil. dolari de la Raiffeisen Bank România.

În ceea ce privește asigurarea resurselor necesare pentru investiții, Alro Slatina are în plan contractarea unui credit de până la 60 mil. dolari de la bănci, în principal de la Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Suma planificată acoperă bugetul de investiții din 2015, estimat la 59 mil. dolari, compania concentrându-și eforturile în special pe două direcții – pe de o parte, investiții în reducerea dependenței energetice, iar pe de altă parte, către creșterea capacității de producție pe segmentul produselor cu valoare adăugată mare.

Alro a raportat pentru primul trimestru al anului un profit net ajustat de 6 mil. lei față de o pierdere de 138 mil. lei în perioada similară a anului anterior. Profitul companiei ar fi putut fi mai mare dacă aprecierea dolarului față de leu nu ar fi adus o pierdere de 61 mil. lei datorită portofoliului de datorii în dolari al Alro.

Cifra de afaceri a crescut în același interval cu 20% până la 598 mil. lei, pe fondul unei creșteri a cotației aluminiului pe bursa metalelor de la Londra de la circa 1.700 la 1.800 de dolari pe tonă.
Acțiunile Alro Slatina sunt deținute de Vimetco NV, cu 84,2% din acțiuni- în spatele căreia se află magnatul rus al aluminiului Vitali Mașitski, în timp ce Fondul Proprietatea are 10,2%.
Valoarea bursieră a Alro este de 856,5 mil. lei (192 mil. euro).

Sursă foto: Piraeus Bank.

Tranzacția de exit a Piraeus din România: Bancherii de investiții elvețieni de la UBS au mandatul Piraeus Grecia pentru vânzarea operațiunilor din România

Banca de investiții elvețiană UBS are mandatul Piraeus Grecia pentru vânzarea Piraeus Bank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Bancherii UBS au mandat pentru a explora vânzarea integrală a Piraeus Bank România, iar dacă prima variantă eșuează este luată în calcul și o vânzare pe bucăți, adică vânzarea de portofolii de active performante, respectiv neperformante, susțin sursele citate.

UBS a contactat deja mai mulți potențiali investitori și au avut loc discuții atât cu bănci locale prezente în România, cât și cu fonduri de investiții, pe marginea vânzării Piraeus Bank România. Ca în orice proces de vânzare, echipa de vânzare este cea care pune la dispoziție o cameră de date la care au acces potențialii cumpărători.

Piraeus a lucrat deja cu bancherii de investiții de la UBS la achiziția activelor bune din Panellinia Bank, anunțată pe 17 aprilie.

Contactați de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, reprezentanții băncii elvețiene de investiții UBS nu au dorit să facă niciun comentariu pe subiectul mandatului de vânzare al Piraeus Bank România.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat în premieră pe 3 iunie informația că Piraeus Bank Grecia a început procedurile aferente unei tranzacții de exit din România și că a primit în jurul a cinci oferte indicative, după cum susțin surse din piață, care au nominalizat Banca Transilvania, OTP Bank și fonduri de investiții americane printre cei interesați.

Ieri, Omer Tetik, directorul Băncii Transilvania, a declarat că banca pe care o conduce nu a depus nici o ofertă de preluare la Piraeus Bank România, dar că banca este interesată de achiziții, fără să excludă însă interesul pentru subsidiara băncii grecești din România.

De asemenea, Cătălin Pârvu, directorul Piraeus Bank România, a declarat că planurile privind operațiunile băncii pe care o conduce nu sunt definitivate, că acestea vor fi finalizate în conformitate cu strategia băncii – mamă până în 2018 și că dacă apar ”dezvoltări concrete” pe acest subiect vor fi informați ”toți partenerii în mod prompt”.

OTP Bank România nu a făcut până acum niciun comentariu pe acest subiect. Banca Transilvania, ocupată acum cu integrarea Volksbank România, și OTP Bank, care își integrează și ea proaspăta achiziție – subsidiara locală a portughezilor de la Millennium – au făcut declarații în urma tranzacțiilor că sunt interesați de noi achiziții pentru a-și majora cota de piață.

Vânzarea Piraeus Bank România este coordonată de la Atena de către banca – mamă, Piraeus Bank Grecia.

Piraeus, una dintre cele mai mari bănci ale Greciei, a încheiat în luna mai vânzarea operațiunilor din Egipt, unde a obținut 150 mil. dolari de la Al Ahli Bank din Kuweit, preț care echivalează cu un multiplu de 1,5 aplicat valorii contabile a băncii. În România, un astfel de multiplu înregistrează numai băncile de top precum BRD și Banca Transilvania, dacă ne uităm la indicatorii raportați pe bursă. Asta arată că multiplul aplicat valorii contabile a Piraeus Bank România ar putea fi cotat substanțial sub cel obținut în tranzacția din Egipt.

Tranzacția de exit a Piraeus Bank a fost demarată în contextul în care băncile elene sunt forțate să-și restrângă operațiunile pe piețele străine.

Statul elen este acum sub presiunea creditorilor externi, Uniunea Europeană și FMI, pentru a-și onora plățile aferente ajutorului financiar de urgență de care a beneficiat până acum, iar FMI tocmai a amânat plata unor tranșe de către Grecia până la 30 iunie pentru a da timp cabinetului de la Atena să ajungă la o înțelegere pentru restructurarea datoriilor sale cu partenerii săi europeni.

Piraeus Bank, ca și alte mari bănci elene cum este cazul Alpha Bank, este în acest moment sub controlul Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară, ce deține 67% din acțiuni. Deznodământul discuțiilor dintre statul elen și creditorii săi externi este așteptat să producă efect direct asupra planurilor marilor bănci elene, inclusiv asupra tranzacției de exit local demarat de Piraeus.

România este cea mai mare operațiune a Piraeus Bank din străinătate, fiind de așteptat să caute obținerea unui preț cât mai mare posibil.

Calendarul unei tranzacții cuprinde mai multe etape, printre care, angajarea de către vânzător a unui consultant sau a unei bănci de investiții care să gestioneze procesul de vânzare, contactarea de către consultantul care are mandatul tranzacției a potențialilor cumpărători, solicitarea exprimării formale a interesului prin așa – numitele oferte indicative, adică neangajante pentru cei care le adresează, parcurgerea etapei de due dilligence (analiză financiară), depunerea ofertelor angajante, negocierea contractului de vânzare – cumpărare, semnarea contractului și finalizarea tranzacției. O tranzacție recentă ce a evoluat rapid pe piața bancară din România a fost achiziția Volksbank România de către Banca Transilvania, care în perioada septembrie – 10 decembrie 2014 a parcurs etapele de la primele discuții până la semnarea contractului de vânzare – cumpărare.

Recent, Piraeus Bank România a încheiat cea mai mare tranzacție de vânzare de a unui portofoliu de credite de consum neperformante negarantate, cu o valoare nominală de circa 185 mil. euro și cumpărat de polonezii de la Kruk pentru 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5%.

În vara anului trecut, Volksbank România a vândut un portofoliu de credite toxice cu o valoare nominală de 495 mil. euro, iar pe 10 decembrie a semnat contractul de vânzare al pachetului integral de acțiuni către Banca Transilvania.

BT și OTP Bank au profitat în 2014 de exitul Volksbank AG (Austria), respectiv al Millennium (Portugalia) pentru a-și majora cota de piață și ambele și-au exprimat disponibilitatea pentru noi achiziții. BT a plătit 81 mil. euro pentru pachetul de 100% din Volksbank România, din care 58 mil. euro sunt virați într-un cont escrow pentru a acoperi eventuale pierderi post tranzacție, și a virat circa 647 mil. euro pentru rambursarea unor linii de finanțare către banca – mamă.

De cealaltă parte, ungurii de la OTP au plătit 39 mil. euro și au de rambursat linii de 150 mil. dolari către grupul portughez Millennium.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în prima parte a clasamentului băncilor locale după cota de piață.

Piraeus Bank România are active totale de 1,912 mld. euro, depozite de 1 mld. euro și un portofoliu de împrumuturi brute de 1,5 mld. euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanțarea netă din partea băncii – mamă este de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piață a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piață estimată la 1,6%. Are o rețea de 120 de locații și 1.536 de angajați.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obținut venituri nete de 21 mil. euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil. euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două surcursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operațiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ și a trecut la achiziții în 2012 și 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operațiunile a trei bănci cipriote, precum și subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 și le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piața bancară locală sub marca Băncii Române de Credite și Investiții.

unicredit tiriac sediu main

Unicredit: Tranzacția cu Ion Țiriac a fost semnată prin împuterniciți în paralel la Viena și la București. Noul nume al băncii UniCredit Țiriac Bank va fi comunicat în curând

Tranzacția prin care grupul bancar italian UniCredit a cumpărat pachetul de 45% din acțiunile UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, s-a semnat pe 3 iunie în paralel la Viena și la București. Omul de afaceri Ion Țiriac și-a exercitat opțiunea de vânzare a pachetului de acțiuni, prevăzută în contractul încheiat cu aproape zece ani în urmă când a vândut pachetul majoritar către divizia austriacă a fostei bănci germane HVB Bank, înghițite ulterior de UniCredit (Italia).

”A existat un proces paralel de semnare care a avut loc în ambele orașe (Viena și București – n.r.). Semnarea a avut loc pe 3 iunie. Tranzacția a fost semnată de reprezentanți ai celor două companii prin împuterniciți”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții UniCredit Țiriac Bank.

Aceștia au mai precizat că ”detaliile privind schimbarea numelui băncii vor fi anunțate în curând”. O mișcare văzută ca naturală în noul context în care UniCredit are în mână 96% din acțiunile băncii ar fi retragerea numelui fondatorului băncii, Ion Țiriac, din actuala denumire – UniCredit Țiriac Bank.

Dacă ne uităm în jurul României, la numele subsidiarelor UniCredit din regiune coordonate de UniCredit Bank Austria AG, și anume UniCredit Bank Ungaria, UniCredit Bank Cehia și Slovacia, UniCredit Bank Serbia, UniCredit Bank Slovenia, o mișcare logică ar fi UniCredit Bank România.
Acesta s-ar alinia și cu unitățile locale ale altor bănci străine de pe piața locală precum Raiffeisen Bank România, ING Bank România, Piraeus Bank România, Alpha Bank România, OTP Bank România și multe altele, al căror numitor comun este că marca – ancoră a băncii indică grupul – mamă și apartenența la piața românească.

Țiriac Holdings Ltd. își vinde cele 45 de procente din UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat al acestei tranzacții, capitalul deținut de UniCredit Bank Austria AG in UniCredit Țiriac Bank S.A. crește de la 50,6% la 95,6%.

Finalizarea tranzacției este preconizată înainte de sfârșitul lunii iunie 2015. Părțile acordului au agreat să nu dezvăluie prețul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacției.

UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte acționarilor minoritari ai UniCredit Țiriac Bank SA pentru a le achiziționa acțiunile deținute.

Mai dețin acțiuni Bank Austria CEE BeteiligungsgmbH – 0,0132897% din capitalul social, Arno Grundstücksverwaltungs Gesellschaft m.b.H cu 0,0132897%, Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Unicredit Leasing Romania S.A. – 0,0000049%, alți acționari persoane fizice române – 4,00669928%, alți acționari firme românești – 0,17915491%, alți acționari străini cu 0,124401408%, respectiv alți acționari firme străine cu 0,0180075% din capitalul social.

”Intenționăm să facem o ofertă pentru acționarii minoritari care să includă pașii specifici de parcurs până la sfârșitul acestui an. Întrebarea despre prețul pe acțiune va trebui să fie evaluată de UniCredit Bank Austria AG. Așadar, nu putem furniza niciun detaliu în acest stadiu”, au declarat oficialii băncii.

Tranzacția prin care Ion Țiriac iese din banca pe care a fondat-o în 1991 este de așteptat să producă efecte și asupra componenței Consiliului de Supraveghere al băncii.

Ultimele date disponibile pe site-ul băncii indică faptul că printre cei nouă membri ai Consiliului de Supraveghere, al cărui președinte este Dan Pascariu, figurează și foștii directori generali ai Țiriac Holdings, Petru Văduva, acum director general al companiei energetice de stat Transgaz, precum și Leonard Leca, numit director financiar în grupul A&D Pharma, conform ultimelor informații disponibile.

”În cazul în care vor avea loc modificări ale componenței Consiliului de Supraveghere, acestea vor fi anunțate conform uzanței și prevederilor legale” au răspuns oficialii băncii la întrebarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe acest subiect.

UniCredit Țiriac Bank este o bancă românească cu sediul în București și este membră a rețelei UniCredit din Europa Centrală și de Est. La nivel național, banca este prezentă prin intermediul unei rețele de 180 de sucursale și a unei echipe de aproximativ 3.350 de angajați.

Istoria băncii începe cu anul 1991, când omul de afaceri Ion Țiriac, care își dobândise deja o faimă la nivel internațional ca urmare a carierei sale în tenis, s-a hotărât să înființeze în România una din primele bănci cu capital privat, Banca Comercială Ion Țiriac.

În anul 2000 are loc o tranzacție care va avea ulterior impact asupra destinului Băncii Comerciale Țiriac. Banca germană HVB Bank cumpără instituția austriacă de credit Bank Austria Creditanstalt, cotată la acea vreme ca una dintre cele mai puternice bănci din Europa Centrală și de Est.

În anul 2001, pe piața bancară a României intră italienii de la UniCredit care cumpără banca turcească Demirbank. În 2005, UniCredit semnează contractul de achiziție a băncii germane HVB Bank.

În anul 2006, HVB Bank fuzionează cu Banca Țiriac, iar noua bancă se numea HVB Țiriac. După ce UniCredit preia HVB Bank, numele băncii se schimbă în UniCredit Țiriac Bank, bancă din acțiunile căreia omul de afaceri Ion Țiriac deține 45 %. Banca a intrat apoi în lupta pentru cotă de piață, depășind imediat după fuziune bănci precum Raiffeisen sau Volksbank, iar acum este una dintre băncile locale de top, având o poziție puternică mai ales pe segmentul pieței creditelor pentru companii.

Anul trecut, UniCredit Țiriac a finalizat preluarea în două etape a fostei RBS Bank România și a anunțat prin vocea directorul general executiv, Răsvan Radu, că are apetit de achiziție în continuare pentru portofolii bancare de o anumită dimensiune, mai ales pe segmentul de retail.
Grupul UniCredit în România a înregistrat anul trecut o creștere cu 4,2% a activelor totale până la 32,4 mld. lei (7,4 mld. euro).

Profitul băncii a fost anul trecut mai mare cu circa 7% în lei față de 2013, ajungând la 80 mil. lei (circa 18 mil. euro), pe fondul reducerii rețelei din teritoriu, dar și a preluării personalului de la RBS Bank România.

Portofoliul de credite a avansat cu 6,5%, pe fondul unui plus obținut de 18,7% pe segmentul creditării marilor companii.

UniCredit estimează că are o cotă de piață de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Ritmul de creștere anual este de 13,1% la credite și 9,6% la depozite pe acest segment.

Pe piața de retail, banca a înregistrat cea mai slabă performanță pe creditare, volumul creditelor acordate persoanelor fizice fiind mai redus cu 4,6% față de 2013. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice este și ea cu mult sub cea de pe corporate, fiind în 2014 de numai 5,7%. Iar la depozite, cota de piață scade chiar la 3,7%.

Per ansamblu, banca are un raport între credite și depozite de 116%, care trece de 140% dacă luăm în calcul și firma de leasing a grupului italian.

Producția de credite noi, un indicator care indică sănătatea afacerii unei bănci, are un plus de 20% în 2014 pe partea de credite de consum, iar rata de creștere este de 27% cu tot cu creditele ipotecare.

Pe piața românească, în ultimii 3 ani a început un val de exituri din sector și de consolidare la nivelul de vârf al pieței, iar de anul trecut, s-a deschis și piața tranzacțiilor mari cu portofolii bancare neperformante odată cu vânzarea de către Volksbank România a unui pachet de 495 mil. euro.

infografic_unicredit_tiriac_bank main

Țiriac și-a vândut acțiunile de la UniCredit Țiriac Bank. Italienii au luat pachetul de 45% din bancă la aproape zece ani de la prima tranzacție cu omul de afaceri

Țiriac Holdings Ltd. își vinde cele 45 de procente din UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, către UniCredit Bank Austria AG. Ca rezultat al acestei tranzacții, capitalul deținut de UniCredit Bank Austria AG in UniCredit Țiriac Bank S.A. crește de la 50,6% la 95,6%.

Finalizarea tranzacției este preconizată înainte de sfârșitul lunii iunie 2015. Părțile acordului au agreat să nu dezvăluie prețul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacției. UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte acționarilor minoritari ai UniCredit Țiriac Bank S.A. pentru a le achiziționa acțiunile deținute.

Carlo Vivaldi, Vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al UniCredit și Șeful Diviziei Europa Centrală și de Est a UniCredit Bank Austria AG: “Aș dori să-i mulțumesc lui Ion Țiriac și reprezentanților Țiriac Holding pentru colaborarea excelentă și pentru angajamentul arătat în ultimii ani. În urma achiziției de la Royal Bank of Scotland a portofoliilor de clienți de retail și corporate din România, continuăm acum să ne consolidăm și să ne extindem poziția pe piața din România prin această tranzacție.”

Mai dețin acțiuni Bank Austria CEE BeteiligungsgmbH – 0,0132897% din capitalul social, Arno Grundstücksverwaltungs Gesellschaft m.b.H cu 0,0132897%, Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Unicredit Leasing Romania S.A. – 0,0000049%, alți acționari persoane fizice române – 4,00669928%, alți acționari firme românești – 0,17915491%, alți acționari străini cu 0,124401408%, respectiv alți acționari firme străine cu 0,0180075% din capitalul social.

UniCredit Țiriac Bank este o bancă românească cu sediul în București și este membră a rețelei UniCredit din Europa Centrală și de Est. La nivel național, banca este prezentă prin intermediul unei rețele de 180 de sucursale și a unei echipe de aproximativ 3.350 de angajați.

Istoria băncii începe cu anul 1991, când omul de afaceri Ion Țiriac, care își dobândise deja o faimă la nivel internațional ca urmare a carierei sale în tenis, s-a hotărât să înființeze în România una din primele bănci cu capital privat, Banca Comercială Ion Țiriac.

În anul 2000 are loc o tranzacție care va avea ulterior impact asupra destinului Băncii Comerciale Țiriac. Banca germană HVB Bank cumpără instituția austriacă de credit Bank Austria Creditanstalt, cotată la acea vreme ca una dintre cele mai puternice bănci din Europa Centrală și de Est.

În anul 2001, pe piața bancară a României intră italienii de la UniCredit care cumpără banca turcească Demirbank. În 2005, UniCredit semnează contractul de achiziție a băncii germane HVB Bank.

În anul 2006, HVB Bank fuzionează cu Banca Țiriac, iar noua bancă se numea HVB Țiriac. După ce UniCredit preia HVB Bank, numele băncii se schimbă în UniCredit Țiriac Bank, bancă din acțiunile căreia omul de afaceri Ion Țiriac deține 45 %. Banca a intrat apoi în lupta pentru cotă de piață, depășind imediat după fuziune bănci precum Raiffeisen sau Volksbank.

În numai doi ani, veniturile totale ale băncii cresc de patru ori de la 258 de milioane de euro în 2007 la 1,1 miliarde de euro în 2009. Din punct de vedere al profitului net, un moment de vârf este însă anul 2007, când UniCredit Țiriac Bank raportează un câștig de 79 mil. euro.

De la preluarea controlului băncii de către italieni, UniCredit Țiriac Bank și-a continuat însă politica de extindere pe piață în ciuda efectelor crizei globale, care a prăbușit creditarea populației și a tăiat apetitul de consum în economie. Fidelă direcției sale de dezvoltare centrate pe creditarea companiilor, UniCredit Țiriac Bank a reușit în fiecare an să își majoreze cota de piață, cu o singură excepție, momentul 2010, când înregistrează un declin de la 6,1% la 6% pe fondul menținerii valorii activelor totale la 4,8 mld. euro.

La finele lui 2013, portofoliul de credite era format în proporție de 72 % din finanțări corporative, în timp ce pe segmentul depozitelor structura nu este foarte diferită cu o pondere a clienților – companii de 65 % din total. Banca a trecut din 2013 la o achiziție în două etape a RBS Bank România, fosta bancă locală pusă pe picioare de olandezii de la ABN Amro și ajunsă apoi în mâinile britanicilor de la Royal Bank of Scotland.

În condițiile în care strategia multor bănci – mamă în perioada de criză a fost să taie liniile de finanțare către fiicele lor din piețele străine, inclusiv din România, UniCredit Țiriac Bank și alte subsidiare ale unor grupuri internaționale au căutat să se finanțeze prin canale ale pieței financiare locale. Astfel, UniCredit Țiriac Bank a ieșit cu o emisiune de obligațiuni, care a avut succes în rândul investitorilor de pe piața de capital. În iunie 2013, a lansat prima emisiune de obligațiuni în lei, care a fost suprasubscrisă în proporție de 110%, reușind să atragă 550 milioane de lei cu maturitate la cinci ani.

Pe plan intern, banca s-a orientat către echilibrarea raportului dintre credite și depozite, astfel că la finele lui 2013 acesta ajunsese aproape la paritate, cu o valoare de 101,3 % față de 114,1 % în 2012.

Anul acesta, UniCredit s-a orientat mai mult către segmentul de retail în activitatea de creditare, unde ritmul de creștere a portofoliului a fost de cinci ori mai mare decât în cazul creditării companiilor mari.

La finele anului 2013, UniCredit Țiriac Bank se situa pe poziția a patra în clasamentul instituțiilor de credit locale, cu o cotă de piață de 7,6% raportată la activul net.

Banca are în plan noi achiziții pentru viitor, pentru a-și consolida poziția pe piață.

Pe 19 iunie 2014, agenția de presă Reuters prelua informația publicată de ziarul italian Il Messaggero, potrivit căreia, UniCredit își majorează participația în UniCredit Țiriac Bank de la 50,5 % la 96 % prin preluarea pachetului de acțiuni deținut de omul de afaceri Ion Țiriac pentru suma de 700 milioane de euro. Reprezentanții băncii nu au confirmat și nici nu au infirmat informația, o poziție la fel de discretă fiind și cea a omului de afaceri.

Pe 16 decembrie, reprezentanții UniCredit Țiriac Bank au anunțat finalizarea achiziției ultimelor active preluate de la RBS Bank în România, respectiv portofoliul de credite și depozite ale clientelor formate din companii. VEZI AICI PROFILUL UNICREDIT ȚIRIAC BANK

Grupul UniCredit în România a înregistrat anul trecut o creștere cu 4,2% a activelor totale până la 32,4 mld. lei (7,4 mld. euro).

Profitul băncii a fost anul trecut mai mare cu circa 7% în lei față de 2013, ajungând la 80 mil. lei (circa 18 mil. euro), pe fondul reducerii rețelei din teritoriu, dar și a preluării personalului de la RBS Bank România.

Portofoliul de credite a avansat cu 6,5%, pe fondul unui plus obținut de 18,7% pe segmentul creditării marilor companii.

Portofoliul clienților – companii este punctul forte al UniCredit, banca locală fiind unul din cei mai importanți creditori în sectoare – cheie precum petrol & gaze, telecomunicații, componente auto, farma, servicii, agricultură sau transporturi.

UniCredit estimează că are o cotă de piață de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Ritmul de creștere anual este de 13,1% la credite și 9,6% la depozite pe acest segment.

Pe piața de retail, banca a înregistrat cea mai slabă performanță pe creditare, volumul creditelor acordate persoanelor fizice fiind mai redus cu 4,6% față de 2013. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice este și ea cu mult sub cea de pe corporate, fiind în 2014 de numai 5,7%. Iar la depozite, cota de piață scade chiar la 3,7%.

Per ansamblu, banca are un raport între credite și depozite de 116%, care trece de 140% dacă luăm în calcul și firma de leasing a grupului italian.

Producția de credite noi, un indicator care indică sănătatea afacerii unei bănci, are un plus de 20% în 2014 pe partea de credite de consum, iar rata de creștere este de 27% cu tot cu creditele ipotecare.

Sursă date grafice: BVB.

Cum se vede de la Londra tranzacția BT – Volksbank România. Matthias Siller, Baring Asset Management pentru MIRSANU.RO: Dacă portofoliul preluat de la Volksbank performează, prețul plătit este mic, dacă nu performează prețul este mare. De văzut ce se întâmplă în tribunalele românești cu litigiile băncii. Mi-ar fi plăcut să văd o tranzacție în care erau bănci internaționale. Tranzacția nu atrage atenția atât de mult asupra României, impactul achiziției activelor RBS de către UniCredit a fost mai mare

Tranzacția prin care Banca Transilvania a cumpărat Volksbank România, cea mai mare tranzacție locală din 2014, a avut un impact limitat în Londra, cel mai important centru financiar al lumii, cel puțin pe segmentul administratorilor de fonduri de investiții.

”Să spunem că prețul plătit a fost mare sau mic depinde de viitor. Aș fi precaut să fac acum o evaluare. Tranzacția a fost sprijinită de BNR. Tranzacția nu atrage atât de mult atenția asupra României. A fost mai interesant ce s-a întâmplat cu UniCredit când a cumpărat portofolii de la RBS pentru că acele portofolii erau conectate la o rețea internațională”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Matthias Siller, manager de fond pentru acțiunile din zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) în cadrul Baring Asset Management, una dintre cele mai vechi firme de administrare de active din Londra. Baring, cu o istorie în spate de 250 de ani, este unul dintre cele mai respectate nume din piața financiară londoneză.

Grupul italian UniCredit a cumpărat în două tranzacții separate fosta RBS Bank România de la grupul britanic RBS în 2013 și în 2014.

”Dacă portofoliul preluat va performa atunci prețul plătit este mic. Dacă portofoliul băncii nu performează atunci prețul este mare. Trebuie văzut ce se întâmplă și în tribunalele românești în litigiile clienților cu banca. Și de asta depinde dacă prețul plătit este mic sau mare. Așa cum depinde și de voința clienților băncii de a-și plăti creditele ipotecare”, afirmă Matthias Siller.

Banca Transilvania a anunțat luni închiderea tranzacției pentru achiziția a 100% din acțiunile Volksbank România, afirmând că prețul pe acțiuni este de 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt virate într-un cont escrow pentru a acoperi eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an. De asemenea, BT și-a asumat rambursarea unor linii de finanțare contractate anterior de Volksbank România, în valoare de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, calculat la cursul de schimb din ziua plății, adică din 7 aprilie). În aceste condiții, valoarea totală a tranzacției se ridică la 728 mil. euro.

Reprezentantul Baring Asset Management afirmă că ar fi vrut să vadă un proces de vânzare competitiv în locul acestei tranzacții în format de ”1 la 1”, precum și nume de bănci internaționale implicate în proces.

”Mi-ar fi plăcut să văd o licitație în care să fi participat și bănci internaționale”, spune Matthias Siller.

BT a intrat în negocieri de unul singur cu Volksbank România în septembrie, iar pe 10 decembrie 2014 a semnat la București contractul de vânzare – cumpărare al băncii.

Multiplul P/BV (raportul dintre preț și valoarea contabilă a băncii sau activul său net – n.r.) plătit de Banca Transilvania doar pentru partea de equity (capital – n.r.) este de 0,19, dar cu tot cu rambursarea liniilor de finanțare de la acționari și activul net achiziționat, multiplul P/BV al tranzacției ajunge la 0,69. Analistul Alexandru Combei de la Raiffeisen Bank România apreciază că trebuie avut în vedere și faptul că Volksbank România avea o profitabilitate operațională (înainte de provizioane) redusă și un portofoliu de credite cu expunere mare pe franci elvețieni.

Volksbank are 29% expunere pe franci elvețieni din activele sale de 12,36 mld. lei.

Un alt element care trebuie urmărit în această tranzacție este cât de bine va reuși Banca Transilvania să integreze Volksbank din punct de vedere al sinergiilor și al costurilor adiacente.

Pe bursa de la București, investitorii au reacționat pozitiv la detaliile financiare ale tranzacției BT cu Volksbank România, în trei zile, acțiunile băncii din Cluj făcând un salt de circa 7,5%. BT a încheiat ședința de azi la 2,31 lei pe acțiune ceea ce înseamnă o valoare bursieră la zi de 6,025 mld. lei (1,37 mld. euro la cursul de schimb al zilei). în numai două zile, BT a câștigat în valoare pe bursă 100 mil. euro. Azi, pe bursă, au avut loc tranzacții cu un volum mare de acțiuni BT, de 2,9 mil. titluri. În ultimele șase luni, cotația BT a făcut un salt de peste 30%.

Matthias Siller lucrează în managementul de fonduri la Baring de aproape 9 ani, de unde acoperă inclusiv regiunea Europei centrale și de est, deci și România. Este specializat în administrare de fonduri, evaluare de active, modelare financiară, contabilitate, management al riscului și deține un certificat CFA (Chartered Financial Analyst).

Baring a luat ființă în 1762 la Londra ca bancă de investiții de către familia de origine germană Baring și a dominat piața financiară internațională fiind la un moment dat supranumită de către primul ministru francez, ducele de Richelieu, ca fiind una dintre cele șase puteri ale vremii alături de imperiile britanic, francez, rus, prusac și austriac. Banca Baring a intrat în colaps în 1995 ca urmare a unor investiții speculative dezastruoase făcute în Asia de către traderul Nick Leeson de la biroul din Singapore. Ca urmare a prăbușirii băncii, olandezii de la ING au preluat Baring în 1995 formând ING Barings, care a fost una din cele două bănci de investiții ce au consiliat statul român la vânzarea Petrom în 2004. Activele fostei bănci Baring au fost apoi vândute pe bucăți, unele ajungând la ABN Amro, iar Baring Asset Management a fost cumpărată în 2005 de către MassMutual.

Baring Asset Management este un administrator global de fonduri de investiții, parte a conglomeratului financiar american MassMutual Financial Group, care administrează active în întreaga lume de 651 mld. dolari la nivelul anului 2014.

Activele sale totale la finele anului trecut erau de 209 mld. dolari, portofoliul său fiind unul diversificat de la acțiuni, obligațiuni, investiții imobiliare, credite ipotecare, polițe de asigurări, produse financiare derivate. A raportat venituri nete de 26 mld. dolari și un profit net de 799 mil.dolari.

Raiffeisen despre prețul plătit de BT pentru achiziția Volksbank România: Prețul pare mic, dar trebuie luat în calcul că banca avea profitabilitate operațională redusă și expunere mare pe franci elvețieni. Impactul asupra altor tranzacții va depinde de costurile și sinergiile pe care le va obține BT din integrarea Volksbank

Prețul plătit de Banca Transilvania la achiziția pachetului integral de acțiuni al Volksbank România pare unul mic, dar trebuie luate în calcul și profitabilitatea operațională redusă și portofoliul de franci elvețieni al băncii, consideră analiștii Raiffeisen Bank România.

”Multiplul P/BV (raportul dintre preț și valoarea contabilă a băncii sau activul său net – n.r.) plătit de Banca Transilvania doar pentru partea de equity (capital – n.r.) este de 0,19, dar dacă luăm în calcul și rambursarea liniilor de finanțare de la acționari și activul net achiziționat, multiplul P/BV al tranzacției este de 0,69. Prețul pare mic, dar trebuie avut în vedere și faptul că Volksbank România avea o profitabilitate operațională (înainte de provizioane) redusă și un portofoliu de credite cu expunere mare pe franci elvețieni”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alexandru Combei, analist în cadrul Raiffeisen Bank România.

BT a anunțat luni închiderea tranzacției cu Volksbank România, pentru care a plătit 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt virate într-un cont escrow pentru acoperirea eventualelor pierderi ce ar putea apărea în termen de un an. De asemenea, BT și-a asumat rambursarea unor linii de finanțare de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, calculat la cursul de schimb din ziua plății, adică din 7 aprilie). În aceste condiții, valoarea totală a tranzacției se ridică la 728 mil. euro.

Volksbank România are 18.300 de clienți cu credite în franci elvețieni și o pondere a acestei expunere de 29% în această monedă din totalul activelor sale de 12,36 mld. lei. Profitul Volksbank România înainte de provizionare a fost în 2014 de 102 mil. lei (23 mil. euro la cursul mediu de schimb), iar provizioanele au fost de 2 mld. lei (circa 450 mil.euro).

BT, locul al treilea pe piața bancară, a cumpărat Volksbank România, nr. 9 după active la finele lui 2014, pentru a-și crește cota de piață, scopul declarat fiind obținerea poziției a doua în sistem, ocupate acum de BRD.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în ce măsură achiziția Volksbank România de către BT va fi o referință pentru alte tranzacții viitoare de pe piața bancară locală, reprezentantul Raiffeisen Bank România a răspuns: ”Impactul asupra altor posibile tranzacții va depinde și de cât de bine va reuși Banca Transilvania să integreze Volksbank din punct de vedere al sinergiilor și al costurilor adiacente„.

Vânzarea Volksbank România către BT este cea mai mare tranzacție din ultimii ani, fiind cea mai mare achiziție privată a unei bănci locale în ultimii 25 de ani.

În ultimii doi ani însă au avut loc mai multe tranzacții cu bănci și portofolii bancare. Astfel în 2013, Raiffeisen a cumpărat portofoliul de retail al lui Citi, UniCredit a preluat prin două tranzacții separate fosta RBS Bank România în 2013 și în 2014, iar OTP a cumpărat Banca Millennium, pe fondul exitului portughezilor din piața locală. De asemenea, MBK a vândut pe 31 decembrie 2013 Nextebank către fondul de investiții Emerging European Accession Fund administrat de către Axxess Capital.

Raiffeisen este unul dintre rivalii direcți ai BT, cele două fiind cele mai profitabile bănci de pe piață. De asemenea, cele două alături de UniCredit Țiriac Bank au arătat apetit de achiziții pe fondul unei piețe care oferă tot mai multe ținte de achiziție. Raiffeisen și BT s-au întâlnit deja în unele procese organizate pentru vânzarea unor bănci locale, cum este cazul Bank of Cyprus România sau Banca Millennium, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

calendar_deal_bt_vb_08042015 main

Tranzacția BT – Volksbank România: Limba de negociere a fost engleza, părțile implicate au avut fiecare echipe de negociere de câte 3 – 5 oameni, cameră de date virtuală pentru cumpărător

Părțile implicate în tranzacția de 728 mil. euro prin care Banca Transilvania a cumpărat Volksbank România au lucrat fiecare cu echipe de câte 3 – 4 oameni, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Cea mai mare tranzacție de pe piața românească din 2014 a implicat, pe de o parte, Banca Transilvania, consiliată de firma de avocatură Peli Filip, KPMG pentru partea de due dilligence și audit, respectiv boutique -ul de investment banking austriac Vienna Capital Partners, iar de cealaltă parte, Volksbank România și cei patru acționari ai săi – Volksbank AG din Austria, BPCE din Franța, băncile germane DZ Bank și WGZ Bank, asistate de către bancherii de investiții de la Rothschild și firma de avocatură vieneză Schoenherr.

Negocierile între români, austrieci, germani și francezi s-au derulat numai în limba engleză, afirmă sursele citate, care afirmă că tranzacția s-a derulat pe axa Viena – București. Pe de o parte, Viena a avut de partea ei greutatea pentru că acolo se află sediul central al băncii – mamă a Volksbank România și deci, al vânzătorului pachetului majoritar, dar și sediile centrale ale avocaților de la Schoenherr și al băncii de investiții Vienna Capital Partners conduse de austriacul Heinrich Pecina, care avea mandatul Băncii Transilvania pentru achiziție.

Casa vieneză de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Volksbank România la vânzarea acesteia către Banca Transilvania cu o echipă din 5 oameni, condusă de către austriacul Markus Piuk, partener în cadrul firmei pe aria de corporate și fuziuni și achiziții. Schoenherr a lucrat în acest dosar cu patru parteneri și un asociat, fiind implicate astfel birourile firmei din Viena și București. Din echipa au mai făcut parte Mădălina Neagu (partener în cadrul biroului din București în aria de corporate și fuziuni și achiziții), Matei Florea (partener în cadrul biroului din București responsabil de practica de Bănci și Finanțe), Cătălin Suliman (partener în cadrul biroului din București pe partea de legislație a Uniunii Europene și Concurență) și Clemens Leitner (asociat în cadrul practicii de corporate și fuziuni și achiziții), potrivit firmei de avocatură austriece.

Pe de altă parte, Bucureștiul înseamnă sediul central al Volksbank România, ținta tranzacției, dar și birourile casei de avocatură Peli Filip și ale firmei de consultanță și audit KPMG România, care au lucrat pentru cumpărător al cărui sediu central este la Cluj – Napoca.

Cea mai mare parte a demersurilor în cadrul procesului s-a derulat însă pe mail, fiind vorba inclusiv de o cameră de date virtuală pusă la dispoziția cumpărătorului și a echipelor sale de consultanți, precizează aceleași surse.

Tranzacția prin care nr. 3 din piața bancară a cumpărat nr. 9 după activele totale își are originea în naționalizarea parțială a băncii – mamă, Volksbank AG din Austria, din aprilie 2012. De atunci a început un proces de restructurare a Volksbank, sub supravegherea statului austriac și a Comisiei Europene. Rușii de la Sberbank au cumpărat în 2012 mai multe subsidiare ale Volksbank din străinătate, însă cea din România nu a fost preluată, neavând suportul BNR, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În acest context, Volksbank a angajat în aprilie 2014 banca de investiții Rothschild pentru vânzarea Volksbank România.

În septembrie 2014, au început discuțiile cu Banca Transilvania în format ”1 la 1”, iar negocierile s-au finalizat trei luni mai târziu. Pe 10 decembrie 2014, la hotelul JW Marriott din București părțile au semnat contractul de vânzare – cumpărare a 100% din Volksbank România și, indirect, a firmei de gestiune de active imobiliare Volksbank România Services.

Tot pe 10 decembrie 2014, părțile au semnat și un contract de cesiune și un contract de escrow.
Următorul pas important în calendarul tranzacției este pe 29 ianuarie, când BT obține de la Consiliul Concurenței o derogare de la aprobarea tranzacției ca o măsură excepțională, în urma căreia poate să-și instaleze proprii oameni în Volksbank România pentru a administra problema creditelor în franci elvețieni, care înseamnă 29% din portofoliul de active al băncii.

Pe 26 februarie, banca din Cluj mai face un pas înainte și anunță angajarea firmei americane de consultanță de strategie AT Kearney pentru integrarea prin absorbție a Volksbank România în BT.

Pe 17 martie, BT anunță că a obținut avizele necesare din partea Consiliului Concurenței și ale BNR pentru aprobarea tranzacției.

Pe 7 aprilie, BT semnează la București la sediul Volksbank România documentele pentru închiderea tranzacției.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață ca mărime, a anunțat că prețul pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România a fost de 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt puse într-un cont escrow pentru acoperirea unor eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an. Prețul a fost plătit în întregime ieri din lichiditățile BT. Banca din Cluj avea la finele anului trecut un profit anual net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

La un capital final de 1,905 mld. lei (432 mil. euro) la Volksbank România, prețul plătit de BT de 81 mil. euro indică un multiplu de 0,19 raportat la capitalul băncii.

De asemenea, banca cu sediul la Cluj – Napoca și-a asumat rambursarea unor finanțări de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, la cursul de schimb al zilei) acordate anterior de către banca – mamă către Volksbank România.

Vânzătorii Volksbank România sunt Volksbank AG (Austria) cu 51% din acțiuni, BPCE (Franța) cu 24,5% din acțiuni, băncile germane DZ Bank cu 16,4% și WGZ Bank cu 8,1%.

Fuziunea BT cu Volksbank România are ca termen – țintă primul trimestru din 2016, urmând să fie supusă aprobării în adunarea generală a acționarilor a băncii. După încheierea fuziunii, conducerea BT vrea să continue politica de achiziții de bănci sau portofolii pentru a-și crește cota de piață.

BT a mai anunțat odată cu încheierea tranzacției și oferta sa pentru cei 18.300 de clienți ai Volksbank România, care au în derulare credite în franci elvețieni.

Primele decizii luate de Banca Transilvania pentru clienții Volksbank sunt stoparea calculării comisionului de risc pentru clienţii aflaţi în prezent în portofoliul Volksbank România şi care au semnat contracte care includeau acest aspect, returnarea sumelor încasate cu titlu de comision de risc, în etape, prin diminuarea creditului în sold, reduceri la creditele celor care vor dori conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau în euro şi prelungirea cu o lună, până la data de 17 mai a deciziei privind îngheţarea cursului de schimb al franc elvețian la nivelul din 31 decembrie 2014.

Concret, Banca Transilvania va oferi din 4 mai în sediile Volksbank România o reducere de 22,5% pentru clienţii care doresc conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau euro. În plus, la acest procent va fi adăugată, după caz, valoarea comisionului de risc.

Pe bursa de la București, cotația acțiunii era în creștere cu 1,59% ajungând la 2,1750 lei pe titlu, investitorii dând un semnal pozitiv la prețul plătit de BT pentru achiziția Volksbank, care îi dă un impuls decisiv pentru ocuparea poziției a doua pe piața bancară, ocupate acum de BRD. Valoarea bursieră a ”noii” BT este de 5,673 mld. lei (1,284 mld. euro).

Sursă foto și date: BT.

Tranzacția BT – Volksbank a ajuns în total la 728 mil. euro. Prețul de vânzare al pachetului de 100% Volksbank România este 81 mil. euro, din care vânzătorii Volksbank România au încasat 23 mil. euro, alte 58 mil. euro sunt puse într-un cont escrow pentru acoperirea unor eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an. BT și-a asumat rambursarea unor finanțări de 647 mil. euro către banca – mamă

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață ca mărime, a anunțat în această seară că prețul pentru pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, locul 9 pe piață, a fost stabilit la 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt puse într-un cont escrow pentru acoperirea unor eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an. Prețul a fost plătit în întregime astăzi din lichiditățile BT, anunță banca ce are un profit anual net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

La un capital final de 1,905 mld. lei (432 mil. euro) la Volksbank România, prețul plătit de BT de 81 mil. euro indică un multiplu de 0,19 raportat la capitalul băncii.

De asemenea, banca cu sediul la Cluj – Napoca și-a asumat rambursarea unor finanțări de 2,857 mld. lei (circa 647 mil. euro, la cursul de schimb al zilei) acordate anterior de către banca – mamă către Volksbank România. BT precizează că valoarea respectivă referitoare la rambursarea unor finanțări anterioare contractate de Volksbank a fost stabilită în ziua închiderii tranzacției la valoarea nominală. În aceste condiții, prețul pe acțiuni și înlocuirea liniilor de credit intragrup asumate ridică valoarea tranzacției la aproximativ 728 mil. euro.

Liniile de credit ale Volksbank România care trebuiau plătite băncii – mamă au fost stinse de BT prin plata lor și înlocuite cu noi linii de credit, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De menționat că valoarea finanțării băncii – mamă era de 4,069 mld. lei (circa 925 mil. euro) în 2014, aceasta reducându-se până la data finalizării tranzacției cu peste 275 mil. euro.

În primul trimestru al acestui an, înainte de finalizarea tranzacției, a fost realizată conversia unor împrumuturi subordonate de 161 mil. euro și conversia parțială a unor finanțări de la banca – mamă de 341,5 mil. franci elvețieni (circa 327 mil. euro), conform datelor prezentate de către BT.

Volksbank România a încheiat 2014 cu pierderi de 1,899 mld. lei (peste 430 mil. euro), în condițiile în care au fost constituite provizioane de 2,006 mld. lei (circa 456 mil. euro).

Activele totale ale Volksbank România erau la 31 decembrie 2014 de 12,36 mld. lei, din care 39% sunt în euro, în timp ce ponderea în franci elvețieni este de 29% cântârind la fel de mult ca și portofoliul în lei al băncii. BT are în lei 68% din activele totale de 35,6 mld. lei, alte 28% fiind plasate în euro.

Raportul credite – depozite este de 184% la Volksbank România față de 66,63% la BT ceea ce arată unde mai are de lucru banca din Cluj în perioada următoare.

Capitalul acționarilor Volksbank România era de 713 mil. euro (circa 162 mil. euro) la 31 decembrie 2014. Datele financiare prezentate de BT nu cuantifică în clar care a fost impactul scumpirii francului elvețian asupra portofoliului de credite Volksbank în această monedă.

Vânzătorii Volksbank România sunt Volksbank AG (Austria) cu 51% din acțiuni, BPCE (Franța) cu 24,5% din acțiuni, băncile germane DZ Bank cu 16,4% și WGZ Bank cu 8,1%.

Fuziunea BT cu Volksbank România are ca termen – țintă primul trimestru din 2016, urmând să fie supus aprobării în adunarea generală a acționarilor a băncii.

BT a anunțat astăzi printr-un comunicat finalizarea tranzacției și a prezentat oferta sa pentru cei 18.300 de clienți ai Volksbank România, care au în derulare credite în franci elvețieni.

Primele decizii luate de Banca Transilvania pentru clienții Volksbank sunt stoparea calculării comisionului de risc pentru clienţii aflaţi în prezent în portofoliul Volksbank România şi care au semnat contracte care includeau acest aspect, returnarea sumelor încasate cu titlu de comision de risc, în etape, prin diminuarea creditului în sold, reduceri la creditele celor care vor dori conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau în euro şi prelungirea cu o lună, până la data de 17 mai a deciziei privind îngheţarea cursului de schimb al franc elvețian la nivelul din 31 decembrie 2014.

Concret, Banca Transilvania va oferi din 4 mai în sediile Volksbank România o reducere de 22,5% pentru clienţii care doresc conversia creditelor din franci elveţieni în lei sau euro. În plus, la acest procent va fi adăugată, după caz, valoarea comisionului de risc, anunță BT.

De la stânga la dreapta Michael Mendel – Președinte al Consiliului de Supraveghere al Volksbank România și Horia Ciorcilă Președinte al Consiliului de Administrație al  Băncii Transilvania. Sursă foto: BT.

De la stânga la dreapta Michael Mendel – Președinte al Consiliului de Supraveghere al Volksbank România și Horia Ciorcilă Președinte al Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania. Sursă foto: BT.

Semnarea documentelor pentru închiderea tranzacției a avut loc în această dimineață la sediul Volksbank România de pe Șoseaua Pipera 42 din București.

În urmă cu aproximativ patru luni, pe 10 decembrie 2014, părțile au semnat contractul de vânzare – cumpărare la hotelul JW Marriott din București la capătul a trei luni de negocieri.

Stephan Koren, directorul general al grupului bancar austriac Volksbank AG, banca – mamă a Volksbank România, a spus marți că vânzarea subsidiarei locale arată aplicarea cerințelor Comisiei Europene cu privire la planurile de restructurare ale băncii pe care o conduce.

”Implementăm cerințele Comisiei Europene repede și consistent. Vânzarea Volksbank România înseamnă că o altă mare parte a procesului de vânzare a avut succes, iar restructurarea Volksbank poate fi realizată”, a spus Stephan Koren într-un comunicat al Volksbank.

Al doilea vânzător ca mărime, grupul francez BPCE a anunțat și el închiderea tranzacției de exit din Volksbank România tranzacție ”parte din strategia Group BPCE de a se refocusa pe participațiile majoritare în arii prioritare de creștere”.

Finalizarea tranzacției și faptul că BT va face azi publice informații privind tranzacția cu Volksbank au fost relatate în premieră pe 6 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris primul și despre discuțiile dintre cele două părți pe 18 noiembrie 2014, respectiv despre semnarea tranzacției pe 3 decembrie 2014.

Calendarul tranzacției

Pentru vânzarea Volksbank România, acționarii ei au angajat pe bancherii de investiții de la Rothschild. În paralel, politica internă de restructurare a vizat reducerea portofoliului de credite neperformante, în valoare de 1,01 mld. euro la finalul primei jumătăți a anului trecut. În iulie, Volksbank a vândut un pachet de 495 mil. euro ceea ce aproape a înjumătățit portofoliul de active toxice ale băncii.

În septembrie, a intrat în scenă BT care dădea semnale repetate în piață că este pregătită să cumpere bănci sau portofolii bancare cu expunere în retail.

Bancherii de investiții austrieci de la Vienna Capital Partners, conduși de Heinrich Pecina – un veteran al investment bankingului din regiune, au făcut legătura între Volksbank și Banca Transilvania. Acționarii Volksbank România se grăbeau să plece din România pentru a-și limita pierderile, iar BT care se uitase la un moment dat la activele Bank of Cyprus și Millennium, a decis să cumpere singura țintă ce îi dă suficientă masă critică pentru preluarea poziției a doua în sistem, ocupate de BRD.

Echipa BT de negociatori a inclus boutique-ul de investment banking Vienna Capital Partners, pe KPMG care a auditat o bună parte din instituțiile financiare locale și avocații de la Peli Filip, o casă de avocatură destul de tânără formată în jurul unor oameni plecați de la NNDKP, unul dintre liderii pieței de profil.

De cealaltă parte, vânzătorii Volksbank au lucrat cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Pe 10 decembrie 2014, părțile au semnat contractul de vânzare pentru 100% din acțiunile Volksbank România, contract care conține o clauză de tip ”lock box”, prin care transferul riscurilor și beneficiilor are loc la data semnării contractului, nu la finalizarea tranzacției așa cum se face în mod obișnuit. Asta înseamnă că BT nu poate cere ajustarea prețului pe care îl plătește vânzătorilor băncii dacă banca face pierderi în perioada din decembrie și până la finalizarea tranzacției.

În contrapartidă, pentru a evita pierderile ”excesive”, părțile au convenit asupra unui mecanism prin care Volksbank România și-a asumat să funcționeze între semnarea și finalizarea tranzacției, în cursul obișnuit al activității, cu îndeplinirea unor parametri clari și cu anumite limite privind operațiunile excepționale.

În perioada scursă de la 10 decembrie 2014, a apărut după numai o lună un eveniment neprevăzut, ascensiunea francului elvețian în urma deciziei guvernatorului Elveției a lăsa moneda să fluctueze liber pe piața valutară, ceea ce a venit ca un șoc pentru clienții cu credite în franci elvețieni, a căror rată s-a schimbat aproape peste noapte.

În acest context, BT a apelat la o măsură excepțională cerând Consiliului Concurenței o derogare de la aprobarea tranzacției, care să-i permită să-și instaleze propriile echipe în Volksbank pentru gestionarea problemei creditelor în franci elvețieni. Derogarea a obținut-o pe 28 ianuarie.

Astfel, Volksbank Romania a anunțat pe 19 ianuarie că a decis să mențină în perioada dintre 20 ianuarie 2015 și 17 aprilie 2015 un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru 1 franc elvețian, valabil la 31 decembrie 2014, pentru plăţile următoarelor 3 rate lunare datorate de clienţi. Cursul oferit de Volksbank România era cu 17,5% sub cursul anunţat de BNR pe 19 ianuarie, de 4,4716 lei pentru un franc elvețian.

Pe 17 martie, BT a anunțat că a obținut avizele BNR și ale Consiliului Concurenței pentru preluarea Volksbank România.

Pe 29 aprilie, informații privind achiziția Volksbank România vor fi prezentate în Adunarea generală a acționarilor de la Cluj Napoca.

După anunțarea finalizării tranzacției, BT vine deci cu oferta pentru clienții Volksbank România și trece la integrarea băncii în structurile proprii. Pentru fuziunea prin absorbție a Volksbank România și integrarea completă a acesteia, BT a angajat firma de consultanță de strategie AT Kearney.

În cadrul tranzacției, Banca Transilvania a avut în echipa sa pe avocații de la PeliFilip, pe KPMG și pe bancherii de investiții de la Vienna Capital Partners.

De cealaltă parte, vânzătorii Volksbank România – Volksbank AG Austria, BPCE Franța, DZ Bank și WGZ Bank din Germania au lucrat cu banca de investiții Rothschild și cu avocații de casă ai băncii austriece, firma vieneză de avocatură Schoenherr. În aceeași formulă Rothschild – Schoenherr, Volksbank a vândut în 2014 operațiunile din Malta.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață după valoarea activelor, a fost fondată în decembrie 1993 de către un grup de oameni de afaceri, printre care se numără Horia Ciorcilă, actualul președinte al Consiliului de administrație al băncii, Dorel Goia,Iosif Pop, Claudiu Silaghi (decedat pe 21 martie 2011), Sorin Ghițe, Marius Ciurchea și Marius Nicoară. BERD deține 14,33%, IFC 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, are 5,11% din acțiunile Băncii Transilvania. În acest an, au avut loc mai multe tranzacții de răscumpărare de acțiuni proprii pe bursă și alocarea de titluri către angajați.

Volksbank România a fost înființată în 2000 de către austrieci, banca galopând pe creștere pe segmentul creditelor ipotecare, de unde a venit și prăbușirea băncii. După pierderi masive, banca ajunsă în pragul crizei pe a treia poziție în ierarhia bancară locală a trecut la pregătirea pentru vânzare, în condițiile în care statul austriac nu a mai fost dispus să pompeze bani în instituția de credit, care a trebuit să-și restructureze operațiunile.

Sursă date: BVB.

Banca Transilvania a finalizat achiziția Volksbank România. Banca din Cluj ar putea face publică marți valoarea tranzacției. BT plătește un preț acționarilor Volksbank România pe pachetul de 100% din acțiuni la care se adaugă rambursarea liniilor de finanțare către banca – mamă din Austria. Acționarul francez spune că valoarea pachetului de 24,5% din Volksbank România a scăzut cu 171 mil. euro în 2014. Este așteptată și oferta BT pentru clienții Volksbank România cu credite în franci elvețieni, în condițiile în care oferta băncii din ianuarie expiră pe 17 aprilie

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață după activele totale, a închis tranzacția prin care a cumpărat pachetul de 100% din acțiunile Volksbank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Banca Transilvania va anunța în scurt timp printr-un comunicat de presă informații legate de finalizarea tranzacției. Anunțul ar putea veni marți pe bursa de la București, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. De asemenea, este așteptată și oferta BT pentru clienții Volksbank cu credite în franci elvețieni, în contextul în care oferta Volksbank România de înghețare a cursului de schimb pentru plata ratelor expiră săptămâna viitoare, pe 17 aprilie.

Tranzacția are o structură formată din plata unui preț către vânzătorii Volksbank România pentru pachetul de 100% din acțiuni, precum și rambursarea liniilor de finanțare acordate de banca – mamă din Austria.

Reprezentanții BT nu au răspuns solicitărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO referitoare la prețul plătit acționarilor Volksbank România și nici cât este valoarea tranzacției, precizând că vor putea oferi răspunsuri pe acest subiect ”în curând”.

Regula clasică în astfel de tranzacții este aceea că un cumpărător virează banii pentru achiziția pachetului de acțiuni într-un cont escrow, de unde aceștia ajung în conturile vânzătorilor la momentul închiderii tranzacției, dacă părțile nu stabilesc altfel. În cazul tranzacției BT – Volksbank, părțile au semnat pe 10 decembrie la hotelul JW Marriott din București contractul de vânzare – cumpărare a acțiunilor Volksbank România, un contract de cesiune și un contract de cont escrow, după cum rezultă din decizia de aprobare a tranzacției de către Consiliul Concurenței.

La scara întregii tranzacții, estimată până acum de către diferite surse din piață în jurul a 1 mld. euro, prețul plătit de Banca Transilvania este de așteptat să aibă o valoare modică, dar vine ca o răsplată pentru eforturile acționarilor Volksbank România care au capitalizat banca în mai multe runde pentru a îndeplini cerințele BNR.

Vânzătorii Volksbank România sunt Volksbank AG (Austria) cu 51% din acțiuni, BPCE (Franța) cu 24,5% din acțiuni, băncile germane DZ Bank cu 16,4% și WGZ Bank cu 8,1%.

Tranzacția la valoare de întreprindere cuprinde prețul plătit pe acțiuni de cumpărător vânzătorilor, precum și datoriile de plată ale Volksbank România asumate de către Banca Transilvania.

”Evaluarea unei bănci se face prin aplicarea unui multiplu la valoarea activului net al acesteia, care poate fi 1 sau sub această valoare pentru a vedea care este valoarea de întreprindere a acesteia. O parte din preț se dă pe equity (adică plata pe pachetul de acțiuni preluat – n.r.), iar o altă parte este rambursarea parțială sau în întregime a liniilor de credit. Astfel, dacă valoarea activului este negativă, deci se află sub zero, se poate recurge la o majorare de capital pentru a ajunge la zero sau la o valoare pozitivă. Dacă valoarea activului băncii este sub zero se completează din liniile de credit existente”, explică un expert în materie de fuziuni și achiziții mecanismul folosit în astfel de tranzacții.

Ultimele informații disponibile indicau că la 30 iunie 2014 Volksbank România mai avea de rambursat 600 mil. euro către banca – mamă din Austria dintr-un credit intragrup acordat anterior pentru finanțarea activității locale.

Acționarii Volksbank România au capitalizat cu 1,1 mld. euro pentru a susține încheierea unei tranzacții cu BT, conform unei declarații a lui Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din cadrul BNR.

Achiziția Volksbank România va fi suportată din resursele proprii ale BT, care mizează pe un profit anual net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

Tranzacția dintre BT și Volksbank România a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO prin informațiile publicate pe 18 noiembrie și 3 decembrie 2014.

Volksbank România a fost înființată în 2000 de către austrieci, banca galopând pe creștere pe segmentul creditelor ipotecare, de unde a venit și prăbușirea băncii. După pierderi masive, banca ajunsă în pragul crizei pe a treia poziție în ierarhia bancară locală a trecut la pregătirea pentru vânzare, în condițiile în care statul austriac nu a mai fost dispus să pompeze bani în instituția de credit, care a trebuit să-și restructureze operațiunile.

Pașii tranzacției. Câți bani au calculat francezii de la BPCE că au pierdut din valoarea pachetului deținut la Volksbank România

Pentru vânzarea Volksbank România, acționarii ei au angajat pe bancherii de investiții de la Rothschild. În paralel, politica internă de restructurare a vizat reducerea portofoliului de credite neperformante, în valoare de 1,01 mld. euro la finalul primei jumătăți a anului trecut. În iulie, Volksbank a vândut un pachet de 495 mil. euro ceea ce aproape a înjumătățit portofoliul de active toxice ale băncii.

În septembrie, a intrat în scenă BT care dădea semnale repetate în piață că este pregătită să cumpere bănci sau portofolii bancare cu expunere în retail.

Bancherii de investiții austrieci de la Vienna Capital Partners, conduși de Heinrich Pecina – un veteran al investment bankingului din regiune, au făcut legătura între Volksbank și Banca Transilvania. Acționarii Volksbank România se grăbeau să plece din România pentru a-și limita pierderile, iar BT care se uitase la un moment dat la activele Bank of Cyprus și Millennium, a decis să cumpere singura țintă ce îi dă suficientă masă critică pentru preluarea poziției a doua în sistem, ocupate de BRD.

Echipa BT de negociatori a inclus boutique-ul de investment banking Vienna Capital Partners, pe KPMG care a auditat o bună parte din instituțiile financiare locale și avocații de la Peli Filip, o casă de avocatură destul de tânără formată în jurul unor oameni plecați de la NNDKP, unul dintre liderii pieței de profil.

De cealaltă parte, vânzătorii Volksbank au lucrat cu avocații firmei austriece Schoenherr.

Pe 10 decembrie 2014, părțile au semnat contractul de vânzare pentru 100% din acțiunile Volksbank România, contract care conține o clauză de tip ”lock box”, prin care transferul riscurilor și beneficiilor are loc la data semnării contractului, nu la finalizarea tranzacției așa cum se face în mod obișnuit. Asta înseamnă că BT nu poate cere ajustarea prețului pe care îl plătește vânzătorilor băncii dacă banca face pierderi în perioada din decembrie și până la finalizarea tranzacției.

În contrapartidă, pentru a evita pierderile ”excesive”, părțile au convenit asupra unui mecanism prin care Volksbank România și-a asumat să funcționeze între semnarea și finalizarea tranzacției, în cursul obișnuit al activității, cu îndeplinirea unor parametri clari și cu anumite limite privind operațiunile excepționale.

Graba acționarilor Volksbank de a limita impactul în propriile bilanțuri în 2014 și de a nu mai trece cu activul Volksbank România în bilanțul pe 2015 este explicabil.

Francezii de la BPCE, al doilea acționar ca mărime din Volksbank România, au calculat că valoarea pachetului de 24,5% în bancă a scăzut cu 171 mil. euro în 2014. Iar asta vine după ce în 2013, participația era ajustată în scădere cu alte 29 mil. euro. Per total, acționarul francez al Volksbank România arată o scădere a valorii participației sale în bancă de 200 mil. euro în 2013 și 2014. De asemenea, un minus de 90 mil. euro cu titlu de provizioane constituite pentru riscuri aferente participației deținute la Volksbank România lasă urme asupra profitului băncii franceze de anul trecut, conform rezultatelor BPCE din 2014.

În perioada scursă de la 10 decembrie 2014, a apărut după numai o lună un eveniment neprevăzut, ascensiunea francului elvețian în urma deciziei guvernatorului Elveției a lăsa moneda să fluctueze liber pe piața valutară, ceea ce a venit ca un șoc pentru clienții cu credite în franci elvețieni, a căror rată s-a schimbat aproape peste noapte. Din informațiile jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, aproape jumătate din portofoliul de credite al Volksbank pe care îl preia BT este în franci elvețieni.

În acest context, BT a apelat la o măsură excepțională cerând Consiliului Concurenței o derogare de la aprobarea tranzacției, care să-i permită să-și instaleze propriile echipe în Volksbank pentru gestionarea problemei creditelor în franci elvețieni. Derogarea a obținut-o pe 28 ianuarie.

Astfel, Volksbank Romania a anunțat pe 19 ianuarie că a decis să mențină în perioada dintre 20 ianuarie 2015 și 17 aprilie 2015 un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru 1 franc elvețian, valabil la 31 decembrie 2014, pentru plăţile următoarelor 3 rate lunare datorate de clienţi. Cursul oferit de Volksbank România era cu 17,5% sub cursul anunţat de BNR pe 19 ianuarie, de 4,4716 lei pentru un franc elvețian.

Deci, oferta Volksbank expiră săptămâna viitoare ceea ce arată că în această săptămână este o perioadă optimă pentru a anunța oferta BT pentru clienții Volksbank România cu credite în franci elvețieni. Recent, conducerea BT a vorbit despre posibilitatea ca aceste credite în franci elvețieni să fie convertite în alte valute, euro sau lei, precizând că nu este fezabilă o soluție universală având în vedere situațiile diferite ale clienților de la caz la caz.

Pe 17 martie, BT a anunțat că a obținut avizele BNR și ale Consiliului Concurenței pentru preluarea Volksbank România.

Pe 29 aprilie, informații privind achiziția Volksbank România vor fi prezentate în Adunarea generală a acționarilor de la Cluj Napoca.

După anunțarea finalizării tranzacției, BT vine deci cu oferta pentru clienții Volksbank România și trece la integrarea băncii în structurile proprii. Pentru fuziunea prin absorbție a Volksbank România și integrarea completă a acesteia, BT a angajat firma de consultanță de strategie AT Kearney.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață după valoarea activelor, a fost fondată în decembrie 1993 de către un grup de oameni de afaceri, printre care se numără Horia Ciorcilă, actualul președinte al Consiliului de administrație al băncii, Dorel Goia,Iosif Pop, Claudiu Silaghi (decedat pe 21 martie 2011), Sorin Ghițe, Marius Ciurchea și Marius Nicoară.

În acționariatul Băncii Transilvania se văd investitorii instituționali, SIF Moldova și oamenii care au fondat și care conduc banca. Astfel, BERD deține 14,33%, IFC 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, are 5,11% din acțiunile Băncii Transilvania. În acest an, au avut loc mai multe tranzacții de răscumpărare de acțiuni proprii pe bursă și alocarea de titluri către angajați.

BT avea la finele anului trecut o cotă de 9,7% din piața bancară, cu active de 7,7 mld. euro. BT încheia 2014 cu 1,88 mil. clienți, 6.000 de angajați și o rețea de 530 unități. Banca este construită pe 3 linii de afaceri – retail, IMM și corporate (companii).

De cealaltă parte, Volksbank România vine cu o ”zestre” de 3,5% cotă de piață, locul 9 pe piață, active de 2,9 mld. euro la finele lui 2014. La acestea se adaugă 190.000 de clienți, 1.300 de angajați și o rețea de 130 de unități.

Valoarea bursieră a BT este acum de 5,6 mld. lei (1,275 mld. euro) la ultima cotație de pe bursa de la București de 2,16 lei, în creștere cu 26% față de cotația din 18 noiembrie când au fost publicate primele informații despre această tranzacție.

Omer Tetik, directorul general al BT (stânga), Horia Ciorcilă, președintele BT (centru) și Michael Mendel, director general adjunct Volksbank AG și președinte al board-ului de directori ai Volksbank România (dreapta) la conferința din 10 decembrie prin care a fost anunțată semnarea vânzării Volksbank România către BT. Sursă foto: Banca Transilvania.

Banca Transilvania nu poate modifica prețul de achiziție al Volksbank stabilit în decembrie cu vânzătorii. ”Lacătul” pus de austrieci în contractul de vânzare al Volksbank România a mutat din 10 decembrie riscurile și eventualele pierderi ale băncii în contul Băncii Transilvania. ”Vânzătorii Volksbank România au dorit să-și înceteze cât mai repede activitatea și expunerea în România”, notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a tranzacției

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piața locală după active, nu poate modifica prețul de achiziție al Volksbank România chiar dacă banca a înregistrat pierderi după 10 decembrie, data semnării contractului de preluare a 100% din acțiunile subsidiarei austriece, potrivit deciziei Consiliului Concurenței care aprobă tranzacția.

”Vânzătorii Volksbank România au dorit să își înceteze cât mai repede activitatea și expunerea în România și astfel au impus un mecanism contractual numit „lock box”, conform căruia transferul beneficiilor și al riscurilor cu privire la activitatea Volksbank România este considerat a avea loc de la semnarea contractului. Ca o consecință a acestui concept, activitatea în perioada dintre semnare și finalizarea tranzacției se desfășoară pe riscul cumpărătorului, care nu poate cere o ajustare de preț dacă Volksbank România va avea pierderi în această perioadă”, notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celei mai mari tranzacții derulate în 2014 pe piața locală.

La acest mecanism de tip ”lacăt”, Banca Transilvania a reușit să contracareze cu o clauză prin care să limiteze un astfel de impact. Astfel, pentru a evita pierderile ”excesive”, părțile au convenit asupra unui mecanism prin care Volksbank România și-a asumat să funcționeze între semnarea și finalizarea tranzacției, în cursul obișnuit al activității, cu îndeplinirea unor parametri clari și cu anumite limite privind operațiunile excepționale.

La data de 10 decembrie 2014, Banca Transilvania a semnat la București la hotelul JW Marriott un contract de vânzare-cumpărare de acțiuni al băncii, un contract de cesiune de creanță și un contract de cont escrow. În baza contractului, BT și BT Investments cumpără 100% din acțiunile Volksbank România, preluând indirect și compania Volsbank România Services, care gestionează active imobiliare.

Ascensiunea francului elvețian începând cu a doua decadă a lunii ianuarie, risc valutar care lovește într-un segment important de clienți Volksbank, s-a petrecut așadar pe ”timpul” BT. La acel moment, BT a răspuns că este acoperită de clauzele contractului semnat pe 10 decembrie și că aceste riscuri aparțin vânzătorilor. În februarie însă, BT s-a grăbit să obțină de la Consiliul Concurenței o derogare privind aprobarea tranzacției care să-i permită să-și instaleze mai repede oamenii în Volksbank România pentru a gestiona portofoliul – problemă al băncii de franci elvețieni.

Rata de schimb a francului elvețian la euro a crescut cu peste 80% în perioada 2008 – 2014.
Pentru integrarea cât mai rapidă a Volksbank, BT a angajat firma de consultanță de strategie AT Kearney.

BT a obținut avizele Consiliului Concurenței și BNR pentru achiziția Volksbank România și va prezenta acționarilor băncii din Cluj pe 29 aprilie informații privind contractul semnat cu acționarii băncii preluate – Volksbank AG (Austria), care deținea 51%, BPCE (24,5%), DZ Bank 16,4% și WGZ Bank 8,1%.

BT a anunțat deja că va finanța achiziția Volksbank din propriile resurse, banca din Cluj având un profit net de 100 mil. euro și lichidități de circa 1 mld. euro.

Vânzătorii Volksbank România au fost consiliați în tranzacție de către banca de investiții Rothschild și firma de avocatură austriacă Schoenherr, în timp ce Banca Transilvania a lucrat cu boutique-ul vienez de investment banking Vienna Capital Partners, firma de audit KPMG și avocații de la PeliFilip.

Ilie Carabulea, acționarul majoritar al băncii, spune că este în discuții avansate de vânzare. Sursă date: Carpatica, Bursa de Valori București. Infografic MIRSANU.RO.

Carabulea, proprietarul Carpatica pentru MIRSANU.RO: ”Avem patru investitori, din care doi sunt siguri după cum se derulează discuțiile. Discuțiile de vânzare sunt foarte avansate. Fiți sigur că ne încadrăm cu vânzarea în prima jumătate a anului. Vând o bancă foarte sănătoasă la preț de bancă, nu cu 600 mil. euro gaură ca la Volksbank”. Axxess Capital, proprietarul Nextebank, și-a exprimat din nou interesul pentru preluarea băncii din Sibiu

Ilie Carabulea, fondatorul Carpatica și principalul acționar al băncii cu un pachet de 57%, spune că sunt patru investitori interesați de achiziția băncii, din care doi sunt considerați ”siguri”. Discuțiile de vânzare în jurul Carpatica au avut loc de mai multe ori în ultimii ani, pe fondul informațiilor că banca centrală susține varianta atragerii unui investitor strategic care să vină cu capital proaspăt, în timp ce acționarul majoritar al băncii își apără dreptul de a decide la ce preț și cui va vinde banca pe care a fondat-o.

Ultimul pețitor cunoscut, Nextebank – banca aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiții administrate de Axxess Capital, a înaintat o propunere de fuziune cu Carpatica, însă acționarii băncii au respins pe 20 decembrie 2014 oferta de fuziune.

Cu toate acestea, firma de investiții Axxess Capital, condusă de Horia Manda, care tatonează de mai multă vreme terenul pentru preluarea Carpatica având discuții atât cu Ilie Carabulea, cât și cu alți acționari, respectiv cu echipa de management a băncii, nu a renunțat la planurile de preluare și și-a exprimat din nou interesul în acest an pentru banca din Sibiu, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Avem patru investitori. Doi sunt siguri având în vedere derularea discuțiilor și continuitatea acestora ceea ce demonstrează seriozitatea lor în cadrul procesului”, a declarat Ilie Carabulea, fondator și acționarul majoritar al Carpatica, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Acesta nu a dorit să menționeze numele investitorilor, invocând acorduri de confidențialitate încheiate cu aceștia.

”Discuțiile (de vânzare – n.r.) sunt foarte avansate. Timpul este foarte scurt (până la încheierea unei tranzacții – n.r.)”, afirmă Ilie Carabulea. Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă discuțiile de vânzare vor ajunge în faza finală în prima jumătate a anului, omul de afaceri a răspuns: ”Fiți sigur de asta!”.

Până acum, discuțiile de vânzare a Carpatica s-au purtat cu investitorii pe două părți.

Pe de o parte, echipa de management a băncii, condusă de belgianul Johan Gabriels alături de care se găsesc și alți directori cu care a lucrat la fosta ABN Amro Bank România, are mandat din partea acționarilor să găsească un investitor strategic în cadrul unei tranzacții care ar avea girul BNR.

Întrebat despre implicarea BNR în tranzacția de vânzare a Carpatica, Carabulea a răspuns: ”Nu comentez acțiunile BNR”.

Banca centrală a suspendat anul trecut drepturile de vot ale acționarului majoritar în AGA pe fondul derulării dosarului Carpatica Asig în care Ilie Carabulea a fost arestat preventiv și apoi eliberat anul trecut, împotriva acestuia procurorii DNA formulând mai multe capete de acuzare. Dosarul este încă la prima instanță, care nu a luat până acum o decizie în acest caz.

”Sunt un contribuabil onest și beneficiez de prezumția de nevinovăție. Dacă un om este arestat, nu înseamnă că a fost condamnat. Eu nu sunt condamnat și beneficiez de prezumția de nevinovăție”, precizează Ilie Carabulea.

De la respingerea în decembrie 2014 de către acționarii băncii a ofertei de fuziune înaintate de Nextebank, care ar fi adus fondul administrat de către Axxess Capital în poziția de principal acționar al băncii, directorii Carpatica nu au mai primit până acum o altă ofertă, susțin surse apropiate discuțiilor.

Pe de altă parte, în acest moment, este activată pista încheierii unei tranzacții de către familia omului de afaceri Ilie Carabulea, care deține pachetul majoritar în Carpatica.

Ilie Carabulea merge pe același mesaj, exprimat și în urmă cu patru ani, că discută vânzarea băncii, însă ține la preț, care trebuie să reflecte starea ei, considerată de către acesta una excepțională, potențialul ei de creștere, precum și nivelul investițiilor făcute de acționari.

”Dețin 57% din acțiuni, deci am o bancă. Discut și cu Manda (Horia Manda, managing partner al Axxess Capital – n.r.) și cu alții care vor să cumpere o bancă. Eu vând o bancă la prețul unei bănci, nu o oală la preț de tablă. Banca este foarte sănătoasă, foarte bună, trebuie construite anumite scenarii privind managementul băncii. Banca are 128 de unități teritoriale, nu este cu 600 mil. euro gaură, nu este Volksbank. Va înregistra o explozie de dezvoltare. Nu putem vinde la oricine”, afirmă Ilie Carabulea.

Acesta nu a dorit să explice ce înseamnă în viziunea sa ”un preț de bancă” și nici nu a răspuns la întrebarea câți bani a investit până acum în bancă, însă este de părere că valoarea bursieră actuală a Carpatica nu poate fi considerată un reper, ci efectul ”criteriilor speculative din piață”. Pe bursă, Carpatica valorează acum 185,3 mil. lei (41,8 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4370 lei la euro) la cotația de 0,0589 lei pe acțiune. În septembrie 2011, când banca, de asemenea, valora pe bursă circa 42 mil. euro, Carabulea declara pentru antena3.ro, tot în contextul interesului unor investitori, că valoarea Carpatica este de cel puțin 200 mil. euro, amintind că o acțiune a băncii se tranzacționa în 2008 la valori de patru ori mai mari decât valoarea nominală.

Vânzarea băncii nu înseamnă despărțirea lui Carabulea de Carpatica, susține omul de afaceri. ”Banca este creația mea de 16 ani, chiar dacă vând nu înseamnă că am tăiat legătura cu Carpatica. În bancă, am depus viața mea. Am investit capital. Banca a trecut de criză. Întrebați la BNR câți investitori au susținut tot acest necesar de capital în această perioadă, cum am făcut eu la Carpatica”, mai spune acționarul majoritar al băncii.

Carpatica a fost fondată în 1999 de către un grup de oameni de afaceri, din care cel mai important este Ilie Carabulea, proprietarul holdingului de firme Atlassib. Carpatica este una din puținele operațiuni  pornite cu capital privat românesc, care a ajuns în primele 20 de bănci din România. Banca Transilvania a pornit, de asemenea, la drum cu un capital al unui grup de oameni de afaceri din Cluj – Napoca, iar mai recent, tot în Ardeal, omul de afaceri arădean Valer Blidar a pus bazele Băncii Comerciale Feroviare.

După declanșarea crizei financiare, în jurul Carpatica s-au înmulțit știrile privind pretendenții la preluarea băncii, precum ungurii de la OTP, fondul de investiții londonez AnaCap, iar de anul trecut încoace s-a vorbit de fondul Emerging Europe Accession Fund (EEAF), care controlează Nextebank și este administrat de Axxess Capital, respectiv de fondul de investiții JC Flowers.

Anul trecut, Carpatica a trecut pe pierderi, cu un minus de 169,5 mil. lei (38,5 mil. euro), acumulate pe fondul constituirii de provizioane pentru creditele neperformante. Acestea sunt un soi de călcâi al lui Achile, având în vedere că banca înregistrează din raportările proprii un raport de 38% al creditelor neperformante, cu mult peste media pieței de circa 14% în decembrie. Fenomenul creditelor neperformante a făcut ca pierderile la nivelul pieței să fie de circa 1 mld. euro în 2014, o pierdere – record fiind înregistrată de liderul pieței, BCR. Presiunile băncii centrale de scoatere a acestor credite din bilanțuri ar putea aduce un nou val de pierderi în conturile băncilor.

De asemenea, capitalurile proprii ale Carpatica aproape s-au înjumătățit anul trecut, ajungând la 224 mil. lei, cu 172 mil. lei mai puțin, situație care vine să susțină mesajul directorului băncii, Johan Gabriels, care spunea recent că este nevoie repede de o rundă de capitalizare a băncii din partea unui investitor strategic și că va veni cu noi propuneri pe 28 aprilie în cadrul adunării generale a acționarilor.

În același interval, portofoliul de credite s-a redus ușor, concomitent cu o creștere pe segmentul depozitelor, aducând raportul între credite și depozite la 51,6%. Rata de solvabilitate a băncii era în decembrie de 10,59%. Activele totale ale băncii s-au redus cu aproape 20% într-un an, ceea ce este de așteptat să se vadă în cota de piață. De asemenea, rețeaua băncii s-a redus gradual în perioada 2011 – 2014.

Datoriile s-au redus și ele din 2012 până acum cu aproape 30%. Un moment important din istoria recentă a băncii a fost anul 2012, când indicatorii au avut modificări substanțiale față de anul anterior. În numai un an, profitul s-a redus de 11 ori, capitalul social a devenit de trei ori mai mic, capitalurile proprii s-au micșorat de patru ori, iar datoriile au crescut exponențial, conform rezultatelor financiare afișate de Carpatica.

După acest șoc, banca a început să-și îmbunătățească treptat indicatorii în mandatul lui Gabriels, care s-a concentrat pe creșterea lichidităților băncii și, în paralel, pe o reducere ușoară a calibrului Carpatica.

Carpatica este o bancă de mijlocul clasamentului instituțiilor locale de credit, ceea ce oferă o miză importantă pentru Axxess Capital și alți investitori interesați să cumpere cotă de piață într-un peisaj în care opțiunea de creștere la îndemână este achiziția de bănci ori de portofolii, iar creșterea organică este greu de obținut în climatul actual al creditării. La finele anului 2013, Carpatica avea o cotă de piață de 1,1% în funcție de active și se situa pe locul 19 în clasamentul băncilor locale. De atunci, au fost bifate trei exituri de pe piață – RBS Bank România, Millennium Bank România, Volksbank România, iar al patrulea este în curs – Bank of Cyprus România.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, a semnat contractul de achiziție în decembrie pentru 100% din acțiunile Volksbank România într-o tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care ar urma să fie finalizată în trimestrul al doilea. Pentru a vinde banca, acționarii Volksbank au suportat un efort estimat la circa 1 mld. euro pentru a reuși să convingă Banca Transilvania să preia subsidiara austriacă, conform lui Nicolae Cinteză, șeful supravegherii bancare din BNR.

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, își majorează cota de piață prin achiziția Volksbank România. Sursă foto: Banca Transilvania.

Banca Transilvania a angajat consultanții de la A.T. Kearney să se ocupe de integrarea achiziției Volksbank România în propriile structuri. La licitație au participat și alți grei ai consultanței de strategie precum McKinsey și Roland Berger

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață ca mărime, a selectat firma de consultanță A.T. Kearney pentru partea de integrare a achiziției Volksbank România în propriile structuri. Valoarea unui astfel de contract de consultanță poate pleca de la un milion de euro, dar poate depăși și nivelul de 2 mil. euro, în funcție de obiectivele finale și de complexitatea procesului de integrare postachiziție, estimează surse din piața de consultanță.

”A fost o selecție care a cuprins câteva firme de consultanță din domeniu, pe baza unei licitații, respectându-se cele mai bune practici de business”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

La licitație au participat și alte nume cu greutate din domeniul consultanței de strategie precum McKinsey și Roland Berger, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Întrebați care au fost criteriile după care a fost făcută selecția consultantului, reprezentanții Băncii Transilvania au răspuns: ”A fost aleasă firma de consultanță care, prin experiența ei, se potrivește cel mai bine cu specificul proiectului BT de integrare, și anume A.T. Kearney. Experiența locală nu a fost criteriul principal pentru alegerea A.T. Kearney de către Banca Transilvania pentru că în România nu au fost prea multe proiecte similare. A.T. Kearney are foarte bune referințe și o vastă experiență în regiune în ceea ce privește diverse proiecte de strategie și integrare”.

Reprezentanții Băncii Transilvania și ai biroului din București al A.T.Kearney nu au spus care este durata contractului încheiat, care este valoarea acestuia sau câți oameni de la firma de consultanță lucrează în acest proiect.

Banca Transilvania a semnat pe 10 decembrie 2014 contractul pentru achiziția a 100% din acțiunile Volksbank România de la banca – mamă Volksbank Austria 51% și acționarii minoritari BPCE (Franța) cu 24,5%, respectiv băncile germane DZ Bank – 16,4% și WGZ Bank – 8,1%, restul acțiunilor aparținând VBI Holding.

Tranzacția este acum în faza de obţinere a autorizaţiilor din partea BNR şi a Consiliului Concurenţei.

Finalizarea tranzacției este așteptată să se realizeze în următoarele două luni, însă reprezentanții băncii cu sediul la Cluj – Napoca au obținut deja o derogare pe 28 ianuarie de la Consiliul Concurenței pentru a putea să se implice în gestionarea portofoliului de credite în franci elvețieni, unde clienții Volksbank au fost puternic afectați din a doua decadă a lunii ianuarie de aprecierea monedei elvețiene în raport cu celelalte valute. Consultanții de la A.T. Kearney lucrează cu Banca Transilvania de când a fost obținută în urmă cu o lună derogarea din partea Consiliului Concurenței, conform surselor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

“Ne bucurăm să colaborăm cu A.T. Kearney în cel mai important şi ambiţios proiect din 2015 al Băncii Transilvania. Pentru reuşita acestuia au fost formate deja echipe mixte, cu responsabilităţi în domenii – cheie, cu persoane din BT, Volksbank România şi consultanţi cu experienţă inclusiv internaţională, de la A.T. Kearney”, a spus Ömer Tetik, Director General al Băncii Transilvania.

Din informațiile MIRSANU.RO, firma de consultanță va lucra pe acest proiect atât cu consultanți locali, cât și internaționali.

“Suntem onoraţi să facem parte din acest demers curajos iniţiat de Banca Transilvania. Pentru noi această colaborare reprezintă rezultatul unui efort susţinut şi al experienţei acumulate în sectorul bancar,atât în România,cât şi în regiune. A.T.Kearney a delegat deja o echipă care va sprijini BT în planificarea integrării pe toate ariile cheie. Vedem în acest proiect o oportunitate de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a sectorului bancar românesc şi de a transforma achiziţia într-un best practice”, a spus Ştefan Marcu, Director al A.T. Kearney.

Preluarea Volksbank România de către Banca Transilvania este cea mai mare tranzacție în curs de desfășurare din ultimii ani, obiectivul declarat al instituției de credit fiind ocuparea locului al doilea de pe piață. Pentru majorarea cotei de piață și integrarea Volksbank în propria rețea, Banca Transilvania mizează pe puterea de foc oferită de nivelul de lichidități de peste 1 mld. euro și de un profit net anual de circa 100 mil. euro, cel mai mare de pe piața bancară ce la nivel de ansamblu este pe pierdere.

BT are o cotă de piață de 9,7% în funcție de activele totale, după pozițiile ocupate de BCR și BRD. Este o bancă cu o istorie de două decenii, construită pe trei linii principale de afaceri – companii, IMM și retail (persoane fizice). Rețeaua băncii cuprinde 530 de locații și un personal format din peste 6.000 de angajați, care deservesc o clientelă de 1,89 milioane de persoane fizice și companii.

Profilul băncii este diferit de majoritatea concurenților, în spatele cărora se află grupuri financiare internaționale. Banca Transilvania a fost fondată de un grup de oameni de afaceri din Cluj – Napoca și a atras în acționariatul său investitori instituționali precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, respectiv International Finance Corporation din grupul Băncii Mondiale.

Firma angajată de BT pentru integrarea Volksbank România A.T. Kearney este o afacere internațională în domenniul consultanței de strategie, fondată în 1926 și prezentă în 40 de țări la nivel global cu un personal format din circa 3.500 de oameni.

În România, biroul A.T.Kearney a fost deschis în 2003, iar în regiune mai are deschise birouri în Rusia, Polonia, Ucraina, Turcia, Cehia, Ungaria, Croația și Slovenia.

Din portofoliul local de clienți fac parte cinci din primele zece bănci locale, patru din cele mai mari 5 firme de asigurări, trei fonduri de investiții, companii de top din comerț, telecomunicații, utilități, firme din sectorul medical și din alte sectoare – cheie, precum și entități ale statului, susține firma de consultanță într-o prezentare trimisă jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, în care nu sunt însă nominalizați clienții.

De asemenea, din gama de servicii oferite de consultanții firmei fac parte cele de integrare post achiziție, due – dilligence (analiză financiară – n.r.), strategii de creștere, management al performanței, optimizări operaționale și alte zone sau compartimente ale unei organizații.

Piața bancară a înregistrat anul trecut două exituri, în urma tranzacțiilor prin care UniCredit Țiriac Bank a preluat portofoliul de clienți – companii al RBS Bank din România, iar ungurii de la OTP au achiziționat Millennium Bank România, subsidiara locală a grupului portughez BCP Millennium.

Vânzarea Bank of Cyprus România a eșuat până acum de două ori. Credit foto: Dreamstime.

Bank of Cyprus se uită la vânzarea unei părți din activele locale către magnatul imobiliar britanic de origine cipriotă Panico Panayi. După ce au fost nemulțumiți de ofertele investitorilor financiari, ciprioții schimbă macazul către partenerii de afaceri. Proprietarul mall-ului Colosseum din Chitila are expunere de zeci de milioane de euro pe bilanțul băncii cipriote

Bank of Cyprus, bancă aflată în proces de exit din România, se orientează în discuțiile sale de vânzare a pachetului local de active către partenerii de afaceri, unul dintre aceștia fiind investitorul imobiliar britanic de origine cipriotă Panico Panayi, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Panico Panayi este proprietarul centrului comercial Colosseum din Chitila, despre care spunea acum câțiva ani că va fi cel mai mare mall din Europa după investiții de 350 mil. euro ce ar urma să fie finalizate în 2016. Britanicul de origine cipriotă are o avere estimată în 2009 la 72 mil. lire sterline (aproximativ 100 mil. euro) într-un top al celor mai bogați greci și ciprioți greci din Anglia, conform publicației North Cyprus Daily. Panayi a făcut bani după ce a vândut în 2005 lanțul său de bingo Buckingam din Marea Britanie pentru 90 mil. lire sterline, iar apoi s-a apucat să investească bani în piața imobiliară din România, atras ca și alți investitori de randamentele bune de aici și de potențialul de creștere.

Panico Panayi a început să ridice mall-ul Colosseum cu bani de la Bank of Cyprus, de la care a contractat finanțare în 2011 când a anunțat că a investit 42 mil. euro numai în dezvoltarea primei etape a proiectului, și anume parcul de retail.

Proprietarul Colosseum este unul dintre investitorii cu cea mai mare expunere în portofoliul de credite acordate companiilor de către Bank of Cyprus România, scos la vânzare până acum de două ori. Ultimele date indică faptul că Panico Panayi a luat două credite de până la 50 mil. euro, din care unul de 26 mil. euro și altul de 22,8 mil. euro.

Datele băncii – mamă din Cipru la 30 septembrie 2014 indică faptul că subsidiara sa din România avea un portofoliu de împrumuturi de 445,9 mil. euro, din care expunere de 80% în sectorul companiilor, cu credite de 359,8 mil. euro. Lista creditelor restructurate se ridica la 130,3 mil. euro, din care 55 mil. euro reprezintă credite neperformante, iar valoarea garanțiilor atașate (colateralul – nr.) este evaluat la 40 mil. euro.

Pe domenii, imobiliarele atârnă cel mai greu în bilanțul Bank of Cyprus România, cu un portofoliu de împrumuturi de 186,6 mil. euro, adică 42% din totalul creditelor. Aici, un client cu greutate este Nova Imobiliare, firma lui Panico Panayi care se ocupă de dezvoltarea Colosseum, de unde rezultă și poziția – cheie ocupată acum de milionarul de origine cipriotă în rezolvarea exitului Bank of Cyprus România.

Până la publicarea articolului, nici Bank of Cyprus și nici Panico Panayi nu au putut fi contactați.

Bank of Cyprus a încercat în două rânduri să vândă pachetul de credite corporative locale, în primăvara lui 2014, nici Raiffeisen și nici Banca Transilvania chiar dacă s-au uitat la afacere nu au venit cu nici o ofertă. Apoi, procesul de vânzare a fost reluat, mandatul tranzacției fiind dat de ciprioți băncii de investiții HSBC, consultanța juridică fiind asigurată în tranzacție, ca și în mod curent, de firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei Deloitte. Mai mulți investitori cu apetit pentru active depreciate și-au exprimat interesul, iar ciprioții au strâns oferte de la consorțiul format din Sankaty Advisors, investitor financiar afiliat gigantuui Bain Capital, și BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – n.r.), Deutsche Bank și Baupost Group din Germania, HIG Capital și fondul londonez de investiții AnaCap. Surse citate de blogul britanic CostarFinance susțineau că cea mai bună ofertă însemna o vânzare de portofoliu la un discount de 80%, ceea ce Consiliul de administrație al Bank of Cyprus condus de bancherul elvețian Josef Ackerman, fostul director general al Deutsche Bank, a respins în luna ianuarie rezultatul proiectului Ariadne și a schimbat filosofia tranzacției de exit către contactarea de investitori individuali.

Bank of Cyprus România mai are de vânzare pe lângă portofoliul de credite și proprietăți imobiliare, respectiv hotelul New Montana de patru stele din centrul stațiunii montane Sinaia.
Lista de companii – vehicul înființate de ciprioți pentru administrarea portofoliului de proprietăți cuprinde Otherland Properties Dorobanți SRL, Pittsburg Properties SRL, Battersee Real Estate SRL, Trecoda Real Estate SRL, Green Hills Properties SRL, Bocaland Properties SRL, Buchuland Properties SRL, Commonland Properties SRL, Romaland Properties SRL, Janoland Properties SRL, Blindingqueen Properties SRL, Fledgego Properties SRL, Hotel New Montana SRL, Loneland Properties SRL, Unknownplan Properties SRL and Frozenport Properties SRL, conform ultimelor informații disponibile din piață. La acestea se adaugă firma de leasing Cyprus Leasing România IFN SA, deținută 100% de către Bank of Cyrpus.

Expunerea totală a Bank of Cyprus pe România, bilanțieră și extrabilanțieră, la 30 septembrie 2014 era de 710,9 mil. euro. Din aceasta, depozitele în bănci erau de 206,8 mil. euro.

Bank of Cyprus a pus România pe lista piețelor externe de unde trebuie să-și facă exitul după episodul crizei cipriote izbucnit în 2013, când guvernul de la Nicosia a apelat la asistență financiară de urgență la Uniunea Europeană și alți creditori internaționali ca să-și salveze economia și sectorul bancar. În schimb, ciprioții au trecut la un program de vânzare de active de pe piețele externe pentru a-și putea plăti datoriile față de creditori, după ce, în premieră, deponenții fuseseră în premieră taxați cu pierderea parțială a banilor depuși în conturile băncilor cipriote.

În contextul acestui proces de dezinvestire, pe 25 aprilie 2013, Bank of Cyprus România a transferat către Marfin Bank România un pachet de active în valoare de 82 mil. euro și un portofoliu de depozite de 77 mil. euro. Astfel, clienți ai băncii erau puși la adăpostul legii române de garantare a depozitelor în limita plafoanelor prevăzute, în condițiile în care nu exista această protecție la nivelul subsidiarei locale a unei bănci străine, ci numai la nivel de filială.

Bank of Cyprus a vândut în aprilie 2014 pachetul său de 9,9% din acțiunile Băncii Transilvania pentru 82 mil. euro. Un alt pas în direcția exitului de pe piața locală a fost vânzarea participației de 35% din societatea care administrează hotelul de cinci stele JW Marriott din București într-o tranzacție de 95 mil. euro. Bank of Cyprus și-a vândut acest pachet în a doua parte a anului trecut către compania austriacă Strabag, acționarul majoritar al hotelului.

Sursă foto: UniCredit Țiriac Bank.

Răsvan Radu, șeful UniCredit Țiriac Bank, pentru MIRSANU.RO: Suntem interesați să cumpărăm de la bănci de pe piață portofolii de retail de o anumită mărime. Nu suntem în acest moment implicați în nici o astfel de tranzacție. Achizițiile portofoliilor de la RBS au fost finanțate din resursele noastre proprii. Câți bani și de unde face UniCredit și care este situația acțiunilor deținute de Țiriac în bancă

UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, intenționează să-și majoreze cota de piață și caută noi oportunități de achiziții de portofolii bancare, nu și de bănci, pentru a-și atinge acest scop.

Banca și-a anunțat rezultatele financiare preliminare pentru 2014, care indică faptul că afacerea italienilor se menține printre cele mai profitabile, cu câștiguri de 18 mil. euro, adică aproape duble față de BRD (controlată de SocGen Franța), dar sub performanțele raportate de Banca Transilvania și austriecii de la Raiffeisen.

UniCredit Țiriac Bank face însă suficienți bani pentru a-și suporta singură apetitul de achiziții și de extindere pe o piață bancară, inundată de lichiditate, însă în suferință când vine vorba de credite noi datorită cererii foarte scăzute.

Peisajul bancar local la care se adaugă contextul geopolitic oferă deja din ce în ce mai puțin spațiu de creștere organică astfel că băncile cu ținte de majorare a cotei de piață se orientează natural către concurenții care fie renunță la o parte din afacere, fie au planuri de exit.

„Suntem interesați de achiziția de portofolii bancare de pe piață în zona de retail (adresată persoanelor fizice – n.r.). Cunoaștem bine piața de corporate (a finanțării pentru companii – n.r.) și de aceea ne orientăm spre retail, dar aici vizăm doar acele portofolii care au o anumită mărime”, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank și Country Chairman al UniCredit în România.

Pe lângă calibru, banca italiană a dovedit că este selectivă atunci când își alege o țintă și în ceea ce privește calitatea și structura portofoliilor, căutând să asimileze cât mai repede noile achiziții în structurile proprii.

Răsvan Radu a mai spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că banca pe care o conduce nu este implicată în acest moment în niciun proces de achiziție pe piața bancară, ci este atentă la oportunitățile care pot apărea în acest sector.

UniCredit Țiriac Bank are deja experiența a cinci procese de fuziuni și achiziții la nivel local, din care în 2013 și în 2014 a preluat în doi pași afacerea RBS Bank România.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă achizițiile de portofolii de la RBS Bank România din 2013 și 2014 au fost suportate din propriile resurse ale UniCredit Țiriac Bank sau din alte surse, inclusiv ale băncii – mamă din Italia, Răsvan Radu a răspuns: „Din resursele noastre proprii”.

Pe 30 aprilie 2013, UniCredit Țiriac Bank și UniCredit Consumer Financing IFN au anunțat cumpărarea afacerii de retail și de Royal Preffered Banking de la RBS Bank România, ceea ce înseamnă preluarea unui portofoliu format din active de 315 mil. euro și pasive de 230 mil. euro. Finalizarea tranzacției a fost anunțată pe 17 septembrie 2013.

Următorul pas a fost făcut pe 5 august 2014, când a fost anunțată achiziția unui portofoliu de circa 500 de clienți – companii, format din active de 260 mil. euro și depozite de 315 mil. euro.

Anunțul finalizării tranzacției pe 16 decembrie a marcat exitul băncii britanice RBS de pe piața bancară locală.

Valoarea niciuneia dintre cele două tranzacții derulate de UniCredit cu RBS nu a fost făcută publică.

În 2014, au fost înregistrate pe bilanțul UniCredit Țiriac Bank credite în valoare de 90 mil. euro și depozite de circa 170 mil. euro după preluarea portofoliului de clienți – companii (corporate) al RBS Bank din România.

Diferențele față de cifrele anunțate pe 5 august la momentul anunțării achiziției, sunt explicate astfel de șeful băncii: „Este vorba și de linii de trezorerie, active extrabilanțiere, iar de la o parte din clienții RBS nu am obținut acordul preluării în portofoliul nostru”.

Aproximativ 500 mil. lei (circa 114 mil. euro) au fost scoase în afara bilanțului corporate (clienți – companii), au mai spus bancherii de la UniCredit Țiriac Bank, care se așteaptă ca în rezultatele din primul trimestru al acestui an să se vadă mai bine efectele ultimei achiziții.

În sectorul bancar din România, cea mai mare tranzacție aflată acum în curs este preluarea Volksbank România de către Banca Transilvania, semnată pe 10 decembrie 2014 și care are ca termen de finalizare trimestrul al doilea.

Poza UniCredit în 2014: Finanțarea marilor companii a tras în sus portofoliul de credite. A continuat curățirea bilanțului prin externalizarea creditelor neperformante. Perspectiva pentru 2015 – un an dificil pe piața bancară, scade constant puterea companiilor de a lua credite noi

Grupul UniCredit în România a înregistrat anul trecut o creștere cu 4,2% a activelor totale până la 32,4 mld. lei (7,4 mld. euro).

Profitul băncii este mai mare cu circa 7% în lei față de 2013, ajungând la 80 mil. lei (circa 18 mil. euro), pe fondul reducerii rețelei din teritoriu, dar și a preluării personalului de la RBS Bank România.

Portofoliul de credite a avansat cu 6,5%, pe fondul unui plus obținut de 18,7% pe segmentul creditării marilor companii.

Portofoliul clienților – companii este punctul forte al UniCredit, banca locală fiind unul din cei mai importanți creditori în sectoare – cheie precum petrol & gaze, telecomunicații, componente auto, farma, servicii, agricultură sau transporturi.

UniCredit estimează că are o cotă de piață de 12,2% la credite și 9,6% la depozite pe segmentul clienților – companii. Ritmul de creștere anual este de 13,1% la credite și 9,6% la depozite pe acest segment.

Pe piața de retail, banca a înregistrat cea mai slabă performanță pe creditare, volumul creditelor acordate persoanelor fizice fiind mai redus cu 4,6% față de 2013. Cota de piață a italienilor în creditarea persoanelor fizice este și ea cu mult sub cea de pe corporate, fiind în 2014 de numai 5,7%. Iar la depozite, cota de piață scade chiar la 3,7%.

Per ansamblu, banca are un raport între credite și depozite de 116%, care trece de 140% dacă luăm în calcul și firma de leasing a grupului italian.

Producția de credite noi, un indicator care indică sănătatea afacerii unei bănci, are un plus de 20% în 2014 pe partea de credite de consum, iar rata de creștere este de 27% cu tot cu creditele ipotecare. Șefii băncii nu au făcut publică însă evoluția producției de credite noi la nivel de ansamblu.

Banca este orientată către finanțarea economiei, către care se îndreaptă circa 80% din banii plasați de UniCredit, și numai 20% către titluri de stat pentru rezerva de lichiditate (buffer).

Banca a continuat discret curățirea bilanțului de creditele neperformante, ca și în anii anteriori, fără însă să dezvăluie la cât se situează valoarea portofoliilor vândute.

Mihaela Lupu, vicepreședinte executiv și director financiar al UniCredit Țiriac Bank. Sursă foto: UniCredit Țiriac Bank.

Mihaela Lupu, vicepreședinte executiv și director financiar al UniCredit Țiriac Bank. Sursă foto: UniCredit Țiriac Bank.

”Dacă rata creditelor neperformante la nivel de sector bancar a fost anul trecut de aproximativ 14,4%, la nivelul UniCredit Țiriac Bank ea se situează sub media pieței, fiind de circa 12,3%”, a precizat Mihaela Lupu, vicepreședinte executiv și director financiar al băncii.

„Știți la ce discount-uri au vândut și alte bănci credite neperformante. Pot să vă spun că la aceleași prețuri am vândut și noi”, a precizat șeful UniCredit Țiriac Bank.

Piața bancară a fost anul trecut marcată de trei astfel de tranzacții majore – vânzarea unui portofoliu de 500 mil. euro de către Volksbank România, respectiv a 620 mil. euro în două tranșe de către BCR. Pe piață, au fost vehiculate achiziții la prețuri ce echivalează cu discount-uri de 80, chiar peste 90% față de valoarea nominală a portofoliului, însă niciuna din băncile implicate în astfel de tranzacții nu au confirmat valorile respective. Piața tranzacțiilor cu active bancare neperformante este pe val, sub presiunea BNR care cere bancherilor să-și curețe bilanțurile de aceste portofolii.

UniCredit Țiriac Bank își propune să-și crească cota de piață organic și prin achiziții, pe o piață care se anunță dificilă în acest an.

„Ni se cere să creștem. Vrem să creștem organic și rămânem interesați de oportunitățile de pe piață”, spune Răsvan Radu. Finanțarea din fonduri europene și creditarea în agricultură se numără printre direcțiile de dezvoltare ale băncii.

După un 2014, cu pierderi masive înregistrate la nivel sectorului bancar, urmează un an complicat.

„Piața este inundată de lichiditate, dar cererile sunt la un nivel foarte scăzut. Vedem că cifra de afaceri a companiilor este în scădere constantă așa că nu sunt motive pentru a apela la credite noi. Acest lucru face ca piața bancară să fie una dificilă în 2015”, explică șeful UniCredit Țiriac Bank.

UniCredit: Când Ion Țiriac va vrea să vândă, va pune mâna pe un telefon, iar noi vom pregăti o ofertă

Întrebat în legătură cu achiziția pachetului de 45% deținut de omul de afaceri Ion Țiriac la UniCredit Țiriac Bank de către italieni, Răsvan Radu, CEO-ul băncii a răspuns: „Spun ceea ce a spus și Ghizzoni (Federico Ghizzoni, CEO al grupului UniCredit – n.r.) de câteva ori. Când Ion Țiriac va vrea să vândă acțiunile, va pune mâna pe un telefon, iar UniCredit va face o ofertă. Dar asta este o problemă care ține de acționarii băncii, și nu de managementul băncii. Noi lucrăm bine cu partenerii noștri”.

Ion Țiriac are o opțiune să-și exercite dreptul de vânzare al pachetului de acțiuni pe care îl deține la UniCredit Țiriac Bank către acționarul majoritar, grupul italian UniCredit. Ion Țiriac a fondat una dintre primele bănci cu capital privat din România Banca Comercială Ion Țiriac, cunoscută ca Banca Țiriac.

Țiriac a vândut pachetul majoritar al băncii în 2005 către germanii de la HVB, care ulterior au fost preluați de italienii de la UniCredit. Însă Țiriac a rămas cu numele pe frontispiciul noii bănci, UniCredit Țiriac Bank, și cu un pachet de 45% din acțiuni.

Acționariatul UniCredit Țiriac Bank este următorul: UniCredit Bank Austria – 50,5588435% din acțiuni, vehiculele de investiții Redrum International Investments B.V. – 24,8310361%, și Vesanio Trading Limited – 20,2286933%, controlate de Ion Țiriac.

Mai dețin acțiuni Bank Austria CEE BeteiligungsgmbH – 0,0132897% din capitalul social, Arno Grundstücksverwaltungs Gesellschaft m.b.H cu 0,0132897%, Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH – 0,0132897%, Unicredit Leasing Romania S.A. – 0,0000049%, alți acționari persoane fizice române – 4,00669928%, alți acționari firme românești – 0,17915491%, alți acționari străini cu 0,124401408%, respectiv alți acționari firme străine cu 0,0180075% din capitalul social.

Grupul italian UniCredit activează în România prin intermediul UniCredit Țiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit CAIB România, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing și UniCredit Business Integrated Solutions.

Sursă grafic: BVB.

Vânzarea Carpatica la răscruce de drumuri: Familia Carabulea anunță că este pregătită să cedeze pachetul majoritar al băncii. Acționarii au de ales între fuziunea cu Nextebank și tranzacția pe care o pregătește actualul acționar majoritar

Familia fondatorului băncii Carpatica, omul de afaceri Ilie Carabulea, a anunțat în această seară printr-un comunicat transmis pe bursă că este pregătită să vândă pachetul majoritar al băncii, care ajunge la 57,1% cu tot cu afiliați. Acționarii băncii sunt chemați acum să aleagă între cele două variante puse pe masă – fie să aprobe fuziunea cu Nextebank, aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, fie să meargă pe mâna familiei Carabulea.

”Ne menținem angajamentul de a încheia o tranzacție de vânzare a unui pachet majoritar de acțiuni conform unui scenariu accelerat pentru a asigura băncii platforma necesară pentru a spori baza de capital în vederea dezvoltării viitoare”, afirmă Oprea Carabulea, reprezentantul acționarului majoritar.

Vânzarea Carpatica este un proces care s-a cristalizat recent, în ciuda discuțiilor avute în anii anteriori cu mai mulți potențiali cumpărători sau investitori.

Nemulțumirea majoră a fondatorului băncii, Ilie Carabulea, era că ofertele primite se situau sub așteptările sale raportate la investiția făcută de-a lungul timpului în bancă, precum și la scăderea valorii Carpatica în anii de după instalarea crizei.

Nextebank a înaintat în luna noiembrie o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu Carpatica, ce va fi discutată de către acționari pe 19 decembrie.

”Acționarii vor avea posibilitatea de a decide între fuziunea cu Nextebank și majorarea capitalului de rang 2, asociat cu cedarea unui procent semnificativ de acțiuni ale băncii, deținute de acționarul majoritar, dl. Ilie Carabulea și părți afiliate”, se arată în comunicatul semnat de conducerea băncii.

Directoratul băncii, susținut de către banca centrală, a pregătit terenul pentru o tranzacție, căutând să îmbunătățească rezultatele financiare și să facă din Carpatica o țintă atractivă, în contextiul în care potențialii cumpărători au acum un peisaj bancar bogat în ținte de achiziție.

De la începutulul anului, a fost anunțată preluarea Nextebank de către Axxess Capital și semnarea altor trei tranzacții – vânzarea Millennium Bank România către OTP, a ultimelor active ale RBS Bank din România către UniCredit Țiriac Bank și, ieri, vânzarea Volksbank România către Banca Transilvania.

Carpatica are nevoie de un acționar care să capitalizeze banca pentru a răspunde cerințelor impuse de banca centrală. Planurile anunțate de belgianul care a condus RBS Bank România anterior, iar acum administrează destinul Carpatica, sunt ambițioase, vorbind de intrarea în top 10 bănci în condițiile în care la 31 decembrie 2013 banca era pe poziția 19 din totalul de 40 de instituții de credit.

”Echipa de conducere a depus eforturi importante pentru a poziționa banca în direcția creșterii și dezvoltării viitoare și ne așteptăm ca la începutul anului viitor să transmitem către piață noi informări cu privire la inițiative semnificative de creștere cu scopul de a deveni o bancă de top 10 din România. Această creștere a băncii necesită capital suplimentar de până la 30 milioane de euro pe parcursul următorilor doi ani care poate fi realizată cu condiția ca structura pe termen lung a acționariatului băncii să fie modificată”, spune Johan Gabriels, directorul general al băncii.

Pe primele 11 luni ale acestui an, Carpatica a anunțat un profit operațional de 39 mil. lei comparabil cu cel înregistrat pe întregul an anterior, de 40,2 mil. lei.

Rata de adecvare a capitalului băncii la 30 noiembrie este de 10,13%, ca urmare a provizioanelor suplimentare. Astfel, după discții cu auditorul băncii și cu BNR, managementul Carpatica a decis majorarea provizioanelor IFRS cu 177,76 mil. lei în lunile octombrie și noiembrie pentru creditele neperformante din portofoliu.

După provizionare, fondurile proprii ale băncii au scăzut în două luni de la 222,6 mil. lei la 188,3 mil. lei.

La data de 30 septembrie, Carpatica avea înregistrate ajustări pentru depreciere IFRS în valoare de 271,4 mil. lei comparativ cu ajustările prudențiale de valoare de 447,2 mil. lei.

Ilie Carabulea a fost arestat preventiv în acest an în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

Pe bursa de la București, Carpatica avea la finele ședinței de astăzi o valoare bursieră de 251,7 mil. lei (peste 57 mil. euro).

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, conform raportului băncii pe primele nouă luni ale anului.

Sursă foto: Volksbank România.

Banca Transilvania preia Volksbank România. S-a întors roata istoriei: Austriecii semnează contractul de exit de pe piața locală. În urmă cu mai mulți ani însă, Volksbank avea pe masă oferta pentru a prelua un pachet de 10 – 15% din Banca Transilvania

Banca Transilvania, a treia bancă de pe piață, preia Volksbank România, subsidiara locală a austriecilor de la Volksbank AG, urmând să anunțe în perioada imediat următoare semnarea contractului de achiziție a Volksbank România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse din piața financiară. Banca Transilvania a demarat în acest an discuțiile pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile Volksbank România.

Tranzacția Banca Transilvania – Volksbank România marchează exit-ul austriecilor de pe piața românească după 14 ani de prezență.

Contactat de MIRSANU.RO pe tema semnării contractului dintre Banca Transilvania și acționarii Volksbank România – Volksbank AG (Austria), BPCE (Franța), DZ Bank și WGZ Bank (Germania), biroul de presă al Băncii Transilvania nu a făcut niciun comentariu. De asemenea, Silvia Conesa, purtător de cuvânt al DZ Bank nu a dorit să facă niciun comentariu pe tema semnării contractului de vânzare al Volksbank România. Volksbank AG, BPCE și WGZ Bank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la această oră.

Pe 18 noiembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța în premieră discuțiile pe care Banca Transilvania le are pentru achiziția Volksbank România. Tot atunci surse bancare susțineau că discuțiile între cele două părți au picat și că Banca Transilvania s-a reorientat către Bank of Cyprus. O săptămână mai târziu, Banca Transilvania confirma informațiile legate de negocierile cu Volksbank printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București, în care mai spunea că analizează oportunitățile de pe piață. Pe data de 2 decembrie, publicația financiară franceză Les Echos nota că BPCE, acționar al Volksbank România, va semna în zilele următoare contractul pentru vânzarea pachetului său de 24,5% din Volksbank România și că aceasta face parte din tranzacția care trebuie încheiată cu Banca Transilvania.

Ultimele informații MIRSANU.RO indică faptul că Banca Transilvania s-a reorientat după ce oferta pentru preluarea activelor Bank of Cyprus România a fost respinsă de către ciprioți, canalizându-și interesul către discuțiile de preluare a Volksbank România. Discuțiile au avansat pe un fundal în care austriecii aveau ca termen – limită pentru vânzarea operațiunii din România 31 decembrie 2015, iar banca fusese refuzată de la preluare în trecut de către rușii de la Sberbank. Sub supravegherea atentă a Băncii centrale, Volksbank a pregătit însă curățirea în ritm accelerat a bilanțului, în luna iulie anunțând vânzarea unui portofoliu de credite neperformante de 498 mil. euro la un discount care s-a situat la un nivel de peste 80%.

Vânzarea pachetului de active depreciate către consorțiul Deutsche Bank – HIG Capital – APS – AnaCap și impactul acesteia, adică scăderea creditelor neperformante la 8% din tot portofoliul, a netezit discuțiile de vânzare cu Banca Transilvania. Chiar și așa, Volksbank România mai avea de rambursat băncii – mamă din Austria 600 mil. euro dintr-un credit intragrup contractat anterior. De asemenea, fiica din România a fost capitalizată în câteva runde cu fonduri proaspete ceea ce se poate spune că aduce pe tavă Băncii Transilvania o bancă cu un profil mult ajustat față de anii anteriori. Banca Transilvania își consolidează prin achiziția Volksbank România locul al treilea pe piață.

Un alt element interesant legat de istoricul Băncii Transilvania cu Volksbank se leagă de începuturile băncii cu sediul în Cluj – Napoca. Astfel, sursele MIRSANU.RO precizează că, în urmă cu mai mulți ani, conducerea Băncii Transilvania de la acea vreme oferise pentru vânzare un pachet de circa 10 – 15% din acțiunile băncii către austriecii de la Volksbank, însă aceștia nu s-au arătat interesați.

Acum însă, ca într-o răzbunare a istoriei, austriecii au ajuns să-și vândă banca locală către Banca Transilvania. Volksbank (Austria) a intrat pe piața din România în 2000 și au construit o bancă axată pe retail, cu expunere puternică pe piața imobiliară. Căderea pieței imobiliare la criza din 2008 a lăsat urme adânci asupra Volksbank România, pe care austriecii nu au apucat să le vindece nici până la momentul exit-ului la nivel local. La finele lui 2013, Volksbank România ocupa poziția a noua în sistemul bancar, cu un activ net bilanțier de 3,12 mld. euro și o cotă de piață de 3,8%, în condițiile în care și-au redus an de an expunerea pe piața locală.

Sursă date: BNR.

Sursă date: BNR.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

De cealaltă parte, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Banca Transilvania are o valoare bursieră de 4,559 mld. lei (1,029 mld. euro), la un preț de 1,748 lei pe acțiune. Acționarii Băncii Transilvania sunt Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 14,33%, International Finance Corporation (IFC) cu 5,36%, iar Horia Ciorcilă, președintele băncii, care acționează concertat cu vehiculul de investiții Castorius Limited deține circa 5,11%.

Tranzacțiile anului 2014 pe piața bancară

OTP – Millennium, tranzacția care aduce grupul ungar aproape de top 10

În acest an, pe lângă achiziția portofoliului corporate al RBS Bank România de către UniCredit, grupul ungar OTP a anunțat în luna iulie achiziția afacerii locale a portughezilor de la Millennium. Mișcarea OTP aduce grupul ungar aproape de primele zece poziții din piață, dacă ne uităm că la o cotă de piață de 1,3% vine un plus de circa 0,8% cotă de piață, judecând pe baza datelor din raportul BNR pe 2013. Tranzacția a fost semnată pe 30 iulie, iar pe 23 septembrie a primit aprobarea Consiliului Concurenței. Valoarea tranzacției este de 39 mil. euro la care se adaugă obligația OTP de a rambursa un credit intragrup al băncii preluate către fosta bancă – mamă de 150 mil. euro.

Mișcarea UniCredit Țiriac Bank – RBS betonează locul al patrulea din piață

De asemenea, UniCredit își consolidează poziția a patra în topul pieței, adăugând încă 0,5% la zestrea proprie de 7,6% cotă de piață la 31 decembrie 2013 prin preluarea portofoliului corporate. Anul trecut, italienii au luat portofoliul de retail și cel de Preferred Banking.  Tranzacția a fost semnată pe 5 august, iar Consiliul Concurenței a ratificat achiziția pe 23 septembrie, Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Banca Transilvania – Volksbank apropie poziția a treia la mică distanță de locul ocupat de BRD

La rândul său, nr. 3 din piața bancară, Banca Transilvania prin preluarea Volksbank România își majorează cota de piață exact pe segmentul de retail, așa cum preciza în luna octombrie pentru MIRSANU.RO Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, că este focusată banca în strategia sa de extindere.

La 31 decembrie, Banca Transilvania avea o cotă de piață de 8,9% după activele totale, iar în conturi banca din Cluj – Napoca are peste un miliard de euro, cu mult peste cât are nevoie de a-și completa portofoliul cu câteva achiziții din piață.

Carpatica, plan de fuziune cu Nextebank cu impact în top 20 bănci

Carpatica, bancă fondată de omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea, a anunțat luna trecută că va supune acționarilor săi pe 19 decembrie planul unei fuziuni cu Nextebank, preluată anul trecut de către fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund de la ungurii de la MKB. Potrivit convocatorului de AGA, la Carpatica ar putea urma o majorare de capital care ar putea aduce, potrivit calculelor de pe hârtie, un nou acționar principal în locul fondatorului Ilie Carabulea. Fondul de investiții ar putea astfel ajunge prin intermediul Nextebank la o cotă de 33% din noua Carpatica după fuziune, iar Carabulea și-ar putea vedea diminuată participația undeva la 27%. În planul impactului în piață, Carpatica ar avea un acționar cu forță financiară suficientă s-o ajute să se recapitalizeze, așa cum cere banca centrală, iar, de cealaltă parte, fondul de investiții administrat de Horia Manda ar intra în topul primelor 20 de instituții de credit locale.

Sursă foto: Volksbank România.

Banca Transilvania și-a exprimat interesul pentru preluarea Volksbank România, însă discuțiile cu austriecii au eșuat. Potențialii cumpărători se uită la ce impact are asupra tranzacției o refinanțare intragrup acordată de Volksbank AG Austria, din care ”fiica” sa din România mai are de plătit circa 600 mil. euro

Banca Transilvania, a treia mare bancă de pe piață, a fost în discuții pentru preluarea Volskbank România, bancă aflată în proces de vânzare, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse de pe piața financiară. Discuțiile dintre cele două părți însă au eșuat, susțin sursele MIRSANU.RO, iar Banca Transilvania s-a reorientat către alte oportunități de pe piață, în acest moment fiind implicată în procesul de vânzare al Bank of Cyprus România.

”Banca Transilvania este atentă și deschisă la oportunități de achiziții, fiind o companie bine capitalizată, cu o lichiditate mare și cu rezultate financiare foarte bune. În prezent, Banca Transilvania nu are nimic formalizat privind o anumită achiziție, motiv pentru care nu se pot comenta cazuri punctuale. Fiind o companie listată, în cazul unor achiziții, banca va respecta regulile comunicării cu investitorii și va transmite punctual informațiile aferente”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Băncii Transilvania.

Petra Roth, purtătoarea de cuvânt a Volksbank AG Austria, acționarul majoritar al Volksbank România, a spus că ”din moment ce este în curs un proces de vânzare, nu poate fi făcut niciun comentariu referitor la aceste întrebări”.

Austriecii au angajat în luna aprilie a acestui an banca de investiții Rothschild pentru vânzarea Volksbank România, proces care trebuie finalizat până la 31 decembrie 2015.

Potențialii cumpărători studiază cu atenție și ce impact ar putea avea asupra tranzacției rambursarea unei refinanțări pe care Volksbank AG a acordat-o către fiica sa din România.

La 30 iunie, Volksbank România mai avea de plătit 600 milioane de euro către banca – mamă din Austria, în condițiile în care la 31 decembrie 2013 suma se ridica la 800 milioane de euro, conform datelor prezentate în raportul semestrial al Volksbank AG.

Din acest punct de vedere, pe piața românească a avut loc în această vară o tranzacție, care a inclus și rambursarea unei finanțări intragrup. Astfel, OTP a cumpărat filiala locală a băncii portugheze Millennium pentru 39 mil. euro, dar contractul prevedea și rambursarea unei linii de finanțare intragrup de 150 mil. euro de către noul proprietar ungar al băncii.

Volksbank România este în plin proces de curățare a bilanțului în vederea vânzării, în luna iulie anunțând vânzarea unui portofoliu de credite neperformante în valoare totală de 498 mil. euro, după cum rezultă din raportul băncii – mamă. Rata creditelor neperformante a băncii s-a redus sub 8%, la un nivel confortabil, afirmă bancherii austrieci.

În paralel, cu scoaterea creditelor neperformante de pe bilanț, Volksbank România caută să înlocuiască fondurile ce veneau anterior de la banca – mamă cu o politică de atragere de depozite. Raportul dintre credite și depozite a scăzut însă abia de la 253% în decembrie 2013 la 240% la 30 iunie 2014.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

Volksbank a intrat pe piaţa locală în anul 2000 și a înregistrat pierderi serioase de pe urma strategiei de extindere agresivă pe piaţa creditelor ipotecare. Criza a prins Volksbank România ca fiind una dintre cele mai expuse bănci locale pe piaţa imobiliară, ceea ce a adus pierderi importante ani la rând. Pe lângă schimbările de management, austriecii au încercat sa vânda banca locală la pachet cu operaţiunile de pe alte pieţe, însă eforturile Volksbank s-au încheiat cu un eșec.

Ca parte a deciziei strategice de a-și lichida portofoliul de afaceri local, austriecii au vândut în prima parte a acestui an operaţiunile de leasing din România şi Polonia către grupul polonez Getin, proprietarul Romanian International Bank.

La capătul opus, Banca Transilvania este una dintre instituțiile de credit aflate pe val în piața bancară, care alături de UniCredit Țiriac Bank și Raiffeisen vânează oportunități pentru a-și crește cota de piață.

Banca a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 338 mil. lei, în creștere cu 40% față de perioada similară a anului anterior. La 30 septembrie, Banca Transilvania dispunea de numerar și echivalent de numerar de 4,528 mld. lei (peste 1 mld. euro). Activele totale ale băncii sunt de circa 34,05 mld. lei, mai mari cu 6,2% față de perioada similară a anului anterior.

Pe piața bancară este în curs și un alt exit, cel al Bank of Cyprus, proces în care este implicată și Banca Transilvania, potrivit informațiilor MIRSANU.RO. Bank of Cyprus este în curs de lichidare accelerată a portofoliului de active, după ce în primăvară și-a vândut pachetul de 9,9% din Banca Transilvania, iar apoi participația deținută la hotelul JW Marriott de cinci stele din București.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, spunea luna trecută, că pe piața bancară sunt 4 – 5 tranzacții potențiale și că banca face oferte de cumpărare de bănci, atenția fiindu-i concentrată pe segmentul de retail.

Credit foto: Dreamstime.

Fuziune în top 20 bănci: Directorii Carpatica au ales oferta băncii administrate de Horia Manda. Planul ce ar putea aduce un fond de investiții la cârma băncii de la Sibiu, supus aprobării într-o lună

Directoratul Carpatica a convocat pentru 19 decembrie adunarea generală a acționarilor băncii în vederea aprobării unei oferte care prevede fuziunea prin absorbție a Nextebank, instituție de credit aflată în portofoliul fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, condus de ”veteranul” local de private equity Horia Manda. Planul include posibilitatea unei majorări de capital de până la 35 mil. euro printr-un împrumut de capital convertibil în acțiuni, prin care poate fi obținut un pachet de până la 33% din capitalul majorat al Carpatica, mișcare suficient de amplă pentru fondul de investiții condus de Manda cât să devină cel mai mare acționar al băncii și să preia astfel pachetul de control.

Conducerea Carpatica, în frunte cu președintele Directoratului, Johan Gabriels, a anunțat astăzi că va cere acționarilor băncii să aprobe termenii și condițiile principale ale ”oferte ferme revizuite primite de la Nextebank SA la data de 14 noiembrie 2014 pentru fuziunea prin absorbție de către Carpatica”.

Nextebank a fost vândută în 2013 de către grupul bancar ungar MKB fondului de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital, care deține în portofoliu și furnizorul de servicii financiare Patria Credit. La finele anului trecut, Nextebank avea o cotă de 0,2% după activul net în sistemul bancar, în timp ce cota de piață a Carpatica era de aproape șase ori mai mare, de 1,1%, conform raportului anual al BNR. Intrarea ca acționar în Carpatica ar aduce pentru Axxess Capital masă critică pe piața bancară pentru că, pe lângă o rețea cu prezență națională și un brand local cunoscut, înseamnă și asigurarea unui loc între primele 20 de bănci, adică în prima jumătate a clasamentului bancar local după active. La finele lui 2013, Carpatica era pe locul 19 din totalul de 40 de instituții de credit după cota de piață.

De asemenea, pe lista deciziilor care așteaptă votul acționarilor băncii în luna decembrie se află și delegarea către directorii Carpatica a atribuției de a majora capitalul social cu maxim 155 mil. lei (circa 35 mil. euro) ”prin una sau mai multe emisiuni de acțiuni ordinare noi pe o perioadă de un an de la data la care delegarea este aprobată de către acționari”. Emiterea de acțiuni noi este legată de posibila acordare a unui împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea să conțină ”caracteristici de convertibilitate în acțiuni”.

Capitalul social actual al Carpatica este de 314,629 mil. lei (71,11 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro), iar ultimele raportări disponibile pe bursă indică faptul că omul de afaceri Ilie Carabulea, fondatorul și principalul acționar al băncii, deține un pachet de aproximativ 41,29%.

În condițiile unei majorări de capital cu 155 mil. lei, capitalul social al Carpatica ar ajunge la 469,6 mil. lei (106,14 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4243 lei la euro) având în vedere că drepturile de vot ale lui Carabulea au fost suspendate. Prin împrumutul de capital acordat care ar majora astfel capitalul social al Carpatica, noul acționar ar obține un pachet de 33% din noul capital social al băncii, în timp ce participația actuală a lui Carabulea ar scădea la circa 27,66% și ar pierde astfel poziția de cel mai mare acționar al băncii. Deciziile ce vor fi aprobate în AGA din 19 decembrie vor avea impact asupra acționarilor Carpatica existenți la data de 14 ianuarie 2015, conform propunerii directoratului băncii.

Aportul de capital proaspăt în Carpatica este una dintre cerințele mai vechi ale băncii centrale, care a susținut în ultima perioadă de timp calea aducerii unui nou investitor în cadrul băncii de la Sibiu pentru a întări poziția acesteia.

După declanșarea crizei financiare în 2008, în jurul Carpatica au început să apară nume interesate de o eventuală preluare, printre care s-au numărat OTP (Ungaria), fondul de investiții britanic AnaCap sau fondul de investiții Pinebridge. Constant, Ilie Carabulea, cel mai important acționar al băncii, a negat discuțiile privind o vânzare a Carpatica. Carabulea a fost arestat preventiv în dosarul Carpatica Asig, în care au mai fost puși sub acuzare și foști oficiali din Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul de Finanțe pentru că ar fi făcut demersuri cu scopul de a evita suspendarea autorizației de funcționare a firmei de asigurări ce face parte din grupul controlat de omul de afaceri sibian.

De cealaltă parte, fondurile de investiții administrate de Horia Manda au experiența administrării de afaceri în sectorul bancar local. Fondul Româno – American de Investiții (RAEF), primul fond administrat de către Axxess Capital, a cumpărat în 1998 pachetul majoritar al Băncii Românești, pe care l-a vândut în 2003 către grupul bancar elen National Bank of Greece (NBG).

Ulterior în același an, RAEF a intrat ca acționar în compania specializată în credite de consum (consumer finance) Estima Finance și în Domenia Credit, specializată în acordarea de credite ipotecare. Cele două companii au fost vândute la pachet împreună cu Motoractive Leasing în 2006 către gigantul financiar american GE Money. În final, portofoliul vândut americanilor a ajuns în 2010 în mâinile grupul bancar turcesc Garanti.

În decembrie 2007 însă, RAEF și Balkan Accesion Fund (BAF), un alt fond administrat de Axxess Capital, au preluat compania specializată în microfinanțare nonbancară Capa Finance redenumită ulterior Patria Credit, marcând astfel revenirea firmei de investiții pe piața serviciilor financiare locale. Următorul pas de extindere semnificativă a venit abia anul trecut, când cel mai ”tânăr” dintre fondurile administrate de Axxess Capital, EEAF, a cumpărat Nextebank și MKB Romexterra Leasing. EEAF are o capitalizare de 70 mil. euro. Printre investitorii în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul European de Investiții  – parte a grupului Banca Europeană de Investiții, DEG – divizia de investiții a băncii germane de stat KfW și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Intenția Axxess Capital de a intra în Carpatica printr-o fuziune cu Nextebank și o majorare de capital ulterioară conturează o nouă platformă de servicii financiare sub umbrela firmei de investiții la o altă scară față de cea vândută în 2006 americanilor de la GE Money.

Axxess Capital, a cărui arie de investiții cuprinde România, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, a fost cel mai activ fond de investiții de pe piața locală. A preluat în vara anului 2013 producătorul de lacuri și vopsele Deutek de la fondul de investiții Advent, la finele anului trecut a cumpărat Nextebank, iar în luna februarie a acestui an a preluat pachetul majoritar al companiei Star Storage din sectorul IT. Portofoliul local este însă mult mai sofisticat și cuprinde de la firme de echipamente industriale, servicii pe piața eficienței energetice, afaceri pe piața de jucării sau zona de producție de soluții antivirus (Bitdefender).

Pe piața bancară, intrarea unui nou investitor în Carpatica este văzută ca o mișcare naturală în condițiile în care în ultimii ani s-au consumat deja mai multe exituri. Astfel, Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) a vândut afacerea locală către UniCredit Țiriac Bank în două etape, în 2013 și în acest an, apoi Citi a cedat portofoliul său de retail către Raiffeisen, iar MKB (Ungaria) și Millennium (Portugalia) au ieșit de pe piața bancară locală. În curs de vânzare sunt activele Bank of Cyprus România, este așteptată vânzarea Volksbank România, iar NBG își vinde subsidiara până în 2018, conform planurilor de redresare anunțate în vară și aprobate de către Bruxelles. O altă categorie de tranzacții derulate acum pe piața bancară vizează vânzarea portofoliilor de credite neperformante de către băncile locale, ce au trecut la curățirea bilanțurilor. Aceste tranzacții lasă însă urme imediate asupra profitabilității instituțiilor de credit, care înregistrează astfel pierderi prin vânzarea cu discount față de valoarea nominală a împrumuturilor, înscrisă în bilanțuri.

Carpatica, bancă fondată în 1999 la Sibiu, a raportat după primele nouă luni ale anului pierderi de 21,7 mil. lei, datorate constituirii unor provizioane în linie cu noile cerințe din sectorul bancar. Veniturile totale ale băncii au scăzut cu 2% până la 155 mil. lei, contracția provenind de pe segmentul clienților IMM, precizează șefii băncii.

Rata creditelor neperformante era la 30 septembrie de 37,8%. Raportul dintre credite și depozite era la aceeași dată de 53%, pe fondul unei scăderi a activelor bancare cu 19% până la 3,295 mld. lei.

Pe bursa de la București, unde sunt listate acțiunile băncii, cotația a crescut astăzi ușor pe fondul ultimelor informații privind planurile de fuziune cu Nextebank. Valoarea bursieră a Carpatica este de 257,68 mil. lei (58,24 mil. euro, calculat la cursul mediu al zilei), în condițiile în care prețul pe acțiune a fost la închiderea ședinței de 0,0819 lei pe titlu.

Divizia de investiții a Băncii Mondiale a ajuns la 5,36% din Banca Transilvania după conversia unor obligațiuni. Instituțiile financiare internaționale au aproape 20% din a treia bancă de pe piață

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, și-a majorat participația pe care o deține în cadrul Băncii Transilvania, a treia bancă de pe piața locală, de la 3,54% la 5,36% prin conversia unor obligațiuni. IFC a ajuns acum la un pachet de 139, 847 milioane de acțiuni față de 90,581 milioane de acțiuni anterior.

Tranzacția a avut loc pe 7 noiembrie și a fost făcută publică astăzi printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București.

Cel mai mare acționar al Băncii Transilvania este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu 14,61% din acțiuni, urmat acum de IFC cu 5,36% și Horia Ciorcilă, președintele băncii, împreună cu grupul de acționari cu care acționează concertat, cu un pachet de 5,1%.

Banca Transilvania este una dintre cele mai profitabile instituții de credit de pe piața locală, pentru primele nouă luni raportând un profit net de 338,13 mil. lei, în creștere cu 40,8% față de rezultatul obținut în perioada similară a anului anterior.

Șefii băncii au dat în acest an semnale repetate că Banca Transilvania este pregătită să treacă la achiziții pentru a-și extinde cota de piață, în special pe retail. Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de administrație al băncii, a spus luna trecută pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că instituția de credit pe care o conduce face oferte de cumpărare de bănci de pe piață. Din informațiile MIRSANU.RO, una din băncile vizate de către instituția financiară din Cluj este Bank of Cyprus România, aflată în acest moment în proceduri de vânzare, și care așteaptă oferte angajante de la investitorii interesați. Bank of Cyprus a fost ea însăși acționar la Banca Transilvania cu un pachet de 9,9% până în acest an, pe care l-a vândut pe fondul strategiei sale de exit din România.

Acțiunile Băncii Transilvania sunt listate la Bursa de Valori București, valoarea sa de piață fiind de 4,617 mld. lei (1,042 mld. euro) la ultima cotație pe titlu de 1,77 lei.

Sursă foto: Volksbank România.

Cehii de la APS Holding: Suntem implicați în acest moment în ”câteva tranzacții majore” privind achiziția de active neperformante aparținând băncilor mari din România

Cehii de la APS, care în vară au preluat alături de alți parteneri un pachet de active neperformante de 495 mil. euro de la Volksbank, sunt în acest moment angajați în mai multe tranzacții care vizează pachete de credite neperformante scoase la vânzare de către băncile mari din România, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții companiei.

”APS este implicată în câteva tranzacții majore în curs de desfășurare pe piața activelor neperformante scoase la vânzare de către instituțiile financiare majore. Totuși, din motive de confidențialitate, nu putem dezvălui numele acestor tranzacții individuale în acest moment”, a răspuns prin e-mail întrebărilor MIRSANU.RO Karin Janovska, Office Manager al APS Holding.

Vânzarea creditelor neperformante este afacerea momentului pe piața bancară, care a atras investitori puternici precum Deutsche Bank, HIG Capital și fondul londonez de investiții AnaCap. Ultimii trei au făcut parte alături de APS Holding din consorțiul care a preluat de la Volksbank România un pachet de credite neperformante în valoare de 495 mil. euro. Prețul tranzacției nu a fost făcut public. Surse de pe piața financiară au spus însă că discount-ul în acest caz a fost în jurul a 80% ceea ce înseamnă că austrieciii au încasat aproximativ 100 mil. euro pe acel pachet. De asemenea, pe 31 iulie, BCR a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante în valoare de 1 mld. lei (circa 230 mil. euro).

În acest moment, ultimele informații disponibile indică faptul că BCR are la vânzare un pachet de 433 mil. euro. Un alt pachet de credite neperformante este cel al Bank of Cyprus România, cotat la o valoare nominală de circa 360 mil. euro.

Potențialul de tranzacții pe piața bancară în perioada următoare este uriaș, de aici și interesul puternic manifestat de investitorii cu apetit pentru astfel de active.

”Din calculele noastre, numai la nivelul primelor zece instituții de credit există un stoc de active neperformante de aproximativ 6 miliarde de euro. Iar astea ar trebui să fie curățate de pe bilanțurile băncilor până în 2016. Potențialul de tranzacții este uriaș și va domina piața bancară în perioada următoare”, a explicat pentru MIRSANU.RO unul dintre investitorii specializați în preluarea creditelor neperformante.

Pentru bănci, externalizarea acestor împrumuturi înseamnă înregistrarea de pierderi pe termen imediat. Pe de altă parte, lichiditățile blocate de bănci în provizioane pentru a acoperi riscul unor astfel de credite asupra bilanțului urmează să fie eliberate și ar putea fi folosite pentru repornirea creditării.

Grupul BCR, liderul pieței bancare, înregistra la nivelul lunii septembrie un nivel al creditelor neperformante de 11,2 mld. lei (circa 2,5 mld. euro), fiind luate măsuri de curățire accelerată a acestui portofoliu.

Grupul APS Holding este specializat în managementul datoriilor și al investițiilor neperformante, atenția sa fiind concentrată asupra activelor din Europa Centrală și de Sud – Est.

APS are birouri deschise în Cehia, Slovacia, Polonia, Serbia, Ungaria, Bulgaria, iar din 2007 și în România. În vizorul companiei cehe este extinderea operațiunilor pe alte piețe din regiune – Grecia și Rusia, conform datelor disponibile pe site-ul companiei.

Asset Portfolio Servicing România, subsidiara locală a APS Holding, a raportat pentru anul trecut un profit net de 0,67 mil. euro la o cifră de afaceri de 3,98 mil. euro și un personal format din 124 de angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul mediu anual de 4,419 lei la euro comunicat de BNR pentru 2013.

Lichiditățile acumulate îi permit Băncii Transilvania să treacă la achiziții locale, crede Horia Ciorcilă, președintele băncii (foto). Infografic MIRSANU.RO.

Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania pentru MIRSANU.RO: Facem oferte de cumpărare de bănci. Pe piața bancară, sunt 4 – 5 tranzacții potențiale. În următorii cinci ani, nu vom vedea mai mult de șapte bănci universale

Banca Transilvania, a treia instituție de credit din România ca mărime, face oferte de cumpărare de bănci și active bancare cu scopul de a-și mări cota de piață, concentrându-și atenția pe ținte din sectorul de retail, potrivit președintelui băncii.

”Facem oferte de cumpărare (pentru bănci aflate pe piață – n.r.). Ne interesează să cumpărăm ceea ce credem că face sens pentru noi. Ne uităm la creșterea cotei de piață, în special pe segmentul de retail”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.

”În acest moment, pe piață sunt 4 – 5 deal-uri (tranzacții – n.r.) potențiale”, afirmă Ciorcilă. Acesta a refuzat însă să nominalizeze în ce tranzacții este angajată la ora actuală Banca Transilvania.

Omer Tetik, directorul general executiv al Băncii Transilvania, spunea în urmă cu câteva luni că ținta poate fi o bancă sau un portofoliu. Banca are suficiente lichidități pe care le poate plasa în viitoare achiziții, lucru confirmat de baza de capital și profitul net de 55,1 mil. euro înregistrat după prima jumătate a acestui an.

În ultimul an, trei bănci mari  –  UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen Bank și Banca Transilvania – și-au exprimat clar intenția de a face achiziții pe piața locală în contextul în care unii jucători de profil din eșalonul al doilea au decis să se retragă. Astfel, britanicii de la Royal Bank of Scotland (RBS) și-au vândut afacerea din România în două etape către UniCredit, Raiffeisen a cumpărat în 2013 portofoliul de clienți din retail al americanilor de la Citi, portughezii de la Millennium și-au făcut în vară exitul în favoarea grupului ungar OTP. Și fondurile de investiții au apetit de achiziții în sectorul bancar. La finele anului trecut, MKB Nextebank (Ungaria) a ieșit de pe piață prin vânzarea unității sale de aici către un fond de investiții administrat de echipa lui Horia Manda de la Axxess Capital, iar polonezii de la Getin au preluat Romanian International Bank (RIB).

De asemenea, austriecii de la Volksbank și-au anunțat intenția de a vinde subsidiara din România până la finele anului 2015, iar managementul de la Carpatica are mandat de a găsi un investitor dispus să intre cu fonduri proaspete ca acționar în bancă. De asemenea, National Bank of Greece va trebui să vândă Banca Românească până în 2018, iar alte bănci elene ar putea face mișcări similare.

Peisajul bancar local, bogat în ținte de achiziție, a intrat într-o fază de remodelare la capătul căruia este de așteptat să rămână în piață jucători mai puțini, dar mai puternici.

Scenariul este susținut și de către Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii Băncii Transilvania, instituție financiară locală cu un profil ușor diferit față de concurenții săi având în vedere că nu are în spate o bancă – mamă străină. Cel mai mare acționar al băncii cu sediul central la Cluj – Napoca este însă o instituție financiară internațională, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu un pachet de 14,61% din acțiuni, conform ultimelor raportări disponibile pe bursa de la București.

”Cred că băncile mici vor ieși de pe piață. Cine nu are sau nu a atins masa critică este greu să mai reziste. Avem prea multe bănci universale în România”, afirmă Ciorcilă.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO unde se situează această masă critică în piața bancară, președintele Băncii Transilvania a răspuns: ”Undeva în zona unei cote de piață de 5% (calculată după activele totale – n.r.). Peste trei, patru, cinci ani, n-o să mai fie, cred, mai mult de 6 – 7 bănci universale”.

La finele anului trecut, din totalul de 40 de instituții de credit locale numai șapte dintre ele aveau o cotă de piață de la 5% în sus, calculată după activele totale – BCR (controlată de Erste Austria), BRD (controlată de SocGen Franța), Banca Transilvania, UniCredit Țiriac Bank (controlată de UniCredit Italia), CEC Bank din portofoliul statului român, Raiffeisen Bank România (controlată de Raiffeisen Austria) și ING Bank România (parte a grupului olandez ING), conform raportului Băncii Naționale a României pentru 2013.

Cota de piață a Băncii Transilvania era la 31 decembrie de 8,9% în funcție de activele totale și de 9,4%, calculată ca raport între fondurile sale proprii și cele la nivelul întregului sistem bancar.

Banca Transilvania a raportat la finele primului semestru un profit net de 212,1 mil. lei, în creștere cu 17,7% față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, valoarea activelor totale a înregistrat la 30 iunie un avans de 5,7% până la 33,9 mld. lei (7,7 mld. euro).

Raportul dintre credite și depozite de circa 75% indică un surplus de lichiditate, în condițiile în care banca își păstrează strategia de creștere concentrată pe direcția creditării retail (persoane fizice – n.r.) și IMM-uri.

Banca Transilvania a fost înființată în 1994 la Cluj – Napoca de către un grup de antreprenori printre care Horia Ciorcilă – președintele Consiliului de Administrație al băncii și un acționar – cheie al băncii și în prezent, Dorel Goia sau Claudiu Silaghi, decedat în 21 martie 2011 într-o clinică de la Viena ca urmare a unui accident vascular cerebral.

Instituția de credit s-a dezvoltat puternic în mandatul olandezului Robert Rekkers în perioada 2002 – 2012, reușind să ajungă și să rămână în topul primelor trei bănci din România, pe o piață dominată de grupuri financiare străine puternice precum Erste, SocGen, UniCredit, ING și Raiffeisen. Omer Tetik, actualul CEO al băncii, venit de la șefia subsidiarei locale a Credit Europe Bank, s-a concentrat pe îmbunătățirea profitabilității băncii, dând în mod repetat semnale că Banca Transilvania își schimbă strategia de creștere, mizând de acum pe lângă creșterea organică și pe noi achiziții pentru a fructifica tendințele apărute pe piață.

Banca este construită pe trei mari linii de afaceri – companii (corporate), IMM (întreprinderi mici și mijlocii) și retail (persoane fizice), păstrându-și amprenta antreprenorială a fondatorilor săi. În prezent, Banca Transilvania are peste 6.000 de angajați și o rețea formată din aproximativ 5.500 de puncte de lucru în România și Italia.

La nivelul acționariatului s-au produs schimbări importante în acest an, în condițiile în care Bank of Cyprus a trecut la lichidarea portofoliului său local de participații, pe fondul nevoii de a-și spori repede nivelul lichidităților.

Bank of Cyprus a vândut un pachet de aproximativ 10% din Banca Transilvania pentru circa 82 mil. euro, pe 18 aprilie fiind raportat exitul complet al ciprioților. Pe 16 mai, președintele băncii Horia Ciorcilă era raportat că deține împreună cu vehiculul de investiții Castorius Limited, cu care acționează concertat, un pachet de 5,1% din acțiunile Băncii Transilvania.

În afara BERD cu 14,6%, acționarii – companii dețin 64,76% din Banca Transilvania, în timp ce acționarii persoane fizice au aproximativ 20,62%. Acțiunile băncii sunt listate pe bursa de la București, unde valoarea bursieră a Băncii Transilvania este de 4,537 mld. lei (1,026 mld. euro) la o cotație de 1,77 lei pe titlu.

poza main

Banca Millennium S.A.

Anul înființării: 2007
Cod unic de înregistrare: RO21087140
Număr de ordine în Registrul Comerţului: J40/3002/2007
Tip societate:  Societate pe acţiuni administrată în sistem unitar
Activitate: alte activităţi de intermedieri monetare
Capital social: 303.195.000 de lei
Personal: 562 de angajaţi (2013)

Logo:                 

Număr sucursale: 65 (2013)
Cota de piaţă, după activul net bilanțier: 0,8% (2013)
Pierdere netă la 31 decembrie 2013: 5,9 milioane de euro
Top management: Jose Reino da Costa, Directorul General al Millennium Bank România
Website: www.millenniumbank.ro
Acționar majoritar: Millennium Banco Comercial Português
Sediu social: Piaţa Presei Libere nr. 3-5, Clădirea City Gate, Turnul Sudic, et. 17, Sector 1, Bucureşti, România
Telefon: +4021 308 13 00
Fax: +4021 308 13 91

Millennium Banco Comercial Português S.A.
Forma de organizare: Societate pe acţiuni
Anul înființării: 1985
Sediu central: Banco Comercial Portugues praça 28 PT-4000-295 Porto Portugal
Telefon: +351 211 131 080
Fax: +351 211 136 982
Website: http://www.millenniumbcp.pt
Persoană de contact cu investitorii: Rui Coimbra; Web: investors@millenniumbcp.pt; Tel. + 351 211131080
Activitate:
-bancă de retail (66,6%) cu operațiuni în Portugalia, Polonia, Grecia, România, Angola și Mozambic;
-Corporate banking și de investiții (22,6%);
-Servicii Private banking și managementul activelor bancare (2,8%);
-Altele (8%).
Număr sucursale: 1518
Structură acţionariat:
Alţi acţionari    31,84%
Sonangol    19,44%
Sabadell Group    4,20%
EDP Group    3,00%
InterOceânico Group    2,60%
Berardo Group    2,53%
Top management:
Director General    Nuno Manuel da Silva Amado
Preşedintele Consiliului de Administraţie    Antonio Vitor Martins Monteiro
Persoană de contact cu investitorii    Rui Coimbra
Active în administrare: 82,007 miliarde de euro (2013)
Achiziții şi parteneriate:
1995: Achiziţia Banco Portugues do Atlantico SA
2000: Achiziţia Banco Pinto & Sotto Mayor şi încorporarea Jose Mello ( Mello Bank şi Imperio)
2004: Acord cu CGD Group şi Fortis (Ageas) pentru afacerea de asigurări
Internaționalizarea şi înglobarea sub acelaşi brand:
1993: Intrare pe piaţa de Est
1995: Intrare pe piaţa din Mozambic
1998: Parteneriat cu BBG (Polonia)
1999: Configurarea unei operațiuni de tip greenfield în Grecia
2000: Integrarea operaţiunilor de asigurări în Eureko
2003: Încorporarea Banque Privee; schimbarea operaţiunilor poloneze denominate către Bank Millennium
2006: Înglobarea sub un singur brand “Millennium” şi încorporarea BMA
2007: Intră pe piaţa din România
2008: Parteneriat strategic cu Sonangol şi BPA
2010: Relocarea filialei Macao pe piaţa locală
Planul de restructurare:
2005: Vinde Credilar, BCM şi mentenanţa unei filiale din Macao, cesiunea din activitatea de asigurări, urmată de parteneriatul cu Ageas
2006: Vinde 50% din vehiculul investiţional Interbanco; încheierea tranzacţiei de vânzare a unui procent de 80,1% din capitalul social al Banque BCP din Franţa şi Luxemburg
2010: vinde 95% din Millennium Bank din Turcia şi încheie un acord de vânzare a întregii reţele bancare din SUA
2013: vinde Millennium Bank din Grecia către Piraeus Bank; vinde 10% din capitalul social al sucursalei din Luxemburg; vinde întreaga participaţie din Piraeus Bank.

Portughezii de la Millennium au avut prima tentativă de intrare în România în 2005 la privatizarea BCR, lider pe piaţa bancară din România. Tranzacția a fost câştigată în schimb de către Erste Bank Austria. Ulterior, portughezii au ales strategia unei construcţii de la zero a reţelei în octombrie 2007, care a fost îngheţată apoi pe fondul crizei financiare.

Astfel, banca a realizat în primul an de viaţă o pierdere netă de 26,4 milioane de euro la un număr de angajaţi de 509 şi aproximativ 4000 de clienţi.

În ceea ce priveşte cota de piaţă, aceasta a sărit de la 0,1% în primul an la 0,4% în cel de-al doilea an, raportată la un activ net bilanţier de 85,1 milioane de euro în primul an, faţă de 322,8 milioane de euro în cel de-al doilea an de la înfiinţare.

Cota de piaţă a atins nivelul maxim în 2013 de 0,8% la un prag maxim istoric al activului net bilanţier de 644,4 milioane de euro. În privinţa numărului de sucursale, banca a investit în 2009 în extinderea reţelei până la pragul maxim de 74 de unităţi, moment în care a banca a înregistrat şi un nivel istoric maxim al pierderii nete de 38 de milioane de euro.

Anul 2010 a fost anul începerii procesului de restructurare a băncii, moment în care numărul de angajaţi a început să scadă.

Conform datelor BNR, Millennium Bank ocupa la finele anului trecut poziția 21 în piața bancară locală, cu active de circa 2,85 mld. lei (640 mil. euro) și o cotă de piaţă de 0,8%.

Cea mai bună poziţie a Millennium în clasamentul local al băncilor după active a fost în 2013, când deja subsidiara era scoasă la vânzare.

Banca a realizat în 2013 o pierdere netă de 5,9 milioane de euro, în scădere cu 18 milioane de euro faţă de anul 2012. Numărul mediu de salariaţi a fost de 562 în anul 2013, în scădere cu 77 de angajaţi faţă de 2012, conform raportărilor financiare ale companiei.

La finalul lui 2013, Millennium Bank avea în total peste 75.000 de clienţi şi 65 de sucursale. Insituţia financiară menţine un nivel confortabil de capitalizare de 6,124 miliarde de euro la un preţ de 0,113 euro/acţiune la 31 decembrie 2013, potrivit raportărilor financiare ale companiei.

Volumul de credite brute acordate clienţilor a ajuns la 2182 de milioane de lei (488 de milioane de euro), cu 13% mai mare faţă de anul anterior, în timp ce fondurile atrase de la clienţi au crescut cu 18%, până la 1632 de milioane de lei (365 de milioane de euro).

Lucrurile se schimbă începând cu 2012, când negocierile cu Comisia Europeană privind pachetul de măsuri pentru eficientizarea operațiunilor bancare şi pentru evitarea intrării Portugaliei în colaps,  au schimbat soarta subsidiarei din România.

“Millennium bcp anunță încheierea unui acord cu OTP Bank România în ceea ce privește vânzarea operațiunilor noastre din România. Acesta este un pas important în atingerea angajamentelor agreate cu Direcția Generală Concurență din cadrul Uniunii Europene”, spune Luis Pereira Coutinho, Membru al Bordului Executiv al Millennium bcp.

Astfel, în anul 2013 OTP cumpără Millennium Bank România într-o tranzacție de 39 mil. euro și  ajunge astfel la un pas de topul primelor zece bănci.

„Rezultatele financiare de la finalul lui 2013 sunt cele mai bune raportate de Millennium Bank de la lansarea sa în România. În al doilea semestru din 2013, pentru prima dată, am avut venit operaţional net pozitiv. Aceste rezultate se bazează pe creşterea solidă a volumelor de business şi pe un model eficient de control al costurilor”, a declarat Jose Reino da Costa, Directorul General al Millennium Bank România. „Pe o piaţă în care creditarea a scăzut cu 3% în 2013 şi în care economisirea a crescut cu 9%, Millennium Bank a reuşit să aibă creşteri de două cifre atât pentru portfoliul de credite, cât şi pentru cel de depozite, iar toate acestea în condiţiile menţinerii unei politici de risc conservatoare. În acest context, obiectivul de a trece pe profit în 2014 este mai aproape decât oricând”, a adăugat Jose Reino da Costa.

Plecarea portughezilor din România face parte din pachetul de măsuri convenite cu Comisia Europeană pentru eficientizarea operațiunilor, după ce Millennium BCP a fost printre băncile beneficiare ale pachetului de urgență acordat de către Bruxelles pentru a evita intrarea Portugaliei în colaps.

De asemenea, Millennium BCP a negociat şi formalizat angajamentele convenite cu Direcția Generală de Concurență a Comisiei Europeane în ceea ce priveşte planul de restructurare al băncii, care va dura până în 2017, data scadentă a rambursării celor 3 miliarde de euro pentru procesul de recapitalizare al băncii dat de statul portughez. Ca o continuare a măsurilor luate de bancă, acestea includ pentru anul 2014 posibilitatea scăderii temporare a salariilor şi o reducere a personalului în Portugalia.

Millennium Banco Comercial Português S.A. este cea mai mare instituție bancară portugheză listată la bursă. Banca portugheză este una tânără, fiind fondată în 1985. Cu aproximativ 2,3 milioane de clienți locali, Millennium bcp are o cotă de piață de aproximativ 20% în Portugalia atât în sectorul creditelor, cât și în cel al depozitelor.

Pe bursa Euronext din Lisabona, capitalizarea bursieră a Millennium BCP trece de 6 miliarde de euro. Acțiunile Millennium sunt deținute în proporție de 19,4% de către Sonangol – compania petrolieră controlată de statul angolez, Sabadell Group din Spania cu 4,2%, grupul energetic portughez EDP cu 3%, InterOceanico Group cu 2,6%, Berardo Group cu 2,5%, directorii băncii și angajații având la rândul lor un pachet de circa 0,4% din acțiuni.
În spatele Sabadell stă al patrulea grup bancar privat spaniol.

Berardo Group este controlat de Jose Berardo, unul dintre cei mai bogați portughezi. După ce intră în Africa de Sud în sectorul extracției de aur și, apoi, în afacerile cu diamante, Jose Berardo este acum cunoscut ca unul dintre cei mai activi investitori pe bursa Euronext din Lisabona. Are afaceri în industria vinului, în afaceri din industria hotelieră, este colecționar și are acțiuni la companii din telecomunicații și bănci.

InterOceanico Group este un grup de investitori privați cu interese de afaceri în Angola, Portugalia, Brazilia și China. Cei mai importanți acționari sunt oamenii de afaceri de origine israeliană Eytan Stibbe și Haim Taib, fiecare cu o participație de 32,5%. Eytan Stibbe este un investitor cu afaceri de aproximativ 26 de ani în Africa. Fost pilot militar, Stibbe a înființat un fond de investiții Vital Capital Investments. Partenerul său de afaceri, Haim Taib este cunoscut ca director general al LR Group, companie ce activează în sectorul lucrărilor de infrastructură, în special în Angola.

De altfel, banca portugheză Millennium, care în urmă cu mai puțin de un deceniu în urmă avea în vizor piețele din sud- estul Europei, și-a regândit strategia de afaceri. Ca efect, operațiunile din Grecia și România au fost vândute, acum concentrându-și afacerile pe patru piețe principale – Portugalia și Polonia în Europa, respectiv alte două piețe în Africa – fostele colonii portugheze Angola și Mozambic.

Grupul BCP a încheiat anul 2013 cu o pierdere netă de 740,5 milioane de euro, în scădere faţă de valoarea din 2012 de 1219,1 milioane de euro.

rsz_tabel_indicatori_otp_2005_2013.jpgMAIN

OTP Bank România

Anul înființării: 2005

Acționarii: OTP Bank Nyrt (99,99% din acțiuni)  și Merkantil Bank Zrt (0,01 % din acțiuni )

Cod unic de identificare: 7926069

Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: J40/10296/1995

Domeniu de activitate: bancar

Logo:               

Venitul total la 31 martie 2014: 5,709 miliarde forinţi (0,08 miliarde lei, respectiv 0,018 miliarde euro). Pentru calculul indicatorilor financiari exprimați în forinți au fost folosite cursurile medii de schimb forint/leu, respectiv forint/euro comunicate de OTP în raportul său trimestrial, adică 67,2 forinți pentru un leu, respectiv 308 forinți pentru un euro)

Portofoliul de credite la 31martie 2014: 419,585 miliarde forinţi (6,2 miliarde lei, respectiv 1,4 miliarde euro)

Credite retail la 31 martie 2014: 324,545 miliarde forinţi (4,8 miliarde lei, respectiv 1,07 miliarde euro)

Credite corporate (companii) la 31 martie 2014: 95,040  miliarde forinţi (1,4 miliarde lei, respectiv 0,3 miliarde euro)

Portofoliul net de credite la 31 decembrie 2013: 3,008 miliarde lei (0,7 miliarde euro)

Provizioane la 31 decembrie 2013: 238,7 milioane lei (54,01 milioane euro)

Depozite de la clienți la 31decembrie 2013: 3,738 miliarde lei (0,8 miliarde euro)

Depozite clienți la 31 martie 2014: 180,479  miliarde forinţi (2,6 miliarde lei, respectiv 0,6 miliarde euro)

Depozite retail la 31 martie 2014:143,342 miliarde forinţi (2,13 miliarde lei, respectiv 0,5 miliarde euro)

Depozite corporate la 31 martie 2014: 57,172 miliarde forinţi (0,8 miliarde lei, respectiv 0,2 miliarde euro)

Depozite retail (persoane fizice) la 31 martie 2014: 157,253  miliarde forinţi (2,3 miliarde lei, respectiv 0,5 miliarde euro)

Depozite corporate (companii) la 31martie 2014: 23,226  miliarde forinţi (0,3 miliarde lei, respectiv 0,07 miliarde euro)

Capital social la 31 decembrie 2013: 732,9  milioane lei (163,4 milioane euro, calculat la cursul zilei din 31 decembrie)

Portofoliu brut de credite la 31 decembrie 2013: 407,380 miliarde forinţi (6,06 miliarde lei, respectiv1,4 miliarde euro)

Credite retail la 31 decembrie 2013 :314,539 miliarde forinţi (4,7 miliarde lei, respectiv 1,06 miliarde euro)

Credite companii la 31 decembrie 2013: 92,841 miliarde forinţi (1,4 miliarde lei, respectiv 0,3 miliarde euro)

Profit operaţional la 31 martie 2014 : 2,501 miliarde forinţi (0,03 miliarde lei, respectiv 0,008 miliarde euro)

Venit net din dobânzi la 31 martie 2014: 4,748 miliarde forinţi (0,07 miliarde lei, respectiv 0,01 miliarde euro)

Profit net la 31 martie 2014: 1,022 miliarde  forinţi (14,9 milioane lei, respectiv 3,3 milioane euro- valori calculate la cursurile medii ale perioadei luate in considerare de către OTP Ungaria)

Profit la 31 decembrie 2013 : -69,9 milioane lei (-15,8 milioane euro)

Active totale la 31 martie 2014: 447,671 miliarde forinţi (6,544 miliarde lei, respectiv 1,453 miliarde euro)

Activ net  bilanţier la 31 decembrie 2013: 1.052, 4 milioane euro

Cota de piaţă  după  activul net  bilanţier la 31 decembrie 2013: 1,3 %

Fonduri proprii la 31 decembrie 2013: 95,9 milioane euro

Cota de piaţă  după fondurile proprii la 31 decembrie 2013: 1,4 %

Poziţia  în piaţă dupa activul net bilanţier/număr total de bănci: 17/40

Conducerea:

Kovács Antal György, Președinte

Vörös Tamás Endre, Vice-președinte

Zsakó Enikő, Dr. Rajmonné Veres Ibolya, Csonka Tibor László, membrii

Sediul central: Strada Buzești, nr. 66- 68, sector 1, București

E-mail: office@otpbank.ro

Telefon: +4021 307 57 00

Fax: +4021 308 51 80

OTP Bank se află de 10 ani pe piața din România, fiind un furnizor de servicii financiare. Sigla OTP Bank este reprezentată de un cerc, acesta fiind un simbol al monedei.

În anul 2004 OTP Group a cumpărat 99,99 % din acțiunile RoBank, restul acțiunilor aparținând altor companii din grupul OTP. RoBank a fost înființată în 1995 ca bancă universală.

În luna decembrie 2007 s-au deschis 20 de unități teritoriale noi ale OTP Bank, ajungând la numărul de 104 unități. Acest lucru a fost posibil datorită majorării activelor totale cu 15,9 % în cel de-al treilea  trimestru al anului 2007.

2008 a fost primul an profitabil din istoria OTP Bank. Comparativ cu 2007, banca a înregistrat în 2008 o rată de creștere de 24 % a activelor totale, de aproximativ 50 % a volumului de credite și o majorare a volumului de depozite de 20 %.

Anii 2009 și 2010 au fost grei pentru toți jucătorii de pe piața bancară, inclusiv pentru OTP. Rezultatele în 2011 se ameliorează ușor, când a înregistrat un profit după plata taxelor de 13 milioane lei.

Un aspect important pentru anul 2012 este și susținerea sectorului agricol, prin semnarea convențiilor cu APIA și Fondurile de Garantare. De la 1 noiembrie 2012 este disponibil clienților Contul de Economii, un produs de economisire care se adresează persoanelor Fizice Autorizate și Entităților fără Personalitate Juridică. Tot în acest an banca s-a implicat și în campania “Dreptul de a citi”, dotând cu biblioteci și cărți mai multe școli din mediul rural.

În 2013, rețeaua OTP s-a redus cu cinci unități până la 84 de unități teritoriale.

Acțiunile băncii sunt deținute de banca – mamă din Ungaria, OTP Bank Nyrt, care deține 99,99 % din acțiunile companiei, și Merkantil Bank Zrt, membră a grupului financiar ungar cu 0,1 % din acțiuni. Alături de OTP Bank România din OTP Group mai fac parte OTP Leasing România, OTP Real Estate Services România, OTP Factoring România, OTP Consulting România, OTP Asset Management România, OTP Advisors România.

OTP Leasing România, compania care oferă produse de leasing auto, de echipamente și imobiliare este înființată în 2007. Acționarul majoritar al companiei este Merkantil Bank Ungaria, care deține 70% din acțiuni, iar  OTP Bank România deține 30% din acțiuni.

OTP Real Estate Services SRL este înființată în 2012, iar obiectul său de activitate este promovarea imobiliară, administrarea și utilizarea imobilelor, precum și unele activități imobiliare conexe. Asociații săi sunt  OTP INGATLAN Zrts și OTP Bank România SA.

OTP Factoring România are ca obiect de activitate administrarea portofoliilor de creanțe achiziționate de la diferite instituții financiar bancare si IFN-uri.

OTP Consulting România se acupă de sprijinirea investitiilor străine în România, oferind și consultanță  pentru autoritățile locale și IMM-uri în accesarea fondurilor europene.

OTP Asset Management România are ca obiect de activitate administrarea investițiilor.

OTP Advisors România oferă servicii de vânzare directă a produselor de creditare OTP Bank.

OTP Ungaria

Anul înființării: 1949

Venituri totale la 31 decembrie 2013: 2,883 miliarde euro

Profit operațional la 31 decembrie 2013 :1,492 miliarde euro

Profit consolidat după taxe la 31 decembrie 2013: 64.108 milioane forinţi (215,8 milioane euro)

Profit consolidat după taxe la 31 decembrie 2012: 122.586 milioane  forinţi (409.4 milioane euro)

Active totale la 31 decembrie 2013: 10.381.047 milioane  forinţi (34.957 milioane euro)

Active totale la 31 decembrie 2012: 10.113.466 milioane forinţi (33.774 milioane euro)

Cota de piaţă după active totale la 31 decembrie 2013: 26,9%

Cota de piaţă după active totale la 31 decembrie 2012: 26,6%

Credite la 31 decembrie 2013: 6.245.210 milioane forinţi (21,030 miliarde de euro)

Credite la 31 decembrie 2012: 6.464.191 milioane forinţi (21,587 miliarde de euro)

Cota de piaţă după credite la 31 decembrie 2013 :19 %

Depozite la 31 decembrie 2013: 6.866.606 milioane forinţi (23,123 miliarde de euro)

Depozite la 31 decembrie 2012: 6.550.708 milioane forinţi (21,876 miliarde de euro)

Cota de piaţă după depozite la 31 decembrie 2013: 23,7 %

Cota de piaţă după depozite la 31 decembrie  2012: 23 %

Număr angajaţi la 31 decembrie 2013: 37.892

Număr angajaţi la 31 decembrie 2012: 36.431

OTP Bank Ungaria deține peste 13 milioane de clienți fiind prezentă pe piețele din Ungaria, România, Muntenegru, Croaţia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia şi Serbia. În acest an în ianuarie a mai făcut o achiziție în Croația, urmărind să ajungă și în bazinul Europei Centrale și de Est, unde are concurenți de talie regională, cum sunt  băncile austriece Erste și Raiffeisen, precum și grupul italian Unicredit, aceștia fiind activi și în România.

OTP este împreună cu grupul petrolier MOL bastionul capitalului ungar în regiune, puternic susținut de cabinetul de la Budapesta.

Sandor Csanyi, președintele OTP, este printre cei mai bogați oameni din Ungaria și, în același timp, unul dintre cei mai influenți.

Înființată în 1949, acțiunile OTP sunt tranzacționate pe bursa de la Budapesta, valoarea sa bursieră fiind de peste 4,3 miliarde de euro.

Acțiunile OTP sunt deținute de către familia lui Medget Rahimkulov, fost director Gazprom și etnic rus de origine tătară, care deține un pachet de 8,9% din OTP, firma franceză de asigurări Groupama cu 8,3%, grupul ungar MOL cu 8,5%, administratorul de active Lazard Asset Management controlat de banca de investiții Lazard cu 5,5%, respectiv statul ungar cu 5,03%. Un pachet important, de aproximativ 500.000 de acțiuni din OTP, este deținut de către Sandor Csanyi.

Combinatul de îngrășăminte chimice din Năvodari contractează un credit de 5,5 milioane lei de la Banca Românească

Combinatul chimic din Năvodari iau un credit de 5,5 milioane de lei (1,3 milioane euro) de la Banca Românească pentru o perioadă de un an.

Garanțiile aduse pentru contractarea împrumuturilor sunt un bilet la ordine și ipotecă pe conturile companiei, ambele în favoarea băncii, potrivit unei hotărâri a acționarilor publicate în Monitorul Oficial.

Combinatul chimic din Năvodari a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 87,7 milioane lei (19,8 milioane euro), înregistrând o pierdere netă de 4,4 milioane lei (995,7 mii euro ) la un număr de 68 de angajați.  În anul precedent,  compania înregistrase un profit net de 105.968 lei (23.780 euro), potrivit bilanțurilor publicate de Ministerul de finanțe.

Combinatul de îngrășăminte chimice Năvodari este înființat în 2002, desfășurându-și activitatea pe platforma fostului combinat de îngrășăminte chimice din localitate.  Compania desfășoară activități în producerea și distribuția îngrășămintelor chimice pe bază de fosfor, azot și potasiu, fiind produse atât îngrășăminte simple, cât și complexe.

Continental Hotels împrumută până la 10 milioane de euro pentru modernizarea lanțului de hoteluri

Continental Hotels, unul dintre cei mai mari operatori hotelieri locali, intenționează să împrumute credite de până la zece milioane de euro pentru renovarea și modernizarea lanțului de hoteluri.

Acționarii companiei sunt convocați pentru a discuta pe marginea acestei finanțări pe data de 7 august, potrivit convocatorului Adunării generale extraordinare publicate în Monitorul Oficial.

Omul de afaceri Radu Enache este unul dintre acționarii companiei hoteliere înființate în 1991, care numără în portofoliu hoteluri pe segmentul economic, de trei, patru și cinci stele. Potrivit datelor de prezentare de pe site-ul companiei, Continental Hotels are hoteluri în mai multe locații din țară precum București, Sibiu, Arad, Târgu Mureș, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Porțile de Fier și Suceava.

Pe segmentul de cinci stele, compania operează cu hotelul Grand Hotel Continental din Capitală, pe segmentul de patru stele activează sub marca Continental Forum, în timp ce pe segmentul de trei stele, compania este prezentă atât cu unitățile Continental, cât și cu hotelurile Ibis, gestionat de către grupul francez Accor pe baza unui contract de management încheiat cu Continental Hotels. Pe segmentul hotelurilor ieftine, lanțul activează cu o unitate Hello Hotels, în București.

Compania este în plin proces investițional, rulând mai multe credite de investiții, mișcare ce a lăsat urme asupra bilanțurilor din ultimii ani, când a încheiat pe pierderi. Ultimele informații disponibile pe piață indică faptul că firma a împrumutat circa 37 de milioane de euro. Astfel, Continental Hotels a raportat pentru anul trecut o pierdere de 18,2 milioane de  lei (4,1 milioane de euro) la o cifră de afaceri de 89,9 milioane de lei (20,3 milioane de euro), în creștere cu 15% față de anul anterior. Personalul firmei la finele lui decembrie 2013 era de 782 angajați.