“In ceea ce priveste obligatiunile emise pe pietele din Europa Centrala si de Est, vorbim numai de la inceputul acestui an de aproape 200 de emisiuni cu peste 50 mld. Euro in ceea ce priveste sumele atrase. Am incercat sa evidentiem din acestea emisiunile de obligatiuni verzi sau pe cele corelate cu obiective de sustenabilitate (sustainability linked bonds, lb. eng.) si, ca o remarca, cifra este de 22 de astfel de emisiuni, care reprezinta vreo 11%-12% din totalul de 189 de emisiuni in CEE, ceea ce e in linie cu proportia acestui tip de bonduri, in general”, a declarat Bogdan Campianu, Managing Director & Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii regionale WOOD & Company,  la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Ponderea nu este relevanta doar pentru regiunea noastra, ci chiar pentru Europa sau chiar global”, a punctat Bogdan Campianu.

“La noi anul acesta, este doar acest Sustainability Link Bond de 30 mil. Euro de la Autonom. Dar nu ducem lipsa nici in Romania de astfel de instrumente. In poza asta de la inceputul anului nu stam asa de bine ca Polonia. Si Cehia a fost o piata destul de activa”, a subliniat reprezentantul firmei cehe Wood & Company.

Potrivit acestuia, datele centralizate de catre Wood & Company urmaresc emisiunile de obligatiuni cu tichete de la 30 mil. Euro in sus din piete ale Europei Centrale si de Est, care acopera Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Grecia, Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia, Croatia, Serbia si Muntenegru. Acestea au strans in perioada ianuarie – septembrie 2026 peste 52,6 mld. Euro de la investitori, din care o felie de peste 15% a fost luata de obligatiunile verzi si in format sustenabil.

Cea mai mare piata a regiunii, Polonia este lider detasat cu un total de 63 emisiuni de obligatiuni in valoare totala de 11,3 mld. Euro raportate in perioada de referinta, din care 7 emisiuni in formate sustenabile care au totalizat peste 3,67 mld. Euro. Pe segmentul obligatiunilor in formate sustenabile, datele Wood & Company indica faptul ca Polonia a strans de la investitori o suma comparabila cu cea obtinuta de urmatoarele 3 piete din regiune la un loc – Grecia (1,8 mld. Euro), Cehia (peste 1,4 mld. Euro) si Slovacia cu 550 mil. Euro. Alte emisiuni de finantare verde relevante in primele 9 luni din 2026 au venit din Estonia si Letonia, fiecare cu 300 mil. Euro, respectiv Ungaria cu 253 mil. Euro.

Cele mai mari tichete de emisiuni de obligatiuni verzi si cu link de sustenabilitate au fost de 750 mil. Euro fiecare emise de catre mBank si Orlen din Polonia, respectiv CEZ din Cehia, care reflecta si adancimea celor doua piete de capital.

Romania este aproape inexistenta pe acest segment al pietei de capital, insa recupereaza terenul pe piata IPO-urilor.

“Daca vorbim de ultimii 6 ani, deci incepand din 2020, am facut aceasta sinteza pentru regiunea noastra, Europa Centrala si de Est, unde vedem ca cele mai active piete sunt Polonia, Romania si Grecia. Observam ca aici vorbim in ultimii sase ani de sume atrase in valoare de peste 15 mld. Euro”, a transmis Bogdan Campianu.

Incepand din 2020 si pana la finele lunii septembrie 2026, Polonia a inregistrat 14 IPO-uri, urmata de Grecia cu 9 IPO-uri si Romania cu 7 IPO-uri, in contextul in care pietele analizate din Europa Centrala si de Est au strans 15,6 mld. Euro din 39 IPO-uri, conform datelor Wood & Company, care centralizeaza IPO-urile cu tichet de la 30 mil. Euro in sus.

Ce asteptari vin din partea investitorilor institutionali fata de potentialele IPO-uri pe bursa de la Bucuresti

“Asa ca <<feeling>> (sentiment, n,r,), sigur ca evaluarile de la inceputul anului au facut pe mai multa lume sa se gandeasca ca ar fi un moment bun sa vina pe piata, ceea ce este corect. Din ce am vazut eu, avem de-a face fie cu companii care mai au nevoie de timp de pregatire, pentru ca momentul e bun, dar trebuie sa fie si compania pregatita cu raportari, cu guvernanta corporativa. Si chiar cu dimensiunea. Pentru noi, de exemplu, sunt si cazuri unde dimensiunea nu e suficienta”, a semnalat Bogdan Campianu.

“Si nu pentru ca suntem noi cu nasul pe sus, dar pentru ca, pur si simplu, asta vine din partea investitorilor nostri pentru care o emisiune mai mica de 100 mil. Euro devine problematica pentru ca ei se gandesc din perspectiva lichiditatii ulterioare si anticipeaza ca daca dimensiunea este mai mica, nici nu va fi lichida. Ei anticipeaza si bazat pe precedente. Aceasta dimensiune minima a evoluat in timp. Am plecat de undeva de la 40 mil. Euro, daca nu si mai putin in trecutul mai indepartat. Am ajuns pe la 60 – 70 mil. Euro, a fost un val de IPO-uri de dimensiunea asta de 60 – 70 – 80 mil. Euro pentru ca astea erau asteptarile si era o dimensiune acceptabila pentru investitori. Acum aceasta dimensiune acceptabila a ajuns undeva in zona de 100 milioane plus. Pentru ca chiar si la cele de 70 – 80 mil. Euro, lichiditatea nu le-a satisfacut asteptarile”, a subliniat reprezentantul Wood & Company.

Banca de investitii ceha  Wood & Company s-a numarat printre intermediarii mai multor IPO-uri de pe piata principala a bursei de la Bucuresti, printre ultimele sale tranzactii de acest tip numarandu-se IPO-ul Hidroelectrica si cel al Premier Energy.

“Cu siguranta exista undeva la 5-6-7 potential emitenti care se gandesc, sunt in diverse faze de pregatire. Sigur ca aici intervine si decizia privitoare la timing, unde nu putem sa facem abstractie de tot ce se intampla in plan politic si legat de asta”, a nuantat Bogdan Campianu.

Ce obstacole stau in fata potentialelor listari de companii pe bursa?

“Diverse sectoare sunt sensibile in mod diferit la aceasta instabilitate. Pentru unele chiar sensibilitatea e mai mare si incertitudinea e mai mare pentru ca nu stii care o sa-ti fie piata, care o sa-ti fie preturile. Alte elemente sunt cele legate de pregatire. Sunt pur si simplu o chestiune de timp, dar trebuie sa o faci. Nu poti sa comprimi acest timp. Daca nu ai sistemele puse la locul lor ca sa poti sa raportezi trimestrial odata ce esti listat, lucrul asta trebuie sa il ai, pentru ca stii ca din secunda doi, dupa ce te-ai listat, trebuie sa fii capabil sa raportezi intr-un timp dat. Depinde si de structura de companie si cat de simplu e business-ul sau structura business-ului sau daca avem de-a face cu un grup care trebuie sa consolideze mai multe activitati sau mai multe regiuni. Ar putea sa fie o provocare mai mare si trebuie bine pregatit (procesul de listare, n.r.) ca sa nu ai surprize odata ce te-ai listat”, sustine consultantul Wood & Company.

“Toata instabilitatea asta care dureaza de foarte multa vreme si ceea ce s-a intamplat din punctul de vedere al pietei de capital din Romania este ca a oprit orice discutie despre listari ale companiilor de stat, despre pachete secundare, care era o discutie vie si cumva chiar avansata in unele cazuri. Asta s-a oprit inca dinainte de alegeri cu o perioada pentru ca stim cu totii ca nu putem inainte de alegeri sa vorbim despre asta ca e o mare problema. Iar prelungirea acestei stari e de fapt o mare problema pentru ca o sa avem IPO-uri de companii private, mai mici sau mai mari, dar piata ar functiona mult mai bine si interesul investitorilor ar fi mult mai mare daca, in paralel, am avea si aceste oferte de la companiile de stat, despre care deocamdata nu putem sa vorbim”, a semnalat Bogdan Campianu.

Ce structuri de IPO prefera investitorii?

“Este clar ca investitorilor le place sa vada aceasta componenta de majorare de capital sau, spus invers, nu prea le place sa vada doar o iesire a unui actionar sau partiala a unui fondator si cumva este legat si de faptul ca atunci cand te listezi, trebuie sa ai o poveste. Care, in general, e bine sa fie de crestere. Sigur, se poate sa fie si o poveste de dividend, dar e clar ca, cel putin in sectorul privat, nu avem acum companii atat de mature incat sa nu mai poata sa creasca si sa vina cu aceasta propunere. Si atunci propunerea vine cumva in zona de crestere”, a raspuns consultantul Wood & Company.

“Or, daca trebuie sa cresti, ar trebui sa ai nevoie si de bani pentru asta. Si atunci, cumva, lucrurile se leaga si, de aceea, in majoritatea structurilor pe care le-am vazut recent si probabil si in cele pe care o sa le vedem, o sa avem si o componenta de majorare de capital sau poate doar o componenta de majorare de capital. Dar aici e intotdeauna o mentiune de facut si anume ca folosirea fondurilor trebuie bine documentata si argumentata. Adica nu e suficient sa zic ca as vrea sa fac ceva cu banii aia, ci trebuie sa am niste planuri clare pe care sa le prezinti si investitorii chiar sa le creada”, a completat acesta.

Gradul mare de suprasubscriere pe transa investitorilor de retail la IPO-urile Cris-Tim Family Holding si Electro-Alfa International ar trebui sa redimensioneze structura IPO-urilor locale?

“Cumva istoric, s-a setat transa de retail pe la 15%, dar ai avut posibilitatea sa o micsorezi sau sa o cresti in functie de cererea din cele doua pool-uri – institutional si retail. Si atunci, cu structura asta, cred ca toata lumea este foarte confortabila, pentru ca spui 15%, dar nu inseamna 15%. Inseamna cat se cere. De exemplu, cred ca cel mai sus a fost undeva spre 25% retail-ul, si cel mai putin a fost la Sphera Franchise Group de 5%, dar acolo a fost in contextul in care nu a fost discount pentru retail. Deci plaja a fost destul de larga si daca este sa fiu avocatul a ceva, sunt al acestei flexibilitati”, este de parere Bogdan Campianu.

“Si sa fiu o companie cumva, as vrea ca in structura mea de actionari grosul sa fie institutionali pentru ca iti dau o mai mare stabilitate actiunii. Sigur ca lucrurile astea depind foarte mult si de marime. Noi vorbim ca la Christian Tour a fost 50%-50% intre institutionali si retail, dar a fost la o dimensiune foarte mica. La Hidroelectrica n-ai fi putut sa faci 50%-50%. Adica n-ai fi putut sa faci nici macar 15% probabil. Deci , depinde mult si de marime, dar cumva principiile astea sunt ale flexibilitatii. Adica n-ai cum sa stii dinainte ce fel de cerere o sa ai in niciunul dintre ele. Ai o idee cumva la institutionali, pe baza feedback-ului pe care il primesti inainte, Dar n-ai cum sa stii exact ce se va intampla si atunci, pastrand aceasta flexibilitate, poti sa decizi atunci cand ai toate datele cam care sa fie ponderea”, a mai spus Bogdan Campianu, Managing Director & Head of SEE Investment Banking in cadrul bancii de investitii regionale WOOD & Company, in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Event Partner al MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este Agricover, iar Supporting Partner al celei de-a cincea editii anuale a acestui eveniment este Vetimex Capital.

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD.  Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”