MIRSANU.RO

publicat la: 08.10.2026  22:08

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

Sursa:: ING Bank.
 

“Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului. Insa, este important sa construim rezilienta pentru ca economia Romaniei este inca foarte dependenta de combustibilii fosili, in special in sectorul energetic. Asta inseamna ca este expusa la tot felul de socuri provenite din Orientul Mijlociu, care se reflecta in preturile petrolului si al gazelor. Este bine pentru o companie sa fie atat de dependenta? Nu prea. Iar acest lucru face ca argumentele economice (business case, lb. eng.) sa fie in jurul tranzitiei catre mai multa securitate energetica si dezvoltarea mai multor proiecte de energie regenerabila”, a declarat Vera Economou, CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar international ING, la MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026, eveniment online organizat pe 30 septembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Pot spune ca ponderea Romaniei la nivelul intregii regiuni a Europei Centrale si de Est este relativ mica (la nivelul finantarii sustenabile emise, n.r.). De exemplu, cand ne uitam, emitentii dominanti vin, de regula, din Austria. Guvernul austriac are obligatiuni verzi emise emise de aproximativ 6 mld. Euro, iar pentru piata din Romania vedem doar 800 mil. Euro in primul semestru din 2026. Iar anul trecut, a fost finantare sustenabila emisa de 1 mld. Euro pe piata din Romania”, a punctat bancherul ING Bank.

Care sunt cele mai populare instrumente de finantare sustenabila din Romania si care cumuleaza cele mai mari volume?

“As spune ca imprumutul verde, Primul este acesta pentru ca este un produs foarte simplu si este legat de investitii verzi (green CAPEX, lb. eng.), investitii in energie regenerabila sau cladiri verzi. Al doilea ca popularitate este imprumutul cu obiectiv de sustenabilitate (sustainability linked loan). De ce? Pentru ca sunt déjà multe companii romanesti care raporteaza in conformitate cu cerintele CSRD (Directiva europeana privind raportarea corporativa de sustenabilitate, n.r.) indicatori – cheie de performanta relevanti, care cu usurinta pot fi convertiti intr-un format cu obiectiv de sustenabilitate si ajuta companiile sa isi atinga tintele de sustenabilitate”,a punctat bancherul ING Bank.

“Iar al treilea instrument este reprezentat de obligatiunile verzi, insa, avand in vedere ca piata din Romania nu este inca la fel de dezvoltata comparativ cu pietele din Europa de Vest. Mi-as dori, sincer, sa vad mai multe astfel de instrumente din partea emitentilor locali pentru a accesa piata pentru ca are sens, de asemenea, sa deschizi finantarea catre investitori internationali si avem multi astfel de investitori nu neaparat din SUA, dar din Europa precum fonduri de pensii sau fonduri de investitii de articol 8 si articol 9 (potrivit clasificarii SFDR, n.r.). Acestia au inca strategii de investitii dedicate si sunt pregatiti sa investeasca in economia Romaniei pentru a sprijini procesul de decarbonizare”, a completat Vera Economou.

Intrebat ce fel de proiecte atrag atentia bancherilor pentru finantare, bancherul ING Bank a raspuns:

“In primul rand, este vorba despre cladirile verzi. Romania are o piata foarte mare pentru cladiri verzi. Aproape toate cladirile comerciale au certificat de cladire verde, iar acesta este un caz de business foarte bun pentru noi, ca banci, pentru a investi masiv in astfel de cladiri. De ce sunt importante strategic pentru noi? Pentru ca aceste cladiri au o valoare de piata mult mai mare, iar pentru noi conteaza foarte mult și evaluarea colateralului. Prin urmare, avem oportunitati, iar atunci cand ajunge la noi pe birou o oportunitate de dezvoltare sau de achizitie a unei cladiri verzi, suntem foarte deschiși sa oferim astfel de finantari”.

“Urmatoarea directie este tranzitia energetica. Asta inseamna ca vrem sa fim alaturi de companiile din sectorul energetic din Romania și sa le sprijinim, inclusiv prin expertiza noastra și cunostintele din acest sector ca sa iși decarbonizeze lantul valoric. Aici includem și solutiile de stocare a energiei in baterii. Care este situatia pietei din Romania? Cred ca este inca o piata insuficient exploatata. Așa cum v-am aratat și in cifre, aproximativ 70% din sistem este inca destul de intens din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de sera, astfel incat este nevoie de eforturi pentru decarbonizarea intregului sistem energetic. Pentru a gestiona acest proces, nu sunt necesare doar fondurile ING, ci si finantari din partea institutiilor supranationale”, a adaugat Vera Economou.

“Al treilea pilon ar fi vehiculele electrice. Acesta este un domeniu in care avem apetit pentru investitii. Vedem in continuare ca piata din Romania este in urma in ceea ce privește eforturile de decarbonizare și adoptarea vehiculelor electrice, insa este un domeniu in care am fi foarte bucuroși sa investim impreuna cu autoritatile locale sau guvernul pentru a face disponibile astfel de finantari companiilor in lantul valoric al lor”, a precizat ea.

 

Provocarile cu care se confrunta Romania in privinta alinierii la tintele climatice

“In ceea ce privește piata din Romania, trebuie sa spun ca simt mult lipsa emisiunilor de obligatiuni verzi. Stiu ca Romania a emis in calitate de emitent suveran, insa nu este inca suficient pentru a acoperi decalajele de investitii”, a semnalat reprezentanta grupului ING Bank.

“Ceea ce pot spune, de asemenea, este ca Romania, ca piata, are in continuare, potrivit, de exemplu, datelor OECD, o intensitate energetica foarte ridicata. Daca ne uitam, de exemplu, la mixul energetic si comparam Romania cu media UE, Romania se situeaza in continuare peste medie. Ceea ce este important pentru piata romaneasca este sa intensifice masurile de atenuare a schimbarilor climatice, adica sa accelereze decarbonizarea pentru a atinge obiectivele UE pentru 2050. Asadar, piata romaneasca este, ca sa spunem asa, in urma in ceea ce priveste eforturile de decarbonizare”, este de parere bancherul ING.

“Un alt aspect important pentru piata romaneasca este faptul ca aceasta este deosebit de expusa secetei, valurilor de caldura și inundatiilor provocate de rauri. Cu alte cuvinte, in prezent avem temperaturi in crestere, iar anul acesta am avut 49 de nopti tropicale, ceea ce a afectat sectorul agricol. Iar acesta este in prezent un domeniu cu un potential de finantare insuficient exploatat pe piata romaneasca. Și acesta este un domeniu in care ne-am dori sa vedem mai multe initiative și in datele privind finantarile viitoare intrucat, in prezent, observam foarte putine initiative de finantare axate pe solutii bazate pe natura.”, a mai spus Vera Economou.

“De asemenea, exista restante in ceea ce priveste cladirile verzi și eforturile de decarbonizare in sectorul constructiilor, unde sunt necesare investitii masive. Desi este dificil de estimat cu precizie deficitul de investitii din cauza lipsei datelor, este cert ca piata din Romania prezinta un decalaj major in domenii precum tranzitia energetica, cladirile verzi, tehnologiile cu emisii scazute de carbon, rezilienta climatica si agricultura sustenabila”, a concluzionat ea.

 

Care sunt tendintele privind finantarea sustenabila in regiune si la nivel global

“Incepand cu anul 2018 si chiar anterior, utilizarea instrumentelor de finantare sustenabila a crescut pe pietele globale. Am asistat la un varf in 2021, urmat de o perioada de relativa stabilitate, iar in prezent anticipam o relansare a acestera in 2026”, a semnalat Vera Economou.

“Incetinirea la nivel global se datoreaza, in principal, situatiei de pe piata din SUA. Totusi, regiunea EMEA reprezinta cea mai mare piata si are perspective pozitive, iar regiunea asiatica inregistreaza, de asemenea, o crestere constanta pentru ca stim ca si China are nevoie sa accelereze procesul de decarbonizare. Daca vor sa isi vanda produsele pe piata UE, trebuie sa respecte standardele noastre inalte in ceea ce priveste cerintele la nivelul emisiilor de carbon, cat si cerintele de certificare verde”, a adaugat bancherul ING Bank.

“Prin urmare, observam o rezilienta a acestei tendinte, iar obligatiunile verzi sustenabile raman, in continuare, cel mai popular tip de instrument financiar din aceasta categorie”, a punctat Vera Economou.

Datele prezentate de catre bancherii ING Bank indica o scadere anuala de 8% in primul trimestru din 2026 a volumului de finantare sustenabila la nivel global pana la 387 mld. USD comparativ cu 420 mld. USD in T1 2025, continuand astfel declinul inregistrat in 2025 cand volumul global de finantare sustenabila era de 1.562 mld. USD fata de 1.673 mld. USD in 2024.

“Observam, de asemenea, ca tematica ESG a fost impinsa in plan secund din punct de vedere geopolitic de catre SUA, iar multi administratori de active isi reduc sau isi revizuiesc strategiile de investitii sustenabile. Cu toate acestea, cand ne uitam din nou la piata din SUA, aceasta are, de exemplu, in prezent, cel mai mare numar de fonduri sustenabile”, noteaza bancherul ING Bank.

“Unde vad o anumita rezistenta este in sectoarele greu de decarbonizat, precum si in domeniul tehnologiilor si al infrastructurii, deoarece aceste tipuri de investitii nu ofera acelasi randament. Asta inseamna ca, daca investesti astazi in tehnologii verzi sau in hidrogen verde, nu inseamna neaparat ca vei obtine un profit din aceasta investitie, spre deosebire, de exemplu, de agricultura sustenabila. Prin urmare, multe companii sunt prudente si asteapta, iar aceste investitii au nevoie de mai mult sprijin din partea politicilor publice si a cadrului de reglementare pentru a putea avansa si pentru a rezolva problema in cadrul lantului valoric astfel incat decarbonizarea sa devina realitate.”, atrage atentia Vera Economou.

Potrivit acesteia, se observa, de asemenea, o resetare geopolitica si a cadrului de reglementare la nivelul UE, in care agenda climatica trece in plan secund.

“Ceea ce vedem in regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa) este ca in 2026 emisiunile de finantare sustenabila au crescut. De ce? Pentru ca marile companii au planuri masive de investitii in decarbonizare si in tranzitia catre energia regenerabila. Cand ne uitam la Europa Centrala si de Est (CEE) – iar aici sunt piete in care ING este prezent precum Austria, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria si asa mai departe – observam o usoara incetinire in comparatie cu 2025. De ce? Pentru ca anul trecut am avut emisiuni din partea guvernului polonez, care a facut investitii masive in energia regenerabila offshore. Anul acesta, nu sunt planificate astfel de investitii (de catre guvernul polonez, n.r.) si nici in alte tari cum ar fi Romania, de exemplu”, a semnalat bancherul ING.

Datele prezentate de catre bancherii ING indica volume de finantare sustenabila de circa 22 mld. USD in perioada ianuarie – mai 2026, in scadere de la aproximativ 25,8 mld. USD in perioada similara a anului anterior la nivelul Europei Centrale si de Est, unde sunt centralizate piete precum Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Romania, Polonia, Slovacia si Ucraina.

Pe tipuri de instrumente, obligatiunile verzi domina atat volumele inregistrate in perioada ianuarie – mai 2026 pe pietele CEE, cat si pe pietele EMEA, in contextul in care in Romania imprumutul verde este cel mai popular instrument de finantare sustenabila, dupa cum arata datele furnizate de catre bancherii ING Bank.

Finantarea sustenabila acopera un spectru larg de instrumente in care intra imprumuturi verzi, credite cu obiective de sustenabilitate, obligatiuni verzi, obligatiuni sustenabile, obligatiuni corelate cu obiective de sustenabilitate sau alte tipuri de imprumuturi ori de obligatiuni.

„Daca ne uitam si in functie de tipul emitentului, observam, de asemenea, o pondere mai mare a emitentilor supranationali si suverani. Asadar, emitentii suverani domina emisiunile. Ce inseamna acest lucru? Ca guvernele iau masuri pentru decarbonizare la nivel national – inclusiv Romania, prin decarbonizarea retelei energetice si a transporturilor, promovarea cladirilor verzi – fiind urmate de institutiile financiare si, intr-o masura mai mica, de companii”, a nuantat Vera Economou.

“Asta inseamna ca, in continuare, companiile raman in urma in ceea ce priveste initiativele si planurile lor de decarbonizare si, practic, au nevoie si de un anumit stimulent pentru a accesa mai mult pietele de capital, pentru ca, de asemenea, in regiunea noastra, atunci cand companiile au planuri de investitii, acestea prefera mai degraba sa apeleze la canalele de finantare oferite de sectorul bancar”, a mai spus Vera Economou, CEE Regional Lead for the Sustainable Solutions Group in cadrul grupului bancar international ING,  in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Event Partner al MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026 este Agricover, iar Supporting Partner al celei de-a cincea editii anuale a acestui eveniment este Vetimex Capital.

 

CITESTE SERIA INTEGRALA MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026

 

MIRSANU SUSTAINABILITY CHALLENGE 2026: “Motivul pentru care emitem obligatiuni verzi nu este neaparat ca avem vreun avantaj mare de pret pentru ca asta nu cred ca exista, ci mai degraba pentru ca sunt mai multi investitori care pot investi in obligatiuni verzi decat cei care pot investi in obligatiuni non verzi”. EBRD a semnat in 2026 finantari in Romania de 650 mil. Euro, din care peste 90% sunt investitii verzi. Imprumutul verde si cel cu link de sustenabilitate domina finantarea sustenabila locala. Pietele din Europa Centrala si de Est au atras in primele 9 luni ale anului peste 8,3 mld. Euro din emisiuni de obligatiuni in format sustenabil si finantari sustenabile totale in jurul a 22 mld. USD in primele 5 luni ale acestui an

 

Mihaela Mihailescu, EBRD: In 2026 am semnat pana in prezent deja aproximativ 650 mil. Euro, din care 93% sunt investitii verzi. In acest moment lucram pe tranzactii de 500 mil. Euro pe partea EBRD.  Depinde foarte tare de cum evolueaza negocierile si de disponibilitatea companiilor de a semna in acest an astfel ca ne asteptam pentru 2026 la un volum total de investitii de 800 – 900 mil. Euro. “Avem incredere ca economia Romaniei isi va reveni si ca putem sa contribuim putin la aceasta imbunatatire a situatiei economice prin investitiile pe care le furnizam in economie”

 

Richard Wilkinson, CTP: “Romania nu este o tara emergenta asa cum nicio tara din UE nu este o piata emergenta. Rata PIB per capita a Cehiei este mai mare decat cea a UK si nimeni nu se gandeste ca UK ar fi o tara in curs de dezvoltare”. In acest moment, este mai ieftin sa te imprumuti de pe piata obligatiunilor decat de pe piata bancara. Aproximativ 83% din mixul de finantare al CTP de peste 9,5 mld. Euro inseamna finantare verde sau cu obiective de sustenabilitate, iar acum 10 ani compania era finantata integral din imprumuturi bancare garantate

 

Vera Economou, ING Bank: “Nu ar trebui sa consideram ca finantarea verde sa fie mai ieftina pentru ca tehnologiile verzi sunt inca asociate cu riscuri mai mari. Nimeni nu stie care va fi profilul de plata pentru proiectele de hidrogen verde sau pentru sistemele de captare si stocare a carbonului”. Romania are o pondere relativ mica la scara Europei Centrale si de Est la nivelul cifrelor – cadru ale finantarii sustenabile. Imprumutul verde si cel cu obiective de sustenabilitate sunt cele mai populare forme de finantare sustenabila locala in timp ce obligatiunile verzi domina scena CEE si a EMEA

 

Horia Braun – Erdei, Erste Asset Management: In ultima perioada pipeline-ul local de oportunitati de investitii in obligatiuni verzi sau sustenabile s-a cam rarit. Ne dorim sa finantam proiecte verzi si obligatiuni verzi pe plan local. “Daca vom avea un guvern instalat in saptamanile sau lunile urmatoare s-ar putea pune problema unor noi deal-uri pe piata de capital, dar cred se cam inchide fereastra de oportunitate”

 

Liviu Dobre, Agricover: Finantam astazi 10% – 15% din portofoliul nostru in aceasta zona ESG. Vedem sustenabilitatea ca pe un cost pe termen scurt versus un beneficiu pe termen lung. Impactul CBAM si conflictul din Iran au produs in 2026 o crestere medie de 50% a preturilor de fertilizanti la poarta fermei

 

Horia Adrian, Titan Group: Sectorul de constructii, inclusiv materialele de constructii, contribuie cu peste 34% pe an la emisiile de carbon din lume. Grupul Titan isi propune investitii de peste 200 mil. Euro pana in 2030 in directii precum produse cu emisii de carbon reduse, folosirea combustibililor alternativi, materiale alternative cimentului sau eficienta energetica. “Legat de impactul CBAM, este important sa ne asiguram ca aceste declaratii facute de catre producatorii de materiale din spatiul din afara UE sunt corecte si credibile”

 

Bogdan Nafornita, Profluo: “Daca acum 6 – 12 luni, o companie care avea AI incorporat primea un premium la evaluare, acum primesti eventual un discount daca nu ai AI ”. Profluo este la o evaluare de peste 10 mil. Euro si la circa 2 ani distanta de o runda de finantare de serie A. In ce directie merge viitorul Profluo intre o listare pe bursa si o intrare in portofoliul unui jucator mare de tehnologie

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Pietele CEE au atras in primele 9 luni din 2026 peste 8,3 mld. Euro prin 22 emisiuni de obligatiuni verzi si sustenabile, cu Polonia lider detasat care a luat bani de la investitori cat urmatoarele 3 tari din regiune la un loc. Investitorii institutionali asteapta IPO-uri pe bursa de la Bucuresti cu tichete minime de 100 mil. Euro pentru a evita lipsa de lichiditate a titlurilor. “Investitorilor nu prea le place sa vada la IPO doar exituri de actionari si trebuie sa ai o poveste, care in general e bine sa fie una de crestere”

 


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

EXCLUSIV

Constantin Damov, Co-founder and Chairman of GreenGroup, speaker of MIRSANU PRIVATE EQUITY & VENTURE CAPITAL SUMMIT 2026

    Constantin Damov, Co-founder and Chairman of GreenGroup, is one of speakers at MIRSANU PRIVATE EQUITY & VENTURE CAPITAL SUMMIT 2026. GreenGroup is one of Europe’s leaders in resource regeneration and the circular economy. He played a key role in developing GreenGroup’s PET re  Citeşte articolul integral

EXCLUSIV

Ciprian Nicolae, Managing Partner at ACP Credit, speaker of MIRSANU PRIVATE EQUITY & VENTURE CAPITAL SUMMIT 2026

  Ciprian Nicolae, Managing Partner at ACP Credit, is one of the speakers of MIRSANU PRIVATE EQUITY & VENTURE CAPITAL SUMMIT 2026. ACP Credit has over EUR 200 million assets under management over two private credit funds, aiming to reach 300m EUR within 12 months. ACP Credit provides flexible c  Citeşte articolul integral