Arhive etichete: banking

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

Imprumuturile verzi si cele cu obiective de sustenabilitate sunt instrumentele care domina finantarea sustenabila in Romania, in timp ce obligatiunile verzi inregistreaza cele mai mari volume de finantare sustenabila la nivelul pietelor din Europa Centrala si de Est, precum si la nivel de EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), conform concluziilor MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, cu sprijinul Agricover in calitate de Event Partner, respectiv al Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

“Ceea ce vedem in regiunea EMEA este ca in 2026 emisiunile de finantare sustenabila au crescut. De ce? Pentru ca marile companii au planuri masive de investitii in decarbonizare si in tranzitia catre energia regenerabila. Cand ne uitam la Europa Centrala si de Est – iar aici sunt piete in care ING este prezent precum Austria, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria si asa mai departe – observam o usoara incetinire in comparatie cu 2025. De ce? Pentru ca anul trecut am avut emisiuni din partea guvernului polonez, care a facut investitii masive in energia regenerabila offshore. Anul acesta, nu sunt planificate astfel de investitii (de catre guvernul polonez, n.r.) si nici in alte tari cum ar fi Romania, de exemplu”, a punctat Vera Economou, CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar international ING.

Datele prezentate de catre bancherii ING indica volume de finantare sustenabila de circa 22 mld. USD in perioada ianuarie – mai 2026, in scadere de la aproximativ 25,8 mld. USD in perioada similara a anului anterior la nivelul pietelor din Europa Centrala si de Est.

Finantarea sustenabila acopera un spectru larg de instrumente in care intra imprumuturi verzi, credite cu obiective de sustenabilitate, obligatiuni verzi, obligatiuni sustenabile, obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate sau alte tipuri de imprumuturi ori de obligatiuni.

Piata regionala de finantare sustenabila este dominata de catre emitentii suverani, urmati de catre institutiile supranationale.

“Asta inseamna ca, in continuare, companiile raman in urma in ceea ce priveste initiativele si planurile lor de decarbonizare si, practic, au nevoie si de un anumit stimulent pentru a accesa mai mult pietele de capital, pentru ca, de asemenea, in regiunea noastra, atunci cand companiile au planuri de investitii, acestea prefera mai degraba sa apeleze la canalele de finantare oferite de sectorul bancar”, a semnalat Vera Economou din partea grupului bancar ING.

Potrivit acesteia, principalele directii de finantare sustenabila pe piata din Romania pentru care exista apetit din partea bancherilor vizeaza sectorul de cladiri verzi, tranzitia energetica si vehiculele electrice.

“Pietele de capital din Europa Centrala si de Est au inregistrat in perioada ianuarie – septembrie 2026 pe bursele din regiune un numar de 22 emisiuni in diferite formate sustenabile in valoare totala de peste 8,3 mld. Euro”, a spus Bogdan Campianu, Managing Director, Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii regionale WOOD & Company. Romania a inregistrat in aceeasi perioada de referinta un volum de 30 mil. Euro cu emisiunea de obligatiuni cu obiective de sustenabilitate a companiei antreprenoriale Autonom, conform datelor prezentate de catre Wood & Company.

Cererea de finantare verde si volumul de proiecte de investitii verzi sunt in crestere pe piata din Romania.

“In 2026 pana in prezent am semnat deja (finantari, n.r.) aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. Ne asteptam ca acest trend sa continue pana la finalul anului si sa ajungem intr-o zona similara cu cea din 2025, putin mai mult sau putin mai putin, nu pot sa estimez exact, dar oricum va fi aproximativ in aceeasi zona si la fel cu un procent probabil mai mare de investitii verzi decat anul trecut. Iar acest lucru se datoreaza foarte mult, uitandu-ma putin pe sectoarele pe care le-am acoperit, cresterii investitiilor in zona regenerabila, a proiectelor regenerabile de anul acesta, care sunt categorisite cumva intern ca fiind 100% verzi”, a subliniat Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Ca atare, la o crestere a investitiilor in zona regenerabilelor, a crescut si aceasta pondere a investitiilor verzi in Romania, care este foarte mare acum. La o pondere de peste 90% e posibil sa fim una dintre tarile cu cea mai buna performanta din aceasta perspectiva in cadrul organizatiei. Dar investitii sustenabile, verzi nu inseamna doar regenerabil, inseamna toate sectoarele. Inseamna si corporate. Si cand ma refer la corporate, ma refer la eficienta energetica, panouri solare pentru energie verde proprie, economie circulara s.a.m.d., adica sunt foarte multe componente de verde care pot fi dezvoltate, nu trebuie sa fie neaparat regenerabile pentru energia verde care va fi pusa in piata pentru vanzare. Ca atare, vedem aceasta componenta de investitii verzi in toate sectoarele noastre, inclusiv in sectorul corporate si sectorul financiar. Ceea ce vreau sa mentionez despre sectorul financiar este ca investim atat in bondurile emise de catre banci, dar oferim si finantari directe bancilor comerciale, dezvoltam instrumente financiare cu bancile comerciale pe care acestea mai departe sa le puna in piata. Ca atare, modul de diseminare, ca sa zic asa, de contributie la investitiile verzi in economie prin intermediul partenerilor nostri din sectorul financiar este mult mai pronuntat si in toate investitiile noastre aceasta componenta de verde este foarte.importanta”, a completat bancherul EBRD.

La celalalt capat al spectrului de finantare, pe langa energie si sectorul financiar, una dintre cele mai ridicate cereri recurente de finantare verde vine din partea sectorului real estate.

“Suntem in termeni de finantare totala la aproximativ 9,5 mld. Euro, din care 83% inseamna finantare verde sau cu obiectiv de sustenabilitate. Toate obligatiunile noastre sunt obligatiuni verzi si, dupa cum puteti vedea, avem si cateva imprumuturi negarantate corelate cu obiective de sustenabilitate, denominate in yeni, USD si Euro. Avem, de asemenea, cateva imprumuturi garantate corelate cu obiective de sustenabilitate si avem si cateva imprumuturi garantate care nu sunt corelate cu obiective de sustenabilitate, acestea fiind ceva mai vechi. Sincer, daca am contracta imprumuturi garantate, bancile ne-ar solicita intotdeauna un anumit tip de componenta sau criteriu legat de sustenabilitate”, a transmis Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP – companie listata pe bursa Euronext Amsterdam si lider european pe segmentul de logistica si spatii industriale.

Vin obligatiunile verzi cu un cost de finantare mai avantajos pentru emitenti comparativ cu obligatiunile in format clasic?

“Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat atat de mult pentru ca noi credem ca este un mare avantaj de pret – nu cred ca este asa ceva – ci este mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi comparativ cu cei care pot investi in obligatiuni non verzi”, a concluzionat Richard Wilkinson din partea CTP, care a investit peste 1 mld. Euro pe piata imobiliara din Romania si detine pozitie de lider in logistica si spatii industriale.

“In viitor, cu siguranta, vom apela la aceste surse de finantare verde”, a spus Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan, companie listata pe bursa Euronext de la Bruxelles.

“Avem obiective la nivel de grup, care sunt obiective de decarbonizare, reducerea dioxidului de carbon cu 35% pana in 2030 si atingerea unui obiectiv de net zero emisii pana in 2050. In acest program de reducere de emisii de dioxid de carbon, grupul Titan isi propune sa investeasca mai mult de 200 mil. Euro pana in 2030. Anul trecut am avut investitii de peste 36 mil. Euro”, a precizat Horia Adrian din partea Titan Group, adaugand ca directiile de investitii vizeaza aici produse cu emisii reduse de carbon, folosirea combustibililor alternativi sau dezvoltarea de materiale inovatoare alternative cimentului si masuri de crestere a eficientei energetice.

Tehnologie.

“Daca, sa spunem, acum 6-12 luni, faptul ca aveai AI incorporat in business-ul tau sau in ideea ta de startup reprezenta un premium in ceea ce privea multiplul de valoare, acum absolut toata lumea se asteapta sa ai ceva de AI. Deci este cumva normalul. Eventual primesti un discount daca nu ai AI. Adica cumva cam toata lumea trebuie sa aiba asa ceva”, a punctat Bogdan Nafornita, CEO si cofondator al startup-ului de tehnologie Profluo.

“Romania este inca izolata fata de trendul acesta global, pentru ca exista aceste fonduri care au luat bani din PNRR si exista cumva un <<pool de cash>> care este alocat regiunii. Dar pe fondurile mari, pe ceea ce se intampla afara, foarte multe fonduri mari au alocat foarte multi bani in hyperscalers, adica in cei care deja scaleaza foarte tare, si s-au investit sume enorme de bani in sustinerea fizica a AI-ului, ca e vorba de GPU-uri, de data-centere, de energie, de real estate si asa mai departe Si atunci cumva au tras cam tot aerul din incapere si raman destul de putini bani. Adica trebuie sa fie cu adevarat o idee exceptionala si o executie exceptionala ca sa mai poti atrage bani in zonelele acestea unde hyperscalerii domina, sa spunem, pietele de investitii”, afirma antreprenorul Bogdan Nafornita din partea Profluo, companie care opereaza o platforma automatizata de procesare a documentelor financiare.

Agribusiness.

“Zona de sustenabilitate noi o vedem ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. In mod particular in agricultura, costul pe termen scurt tinde sa devina o problema mai mare decat pentru un business poate in alt sector din cauza unor unor deficite. Starea financiara a fermierilor nu este foarte sanatoasa si atunci, in contextul asta, costurile pe termen scurt devin o problema mult mai mare decat a unei companii care functioneaza intr-un sector in care avem un cost pe termen scurt pe care ni-l asumam versus un beneficiu Vedem fermieri, vedem producatori care se duc in zona aceasta, dar nu putem spune ca inca este un trend general in agricultura”, a semnalat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding.

“Finantam astazi 10-15% din portofoliu in aceasta zona de ESG, mai degraba decat pura agricultura sustenabila, avem componente din ambele zone. Practic, avem astazi o buna parte din resursele financiare pe care le atragem din afara Romaniei vin cu alocari de fonduri catre anumite domenii precise”, a adaugat reprezentantul companiei antreprenoriale.

“Aplicarea taxei CBAM (Mecanismului de Ajustare la Frontiera pentru Carbon, n.r) pentru ingrasaminte, pentru ca acesta este unghiul de impact in agricultura, se face de la 1 ianuarie acest an. Am avut o perioada la inceputul anului in care au fost ceva probleme de disponibilitate a productiei pentru ca incertitudinea asta legata de CBAM a adus importatorii intr-o pozitie in care au fost un pic prudenti si atunci in prima parte a anului disponibilitatea a fost o problema. In ansamblu, Uniunea Europeana nu este astazi un mare producator de ingrasaminte pentru agricultura din simplul motiv ca la baza ingrasamintelor sta gazul si nu suntem foarte competitivi in productia de ingrasaminte, iar atunci marea majoritate a ingrasamintelor sunt importate din zone non-EU. Ceea ce inseamna ca CBAM-ul a avut un impact in sensul cresterii costului ingrasamintelor. Daca la astea mai adaugam si conflictul din Iran, cred ca anul asta in medie vorbim de o crestere cu 50% a preturilor pentru fertilizanti la poarta fermei”, sustine Liviu Dobre din partea Agricover.

Asset management.

“Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local”, a spus Horia Braun – Erdei, CEO si Presedinte al Directoratului in cadrul Erste Asset Management Romania, unul dintre cei mai mari jucatori din industria locala de asset management si parte a grupului financiar austriac Erste.

“Din perspectiva emitentilor, cred ca acel greenium (randamentul obtinut de obligatiuni in formate sustenabile, n.r.) in sensul in care emitentii poate sperau sa aiba un avantaj de pret si sa se poata imprumuta mai ieftin datorita faptului ca folosesc sumele respective pentru scopuri legate de sustenabilitate, din ce inteleg nu mai este atat de evident acest avantaj. Si, intr-adevar, cred ca in ultima perioada pipeline-ul de astfel de produse de finantare s-a rarit. Au fost mai putine emisiuni. Ultimele emisiuni ale bancilor – bancile care de obicei revin an de an in piata pentru ca trebuie sa acopere acea nevoie de capital de tip MREL prin emisiuni de obligatiuni senior non-preferred in general – nu au fost cu componente de sustenabilitate, deci nu au existat astfel de oportunitati”, a precizat reprezentantul Erste Asset Management Romania, care are sub administrare active de peste 9 mld. RON.

“Noi, in general, ne uitam la orice oportunitate din piata, dar din pacate nu prea am avut din ce alege, ca sa spun asa. Emisiunile care au fost, cum a fost de exemplu cea de la Autonom a fost o emisiune foarte mica, unde deja aveam expunere, Deci, nu prea poti sa construiesti, noi ne-am fi dorit sa putem construi un portofoliu de obligatiuni verzi sau obligatiuni sustenabile sau macar sustainability linked, dar in momentul de fata ne este foarte greu. Trebuie sa alocam pe un fond care este administrat tinand cont de criterii de sustenabilitate in mod explicit, un fond de articol 8, cum se spune, de obligatiuni, insa componenta de obligatiuni corporative este in mod covarsitor investita in fonduri internationale. Pentru ca doar acolo putem sa ne luam expunere cu adevarat semnificativa, sa spunem asa. Din pacate, nu avem prea multe de raportat din punctul acesta de vedere, dar interesul nostru este in continuare acolo”, a completat Horia Braun – Erdei.

Energie verde.

“Ce pot sa spun este ca la nivel de portofoliu EBRD in Romania, cam 40% este acoperit de catre sectorul corporate, 30% este infrastructura sustenabila, care include partea de infrastructura, de sector public si de energie, iar diferenta de vreo 25% sunt institutii financiare. La nivel de semnari anul acesta, am semnat in energie verde finantari de aproximativ 250 mil. Euro deocamdata.”, a punctat Mihaela Mihailescu, Deputy Head Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Modul in care ne uitam noi la aceste investitii este dincolo de acest numar, de cat am semnat. Ne uitam, mai degraba, la ce capacitati am sustinut pentru implementare si cred ca este bine sa prezint acest metric, pentru ca pentru prima data in acest an am finantat capacitati de stocare, Daca anul trecut am finantat in jur de 220 mil. Euro, cam 1,1 GW de capacitate de vant si solar in energie regenerabila, anul acesta pana in prezent, am sustinut implementarea a 930 MW de energie regenerabila si, pentru prima data, aproximativ 400 MW de capacitate de stocare. Ceea ce demonstreaza asta este ca incercam cumva sa ne aliniem la ceea ce are Romania nevoie pe partea de investitii. Asa cum stim, cu totii au fost aceste probleme in Romania in acest an, cu aceste dezechilibre foarte mari pe piata de energie si, intr-adevar, Romania are nevoie de capacitati de stocare”, a precizat bancherul EBRD.

“Asa cum mentionam legat de aceste investitii, de finantarea noastra in proiecte de stocare, am lucrat foarte mult pe ele si anul trecut numai ca sunt investitii mult mai greu de structurat, pentru ca veniturile sunt mult mai volatile si mai greu de prognozat si a fost mult mai greu sa gasim acea structura de finantare, care sa functioneze atat pentru investitori, cat si pentru noi. Deci, sunt proiecte care dureaza mai mult in faza de analiza si in cea de negociere. Dar ceea ce demonstreaza cumva asta este ca stocarea in sine devine un activ de sine statator, nu mai este un activ adiacent investitiilor in regenerabile, si asta vedem in investitiile pe care le avem si in pipeline. Adica nu mai avem investitii regenerabile fara capacitate de stocare, iar capacitatea de stocare pe care o avem in pipeline pentru restul anului este foarte mare”, a completat Mihaela Mihailescu din partea EBRD.

Finantare sustenabila.

“Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina, deoarece tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului. Insa, este important sa construim rezilienta pentru ca economia Romaniei este inca foarte dependenta de combustibilii fosili, in special in sectorul energetic. Asta inseamna ca este expusa la tot felul de socuri provenite din Orientul Mijlociu, care se reflecta in preturile petrolului si al gazelor. Este bine pentru o companie sa fie atat de dependenta? Nu prea. Iar acest lucru face ca argumentele economice (business case, lb. eng.) sa fie in jurul tranzitiei catre mai multa securitate energetica si dezvoltarea mai multor proiecte de energie regenerabila”, a semnalat Vera Economou, CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar olandez ING.

“Pot spune ca ponderea Romaniei la nivelul intregii regiuni a Europei Centrale si de Est este relativ mica. De exemplu, cand ne uitam, emitentii dominant vin, de regula, din Austria. Guvernul austriac are obligatiuni verzi emise emise de aproximativ 6 mld. Euro, iar pentru piata din Romania vedem doar 800 mil. Euro in primul semestru din 2026. Iar anul trecut, a fost finantare sustenabila emisa de 1 mld. Euro pe piata din Romania”, afirma bancherul ING Bank.

Printre tranzactiile locale de finantare sustenabila la care ING Bank a participat recent a fost imprumutul cu obiective de sustenabilitate in valoare de 3,1 mld. RON contractat de catre Delgaz Grid de la un sindicat de banci, tranzactie inchisa in iunie 2026 in cadrul careia banca olandeza a avut rol de Unic Coordonator, Bookrunner si Coordonator de Sustenabilitate.

Real Estate.

De ce companiile din sectorul imobiliar se numara printre cei mai mari emitenti recurenti de obligatiuni verzi de pe burse?

“Daca ne uitam la sectorul imobiliar, acesta este industrie foarte intensiva din punct de vedere a capitalului. Este unul dintre sectoarele din lume care functioneaza intotdeauna cu un nivel ridicat de indatorare. Asadar, cred ca este normal sa vezi companii imobiliare ca imprumuta sume mari (sizeable borrowers, lb.eng.) si cu cat compania este mai mare, cu atat va imprumuta mai multi bani”, afirma Richard Wilkinson, CFO al grupului CTP, unul dintre cei mai mari investitori straini de pe piata imobiliara din Romania.

“Este cel mai adanc bazin de lichiditate si cea mai buna cale pentru noi sa ne finantam la scara business-ului la care suntem acum – si suntem la jumatatea anului cu un bilant putin sub 20 mld. Euro. Piata obligatiunilor este in termeni de marime si adancime piata care poate raspunde nevoilor noastre de finantare”, a precizat CFO-ul grupului CTP.

Materiale de constructii.

“Resursele pe care planeta noastra le genereaza in fiecare an sunt din ce in ce mai rapid consumate. Sectorul de constructii contribuie la emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 34-37% pe an, in total, inclusiv materiale de constructii, dar in principal este modul in care cladirile sunt operate in sensul ca exista o eficienta energetica foarte mica in ce priveste cladirile care exista in momentul de fata in lume”, a semnalat Horia Adrian, General Manager South East Europe in cadrul grupului international de materiale de constructii Titan.

Ce impact are aplicarea CBAM pe piata in care activeaza Titan?

“Taxele acestea mi se par cat se poate de firesti, iar in ceea ce priveste sectorul materialelor de constructie au fost implementate incepand cu anul acesta. Ele sunt raportate anul acesta, in momentul de fata nu sunt inca incasate, sa spun asa. Exact, acesta este punctul de sensibilitate. Este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre cei care importa materialele, de catre producatorii de materiale din afara Uniunii Europene, sunt corecte, sunt credibile. Pentru ca nu ai sa spui, ok, asta cred eu ca sunt emisiile si alta este ca cineva sa se convinga ca intr-adevar raportarea este corecta. Deci, aici consider ca este putin de lucru pe partea aceasta administrativa. Nu exista niciodata o lipsa a unui cadru legal. Cea mai importanta, cea mai dificila problema este implementarea acelui cadru legal in mod corect si précis”, este de parere Horia Adrian din partea producatorului elen de ciment si materiale de constructii Titan.

Piete de capital.

“In ceea ce priveste obligatiunile emise pe pietele din Europa Centrala si de Est, vorbim numai de la inceputul acestui an de aproape 200 de emisiuni, cu peste 50 mld. Euro.”, a rezumat Bogdan Campianu, Managing Director & Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii cehe WOOD & Company.

“Am incercat sa evidentiem din aceste bonduri pe cele verzi sau cu obiective de sustenabilitate (sustainability linked) si as remarca 22 de astfel de emisiuni, care reprezinta vreo 11-12% dintr-un total de 189 de emisiuni de obligatiuni, ceea ce este in linie cu proportia acestui tip de bonduri, in general. Nu e relevanta doar pentru regiunea noastra, ci chiar pentru Europa sau chiar global”, a nuantat Bogdan Campianu.

“La noi anul acesta, este doar acest Sustainability Link Bond de 30 mil. Euro de la Autonom. Dar nu ducem lipsa nici in Romania de astfel de instrumente. In poza asta de la inceputul anului nu stam asa de bine ca Polonia. Si Cehia a fost o piata destul de activa”, a completat reprezentantul WOOD & Company.

Evenimentul MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este sustinut de catre Agricover Holding in calitate de Event Partner, respectiv de catre Vetimex Capital in calitate de Supporting Partner.

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD. Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”

Lideri de afaceri, investitori, finantatori si consultanti in tranzactii vor dezbate pe 4 decembrie la evenimentul MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 tendintele – cheie din M&A, finantari, piete de capital, real estate si NPL

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO organizeaza pe 4 decembrie MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, a opta editie anuala a unicului eveniment dedicat ecosistemului creat in jurul marilor tranzactii – fuziuni si achizitii (M&A), finantare suverana, finantari corporative, piete de capital, real estate si NPL.

Lideri de afaceri, finantatori, investitori si consultanti sunt invitati sa participe la un eveniment in format exclusiv cu prezenta in person in locatie pentru a dezbate cele mai importante tendinte si tranzactiile majore din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Editia din acest an are ca tema Dealmakers. New buyers. International sellers. prin care semnaleaza, pe de o parte, intrarea pe piata a unor noi cumparatori de active, dar si trecerea unor jucatori existenti in postura de cumparatori cum este cazul Vodafone sau grupul Schwarz, iar pe de alta parte, piata romaneasca este scena in care acum sunt mai proeminente tranzactiile de vanzare de valori mari din partea unor jucatori cu capital extern, fie ca sunt investitori strategici aliniati unei strategii de concentrare catre pietele de baza, fie ca sunt investitori financiari cu un orizont de exit mai scurt, pe o piata in care, de regula, mai vizibili la vanzare erau in anii anteriori antreprenorii.

Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment sunt Partenerii de eveniment.

Okcredit si B2 Impact sunt Supporting Partner ai editiei din acest an.

ARGUMENT.

Incetinirea economica, noul val de taxe vamale impuse de SUA altor economii care inca nu are un impact clar definit, relocarea din diferite motive (geopolitic, de strategie de concentrare pe pietele de baza sau din motive de reducere costuri/ expunere) a investitorilor strategici, dar si setul de miscari la nivel local (cresterea inflatiei, cresterea TVA acompaniata de un set mai larg de masuri fiscale cu impact diferit) sunt de asteptat sa accelereze anumite tendinte de consolidare de piata, dar si sa concentreze investitiile mai mult catre anumite sectoare precum industria de aparare, energie verde sau sectorul tehnologiilor disruptive care integreaza inteligenta artificiala (AI).
Piata de fuziuni si achizitii (M&A) a marcat in 2025 achizitii strategice din partea unor noi cumparatori cum a fost cazul Mehilainen – platforma finlandeza detinuta de managerul global de private equity CVC Capital Partners, grupul german Schwarz (proprietarul retelelor de retail Kaufland si Lidl), Vodafone, grupul polonez Maspex sau compania romaneasca Dedeman – care a anuntat o tranzactie de preluare a retelei Praktiker Hellas in Grecia.
La vanzare s-au remarcat pana acum grupuri internationale precum FrieslandCampina, OTE (controlata de catre gigantul german Deutsche Telekom) care a reusit sa finalizeze exitul sau strategic inceput in urma cu mai multi ani, dar si managerii de private equity MidEuropa, Advent, CEECAT Capital sau Morphosis Capital, care au profitat de o “fereastra” de exit pentru companiile din portofoliu.
Au fost si miscari de consolidare a pietei in care jucatori precum CTP pe segmentul de logistica al pietei imobiliare a facut o achizitie consistenta in cazul portofoliului local al P3, alte achizitii semnificative au fost semnate de catre companii franceze de talie Veolia, Vinci, sau Digi, care a preluat un set de active ale Telekom Romania Mobile Communications.
Un segment care alimenteaza constant in ultimii ani piata de M&A este sectorul de energie regenerabila unde investitori precum OX2 sau Nofar Energy vand proiecte pe o piata cu mai multi investitori interesati pe partea de achizitii precum Engie, Premier Energy, Econergy, PPC, OMV Petrom sau nou intrati precum Helleniq Energy, jucator aflat in portofoliul dinastiei elene Latsis.
Oportunitatile atractive de pe piata au activat in rol de investitori equity si institutiile financiare internationale EBRD, European Investment Bank si International Finance Corporation, care au anuntat investitii de capital directe in companii de energie verde, retail sau industrie si sunt disponibile sa-si continue achizitiile oportuniste ca actionari minoritari.
Dupa ce in 2024 au aparut primele inchideri la fondurile noi de private equity si de venture capital, anul 2025 este un an full pentru desfasurarea de capital atat pentru fonduri de investitii care au tras bani din facilitatea aferenta a PNRR, cat si la cele care au apelat la alte surse de finantare disponibile in regiune. De asemenea, continua seria de exituri ale generatiilor anterioare de fonduri, care se apropie de maturitate. Un an record pentru piata de private equity din Romania dupa seria de exituri a MidEuropa de la Profi (finalizarea vanzarii in ianuarie 2025), Regina Maria si Cargus, urmata de alte exituri semnificative ale Advent (de la Zentiva), CEECAT Capital, Morphosis Capital sau NCH.
Pe piata finantarilor corporate, cele mai mari imprumuturi sindicalizate vizibile s-au concentrat in sectorul de energie, unde Electrica, Rezolv Energy, Distributie Energie Oltenia au semnat fiecare credite de sute de milioane de euro, unele dintre ele cu componenta de refinantare, insa si pentru sustinerea investitiilor intr-o industrie capital intensiva. De asemenea, piata imobiliara este un alt pol de finantare constanta, unde proiectul Rivus al Iulius Group a atras o finantare – record de peste 400 mil. Euro, iar CTP, NEPI Rockcastle si alti jucatori au atras lichiditati proaspete fie din imprumuturi, fie din emisiuni de obligatiuni, finantarea verde fiind una din categoriile de finantare deja consacrate in acest sector.
Pe piata emitentilor de obligatiuni suverane, statul roman a venit cu noi emisiuni de euroobligatiuni, in contextul mentinerii ratingului investitional de catre toate cele trei mari agentii de evaluare, se pregateste de o noua emisiune de titluri Samurai pe piata nipona, iar pe piata locala a venit catre investitorii de retail cu titluri Fidelis cu maturitati mai lungi, de 10 ani la obligatiunile in Euro, totul in contextul unei largiri recente a spatiului necesar de finantare cu inca 27 mld. RON dupa ajustarea tintei de deficit bugetar de la 7% la 8,4%.
Piata de capital, desi a avut un start pierdut in 2025 amanat de instabilitatea politica din prima jumatate a anului, a devenit scena unei diversitati mai mari de profile de tranzactii fata de anii anteriori. Pe de o parte, seria emisiunilor corporative a continuat in vara cu o emisiune de obligatiuni verzi a Electrica de 500 mil. Euro, a continuat Digi cu o emisiune atat cu rol de refinantare, cat si cu o componenta noua, si este de asteptat sa revina curand pe acest segment de tranzactii Romgaz si alti emitenti corporativi. Grupul polonez Maspex a derulat o oferta publica de preluare a producatorului de vinuri Purcari in cadrul unui profil rar de tranzactie la BVB.
De asemenea, trimestrul 4 al anului a inceput cu IPO-ul producatorului de mezeluri Cris-Tim, care reediteaza o structura de tranzactie folosita cu succes de catre compania de energie Premier Energy in 2024, printr-o combinatie de majorare de capital cu vanzarea unui pachet minoritar de actiuni, fara sa afecteze pozitia de actionar majoritar a initiatorului listarii pe piata reglementata si marcheaza cel mai mare pariu pe piata locala de capital de pana acum al unei familii fondatoare a unei afaceri de familie.

Agenda actualizata a evenimentului este urmatoarea:

09:00 – 09:50 (EET/GMT+2) Inregistrare & Networking

09:50 – 10:00 Cuvant de deschidere din partea lui Adrian Mirsanu, Fondator al jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO

10:00 – 10:45 Panel Tendinte

10:45 – 11:30 Panel Fuziuni si Achizitii (M&A)

11:30 – 12:15 Panel Finantare

12:15 – 12:45 Pauza de cafea

12:45 – 13:30 Panel Piete de Capital

13:30 – 14:15 Panel Private Equity & Venture Capital

14:15 – 15:15 Lunch

15:15 – 15:45 Panel Real Estate

15:45 – 16:15 Panel NPL & Debt Management

16:15 – 17:00 Panel Cumparator vs Vanzator

17:00 Concluzii

Pana acum, si-au confirmat participarea urmatorii vorbitori:

Radu Timis Jr., CEO CRIS-TIM FAMILY HOLDING

Florian Libocor, Economist – Sef BRD Societe Generale

Diana Popescu, Director General Adjunct Directia Generala de management a datoriei publice si a fluxurilor de trezorerie MINISTERUL FINANTELOR

Dan Stefan, Cofondator AUTONOM

Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania

Ramona Dragomir, Principal Banker EBRD

Vlad Ardeleanu, CEO MEDIMA HEALTH

Andrei Gemeneanu, Managing Partner MORPHOSIS CAPITAL

Dan Mihaescu, Founding Partner GAPMINDER

Dan Farcasanu, Managing Partner MOZAIK INVESTMENTS

Florin Visa, Partner EARLY GAME VENTURES

Andreea Pipernea, Managing Partner APLUS ADVISORY

Ioana Filipescu Stamboli, Managing Director INVESTMENT ADVISORY PARTNERS

Vlad Pintilie, Director General Adjunct Tranzactionare BT CAPITAL PARTNERS

Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking BCR

Silviu Toma, Executive Director Corporate Division RAIFFEISEN BANK Romania

Silviu Stratulat, Managing Partner STRATULAT ALBULESCU

Mihai Voicu, Partner ONV LAW

Ana – Maria Pascu, Director M&A REGINA MARIA

Mihai Pop, Transaction Leader APS

Leonard Pascu, Director M&A FORVIS MAZARS Romania

Catalin Neagu, Fondator & CEO OK Credit IFN

Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties CBRE Romania

Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets COLLIERS Romania

Principalele topicuri de dezbatere sunt:

Cine face noi achizitii pe piata de M&A
Ce oportunitati aduce fereastra de exit din private equity
Cum evolueaza multiplii de evaluare in diferite sectoare
Cum se reasaza portofoliile de private equity si de venture capital la rascrucea dintre exiturile generatiei anterioare de fonduri si intrarea pe piata a noilor platforme locale si regionale
Ce tranzactii sunt asteptate de catre investitori pe piata de capital
Cum arata peisajul de oportunitati pentru tranzactiile de finantare
Care este evolutia principalilor indicatori din tranzactiile in real estate
Ce oportunitati si randamente sunt pe radarul investitorilor
Cum arata perspectivele de finantare ale statului

Locatie: Ramada North, salile Crystal 1 & 2

Accesul la eveniment se face pe baza de invitatie sau pe baza unei taxe de acces la eveniment de 2000 RON. Detalii la office@mirsanu.ro

Despre MIRSANU.RO

Jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este primul produs din Romania dedicat tranzactiilor corporative. Ofera din 2014 informatii, exclusivitati si proiecte editoriale care acopera tranzactii din fuziuni si achizitii (M&A), finantari, tranzactii pe pietele de capital, tranzactii din real estate si alte tipuri de tranzactii corporative majore.
Se adreseaza executivilor, antreprenorilor, proprietarilor de afaceri, investitorilor si finantatorilor si vizeaza prin continutul oferit comunitatea de profesionisti activa pe piața de fuziuni si achizitii (M&A), din administratori de fonduri de investitii, avocati, bancheri de investitii, bancheri, consultanti,brokeri si alti furnizori de servicii profesionale dedicate tranzactiilor.
Platforma de media MIRSANU.RO are in portofoliul sau evenimente anuale precum MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT (lansat in 2018), MIRSANU IPO CHALLENGE (lansat in 2022), THE SUSTAINABILITY CHALLENGE (lansat in 2022) si MIRSANU INVESTORS SUMMIT (lansat in 2024), precum si alte proiecte de continut dedicate mediului de afaceri din Romania si din Europa Centrala si de Est (CEE).
O selectie de continut a fiecaruia dintre evenimentele organizate de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO este publicata post-eveniment pe www.mirsanu.ro si distribuita pe conturile proprii de pe retelele sociale.

Steven van Rijswijk, CEO ING Group: In Romania, suntem in top 3 banci si vom continua sa investim in scara afacerii la nivel local. Ce spune despre finantarea proiectului Neptun Deep si a altor proiecte din sectorul de profil: „Am decis sa nu finantam noi zacaminte de petrol si gaze asa ca vom continua finantarea pentru proiectele de petrol si gaze existente”

Lasă un răspuns

Grupul bancar olandez ING, unul dintre cele mai mari din Europa si la nivel global, este intre primele trei banci din Romania si va investi in continuare pentru a ridica scara operatiunilor la nivel local.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO, care este principalul obiectiv al ING in Romania, acela de a creste profitabilitatea bancii sau de a creste cota de piata, Steven van Rijswijk, CEO ING Group a spus: „In Romania, suntem o banca top 3”.

La finele anului 2021, cele mai mari cote de piata in sistemul bancar din Romania le aveau in ordine Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank Romania, urmata la mica distanta de catre Raiffeisen Bank Romania, potrivit datelor facute publice de catre banca centrala.

ING vizeaza in continuare investitii pentru a creste operatiunile sale la nivel local.

„Am fost prima banca ce am oferit in acest trimestru un proces digital complet de pre-aprobare pentru credite ipotecare, suntem prima banca ce face asta si suntem foarte multumiti cu performanta din Romania, de modul cum interactionam cu clientii, vom continua sa investim in acea scara la nivel local, dar si intr-o experienta superioara a clientului pentru ca noi credem ca a face diferenta inseamna sa oferi o mai buna experienta, care in final conduce la directii mai personale, mai usor, mai instant si care in final duce catre situatiile de profit si pierdere. Deci, scara locala este importanta pentru a putea oferi componentele adecvate catre clientii nostri din piete si, in final, ne uitam unde putem realiza profitabilitatea adecvata, si asta este clar cazul Romaniei.”, a explicat seful bancii olandeze cu ocazia prezentarii rezultatelor ING la nivel global pentru primul semestru din 2022.

De ce este importanta scara la nivel local?

„In mod clar, in Romania avem ceea ce numim o banca universala. In Romania, avem activitati de retail – care privesc persoane individuale private si clienti ai bancii precum IMM-uri, dar avem si wholesale banking. Cele doua portofolii insa evolueaza diferit. Daca te uiti la marimea activitatii de retail, acolo avem persoane individuale private si clienti ai bancii, este important sa ai suficienta scara la nivel local si asta pentru ca cea mai mare parte a infrastructurii de cost – datorita compartimentarii capitalului, lichiditatii, date, sisteme si produse – sta, de asemenea, in anumite tari – in Romania, Germania, Spania, in Olanda, iar o scara suficienta la nivel local ajuta sa poti oferi o buna propunere pentru client, te ajuta sa atragi talente si sa atingi profitabilitate in cursul acestui ciclu”, a mai spus CEO ING Group.

In 2021, activitatea de retail a ING din Romania a inregistrat un randament al capitalurilor proprii (ROE) in jurul a 35%, cel mai ridicat comparativ cu alte piete in care activeaza grupul ING, si cu mult peste media grupului olandez, care este de aproape 4 ori mai mica.

Intrebat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO despre cum va evolua piata de corporate banking, in conditiile in care, pe de o parte, a fost inregistrata o cerere puternica de capital de lucru din partea companiilor in prima jumatate a anului, iar, pe de alta parte, unele companii isi revizuiesc planurile de investitii in noul context de piata, Steven van Rijswijk a raspuns: „ Aici, avem doua forme diferite de evolutie, pe termen scurt si pe termen lung Pe termen scurt, am vazut o crestere a facilitatilor de capital de lucru, dar acelea sunt relativ pe termen scurt. Si chiar daca avem o crestere buna in portofoliile de wholesale banking in diferite tari date fiind circumstantele economice curente, cresterea din a doua parte a anului este mai redusa fata de ce am vazut in prima jumatate a anului. Este o consecinta logica a economiei. Si trebuie sa reamintim ca noi nu supracreditam si suntem concentrati pe soliditatea portofoliului de credite din Romania si de oriunde”.

„Celalalt punct este pe termen lung. Romania pe termen lung va creste, daca te uiti la dezvoltarea Romaniei este mai rapida in ceea ce priveste PIB-ul fata de multe alte piete din Europa, dispune de angajati cu o multime de capabilitati tehnice, de aceea noi punem unele dintre hub-urile noastre centrale in Romania pentru capabilitatile de inginerie si tehnice cu o educatie puternica pe care le aveti in Romania si pe termen lung ne asteptam la crestere in wholesale banking. Suntem concentrati pe retele, pe companii internationale care fac afaceri in Romania si in strainatate, pe companii romanesti care fac afaceri in Romania si in strainatate si, de aceea, ne asteptam la o crestere mai departe a pietei bancare corporate din Romania”, a adaugat seful grupului bancar olandez.

Legat de interesul ING Bank privind o eventuale implicare in finantarea proiectului petrolier Neptun Deep sau alte proiecte din industria de petrol si gaze, seful bancii olandeze a fost categoric.

Potrivit acestuia, sustenabilitatea este un pilon strategic al strategiei viitoare a bancii, ceea ce inseamna ca pentru a atinge tinte climatice in cadrul angajamentului NetZero pana in 2050 au fost stabilite si tinte intermediare pana in 2030, data pana la care lumea trebuie sa reduca cu 45% nivelul global de emisii.

„Asta inseamna ca ne aliniem intregul portofoliu, sector cu sector, la aceasta scadere de 45% pana in 2030, si pentru alte tinte intermediare pana in 2025. Pentru sectorul de petrol si gaze, asta inseamna ca am decis sa nu mai finantam zacaminte noi de gaze si titei asa ca vom continua finantarea pentru proiectele de petrol si gaze existente”, a declarat CEO ING Group.

El adauga ca pentru atingerea obiectivelor stabilite trebuie facute astfel de alegeri si sustine astfel de decizii.

Proiectul Neptun Deep vizeaza dezvoltarea unor zacaminte de gaze in sectoare de mare adancime din Marea Neagra, o decizie finala de investitii fiind asteptata sa fie luata pana la jumatatea anului 2023, a anuntat CEO OMV Petrom, operator in proiectul Neptun Deep.

In 2008, OMV Petrom s-a asociat cu gigantul petrolier american ExxonMobil, iar in perioada de explorare si evaluare au fost investiti peste 1,5 mld. USD in perioada 2008 – 2016.

Mariana Gheorghe, cea care a ocupat postul de CEO al OMV Petrom la momentul asocierii cu ExxonMobil pentru proiectul Neptun Deep, este acum membru in Consiliul de Supraveghere al ING Group.

Gigantul petrolier american ExxonMobil a finalizat pe 1 august tranzactia de vanzare a participatiei sale de 50% din proiectul petrolier Neptun Deep catre Romgaz, producator de gaze controlat de catre statul roman. Potrivit datelor facute publice, Romgaz a agreat cu ExxonMobil plata unui pret de achizitie de 1,06 mld. USD, pret care putea fi majorat cu cel mult 10 mil. USD.

In martie 2022, banca austriaca Raiffeisen a anuntat acordarea unui credit de 325 mil. euro pentru finantarea partiala a achizitiei realizate de catre Romgaz, iar in iunie BCR a intrat creditor in tranzactie, impartind astfel expunerea catre Romgaz cu Raiffeisen.

ING Group a raportat pentru primul semestru din 2022 un rezultat net de 1,6 mld. Euro, in scadere cu 35% fata de perioada similara a anului anterior. In al doilea trimestru al anului, ING a obtinut un profit net de 1,178 mld. Euro.

In prima jumatate a anului, grupul ING a raportat venituri totale de 9,28 mld. Euro, in crestere usoara cu 0,7% fata de perioada similara a anului anterior.

Banca olandeza ING are o capitalizare bursiera de peste 36 mld. USD pe bursa de la New York.

In Romania, ING Bank Romania a raportat pentru 2021 o dublare a profitului net pana la 1,03 mld. RON si o crestere de 11% a veniturilor totale pana la 2,35 mld. RON.

ING Bank Romania a avut in 2021 o cota de piata de 9,27% cu un activ net bilantier de 59,3 mld. RON, potrivit raportului anual al BNR.