“Anul acesta ne asteptam la un volum total de tranzactii undeva in jur de 500 mil. Euro ca si volum de creante. Vorbesc despre discutii antamate, licitatii pe care o sa le vedem pentru ca sunt recurente sau alte portofolii care deja au aparut si au fost si adjudecate in piata”, a declarat Radu Dobre, CEO al APS Romania, la MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“De asemenea, ce mai este important de mentionat pe langa volumul asta de 500 mil. Euro, este ca aproape la toate portofoliile, cu foarte mici componente din cadrul acestora sau foarte mici volume pentru alte portofolii, vorbim despre retail unsecured (portofolii negarantate de retail – creante ale persoanelor fizice, n.r.)”, a punctat Radu Dobre.

“Aceasta chestiune a deductibilitatii a facut ca pretentiile financiare ale vanzatorilor sa fie clar mai ridicate si, in unele situatii, cumva ne-am oprit in licitatii tocmai raportat la acest parametru al pretului si al profitului. Si cumva asteptam poate reluarea acestor licitatii”, a adaugat acesta.

“Noua ne plac portofoliile secured (garantate) si corporate (formate din datorii ale companiilor, n.r.), insa asta nu inseamna ca nu participam activ si cred ca in piata suntem 3 – 4 jucatori foarte activi in aceste licitatii. Si toti ne dorim foarte mult aceste portofolii. Asta este un alt efect al cresterii preturilor”, sustine CEO-ul APS Romania.

“Si competitia acerba dintre noi din ultimii ani a facut ca aceste preturi si pretentiile bancilor sa fie din ce in ce mai ridicate”, a precizat el.

“Piata vanzatorilor s-a aliniat cumva la modelul optim si inclusiv bancile vor acum ca aceste tranzactii sa se petreaca extrem de scurt, in 30 de zile daca se poate de la momentul adjudecarii pana la closing (inchiderea tranzactiei, n.r.). Uneori este realist, uneori nu, incercam sa depunem toate eforturile sa ajungem acolo pentru ca, evident, ca din acel moment este o tranzactie bilaterala. Deci, cumva, intreaga tendinta a acestei piete NPL este de a se alinia la cea mai buna practica”, a subliniat Radu Dobre.

“In ceea ce priveste pretul (de achizitie al portofoliilor), indiferent cumva daca produsul tau este un pic poate mai jos ca pricing, in ceea ce priveste timing-ul, este o piata aspirationala. Noi ne dorim preturi cat mai mici, vanzatorii preturi cat mai mari si tranzactii rapide si eficiente”, explica acesta.

“Pe partea de perspectiva, este clar ca ne dorim sa achizitionam portofolii, este clar ca vom fi prezenti in licitatii, indiferent daca este vorba despre retail unsecured sau componente secured (garantate) pe care le asteptam si sunt cumva asteptate spre final de an. In general si in viitor in urmatorii ani, daca nu se intampla un eveniment cataclismic din punct de vedere economic, cred ca acest volum de 300 – 400 mil. Euro pe an ca valoare nominala de creante tranzactionate se va mentine”, este de parere reprezentantul APS.

“Investitorii nostri fie ca sunt institutionali, fie ca vorbim despre fonduri straine, fie ca vorbim despre fondurile noastre gestionate, au in continuare un apetit ridicat pentru ceea ce inseamna NPL (credite neperformante, n.r.) in Romania pentru ca este, in continuare, o piata stabila, cu o legislatie destul de clara, directa si nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca s-au orientat spre portofolii din Romania in contrapartida cu unele din Grecia, Bulgaria si Croatia. Cred ca este o piata cu potential si este loc de crescut in continuare”, a semnalat Radu Dobre.

APS Romania este parte a grupului ceh APS Holding – investitor care administreaza un portofoliu format atat din active in industria de debt management, cat si in sectorul real estate sau alte tipuri de active din regiune.

 

APS face achizitii pe piata locala a portofoliilor de creante, pe piata imobiliara si a finalizat recent achizitia unui IFN

Ce IFN cumpara APS pe piata din Romania?

“In momentul acesta nu putem face public. Informatia este una reala. Noi am detinut si in trecut nu unul, chiar doua in paralel, fie ca le-am achizitionat, fie ca le-am construit noi de la zero. Oportunitatea (de achizitie IFN, n.r.) a aparut undeva la inceputul anului trecut. Un closing (inchiderea tranzactiei) s-a produs zilele astea”, a comentat CEO-ul APS Romania.

“Daca ar fi sa ne comparam cu jucatorii de pe piata NPL, avand structura cea mai flexibila si cea mai <<slim>> din punct de vedere decizional si un alt control asupra partii financiare, avem cumva flexibilitatea de a ne uita la oportunitati precum achizitii de entitati, companii reale. Incercam sa ne dezvoltam pe toate planurile si nu spun ca vrem sa devenim un <<one stop shop>>, insa cred ca asta cumva ar fi directia pe care trebuie sa mergem”, a spus Radu Dobre.

Potrivit acestuia, piata de profil din Romania este consolidata fata de alte piete din regiune in care activeaza grupul ceh APS.

“Nu discutam despre un numar extrem de mare de jucatori (la nivel local, n.r.) asa cum este in Grecia, de exemplu, dar nici de un numar redus cum este in Bulgaria sau in Croatia. Realitatea spune ca sunt vreo 3 castigatori in licitatiile locale in permanenta. Vedem ceea ce ne rezervă viitorul, insa cred ca cei puternici au ramas pe piata, fie puternici financiar, fie puternici pentru ca s-au adaptat”, afirma reprezentantul APS.

“Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator va mai iesi din piata”, este de parere Radu Dobre.

“Romania are printre cele mai mari preturi in medie pentru portofoliile retail unsecured (portofolii de retail negarantate, n.r.) asa ca vom considera retail unsecured ca fiind benchmark-ul (referinta pietei, n.r.), componenta secured (garantata) variaza, se face o altfel de evaluare si depinde foarte mult de <<hard collateral>> (colateral format din active tangibile precum proprietati, masini, echipamente care au fost ipotecate pentru un imprumut, n.r.)”, sustine reprezentantul APS.

Potrivit acestuia, piata este foarte agresiva pe segmentul portofoliilor de retail negarantate, iar la nivel de preturi de achizitie, piata de profil din Romania este mai scumpa decat alte piete din regiune.

“Cu privire la randamente, depinde foarte mult de investitorul pe care il ai in spate. Si pricing-ul in sine si randamentul cautat prin portofoliu depinde si de potentialul lui. Cand vezi un portofoliu mai stabil, in care ai o mare incredere, cu atat pricing-ul va fi mai conservator si un pic mai jos”, explica Radu Dobre.

“Cred ca <<mid-teens>> (un randament de circa 14% – 16%, n.r.) in continuare e tinta daca este sa vorbim de return (randament) la portofoliile retail unsecured si nu cred ca ea va devia in perioada urmatoare sau imediat urmatoare. Cred ca tot in acesti parametri ne vom situa”, a subliniat CEO-ul APS Romania.

“Incercam sa plasam fondurile cat mai chibzuit.  Am facut private lending, am inceput anul trecut cu cateva tichete tot <<real estate based>> (bazate pe active real estate), am continuat si anul acesta. Ne uitam atent si incercam sa diversificam si daca cumva randamentele sunt mai mari intr-o zona fata de cealalta, este clar ca ne focusam mai mult acolo pentru ca actionam in interesul investitorilor pe care ii reprezentam”, a spus acesta.

Ce randament a adus APS tranzactia raportata in 2025 pe segmentul de real estate de achizitie a portofoliului Imo Property Investments Bucuresti de la grupul elen Eurobank?

“Randamentul – tinta este sub 20% si poate un pic mai sus de middle teen catre high teens (randament situat la aproximativ 17% – 19%, n.r.). A fost un proces competitiv, deci nu discutam de o tranzactie bilaterala cu cartile pe fata. Cel care a dat oferta mai mare, a castigat. Acum speram ca atingem acea tinta si o si depasim, de fapt, aici este plusvaloarea pe care o aducem”, a mai spus Radu Dobre, CEO al APS Romania,  la panelul NPL & Debt management din cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025 este sustinut de KRUK Romania in calitate de Event Partner si de AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025

MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025: “Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al Uniunii Europene”. Cu tranzactii puse “on hold” de instabilitatea politica, investitorii asteapta stabilitate si directia in care se vor misca politicile economice ale noului guvern din Romania. Ministerul Finantelor are in plan o ultima emisiune de eurobonduri “de cateva miliarde de euro” in 2025 si imprumuturi de la banci ca backup daca transa 4 din PNRR nu va fi trasa in acest an. Ce tendinte urmaresc investitorii strategici, antreprenorii, managerii de fonduri de private equity, venture capital, private debt, fonduri de pensii, finantatorii internationali, investitorii de pe pietele de capital, real estate, debt management in spatiul Europei Centrale si de Est

Marius Cara, European Investment Bank Group: Avem un pipeline in Romania asemanator cu cel de anul trecut, tinta noastra ramane intre 1,5 mld. Euro si 2 mld. Euro pe an la nivelul bancii cu acelasi mix de infrastructura, energie si investitii in IMM-uri. EIB asteapta cu mare interes sa investeasca in emisiunea de obligatiuni verzi a Electrica

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Sunt pregatiri, dar nu am niciun semn privind tranzactii sigure ce ar urma pe bursa pentru ca posibilele listari asteapta mai multa claritate privind politicile economice. Cum arata un “to do list” al lui Adrian Tanase pentru urmatorul CEO al BVB. “As vrea sa vad listate pe bursa REIT-uri din imobiliare sau companii mari precum Dedeman, iar companii care se dezvolta regional sau global sa fie listate si pe Bursa de Valori Bucuresti”

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Ne facem calculele pentru urmatoarea emisiune de titluri Fidelis si luam in considerare maturitatea de 10 ani la obligatiunile in Euro. Investitorii din SUA au o expunere foarte mare pe Romania de cateva miliarde de euro, atat pe eurobonduri, cat si pe piata titlurilor de stat in lei. La eurobonduri ne uitam sa largim cadrul de emitere de obligatiuni verzi catre cele in format sustenabil, iar in partea a doua anului vrem sa emitem noi obligatiuni Samurai posibil tot verzi. Cine sunt cei mai mari investitori in titlurile de stat de pe piata interna si cine are cele mai mari expuneri pe eurobondurile romanesti

Voicu Oprean, AROBS: Dupa tranzactia din SUA, mai avem un buget disponibil de achizitii M&A de circa 20 mil. Euro si speram sa mai finalizam cateva achizitii in 2025. Suntem relativ aproape cu doua tranzactii, una pe piata europeana in zona de produse, iar cu alta vrem sa completam zona de automotive

Adrian Negru, Raiffeisen Asset Management: Fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii Pilon 3 au actiuni de peste 1 mld. Euro pe bursa de la Bucuresti, formand in ultimii 2 – 3 ani inca un jucator institutional important la BVB. “Probabil cand vom ajunge cu fondul de pensii private facultative la active de 200 – 300 mil. Euro sau 500 mil. Euro, pot sa ma gandesc sa investesc 25 – 40 mil. Euro in fonduri de private equity. Pana atunci sunt alte oportunitati care aduc mai multe beneficii pentru fond decat „sa spargem gheata” in private equity la acest moment”

Cristian Munteanu, Early Game Ventures: Primele cifre pe care le facem publice acum privind randamentul fondului nostru Early Game Fund I vintage 2019 arata la nivelul lui martie 2025 un multiplu al capitalului investit de 2,7x, IRR brut de 31% si TVPI de 2,1x. Obiectivul nostru real este de a face un multiplu de 10x la fiecare dintre fondurile pe care le avem. Observam o crestere a evaluarilor initiale ale companiilor de la fondul 1 la fondul 2. “O runda de investitii de serie A nu se mai face astazi la o evaluare de 20 mil. Euro, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus”

Marius Ghenea, Catalyst Romania: Vom incepe sa lucram spre finele acestui an la structurarea fondului de venture capital Catalyst Romania III, care va avea un capital de circa 80 mil. Euro, portofoliu de 15 – 20 companii, iar tichetele de investitii vor creste la 2,5 – 3 mil. Euro. La fondul Catalyst Romania I, dupa 7 exituri suntem la o rata DPI de distributie de capital catre investitorii din fond de peste 1x, cel mai bun exit fiind la un multiplu de bani de 20x. Vom trece in 2025 – 2026 si la primele exituri din fondul Catalyst Romania II

Cosmina Marinescu, KRUK Romania: Avem o rocada foarte clara pe piata vanzarii de portofolii de datorii – daca anul trecut, IFN-urile reprezentau circa 60% din portofoliile puse in vanzare, in 2025 banking-ul reprezinta aproximativ 70%, iar IFN-urile au o pondere de peste 20% in piata. Asteptam in partea a doua a anului sa apara la vanzare portofolii bancare la nivel de valoare nominala de peste 100 mil. Euro

René Schöb, KPMG Romania: Investitorii straini nu au apetit pentru investitii noi in Romania, sentimentul dominant fiind cel de a-si reduce costurile. Noi vedem la antreprenori un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Unde vad investitorii strategici si antreprenorii oportunitati de investitii pe piata. “La tranzactia grupului Emag cu Cargus este un add-on in timp ce la vanzarea La Cocos catre grupul Schwarz nu vorbim despre o achizitie pentru cota de piata, ci despre un model de business diferit spre care a pivotat strategic un mare grup international de retail”

Nick Vozianov, ING Bank: Probabil, Digi, dar intotdeauna exista un al doilea competitor – sectorul de petrol si gaze, daca ar fi sa pariez cine din Romania ar putea face un imprumut sindicalizat de minim 1 mld. Euro. Piata imprumuturilor bancare pentru corporatii din CEE a ramas constanta ca valoare la 24 mld. Euro in prima jumatate a anului, insa pe fondul scaderii puternice a volumului de la 62 – 63 tranzactii in S1 2024 la 35 de tranzactii in acest an. Piata creditelor sindicalizate din Romania a contabilizat circa 1 mld. Euro in 6 tranzactii in 2024, cu un volum constant de tranzactii, dar pe o piata de 3 ori mai mica in valoare

Matthias Siller, Barings: Este clar ca Varsovia si Bucurestiul vor fi vazute centrele financiare ale motorului de crestere al UE. Romania este la o rascruce de drumuri, iar participantii la piata de capital au de luat acum niste decizii privind directia si pasii urmatori. De exemplu, cred ca la Banca Transilvania sunt 2 optiuni – fie va fi un candidat principal pentru preluare in ceea ce va fi o piata M&A hot in Europa, fie as invita statul roman sa preia participatia EBRD din banca. Ce mesaje are investitorul global despre participatiile statului in companiile de utilitati listate si despre portofoliile fondurilor de pensii din Romania

Dan Dascal, BT Asset Management: Obligatiunile emise de catre statul roman cu un cupon de 7% la Euro garanteaza un randament de 30%, ceea ce ar fi o investitie foarte buna. Investitiile in active real estate pot genera randamente la euro superioare titlurilor de stat cu randamente anuale de circa 8% la euro, care pot fi optimizate prin metode prin care poti sa iti iei leverage

William Watson, Value4Capital: Romania inca are o piata relativ neconsolidata fata de Polonia, ceea ce o face un loc foarte atractiv de investitii atat pentru strategici, cat si pentru investitorii financiari. Piata de private equity din CEE are doua dependente pe partea de fundraising – un procentaj mult mai mare de investitori si institutii private, iar institutiile financiare internationale si agentiile guvernamentale joaca un rol-cheie in strangerea de noi fonduri fata de restul Europei

Vytautas Plunksnis, INVL Asset Management: Fondurile baltice de pensii private au o pondere de circa 20% din noul nostru fond regional de private equity. Grupul INVL, cumparatorul Pehart, are investitii totale in Romania pe mai multe piete care se apropie de 500 mil. Euro, cifra care include atat capitalul de investit, cat si partea de datorii

Bartosz Kwiatkowski, Enterprise Investors: Tinta noastra pentru piata din Romania este sa avem o tranzactie add-on pe care o vom anunta in curand si o achizitie directa din noul fond in termen de un an. Avem nevoie de randamente mai mari la tranzactiile pe piete inafara Poloniei pentru a justifica investitiile pentru ca exiturile sunt mai provocatoare in tari mai mici

Evtim Chesnovski, Integral Capital Group: Ne uitam in Romania in urmatoarele luni la o achizitie, posibil doua tranzactii. Primul exit dintr-o companie din Romania il vom semna anul viitor. Fata de Europa de Sud – Est, vedem ca pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate in Europa Centrala, unde accesul la finantare este mai usor si acolo poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash, cu o crestere solida

Magdalena Sniegocka, CVI: Dorim sa investim circa 500 mil. Euro pe pietele de private debt din CEE, din care pana la 100 mil. Euro vrem sa desfasuram in tranzactii in Romania. Avem in pipeline 11 tranzactii in Romania, din care una semnata si aprobata, iar alta intr-o faza avansata. Cu ce “arme” lupta fondurile de private debt in competitia lor cu bancile si fondurile de private equity

Radu Dobre, APS Romania: Ne asteptam la un volum total de tranzactii in jurul a 500 mil. Euro valoare nominala a portofoliilor de creante. Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator de pe piata administrarii portofoliilor de datorii va mai iesi din piata. Managerul ceh APS de pe piata de debt management a cumparat recent un IFN pe piata din Romania

 

Valeriu Binig, PPC: Investitorii strategici de pe piata de energie din Romania se uita daca sa investeasca pe partea de stocare in baterii independente sau baterii colocate. Ne uitam la multe tari din regiune, insa principala piata pentru investitii este Grecia, dupa care urmeaza Romania

 

Lorena Brehuescu, Oresa Industra: Instabilitatea din prima jumatate a anului nu ne-a ajutat sa mergem spre o achizitie M&A. Ne-am uitat la o tranzactie de peste 25 mil. Euro in orasele secundare  si la o tranzactie de peste 100 mil. Euro pe piata Bucurestiului. Pentru noi, e important ca proiectele la care ne uitam pentru achizitie sa aiba deja componenta de leverage

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Cred ca la jumatatea anului, valoarea tranzactiilor de pe piata imobiliara din Romania a ajuns undeva la 400 mil. Euro. Instabilitatea politica din ultima vreme s-a simtit puternic pe zona tranzactiilor, care au incetinit din ce vedem noi. Cel mai mare tichet de tranzactie aflat acum pe piata depaseste 200 mil. Euro