Arhive etichete: Raiffeisen

Banca Europeana de Investitii (EIB) sustine Raiffeisen Bank Romania cu un acord de garantare pentru finantarea afacerilor in valoare de 250 mil. Euro

Banca Europeana de Investitii (EIB) a anuntat pe 27 iunie 2024 ca a semnat un nou acord de garantare cu Raiffeisen Bank Romania, care permite bancii sa mobilizeze 250 mil. Euro pentru finantarea unor proiecte de investitii de dimensiuni medii  – mari cu precadee in domeniile de actiune climatica si digitalizare, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Acordul de garantare semnat de catre EIB si Raiffeisen Bank Romania, una dintre cele mai mari banci locale dupa active, este parte din PNRR.

Garantiile EIB au o valoare totala de 98 mil. euro si sunt acordate catre trei banci din Romania, care pot astfel sa sustina marile companii din Romania, dar șs companii de dimensiuni medii si municipalitati cu o populație pana la 100.000 de locuitori sa demareze investiții pentru actiuni climatice si transformare digitala. 

Garanțiile permit bancilor partenere sa ofere conditii de finantare mai favorabile, pentru un volum de credite noi de pana la 750 mil. Euro.

”Acest nou acord marcheaza un moment important in parteneriatul nostru de lunga durata cu Banca Europeană de Investitii. In cei aproape 15 ani de parteneriat, am canalizat cu succes peste 1 miliard euro in proiecte care imbunatatesc accesul la finantare pentru IMM-uri, consolidandu-le rezilienta, sporindu-le competitivitatea si sprijinindu-le in drumul lor catre un viitor sustenabil. Corporatiile de dimensiuni mari joaca un rol important in antrenarea si multiplicarea investitiilor in economie prin intermediul legaturilor stranse cu intreprinderile mici si mijlocii cu care interactioneaza de-a lungul lanturilor de valoare, iar prin acest nou acord cu BEI ne propunem sa facilitam investitii esentiale pentru competitivitatea si sustenabilitatea economiei romanesti, cu accent special pe actiuni climatice si dezvoltare digitala”, a declarat Alina Rus, Vicepresedinte & CFO al Raiffeisen Bank Romania.

Garantiile permit bancilor partenere sa ofere conditii de finantare mai favorabile, pentru un volum de credite noi de pana la 750 mil. Euro.

Credit foto: MIRSANU.RO.

THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023: „Fie ca ne place sau nu, nu mai este intrebarea: viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”. Romania are nevoie de fonduri publice si private de 350 mld. USD pana in 2050 pentru decarbonare, din care 300 mld. pentru infrastructura. Circa 1.000 de companii locale vor avea din 2025 standarde obligatorii de raportare in sustenabilitate. De ce greenwashing-ul este furt si cum poate fi combatut. Ce impact are ESG in finantarea bancara, piete de capital, industrie, energie, transport & logistica, private equity si sectorul consumer

Fiecare sector economic in acest moment se indreapta intr-un mod sau altul in directia decarbonarii, un proces care necesita o finantare uriasa si solutii de acoperire a acesteia intr-un mix de fonduri publice alocate cu bani din mediul privat, insa cu termene de implementare din ce in ce mai apropiate, potrivit concluziilor THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023, eveniment organizat pe 26 octombrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO la care au participat lideri de afaceri, institutii financiare internationale, bancheri, investitori, antreprenori, consultanti si reprezentanti ai unor asociatii din mai multe sectoare economice.

„Multe provocari macroeconomice si geopolitice pe care le infruntam imping piata si, fie ca ne place sau nu, nu mai este acum intrebarea: Viitorul ar trebui sa fie verde sau nu?”, a punctat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), in cadrul evenimentului. Intrebarea este cum sa fim siguri ca orice actiune din sectorul corporatist (companii – n.r.) sau a unui investitor va fi relevanta, adauga ea. „Cum putem sa ne asiguram ca ii stimulam pe cei care iau deciziile cu privire la programele lor de investitii sa se uite la componente verzi si sustenabile si ce pot face institutii ca EBRD pentru a ajuta dezvoltarea pietei?”, subliniaza Victoria Zinchuk, care conduce de la 1 septembrie 2023 biroul EBRD din Romania.

Potrivit acesteia, EBRD are ca tinta ca pana in 2025 minim 50% din toate investitiile pe care institutia financiara internationala le face in tarile in care opereaza sa fie investitii verzi, in contextul in care EBRD aloca un volum de investitii de 12 – 13 mld. Euro pe an.

Nevoile de dezvoltare si, implicit, de finantare ale Romaniei sunt foarte mari in acest moment in atingerea tintelor climatice.

„Pana in 2050, cand Romania trebuie sa ajunga la Net Zero, nevoia de finantare pentru decarbonizare este de 350 mld. USD. Dealtfel, 300 din aceste 350 mld. sunt pentru acoperirea nevoii de infrastructura, deci oricum ar fi trebuit sa ii cheltuim si, din calculele noastre, ale grupului Bancii Mondiale, se estimeaza ca numai o treime, chiar un sfert pot fi acoperite de surse publice”, a declarat Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru International Finance Corporation (IFC), un alt finantator si catalizator financiar major pentru economia locala.

„De asta, noi credem ca aducerea sectorului privat in domeniul asta, in domeniul investitiilor in infrastructura este absolut esential pentru indeplinirea targeturilor Romaniei si principala modalitate prin care se poate face asta este parteneriatul public privat”, explica acesta.

Reglementarile care vizeaza companiile pentru alinierea la atingerea tintelor climatice pe termen lung vin deja cu termene scurte de implementare.

„Avem multi dintre noi senzatia ca este un subiect de perspectiva pentru ca atat schimbarile climatice se produc cu o oarecare lentoare si reglementarile sunt mai degraba de viitor decat imediat aplicabile. Cred ca avem iluzia paguboasa ca avem timp cand in realitate suntem in criza de timp si nu facem suficient pentru a ne adapta”, sustine Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte Romania & Moldova.

„Am vorbit de reglementari. Din 2025 aproximativ 1.000 de companii, poate ceva mai mult, poate ceva mai putin, vor fi obligate sa raporteze pe niste standarde de o prescriptibilitate pentru care probabil nu vor fi pregatite nici macar acele cateva zeci de companii care emit in mod voluntar acele raportari si principala provocare va fi accesul la informatii, la date de buna calitate”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte. El adauga ca in acest moment se vad alocari corespunzatoare de atentie si resurse in acest domeniu cu predilectie in doua mari sectoare – energie si industria bancara.

Implementarea politicilor ESG de catre companii va insemna o schimbare si o adaptare la nivelul modelelor de afaceri.

„Vorbim de cateva schimbari semnificative la nivel de legislatie, care vor intra in efectivitate. O parte au intrat, o parte vor intra incepand cu anul viitor si care desi aparent par elemente de conformitate mai degraba in realitate, ele vor duce nu neaparat pe termen scurt, ci mai degraba pe termen mediu si lung catre o schimbare de modelelor de afaceri. Pentru ca intr-adevar incepand din 2024 companiile vor trebui sa adauge in rapoarte nonfinanciare o serie de elemente ce tin de KPI si indicatori de ESG, dar aceste informatii si raportari vor trebui, de asemenea, auditate. Dar ele dincolo de a fi niste simple raportari vor trebui sa aiba o substanta semnificativa pentru ca vor presupune atingerea anumitor targeturi. Acesti KPI, acest cadru de sustenabilitate pe care va trebui sa il implementeze companiile, daca nu este implementat adanc in modelele de afaceri nu va avea niciun sens.”, a punctat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank si director executiv al ROPEA.

Fenomenul de greenwashing, care a aparut odata cu procesele de aliniere la atingerea tintelor climatice, poate fi combatut prin masuri de control ale autoritatilor.

„Greenwashingul este furt. Este ca la o geanta Louis Vuitton, ti-o vopseste si ti-o da ca este originala. Greenwashing-ul este o impostura”, a punctat Marian Nastase, Presedintele Alro Slatina, producator de aluminiu de talie regionala.

„Acolo unde se declara masuri de sustenabilitate, trebuie sa exista un mecanism de verificare. In celelalte tari europene exista mecanisme de control, care sunt stabilite prin directiva si prin normative si s-au dat amenzi majore. Asta trebuie sa se intample obligatoriu si la noi pentru ca unii fac, iau din banii actionarilor, din banii bancilor, iar altii nu fac si acceseaza tot soiul de favoruri luate pe nedrept”, afirma reprezentantul Alro.
TOPICURI

 

  • Impactul ESG in energie & utilitati
  • Impactul ESG in industrie
  • Impactul ESG in transport & logistica
  • Impactul ESG in finantarea pe bursa
  • Impactul ESG in finantarea bancara
  • Impactul ESG in sectorul fondurilor de investitii (private equity)
  • Impactul ESG in finantarea prin intermediul institutiilor financiare internationale (IFI)
  • Impactul ESG in Consumer industries

 

 

Energie & Utilitati.

„Romania este un actor important si cred ca jucam un rol pivotal in tranzitia continentului la energii regenerabile. Exista si niste scheme de finantare care sunt generoase, noi insine suntem implicati in multe proiecte si vedem o descatusare de forte in zona nu doar traditionala, eolian, solar, dar si in zone inovatoare, de exemplu biocombustibili in proiecte foarte ambitioase, proiecte de hidrogen”, afirma Alexandru Reff de la Deloitte.

Nevoia de investitii in sectorul de energie si utilitati pentru atingerea tintelor climatice este critica in zona de infrastructura.

„Strict pe infrastructura, avem multe oportunitati, dar avem si anumite provocari si unele dintre ele sunt din nefericire de natura culturala. In zona de dezvoltare de infrastructura, aici stim foarte clar chiar si la nivel european, s-a cam uitat de grid (retea). Am vorbit foarte mult de structura de productie, de noi forme de productie, de noi capacitati, dar am uitat de cum ajunge aceasta energie verde la consumator la finalul zilei. Si acum, daca mergeti la Bruxelles, va spun ca primul lucru, lumea este ingrijorata de necesarul de investitii n grid pentru ca poate sa fie o problema reala, daca nu se intampla lucrurile, timpul este o provocare aici pe termen scurt pentru ca, fara acces la o infrastructura dezvoltata, nu se pot atinge aceste tinte. Aceeasi provocare o are si Romania.”, subliniaza Dana Daraban, director executiv al Federatiei Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care grupeaza marii investitori in infrastructura de energie din Romania.

Pentru alinierea retelelor de distributie de energie la tintele privind tranzitia energetica pana in 2030 este nevoie de minim o triplare a investitiilor.

„Noi daca vrem si in infrastructura de energie, trebuie sa digitalizam, trebuie sa investim cat se poate de mult in ultimele tipuri de tehnologii. Am centralizat ultimele cifre referitoare la investitiile facute de operatori in dezvoltarea retelei. Daca in ultimii 6 ani, avem 13,5 mld. RON, scenariul de baza, adica minimul pe care trebuie sa il facem pana in 2030, ar insemna o triplare a nivelului de investitie. Ca sa facem sustenabila aceasta tranzitie, cred ca o parte mai mare ar trebui sa fie din granturi pentru ca altfel totul se duce in tarifele de distributie si nu este sustenabil”, afirma Dana Daraban de la ACUE.

Alocarea de fonduri publice va scadea presiunea pe consumatorul final.

„Stim ca s-au alocat resurse foarte mari pentru sectorul energiilor regenerabile. Avem si in PNRR, si in Fondul de Modernizare, avem si in fonduri structurale, deci nu ducem lipsa de bani. Asta ne place foarte mult pentru ca ne asteptam sa scada presiunea pe consumator. Pana acum investitiile s-au facut bagand in factura consumatorului aceste asa – zise granturi. Pana la urma trebuie sa fim foarte onesti si seriosi: consumatorul final plateste toate facturile din sistem si investitii, si reparatii si transport si distributie si productie. Le plateste consumatorul final peste tot in lumea asta, nu doar in Romania, adica consumatorul final casnic si consumatorul final noncasnic pentru ca nu vorbim aici nu doar despre industrie, vorbim aici si despre IMM-uri cu alte tipuri de activitati”, afirma Marian Nastase, Presedinte Alro.

In opinia sa, in Romania s-a creat o bula speculativa, care are efecte pe mai multe planuri.

„Vedem ca in vestul Europei se semneaza contracte pe termen lung furnizare de energie verde cu sectorul regenerabil asa numitele PPA-uri. Vedem un blocaj masiv in Romania. In realitate s-a creat o bula. Fiind foarte multi bani si foarte multe resurse financiare alocate, iar aceste resurse financiare nu trebuie sa uitam, suntem cu totii de acord ca vin din fondurile Uniunii Europene. Fondurile Uniunii Europene vin din contributiile statelor membre, iar contributiile statelor membre vin de la noi. Deci cand vorbim de fonduri europene, vorbim de banii nostri”, afirma presedintele Alro.

Acesta sustine ca un MW de energie fotovoltaica, care astazi costa in jurul a 600.000 Euro, este majorat in medie cu aproape 300.000 euro care nu au nicio legatura cu proiectul, astfel ca un MW instalat de energie fotovoltaica ajunge la circa 900.000 Euro.

„Este o inflatare, este o bula speculativa. Sunt niste baieti destepti care profita de aceste lacune legislative si profita pe de alta parte de sumele uriase alocate in Romania pentru industria regenerabila ceea ce se translateaza automat in pretul energiei. Si, bineinteles, ca suntem intr-un impas. Nu se semneaza PPA-uri, nu se dezvolta proiectele. Asta are trei consecinte: Prima consecinta este ca in felul acesta intarziem foarte mult implementarea acestor proiecte. Si asta este un lucru rau pentru ca noi vrem sa semnam, dar nu la preturile astea. Riscul la final se transfera si catre banci. Bancile dau finantari sustenabile, dar nu are nimeni nicio idee cum va arata piata de energie peste 3 ani cand vor incepe proiectele astea sa functioneze sau peste 5 ani. Si s-ar putea sa vedem ca aceasta bula speculativa, care exista acum, se va sparge partial in piata bancara peste 3 – 4 ani”, afirma Marian Nastase.

„Si a treia chestiune este ca pana la urma este o alocare complet absurda a banilor din fondurile europene. Adica, de fapt, jumatate din fondurile europene se duc intr-o bula speculativa. Aici as fi foarte atent daca as fi Comisia Europeana. Pentru ca asta alimenteaza aceasta bula si banii nostri la final care trebuiau sa fie targetati si sa ajunga intr-un anumit sector si sa ne produca energie ieftina si accesibila pentru ca asta a fost mantra pe care o aud de 20 de ani. Jumatate din fondurile europene se duc in buzunarele unor baieti care nu au nicio legatura cu sectorul”, acuza reprezentantul Alro Slatina, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania.

In ceea ce priveste prosumerii, presedintele Alro sustine ca Romania ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei, unde populatia este cel mai mare producator de energie electrica.

 

 

Industrie.

Statele au pus la dispozitie scheme de sprijin de ajutor de stat uriase Next Generation EU sau Inflation Reduction Act in SUA si accesarea lor devine un diferentiator intre actorii economici.

„Companiile investesc foarte mult, populatia suporta costuri mai mari ale produselor si serviciilor ca sa finantam impreuna tranzitia aceasta care trebuie facuta intr-un ritm pe care sa ni-l putem asuma, sa ni-l putem permite si din acest efort de finantare se nasc intregi noi industrii, activitati, modele de business, se inoveaza foarte mult si uitati-va ca se reindustrializeaza Europa, intregi industrii care migrasera catre inafara Europei sau a SUA se intorc acasa. Cred ca este foarte important cu concentrare pe Romania felul in care folosim aceste fonduri publice. In SUA se atrag foarte multe fonduri in crearea de valoare locala prin toate aceste facilitati care se acorda. Noi avem va dau cateva exemple. Cea mai generoasa schema de finantare a masinilor electrice, dar masinile vin din China, nu sunt produse aici”, nuanteaza Alexandru Reff de la Deloitte.

„Cea mai mare fabrica de baterii construita antreprenorial in Europa se face la noi la Cernica si se face din bani exclusiv privati. Nu avem inca o schema, poate vom vorbi despre asta, de contracte pentru diferenta care sa impulsioneze dezvoltarea unor proiecte, in schimb finantam foarte generos o serie intreaga de scheme regenerabile care ar fi probabil sustenabile si profitabile si ca atare. Deci e foarte important sa ne orientam strategia de alocare a capitalului, inclusiv a fondurilor publice spre ceea ce este transformational si ceea ce creeaza valoare in plan local”, adauga Alexandru Reff.

O alta problema in sector este lipsa certificatelor de origine a produselor.

„Noi in momentul de fata avem produse verzi si trebuie implementata de urgenta legislatia certicatului de origine. Avem din ce in ce mai multi clienti din domeniul auto, aeronautic, dar nu numai, inclusiv din domeniul producatorilor de cabluri vor sa le dau un certificat de origine in care sa le spun:  „Domle, da-mi confirmarea ca metalul tau este verde.” Eu am metal verde, dar nu am legislatie, nu am o baza pe care sa emit certificatul de origine.”, afirma presedintele Alro.

„Toti acesti producatori de energie au nevoie de acest cadru legislativ al certificatelor de origine. Asta ne va ajuta pe noi, dar si pe ei.”, sustine Marian Nastase.

 

 

Transport & Logistica.

Piata de logistica si spatii industriale catalizeaza acum o mare parte din impactul ESG la nivelul sectorului imobiliar.

„Acolo (in logistica – n.r) cumva tot pachetul este gandit mai usor poti sa adaugi aceste panouri fotovoltaice. In sectorul office e mult mai nuantata discutia. In office, zona de ESG va merge in continuare ce facem cu stocul existent, cum facem sa il eficientizam. Vorbim foarte mult acolo de audituri ESG, tot felul de smart technologies pe care le putem folosi, senzori care lucreaza impreuna. Luam o cladire care a fost construita acum 10 – 15 ani si cum o aducem in viitor. Iar pe partea de building management system sunt niste modificari fantastice, vorbim de saving-uri de pana la 50% pe zona de gaz doar din eficientizari de genul acesta. Pe zona de retail, este un pic mai complicat. Este clar un focus si acolo, dar retail park-urile sunt acum in focus pentru zona de prosumator”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties la firma de consultanta imobiliara CBRE Romania.

Sectorul imobiliar mobilizeaza in prezent discutii privind credite verzi si obligatiuni verzi de circa 1 mld. Euro.

„Este greu sa facem o estimare la nivel de finantare sustenabila in piata, as zice in baza estimarilor cred ca vorbim de 1 mld. Euro care este in discutii pe zona de finantare sustenabila, atat credite, cat si bonduri.”, estimeaza Mihai Patrulescu de la CBRE.

In sectorul de transport si mobilitate, miza este si mai mare in ceea ce priveste impactul ESG.

„Eu folosesc hidrogenul ca si palnie pentru a filtra toate initiativele de energie regenerabila catre marile industrii”, puncteaza Vlad Stoicescu, presedintele Asociatiei pentru Combustibili Sustenabili (ACS).

In momentul de fata, unul dintre cele mai cautate produse care va fi realizat in Romania este biometanolul, care este un amestec de hidrogen cu captura de carbon din sursa de carbon biologic.

„Linde ne-a finantat pentru o cercetare ampla la nivel de piata in Romania prin care practic alegem regiunile economice de interes specific, de implementare a conceputului de Hydrogen Valley, pentru implementarea proiectelor de Power to X pentru a produce acesti combustibili noi. Intr-adevar sunt energofagi, costisitori, dar trebuie sa ne uitam ca UE scoate bani pe banda rulanta si nu sunt banii nostri, sunt banii imprimati noi care genereaza inflatie ce-i drept, sunt bani care sunt disponibili a fi investiti in acest gen de proiecte. De ce? Pentru ca vine tona de carbon. Feriti-va de tona de carbon din cauza CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism – taxa pe carbon, care se aplica incepand cu 1 octombrie 2023 pe importul in UE de produse poluante si e un mecanism al UE parte din pachetul climatic care vizeaza reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 – n.r.) . Estimarile mele cel putin academice sunt ca aceasta tona de carbon de la 90,2 Euro va costa undeva la 500 Euro undeva in 3 ani. Si atunci cand avem o asemenea marota in piata, noi trebuie sa facem sa vedem cum putem sa ne cuantificam proiectele”, sustine Vlad Stoicescu de la ACS.

„Eu pot la momentul de fata sa lansez un ETF intre Linde, intre Alstom, intre Hidroelectrica pentru ca ei sa vanda 12 trenuri cu pila de combustie pe hidrogen ministerului transporturilor. Jumatate din ce am spus acum este un adevar. Se intampla, adica Linde, Alstom vor vinde 12 trenuri cu pila de combustie, inclusiv capacitate de productie a hidrogenului prin electroliza pentru sunt singurii deponenti de oferta catre Ministerul Transporturilor”, a spus reprezentantul ACS.

 

 

Finantare prin piete de capital.

Pe piata de capital, IPO-urile si emisiunile de obligatiuni sunt in acest moment marcate de contextul de piata, in care investitorii se uita la dobanzile ridicate si la climatul general influentat de mai multi factori.

„In primul rand, trebuie sa trecem de impasul acesta conjunctural legat de situatia financiara si incertitudine. Nu as vrea sa fiu prea pesimist aici. Sper sa dureze cat mai putin dar exista forte structurale care probabil vor tine inflatia si dobanzile ceva mai sus decat ne-am fi dorit. Dar asta nu inseamna ca piata nu se poate debloca. E o chestie si de mental pana la urma pentru ca odata ce incepi sa te obisnuiesti cu ideea ca inflatia si dobanzile nu vor mai fi 2% ci poate vor fi 4% sau 5%,  daca oportunitatile din economie exista si cred ca vor exista inclusiv legat de tranzitia verde la un moment dat se vor debloca lucrurile poate nu va exista un Big Bang, dar va exista o deblocare graduala si sunt convins ca este nevoie de un push si dintr-o parte si din alta, si din partea emitentilor si a operatorilor de piata si din partea autoritatilor si din partea investitorilor. Aspectul pozitiv pe care il vad legat de 2023 este ca piata locala de capital a avut o evolutie foarte buna, inclusiv legat de IPO-ul Hidroelectrica a supraperformat destul de semnificativ pietele internationale si vedem deja ca urmare a acestui fapt un interes mai mare al investitorilor pentru investitii pe piata locala si atunci pe masura ce aceasta tendinta se va mentine si va creste atractia vor veni bani mai multi catre zona asta se va crea o masa critica la un moment dat pentru a impinge si mai mult activitatea pe piata de capital”,  a spus Horia Braun – Erdei, CEO al Erste Asset Management Romania, lider al pietei locale de asset management.

Activele verzi au fost in acest an motorul unor tranzactii semnificative pe bursa de la Bucuresti, daca avem in vedere IPO-ul producatorului de energie verde Hidroelectrica si emisiunile cu obligatiuni derulate de catre banci.

„Recent, am ridicat o noua runda de finantare prin emisiunea noastra inaugurala de eurobonduri in format sustenabil, care s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor. Vorbim aici de investitori institutionali straini, dar si locali, iar institutiile financiare internationale EBRD si IFC au jucat un rol de investitor – ancora. La acest succes a contat si modelul nostru de afaceri responsabil, caracterizat de o situatie financiara solida, dar si strategia de sustenabilitate, istoricul de performanta demonstrat si obiectivele pe care ni le-am asumat in acest sens. In legatura cu programul, avem un program – cadru sub care emitem aceste obligatiuni. Pana acum am avut o cadenta de aproximativ 300 – 350 mil Euro pe an. Toate au fost in format verde sau sustenabil. Iar uitandu-ne in viitor, planul este sa ramanem un emitent recurent pe piata, dimensiunea finantarilor o sa depinda evident de evolutia bilantului nostru si a pipeline-ului de credite verzi pe care il vedem ca potential. Si aici cum spuneam si la inceput, potentialul il vedem ca fiind unul mare”, a declarat Romulus Mircea, Head of Tresury Raiffeisen Bank Romania.

De cealalta parte, managerii de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali si cumparatori locali de titluri, raman ghidati de lichiditate oferita de astfel de instrumente.

„In zona de obligatiuni verzi, as spune ca ponderea in general nu este mare la nivel de total portofoliu dar asta este legat mai mult de structura generala a portofoliului, unde preferam in continuare datorita profilului fondurilor mutuale, preferam investitii foarte lichide si titlurile de stat raman cele mai lichide instrumente. In cadrul portofoliului de obligatiuni corporative, ponderea este in crestere, adica practic am participat la cele mai importante emisiuni de green bonds sau sustainability link bonds de pe piata. Ne uitam foarte atent la aceste oportunitati si aproape 80% din ce am cumparat in ultima perioada fie a fost un green bond, fie a fost un sustainability linked bond. Deci avem clar o atentie sporita spre active care au componenta de sustenabilitate”, puncteaza Horia Braun – Erdei de la Erste Asset Management.

Ca perspectiva, sunt asteptate pe bursa de la Bucuresti noi tranzactii de obligatiuni cu componenta sustenabila.

„Sunt convins ca pipeline-ul de green financing se va intensifica si trebuie sa fim pregatiti atunci. Sunt si chestiuni de sector. Este clar pentru toata lumea ca sectorul de real estate ar fi un mare beneficiar si un mare generator de proiecte verzi si aici poate trebuie sa reglementam acele REIT-uri. Sunt foarte multi bani green care vin prin astfel de instrumente sa le avem reglementate in viitorul apropiat. Daca ne uitam la sectorul energetic, care este foarte bine reprezentat pe bursa – Nuclearelectrica, Romgaz, toate fac si vor trebui sa faca investitii in zona asta ori verde ori de tranzitie – gazul este considerat activ de tranzitie. Neptun Deep este un proiect care trebuie finantat, Nuclearelectrica cu reactoarele, tot sectorul energetic are CAPEX care se duce in zona asta. Nu cred ca se duce vreo investitie in alta zona decat cea tranzitorie sau green. Si ne asteptam ca o parte din  aceste finantari sa se intample prin piata de capital.”, a spus Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

„O sa fie pipeline, sunt convins de acest lucru. In plus, o sa vedem din ce in ce mai multe municipalitati care o sa vina prin bursa sa-si finanteze proiectele verzi. Avem Resita, nu stiu Clujul a anuntat acum daca are vreo componenta de green, dar ar trebui sa aiba. Mi-e greu sa vad de acum incolo investitii care sa nu fie in zona asta”, a adaugat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

 

 

Finantare bancara.

Impactul ESG in sectorul bancar se simte in portofoliile bancilor, unde cererea de finantari sustenabile este in crestere.

Raiffeisen Bank Romania avea alocate pana la finele anului trecut 500 mil. Euro, din care aproximativ 60% – 65% catre credite verzi, iar aici in ultimii ani focusul a fost mai degraba in zona cladirilor verzi, cu focus atat catre credite ipotecare verzi.

„Noi astazi avem un proces de originare unul din doua credite ipotecare pe care le originam sunt verzi, dar si in zona de project finance, corporate avem proiecte verzi, finantam parcuri logistice, centre comerciale. Suntem in ambele zone prezenti. De asemenea, vedem in ultima perioada o zona mai dinamica pe partea de transport verde, energie regenerabila atat in scop de reducere a consumului propriu de energie partea de prosumator, eficienta energetica si agricultura sustenabila. Ne asteptam in urmatorii ani sa vedem cumva o pondere mai mare din resurse alocate catre ultimele sectoare pe care le-am mentionat aici”, afirma Romulus Mircea de la Raiffeisen Bank Romania, una dintre bancile mari de pe piata locala.

„In Patria Bank, inca suntem in proces intern de definire a strategiei in zona aceasta de sustenabilitate, dar am vazut in ultimii 2 ani un trend important in ceea ce priveste aceste finantari. De exemplu, daca in 2022 finantarile verzi acopereau 2% din volumul nou de credite, anul acesta pana la septembrie, deja 11% din volumele de credite sunt finantari de tip verde in special catre clienti din zona de energie eficienta si energie regenerabila, proiecte de tip solar, eolian, biogaz. De asemenea, lucram pentru ca si prin produsele adresate clientilor din retail putem incuraja o constientizare pana la urma schimbari in piata care se vor intampla pe termen lung.”, a declarat Daniela Iliescu, membru in board-ul Patria Bank.

Finantarile bancare sustenabile sunt o ruta alternativa la emisiunile de obligatuni sustenabile pentru companiile care au nevoie de finantare.

„Cumva creditul fiind un tip de finantare alternativ la bonduri, noi, in ultimii 2 ani, aproape mereu am avut cel putin un proiect activ, respectiv un proiect – doua in pipeline care sa includa componenta de finantare sustenabila. Cel mai mare astfel de credit in acest an a fost finantarea oferita de Erste si Raiffeisen catre NEPI de 200 mil. Euro”, afirma Stefi Ionescu, Senior Associate in cadrul practicii de Banking & Finance al firmei globale de avocatura Dentons.

Potrivit acesteia, CNSM (Comitetul National de Supraveghere Macroprudentiala – n.r.) a atras atentia ca pana la 50% din portofoliile bancilor sunt expuse unor sectoare ca afectate de schimbarile climatice.

„Acum cativa ani stiu ca 3% din portofolii erau considerate verzi, am auzit azi procentul de 10%, insa, adresandu-ne cumva CEE noi fiind si avocati de drept englez,  vedem tranzactiile acestea cross-border in regiune. Vedem angajamente ale bancilor de Net Zero pana in 2050. Asta inseamna ca deja in 2030 portofoliile bancilor trebuie sa arate diferit. Creditele se acorda pe 3 – 5 – 7 ani, iar asta inseamna ca in urmatorii ani trebuie sa vedem deja credite care ne vor spune cum vor arata portofoliile bancilor in 2030 si observam ca bancile isi dezvolta criterii de rating intern pentru a putea sa faca aceste evaluari. Vedem presiune pe actorii si din mediul bancar pentru a obtine si a genera proiecte de finantari care sa aiba aceste componente de ESG”, a mai spus avocatul Dentons.

 

Private equity.

Fondurile de investiii urmaresc implementarea politicilor ESG in portofoliile de companii, avand in vedere ca vin bani in fondurile de private equity de la institutii cu focus pe ESG.

„As vrea sa aduc atentia la S si G din ESG pentru ca din punctul meu de vedere guvernanta este foarte importanta pentru E si S, pentru ca sa ai KPI si sa ii urmaresti cum trebuie iti trebuie o foarte buna guvernanta altfel mergi in green washing”, semnaleaza Simona Gemeneanu, Partener si Cofondator al managerului de private equity Morphosis Capital.

Daca pana acum ESG a fost folosit mai mult pentru CSR va fi foarte greu sa se mentina acelasi trend in viitor.

„La nivel de companii de portofoliu, concret ce am reusit sa facem este, o data, sa ne focusam politicile de investitii si chestionarele ESG de due diligence spre investitii sustenabile, sa implementam politici de whistleblowing, de anticoruptie si am reusit sa facem un diagnostic al amprentei de carbon la nivelul companiilor de portofoliu si cu recomandari pe care am inceput deja sa le implementam”, adauga Simona Gemeneanu.

Managerul de capital privat spune ca au fost stabiliti pasi pentru stabilirea KPI avand in vedere ca 3 companii din portofoliu au peste 250 de angajati si probabil vor urma sa indeplineasca si alte criterii, avand in vedere ca primul an de raportare pentru companiile nelistate este 2026 pentru situatiile anuale din 2025.

 

 

Finantare prin intermendiul institutiilor financiare internationale (IFI).

EBRD a investit pana acum peste 10 mld. Euro in economia Romaniei si dispunde de un portofoliu actual local de 2,5 mld. Euro.

„La acest moment, peste 70% din portofoliul nostru, precum si business-ul nou este verde. Portofoliul este echilbrat si cine se asteapta ca energia regenerabila sa aiba cea mai mare expunere, putem spune ca este cea mai dinamica, dar nu cea mai mare in portofoliu. Joaca un rol foarte important in constructia noastra de pipeline-ului in portofoliul nostru si cred ca intr-un an de acum incolo structura de portofoliu s-ar putea schimba cand vorbim despre cat cantareste energia, in mod particular ebergia regenerabila in  portofoliul nostru total”, a precizat Victoria Zinchuk, Director pentru Romania al EBRD.

Portofoliul din Romania este impartit intre expuneri pe sectorul financiar, sectorul ICA – industrie, comert si agribusiness care acopera productie, sectorul de proprietati, centre logistice, productie alimentara si procesare, sectorul telecom, in timp ce infrastructura are o pondere semnificativa in portofoliu.

„Ne uitam sa investim mai mult din capitalul nostru in Romania pentru ca este o piata foarte dinamica unde vedem ca au loc multe investitii in diferite sectoare si ne-ar placea sa fim parte a acestei povesti de succes mai departe. Romania este a sasea piata EBRD din punct de vedere al marimii portofoliului dintre pietele in care opereaza institutia financiara.

EBRD este agnostic din punct de vedere sectorial si este interesata sa joace rol de investitor – ancora in tranzactii sau sa faca parte din imprumuturi mari sindicalizate adresate pietei locale, fie in rol de coordonare, fie de participant in sindicatul de banci.

„As spune daca intrebati daca focusul ar trebui sa fie credite sindicalizate sau tranzactii pe piata de capital as pune ca prioritatea este oricat de mult ne place sa avem un rol instrumental in tranzactii mari de sindicalizare ca suntem extrem de interesati sa scalam tranzactii pe piata de capital. Pentru noi, strategic sunt foarte importante tranzactiile de e piata de capital pentru ca mai degraba vor merge in spatiul de active verzi si sustenabile, iar dezvoltarea pietei de capital locale este ceva ce suntem foarte pregatiti sa sustinem si sa promovam in anii urmatori”, a subliniat Victoria Zinchuk din partea EBRD.

IFC, un alt investitor – ancora in piata de capital si in finantarea adresata sectorului privat din Romania, este de asemenea pregatit sa participe la viitoare tranzactii de finantare verde.

„In ultimii 5 ani, am finantat proiecte de peste 2 mld. USD in Romania ceea ce este aproape jumatate din ce am facut in ultimii 30 de ani. Si asta pentru ca nevoile Romaniei sunt foarte mari si IFC se potriveste foarte bine in indeplinirea acestor nevoi. In continuare finantam foarte mult sectorul bancar, avem  peste 1 mld. bonduri si imprumuturi de tip MREL si Basel 3 Tier 2 date in ultimii 2 ani”, a spus Cristian Nacu de la IFC.

 

 

Consumer.

Retail.

„Exista o guvernanta a companiilor si o alta, sa zicem publica, a autoritatilor publice. Vedem decizii, hotarari, legi, care cumva par sa nu tina seama de aceste aspecte ESG. Par sa fie cumva paralele”, afirma George Badescu, Director Executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Faptul ca nu este inca un stakeholder care sa vorbeasca si in numele unei industrii intr-un anumit moment, cred ca este un aspect care ar trebui cumva reevaluat si, din acest punct de vedere, ar da si mai multa consistenta si substanta asociatiilor care de multe ori sunt vazute ca fiind limitate la o situatie de criza unde trebuie sa salvam punctual un anumit moment dificil”, adauga George Badescu din partea asociatiei care reprezinta marile retele de retail din Romania.

Industrie alimentara.

„Am incetinit un pic partea de panouri fotovoltaice. Am reusit insa sa ne innoim parcul auto printr-un parteneriat strategic cu cei de la Autonom. Si acum suntem in plin proces de discutare a ofertelor si speram concretizarea cat mai rapida pe partea aceasta de instalare a panourilor fotovoltaice in contextul in care vom adresa energie verde pentru ambele facilitati de productie. Nu doar energie verde avem in focus, ci si partea de eficientizare a consumului de apa, o modernizare a sistemului de ventilare a aerului din cele doua fabrici. Ne uitam catre optimizarea consumurilor de energie si gaz”, a declarat Oana Gresoiu, Group Chief People, Culture and Sustainability Officer la producatorul din industria alimentara Verdino Green Foods, companie fondata de catre antreprenorul Raul Ciurtin si in care a investit fondul de investitii BlackPeak Capital.

Servicii medicale private.

„Sincer, nu m-am intalnit destul de des in serviciile medicale de acest domeniu, mai degraba, reglementat legislativ. Noi in schimb la Medima ne-am intalnit si am reglementat cumva in intern datorita presiunii dinafara si anume mai degraba a presiunilor care vin din zona fondurilor de investitii. Medima are doua fonduri de investitii cu bani de afara care au investit intr-o companie cu capital romanesc, fondata aici si ambele aceste doua fonduri de investitii au programe de ESG si trebuie sa raporteze la randul lor pentru ca banii care vin din aceste institutii internationale trebuie sa urmareasca si aceasta zona de responsabilitate. Medima are de intocmit anual pe aceasta baza rapoarte de sustenabilitate catre mai multe institutii financiare.”, a declarat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, companie aflata in portofoliul fondurilor de investitii Integral Venture Partners si Morphosis Capital.

„Cred ca serviciile medicale urmeaza acest trend care a fost mai pregnant in zona retelelor de comert sau chiar in zona retailului food.”, a adaugat Vlad Ardeleanu de la Medima Health.

Fintech.

„In wealth management,impactul ESG este impartit in 2 categorii mari – zona de credit la care toata lumea crede ca nu are legatura cu wealth management-ul (…) si zona de asset management unde iti administrezi banii pentru ca ai un surplus si vrei sa faci ceva cu ei. In fiecare componenta lucrurile sunt cumva diferite”, a declarat Andrei Perianu, Cofondator si COO la platforma de servicii financiare Bankata.

„In zona de asset management, consumatorul final el nu intelege neaparat beneficiul unui fond ESG sau nu la magnitudinea pe care cei din zona de fonduri o imping catre consumatorul final, iar asta inseamna ca vorbim de ESG pana la randament (…) In zona cealalta, de credit, oamenii sunt foarte doritori sa faca mai multe, dar problema este ca orice e finantat acum este sub presiune. Si o casa verde, pe care toata lumea si-o doreste in Romania, e sub presiune pentru ca nu poti sa ti-o iei, dobanzile sunt mai mari ca acum doi ani”. spune Andrei Perianu de la Bankata, care adauga ca situatia este intalnita si la achizitiile de panouri fotovoltaice si masini electrice.

 

Partenerii evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2023 sunt Alro, Erste Asset Management Romania, Raiffeisen Bank Romania si Dentons, iar Partener de hidratare este La Fantana.

 

Grupul austriac Raiffeisen continua seria de numiri de sefi noi in randul liniilor sale de afaceri din Romania. Adrian Negru a fost nominalizat CEO al Raiffeisen Asset Management, iar Alexandru Cristescu la sefia diviziei locale de private banking

Dupa instalarea in 2022 a bancherului ceh Zdenek Romanek in postul de CEO al Raiffeisen Bank Romania si inlocuirile ulterioare din echipa de top management a bancii, seria de numiri de noi sefi de catre grupul austriac Raiffeisen a ajuns acum la varful altor linii de afaceri din Romania.

Astfel, Raiffeisen Bank Romania a anuntat pe 11 ianuarie 2023 numirea lui Adrian Negru in pozitia de CEO al Raiffeisen Asset Management, respectiv a lui Alexandru Cristescu pe postul de director al Friedrich Wilhelm Raiffeisen (FWR), divizia de private banking a bancii.

Adrian Negru, fost director de vanzari in cadrul Raiffeisen Asset Management, a condus in ultimii 4 ani Directia de Private Banking din cadrul subsidiarei locale a Raiffeisen.

Incepand cu 1 februarie 2023, Raiffeisen Bank il numește in rolul de CEO al RAM (Raiffeisen Asset Management) pe Adrian Negru, nominalizarea devenind efectiva dupa aprobarea sa de catre autoritatea de supraveghere si urmeaza sa il inlocuiasca in acest rol pe Razvan Szilagyi, aflat la conducere din 2015 si care preda acum un portofoliu administrat de fonduri de investitii in valoare de peste 6 mld. RON (peste 1,2 mld. Euro) pozitionat in top 3 jucatori ai pietei locale de asset management.

Adrian Negru are o experienta profesionala de 16 ani, cea mai mare parte a acesteia fiind în domeniul investitiilor, atat in cadrul Raiffeisen Asset Management, cat si in Raiffeisen Bank. Acesta va prelua coordonarea unei echipe, ai carei membri au certificari profesionale internationale CFA, CFA ESG, CIPM sau PRM.

”Ei au reusit sa realizeze o serie considerabila de premiere in piata de investitii din Romania – prima companie care administreaza atat fonduri de investitii, cat si un fond de pensii, prima companie care a implementat o structura de tip master-feeder aducand in piata locala fonduri de tip ESG, primele fonduri denominate in euro sau dolari, primele fonduri de tip CPPI, fonduri de randament absolut, fonduri cu risc controlat, fonduri cu clase de active sau fonduri cu target dividend. Atat fondurile administrate de RAM cat fondul de pensii s-au regasit in mod constant in topurile de performanta investitionala”, sustin reprezentantii Raiffeisen.

”Sunt convins ca experienta relevanta, expertiza de piata si abilitatile de lider ale lui Adrian Negru, alaturi de calitatea recunoscuta a echipei de profesionisti a Raiffeisen Asset Management, vor asigura continuarea si potentarea povestii noastre de succes. Ne intarim astfel angajamentul de a contribui la imbunatatirea soliditatii finantelor personale ale clientilor nostri, prin investitii in fonduri mutuale si pensii private” a declarat Mihail Ion, Vicepresedinte RaiffeisenBank Romania. Mihail Ion, la randul sau, a fost mutat in 2022 de pe pozitia anterioara de CFO al Raiffeisen Bank Romania, insa si-a pastrat locul in echipa de conducere a bancii trecand in rol de coordonare a operatiunilor de Piete de capital.

Ca efect al mutarii lui Adrian Negru de la sefia diviziei de private banking la conducerea operatiunilor Raiffeisen de administrare de active, Alexandru Cristescu urmeaza sa fie promovat pe pozitia lasata astfel libera. Alexandru Cristescu, actualul Manager Dezvoltare si Suport Business, Planificare Financiara Personala, vine cu o experienta de 18 ani, din care ultimii 8 ani in Raiffeisen Bank – in piete de capital, private banking, precum si industria de asset management.

Raiffeisen Bank Romania, una dintre cele mai mari banci de pe piata locala, activeaza de 25 ani si deserveste un portofoliu de peste 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. Banca are 4.900 de angajați, 295 unități, 1131 ATM & MFM si 27.000 POS-uri. S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. (RAM) este compania specializata in administrarea fondurilor de investitii a grupului Raiffeisen in Romania si are ca actionar majoritar cu 99,99% din actiuni pe Raiffeisen Bank.

Credit foto: MIRSANU.RO

George Mucibabici, Raiffeisen Bank Romania: Finalul de an este destul de aglomerat cu tranzactii si, probabil, vor merge lucrurile la fel si in T1 si T2 din 2023. Fondurile de investitii au un spatiu pentru a-si potrivi fereastra de exit date fiind circumstantele speciale legate de criza Covid si razboiul din Ucraina

“In ceea ce priveste tichetele mari de tranzactii, din ce am vazut in ultimii ani la Raiffeisen am vazut spatiul energiei, iar in ceea ce priveste tichetele mai mari fiecare se uita pentru anul viitor fie ca vor fi IPO-uri, fie alte exituri majore, in energie, de asemenea, probabil. Cred ca au fost deja cumva anuntate, stim de ele, nu sunt tranzactii mari care sa va surprinda sau la care sa nu va asteptati asa ca eu cred ca stim toti despre ce vorbim“, a spus George Mucibabici, Head of Investment Banking Raiffeisen Bank Romania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT, eveniment organizat pe 6 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

“Pe langa acestea, avem un final de an destul de aglomerat, nu stiu cum vor merge lucrurile dar cel mai probabil asa va fi si in T1 si in T2 anul viitor“, adauga George Mucibabici.

Vor face exituri antreprenorii?

“Este o judecata greu de facut. Lucrand atat cu antreprenori, cat si cu companii mari, cred ca ceea ce se intampla este ca am vazut ca multi dintre ei ezita sa porneasca un proces de exit datorita unei combinatii de factori, in principal datorita unei supraperformante in 2021 care le-a dat incredere ca lucrurile vor continua. Evident ca razboiul si situatia geopolitica nu au ajutat si cred ca acum multi dintre ei realizeaza ca 2022 poate nu a fost ce se asteptau la inceputul anului si cauta sa gaseasca solutii“, afirma bancherul de investitii al Raiffeisen.

Cand isi vor face exitul fondurile de investitii ale caror durata de viata se apropie de sfarsit?

“Din perspectiva de bancher, am lucrat cu unele dintre cele mai mai mari fonduri institutionale in 2021 si inceputul acestui an. In ceea ce priveste perioada de exit, este adevarat ca se apropie de sfarsitul ciclului de viata al investitiilor lor, dar date fiind circumstantele foarte speciale cu criza Covid si razboi, cred ca este, probabil, un spatiu de asteptare acolo care sa le permita sa isi potriveasca fereastra perfecta de exit. Am vazut asta la un fond institutional global unde cand incepusem procesul  ei spuneau ca vor un exit in perioada 2020 – mijlocul lui 2021 si apoi ca au nevoie de un pic de spatiu sa mearga mai departe“, afirma George Mucibabici.

“Deci, din discutiile cu fondurile de private equity asta rezulta ca au acest spatiu avand in vedere circumstantele speciale“, a spus George Mucibabici, Head of Investment Banking Raiffeisen Bank Romania, la panelul Cumparatori vs Vanzatori in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2022 sunt Mazars, Schoenherr, Raiffeisen Bank Romania si Adrem.

Raiffeisen isi imparte cu BCR expunerea la imprumutul de 325 mil. euro acordat Romgaz pentru achizitia participatiei Exxon Mobil in Marea Neagra

Producatorul de gaze Romgaz Medias, companie listata aflata sub controlul statului roman, a anuntat pe 28 iunie 2022 modificarea contractului de credit incheiat cu Raiffeisen in martie prin cooptarea BCR ca si creditor in cazul imprumutului luat pentru achizitia participatiei de 50% din proiectul Neptun Deep din Marea Neagra, detinut de catre Exxon Mobil.

Astfel, imprumutul bilateral de 325 mil. euro devine un credit sindicalizat, in care Raiffeisen isi imparte expunerea fata de Romgaz cu BCR, subsidiara locala a unui alt grup bancar austriac – Erste.

”Astazi, 28 iunie 2022, a fost semnat de catre S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (”ROMGAZ”), in calitate de imprumutat si Raiffeisen Bank S.A. (”Raiffeisen”) si Banca Comerciala Romana S.A. (”BCR”), in calitate de creditori, Actul aditional nr. 1 la Contractul de imprumut bancar nr. 37843/30.03.2022 (”Contractul de Credit”), prin care partile au agreat alaturarea BCR la Contractul de Credit, drept creditor, si transformarea, in consecinta, a Contractului de Credit dintr-un contract de credit bilateral intr-un contract de credit sindicalizat, fara suportarea de costuri suplimentare de catre ROMGAZ. Astfel, BCR se aliniaza la termenii de finantare oferiti initial de catre Raiffeisen, in cadrul Contractului de Credit, si deci la oferta de finantare desemnata de ROMGAZ drept castigatoare in urma procesului de selectie (inclusiv in ceea ce priveste dobanda remuneratorie, dobanda penalizatoare, compensatii, costuri si cheltuieli). Actul aditional nr. 1 la Contractul de Credit a fost semnat conform conditiilor aprobate de Consiliul de Administratie al ROMGAZ in sedinta din data de 27 iunie 2022, cu respectarea conditiilor prevazute in art. 1 si art. 2 din hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor ROMGAZ nr. 12 din data de 10 decembrie 2021”, au afirmat reprezentantii Romgaz in cadrul unui comunicat transmis investitorilor prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti.

Romgaz a raportat pe 30 martie 2022 incheierea contractului de credit in vederea acoperirii partiale a pretului de achizitie a pachetului de 50% detinut de catre gigantul petrolier american Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited in proiectul de explorare Neptun Deep din Marea Neagra, finantarea de 325 mil. euro avand o maturitate de 5 ani si o rata de dobanda raportata la EURIBOR la 3 luni.

Potrivit datelor facute publice de catre Romgaz, in baza contractului de achizitie semnat cu americanii de la ExxonMobil, pretul de achizitie ce va fi platit vanzatorului se ridica la 1,06 mld. USD, care ar putea fi majorat cu maxim 10 mil. USD.

Romgaz are o capitalizare bursiera de aproape 20 mld. RON (peste 4 mld. euro) pe bursa de la Bucuresti.

OMV Petrom, liderul pietei petroliere din Romania aflat sub controlul companiei austriece OMV, detine o participatie de 50% din proiectul Neptun Deep si este partenerul Romgaz in aceasta concesiune. Decizia de investitii a operatorilor in proiectul Neptun Deep a fost amanata ani de zile, in conditiile in care investitorii straini din sectorul de explorare cer o legislatie predictibila si mai prietenoasa in ceea ce priveste regimul de taxare al investiei, ceea ce a pus in stand by atat proiectul Neptun Deep, cat si alte proiecte de investitii.

Zacamintele de hidrocarburi din Marea Neagra sunt cotate ca avand un rol important in majorarea productiei interne si, implicit, a reducerii importurilor de resurse din Rusia, cu atat mai mult cu cat razboiul din Ucraina inceput in februarie 2022 a dus la schimbarea politicii statelor europene fata de Rusia prin reducerea importurilor rusesti si cautarea de solutii energetice alternative.

Norvegienii de la B2 Holding anunță oficial achiziția portofoliului Fain al Raiffeisen cu o valoare de nominală de 271 mil. Euro

B2 Holding ASA a intrat prin subsidiarele sale locale, B2 Kapital Portfolio Management SRL și Debt Collect Agency SRL, în acorduri de achiziție a unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 271 mil. Euro în România.

Portofoliul conține aproximativ 2.500 de credite, atât retail, cât și corporate, garantate și negarantate, a precizat astăzi cumpărătorul printr-un comunicat.

„Achiziționarea portofoliului este o piatră de hotar importantă în dezvoltarea continuă a companiei B2Holding și în continuarea creșterii în România”, spune Olav Dalen Zahl, CEO al B2Holding ASA.

Chiar dacă această tranzacție ar fi în mod normal sub pragul de anunțare, B2Holding dezvăluie această tranzacție pentru a fi pe deplin transparentă cu anunțul vânzătorului, a precizat B2 Holding.

Vânzarea portofoliului de credite neperformante al Raiffeisen a fost anunțată în premieră pe 18 iulie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în exclusivitate pe 3 decembrie 2017 că grupul norvegian B2 Holding negociază achiziția portofoliului neperformant al Raiffeisen.

Părțile nu au făcut public prețul de vânzare.

Tranzacția cu nume de cod Fain are un preț estimat până în jurul a 30 mil. Euro, susțin surse din piață, valoare necofirmată însă de către părțile implicate.

Consultanții PwC au mandatul de vânzare în cadrul tranzacției Fain.

Raiffeisen Bank International, banca – mamă a Raiffeisen Bank România, a raportat la 30 septembrie 2017 că a înregistrat o pondere a creditelor neperformante în cadrul subsidiarei locale de 7,6%, potrivit ultimului raport financiar.

Pentru primele nouă luni ale anului, operațiunea din România a Raiffeisen Bank International a raportat un profit de 74 mil. euro, venituri nete din dobânzi de 194 mil. euro, active de 7,7 mld. Euro, 5.372 de angajați și 2,297 milioane de clienți în portofoliu.

Două treimi din portofoliul de credite este din zona clienților persoane fizice, iar 32% înseamnă ponderea clienților – companii.

Piața creditelor neperformante din România se apropie de 2 mld. Euro în acest an și este una dintre cele mai dinamice piețe de profil din regiune.

Raiffeisen Bank a intrat pe piața din România în 1994, cînd grupul austriac a deschis o reprezentanță în București. Raiffeisen Bank România a rezultat din fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor doua entități ale grupului Raiffeisen în România –  Raiffeisenbank România și Banca Agricolă Raiffeisen, înființată în 2001 și preluată ulterior de la statul român de către grupul austriac.

B2 Holding a intrat pe piața de profil din România indirect prin achiziția în anul 2016 a companiei bulgare de administrare a datoriilor Debt Collection Agency (DCA).

Pentru a-și întări poziția, B2 Holding a cumpărat alături de EOS portofoliul Blue Lake de la BCR și este unul dintre cei mai activi cumpărători pe o piață în care activează jucători internaționali specializați precum Kruk, APS, EOS, Kredyt Inkaso, Intrum, respectiv investitori financiari puternici precum Deutsche Bank sau International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale.

B2 Holding este listată pe bursa de la Oslo (Norvegia) și dispune de lichidități puternice, fiind interesată atât de achiziții de portofolii neperformante, cât și de oportunități de fuziuni și achiziții. Firma norvegiană a raportat pentru trimestrul al treilea achiziții de portofolii neperformante de 330 mil. coroane norvegiene (circa 33 mil. euro) în Europa de sud-est, regiune în care operează în Grecia, Bulgaria și România și unde partenerul său pentru astfel de portofolii este EOS.

În total, în trimestrul al treilea, B2 Holding a raportat achiziții de portofolii neperformante de 702 mil. coroane norvegiene, respectiv o marjă de câștig de 51% cu EBITDA de 262 mil. coroane nporvegiene. În noiembrie, B2 Holding a anunțat achiziția unui portofoliu nepeformant de 84 mil. euro de la UniCredit Bulbank din Bulgaria.

Tot în noiembrie, grupul norvegian a atras capital de pe piețele financiare internaționale printr-o emisiune de obligațiuni de 200 mil. euro cu maturitate în 2022 la o dobândă a cuponului de 4,25% + dobânda EURIBOR la 3 luni, banii fiind alocați pentru scopuri corporative generale.

Pe piața de profil din România, B2 Holding concurează cu Kruk, APS, Kredyt Inkaso, Intrum sau EOS, ultimul fiind însă și un partener de consorțiu în diferite achiziții de portofolii.

 

Grupul norvegian B2 Holding negociază achiziția unui portofoliu neperformant bancar de 270 mil. al Raiffeisen Bank România. Prețul de achiziție în tranzacția cu nume de cod Fain, estimat la aproximativ 30 mil. euro

Grupul norvegian B2 Holding negociază achiziția unui portofoliu neperformant de la Raiffeisen Bank România, susțin surse din piață.

Valoarea nominală a împrumuturilor care fac parte din portofoliul scos la vânzare de către Raiffeisen este de circa 270 mil. euro, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții băncii, care au adăugat că la alte întrebări pe marginea acestei tranzacții nu pot răspunde momentan.

“Niciodată nu facem comentarii despre niciuna din tranzacțiile NPL (cu credite neperformante – n.r.) la care ne uităm sau nu, cu excepția comunicatelor pe care le facem publice prin intermediul Bursei de Valori de la Oslo“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olav Dalen Zahl, Director General Executiv al grupului norvegian B2 Holding.

Tranzacția cu nume de cod Fain, prin care Raiffeisen Bank România a scos la vânzare un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de aproape 300 mil. euro, a fost anunțată în premieră pe 18 iulie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul de achiziție al portofoliului Fain este estimat până la aproximativ 30 mil. euro, susțin surse din piață.

Consultanții PwC au mandatul de vânzare în cadrul tranzacției Fain.

Raiffeisen Bank International, banca – mamă a Raiffeisen Bank România, a raportat la 30 septembrie 2017 că a înregistrat o pondere a creditelor neperformante în cadrul subsidiarei locale de 7,6%, potrivit ultimului raport financiar.

Pentru primele nouă luni ale anului, operațiunea din România a Raiffeisen Bank International a raportat un profit de 74 mil. euro, venituri nete din dobânzi de 194 mil. euro, active de 7,7 mld. Euro, 5.372 de angajați și 2,297 milioane de clienți în portofoliu.

Două treimi din portofoliul de credite este din zona clienților persoane fizice, iar 32% înseamnă ponderea clienților – companii.

Piața creditelor neperformante din România se apropie de 2 mld. Euro în acest an și este una dintre cele mai dinamice piețe de profil din regiune.

Raiffeisen Bank a intrat pe piața din România în 1994, cînd grupul austriac a deschis o reprezentanță în București. Raiffeisen Bank România a rezultat din fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor doua entități ale grupului Raiffeisen în România –  Raiffeisenbank România și Banca Agricolă Raiffeisen, înființată în 2001 și preluată ulterior de la statul român de către grupul austriac.

B2 Holding a intrat pe piața de profil din România indirect prin achiziția în anul 2016 a companiei bulgare de administrare a datoriilor Debt Collection Agency (DCA).

Pentru a-și întări poziția, B2 Holding a cumpărat alături de EOS portofoliul Blue Lake de la BCR și este unul dintre cei mai activi cumpărători pe o piață în care activează jucători internaționali specializați precum Kruk, APS, EOS, Kredyt Inkaso, Intrum, respectiv investitori financiari puternici precum Deutsche Bank sau International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale.

B2 Holding este listată pe bursa de la Oslo (Norvegia) și dispune de lichidități puternice, fiind interesată atât de achiziții de portofolii neperformante, cât și de oportunități de fuziuni și achiziții. Firma norvegiană a raportat pentru trimestrul al treilea achiziții de portofolii neperformante de 330 mil. coroane norvegiene (circa 33 mil. euro) în Europa de sud-est, regiune în care operează în Grecia, Bulgaria și România și unde partenerul său pentru astfel de portofolii este EOS.

În total, în trimestrul al treilea, B2 Holding a raportat achiziții de portofolii neperformante de 702 mil. coroane norvegiene, respectiv o marjă de câștig de 51% cu EBITDA de 262 mil. coroane nporvegiene. În noiembrie, B2 Holding a anunțat achiziția unui portofoliu nepeformant de 84 mil. euro de la UniCredit Bulbank din Bulgaria.

Tot în noiembrie, grupul norvegian a atras capital de pe piețele financiare internaționale printr-o emisiune de obligațiuni de 200 mil. euro cu maturitate în 2022 la o dobândă a cuponului de 4,25% + dobânda EURIBOR la 3 luni, banii fiind alocați pentru scopuri corporative generale.

wienerberger brikston tabel deal main

Tranzacția Wienerberger – Brikston Construction Solutions Iași: Cumpărătorul a lucrat cu consultanții de la KMPG și avocații bpv Grigorescu Ștefănică. Vânzătorul ADM Capital a fost asistat de către avocații de la RTPR Allen & Overy și bancherii de investiții ai Raiffeisen. ADM Capital: “Randamentul investiției noastre reflectă îmbunătățirile pe care le-am făcut în companie și în calitate de acționar vânzător suntem foarte mulțumiți de rezultat”. Impactul tranzacției pe piața de profil din România

Compania austriacă Wienerberger lucrează la achiziția producătorului de blocuri ceramice Brikston Construction Solutions cu consultanții KPMG și cu firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, fondul de investiții ADM Capital este asistat la vânzarea pachetului de 98,3% din acțiunile fabricii de cărămizi de la Iași de către firma de avocatură RTPR Allen & Overy și bancherii de investiții ai Raiffeisen.

Wienerberger și ADM Capital au anunțat în această dimineață că au ajuns la un acord de vânzare – cumpărare pentru Brikston Construction Solutions, al treilea jucător de pe piața de cărămizi după cota de piață.

Anunțul confirm informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 20 iulie, conform cărora grupul austriac este în negocieri directe de achiziție a afacerii Brikston de la fondul de investiții ADM Capital. Tranzacția de exit a ADM Capital de la Brikston Iași a fost anunțată, de asemenea, în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 9 decembrie 2016.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută făcută publică de către părți. Surse din piața de fuziuni și achiziții susțin că tranzacția prin care Wienerberger preia un pachet de 98,3% din Brikston Construction Solutions se ridică în jurul valorii de 30 mil. Euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate.

“Suntem reticenți în a face comentarii cu privire la randamentul investiției noastre în numerar (cash on cash – n.r.), dar ceea ce voi spune este că randamentul  nostru reflectă îmbunătățirile pe care le-am făcut în companie și ca acționar vânzător suntem foarte mulțumiți de rezultat. Contractul de vânzare – cumpărare a fost semnat la sfârșitul lunii septembrie și ne așteptăm să închidem tranzacția după aprobarea autorităților competente și nu pot să comentez când va fi acest moment“, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Anthony Stalker, Partener al Asia Debt Management Capital.

Exitul ADM Capital din afacerea Brikston (ex-Ceramica Iași) are loc la trei ani după tranzacția încheiată cu fondul american de investiții Advent International, aflat la acea vreme într-un proces de dezinvestire a portofoliului de participații din România.

ADM Capital a plătit în jurul a 18 mil. Euro pentru achiziția pachetului de acțiuni de 93,8% din companie, investiție care include un preț de 15,1 mil. Euro pentru pachetul de 84,88% din acțiunile firmei vândut de Advent International la care se adaugă preluarea ulterior a încă aproape 9% din acțiuni de la acționari minoritari, conform datelor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ceramica Iași a fost ulterior delistată de pe bursa de la București.

În luna ianuarie 2016, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile și mai are de rambursat din credit către bancă, conform ultimelor informațiilor disponibile.

ADM Capital a investit în Brikston, prin intermediul fondului său central de recuperare CEECAT, lansat în 2011, iar in iulie 2014 a obținut o participație de 98% din acțiunile Brikston. Tranzacția se înscrie într-o serie recentă de exituri reușite ale fondului de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, ajutând echipa ADM să lanseze fondul CCL CEECAT Fund II, la debutul lui 2018.

Achiziția Brikston de către Wienerberger, liderul pieței locale de cărămizi și blocuri ceramice, îi permite companiei austriece să își completeze acoperirea geografică într-o regiune a pieței locale unde nu avea o fabrică, după cum a subliniat și Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger AG.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei (16,3 mil. Euro) și un profit net de numai 0,08 mil. Lei (circa 0,02 mil. Euro) la 213 angajați.

ADM Capital și-a îmbunătățit profitul operațional cu peste 60%, pe parcursul celor trei ani de la achiziția companiei Brikston în iulie 2014.

La 31 decembrie 2016, compania a raportat o cifră de afaceri de 72,8 mil. Lei (16,2 mil. Euro) și un profit net de 9,2 mil. Lei (peste 2 mil. Euro) la un număr de 205 angajați.

Produsele Brikston sunt distribuite pe aproape întreg teritoriul  României, dar sunt destinate și exportului către Republica Moldova și Ucraina, livrările pe piața externă reprezentând circa 5% din cifra de afaceri.

Cele două companii vor continua să opereze separat până la aprobarea tranzacției de către autorităților de supraveghere.

 

Wienerberger își consolidează poziția de lider pe piața cărămizilor cu cinci fabrici și ar putea ajunge să dețină un sfert din piața materialelor de zidărie

Wienerberger, nr.1 în piața locală de cărămizi, cumpără Brikston, acum nr.3 pe piața de profil, și prin “înghițirea” unui concurent direct, mai are pe acest segment de piață un singur concurent de calibru în producția de cărămizi – Cemacon, cu două fabrici și cu o cotă de piață cantitativă, după volume vândute, estimată la 22% în 2016, conform raportului anual al Cemacon.

Preluarea Brikston Iași de către Wienerberger ar putea crea un jucător cu o cotă de piață estimată de surse din industria de profil la circa 24% la nivel de volum (cantitativ), respectiv circa 28% cotă de piață valorică la nivelul întregii piețe de materiale de zidărie, care cuprinde cărămizi, blocuri ceramice, BCA și alte materiale de construcții. La nivelul strict la pieței de cărămizi, cota de piață combinată a Wienerberger și Brikston ar trece peste 40%, susțin aceleași surse.

Wienerberger este într-o fază de expansiune prin achiziții în piața din Europa. Pe 25 august, a anunțat achiziția unei fabrici la Brandenburg, prin care își extinde prezența pe piețele din Germania și Polonia, două dintre cele mai mari piețe de cărămizi de pe continent și din portofoliul grupului austriac. Pe 29 august, Wienerberger a anunțat pe segmentul echipamentelor electrice achiziția Preflex Group, cu locații în Franța și Belgia. Pe 26 septembrie, compania a mai anunțat preluarea fabricii de cărămidă Brenner din Austria.

Tranzacția cu ADM Capital conduce la o consolidare a pieței locale de profil, aflate pe o tendință de creștere nu doar în România.

“Piața de profil va crește în acest an într-un ritm de 8 – 10%, după ce anul trecut rata de creștere a fost de circa o cifră. Sunt perspective bune de creștere și pentru anul viitor dacă ne uităm la piața de construcții și sectorul imobiliar“, a punctat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Iulian Mangalagiu, directorul general al Brikston Construction Solutions.

Harta fabrici blocuri ceramice Romania main

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România.

Liderul global în producția de cărămizi a intrat pe piața din România în 1998, cu activități de import și vânzare, bazându-se inițial pe capacitățile de producție de cărămidă Porotherm ale fabricii Wienerberger de la Bekescsaba (Ungaria).

În 2004, austriecii fac un pas în forță și deschid în urma unei investiții în construcția de la zero fabrica de la Gura Ocniței (județul Dâmbovița). În 2004, Wienerberger cumpără și fabrica de cărămizi de la Sibiu a CEMA, care după achiziție a intrat în proces de retehnologizare, investițiile în fabrica de la Sibiu ajungând la 18 mil. Euro.

În 2008, Wienerberger deschide a treia fabrică în România prin investiție în construcție de la zero la Tritenii de Jos (județul Cluj).

Amprenta grupului Wienerberger în România depășește piața de cărămizi. Astfel, grupul austriac deține 100% din acțiunile Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, 100% din acțiunile Pipelife România SRL, respectiv 82,19% din acțiunile Tondach România.

Pe piața materialelor de zidărie, producătorii de blocuri ceramice precum Wienerberger, Cemacon, Brikston, Soceram, Siceram, concurează, în special, cu producătorii de BCA precum CRH, Celco Constanța, Macon Deva, precum și cu producătorii de pe alte segmente de piață precum Macofil Târgu Jiu.

 

Este vremea bancherilor în agricultură și industria alimentară: Prutul SA a aprobat facilități de împrumut în valoare de peste 43 mil. Euro de la Raiffeisen pentru finanțarea achiziției de materii prime, cereale și semințe oleaginoase. Compania a mai semnat în ultima lună facilități de credit de 15 mil. Euro cu UniCredit și de 10 mil. Euro cu Eximbank

Prutul SA, unul dintre cei mai importanți jucători din producția de ulei vegetal și din agricultură, a aprobat, recent, contractarea de la Raiffeisen Bank a unor facilități de credit care însumează peste 43 mil. Euro, cu scadența maximă de până la un an.

Fondurile urmează să fie folosite pentru finanțarea și refinanțarea achiziției de materii prime, cereale și semințe oleaginoase. În ultima lună, compania a semnat contractarea de facilități de credit cu UniCredit în valoare de 15 mil. Euro, respectiv cu Eximbank în valoare de 45 mil. Lei (circa 10 mil. Euro). La acestea se adaugă și alte acorduri semnate cu alte instituții de credit precum BCR, BRD sau Bancpost, care vizează împrumuturi angajate de companie în anii anteriori.

Pachetul de finanțare al Raiffeisen aprobat de Prutul SA este format dintr-o facilitate de avans în cont curent de 28 mil. Euro, ce poate utilizată în lei, euro sau dolari, destinată finanțării și refinanțării achiziției de materii prime în vederea procesării și a vânzării.

De asemenea, compania dispune și de o facilitate de avans în cont curent de 35 mil. Lei pentru achiziția de cereale și semințe oleaginoase.

Din pachet mai fac parte o facilitate overdraft de 7 mil. Euro, ce poate fi utilizată în lei, euro și dolari, respectiv o facilitate de tranzacționare de instrumente derivate de 1,5 mil. Euro pentru acoperirea riscului valutar.

Împrumuturile sunt garantate cu stocuri de materii prime și terenuri, conform informațiilor făcute publice.

Prutul SA Galați este o afacere pornită în 1992 și controlată de omul de afaceri Marian Andreev. Compania a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 751,9 mil. Lei (167 mil. Euro) și pierderi de 26,5 mil. Lei (5,9 mil. Euro) la un număr de 539 de angajați.

Compania dispune de fabrica de ulei din Galati și de 22 de capacități de depozitare a cerealelor și oleaginoaselor în 9 dintre cele mai importante județe cu potențial agricol din țară, conform informațiilor prezentate pe propriul site.

Pe piața producției de ulei și a capacităților agricole de stocare, Prutul concurează cu companiile americane Bunge și Cargill, grupul francez Avril (fost Sofiproteol) sau companii precum Argus Constanța.

Companiile din sectorul agricol apelează în mod tradițional în această perioadă la contractarea de împrumuturi bancare garantate cu stocuri de cereale pentru a-și asigura achizițiile de materii prime și a-și finanța lucrările de sezon necesare noului an agricol.

premium porc finantare 55mEu tabel deal Main

Ce face Premium Porc cu creditul de 55 mil. Euro aranjat de sindicatul format din UniCredit, BCR, BRD și Raiffeisen: Creditul are atât componentă de refinanțare, cât și investiții. Din împrumut va fi finanțată inclusiv achiziția unei unități de producție, tranzacție ce va fi finalizată la începutul toamnei

Grupul de firme Premium Porc, al doilea jucător după cifra de afaceri din sectorul creșterii porcilor, a anunțat, astăzi, că a contractat un credit în valoare de 55 mil. Euro de la un sindicat format din UniCredit Bank, BCR, BRD și Raiffeisen Bank, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 22 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este de tip club și se va derula pe o perioadă de 10 de ani.

UniCredit Bank a lucrat în tranzacția de finanțare corporativă în calitate de aranjor principal mandatat, alături de BCR, BRD Groupe Societe Generale şi Raiffeisen Bank, fiecare în calitate de aranjori mandataţi. UniCredit Bank şi-a asumat şi rolurile de agent de facilitate şi agent de garanţii.

Consultanța Premium Porc Group a fost asigurată printr-un pachet de servicii integrate de asistență financiară și juridică de către EY Corporate Finance și EY Law | Radu și Asociații SPRL, care a lucrat în tranzacție cu o echipă din care au făcut parte Radu Diaconu, Associate Partner, și Cristiana Dițoiu, Associate.

Clubul de bănci a beneficiat de asistenţa juridică a casei de avocatură Clifford Chance Badea, prin echipa de proiect formată din Andreea Șișman, Counsel, Diana Popescu-Moroianu, Associate si Mădălina Mailat, Trainee Lawyer.

Fondurile bancare vor fi folosite pentru finanțarea unor proiecte de investiții pentru majorarea capacității de producție cu peste 160.000 de porci pe an și a activității operaționale.

“Creditul are atât componentă de refinanțare, cât și investiții. Creditul vizează finanțarea activității de investiții a companiei, cât și finanțarea activității operaționale”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții grupului de firme.

Premium Porc Group va utiliza fondurile pentru implementarea strategiei de dezvoltare în România, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din sectorul de creştere a porcinelor realizată în 2017, având în vedere valoarea finanțării acordate și numărul băncilor participante.

Accesul la facilitatea de credit va contribui la implementarea strategiei de dezvoltare sustenabilă a grupului în România pentru următorii ani, perioadă în care îşi propune creşterea capacităţii de producţie până la 600.000 de porci pe an.

Investiția presupune construirea unei ferme de reproducție cu o capacitate de 5.200 de scroafe în județul Brăila, cu unități de creștere și îngrășare aferente în alte județe.

”Componenta de investiții vizează construcția unei ferme de reproducție (investiție de tip greenfield) și investiția în unitățile de producție necesare pentru creșterea și îngrășarea animalelor. Aceasta din urmă implică atât achiziția unei unități de producție (fermă), precum și renovarea, extinderea și dotarea cu echipament tehnologic a acesteia. Procesul de achiziție al noii unități de producție se va finaliza la începutul toamnei”, au explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Premium Porc.

Aceștia se așteaptă ca, la momentul finalizării proiectului de investiții, gradul de îndatorare al grupului să fie de aproximativ 50%.

Pentru acest an, grupul Premium Porc mizează pe o creștere a cifrei de afaceri de aproximativ 4 – 5%, avans bazat pe creșterea productivității înregistrate în fermele sale.

Grupul danez Premium Porc Group, deținut de compania holding DCH International, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 53 mil. euro și o producție de 400.000 de capete.

Grupul este prezent pe piaţa locală din anul 2006 și a dezvoltat un sistem integrat de producție pe piața de profil.

Premium Porc Group, al doilea mare producător de carne de porc din România după Smithfield, deţine 11 companii cu activitate integrată pe verticală în agrobusiness, acoperind producţia de cereale, producţia de furaje şi creșterea de porcine. Grupul de companii operează 6 ferme de porcine în judeţele Brăila, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea.

Premium Porc ia un credit sindicalizat de circa 55 mil. Euro de la BCR, BRD, Raiffeisen și UniCredit pentru refinanțarea datoriilor

Grupul Premium Porc, unul dintre cei mai mari producători locali de porci, contractează un credit sindicalizat în valoare de aproximativ 55 mil. Euro de la un consorțiu din care fac parte bănci precum BCR, BRD, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Împrumutul este destinat refinanțării datoriilor Premium Porc, susțin surse din piață.

EY a asigurat servicii de asistență financiară și juridică pentru Premium Porc, linia de servicii de consultanță juridică fiind reprezentată de către rețeaua EY Law, din care face parte la nivel local firma de avocatură Radu și Asociații SPRL. Sindicatul bancar a lucrat la tranzacție cu firma de avocatură Clifford Chancea Badea.

Reprezentanții Premium Porc și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Compania cu acționariat danez DCH International A/S a început în 2006 operațiunile locale în apropierea orașului Focșani.

Grupul de firme Premium Porc are operațiuni pe linia fermelor de creștere a porcilor, de producție de cereale pentru a-și asigura consumul propriu din ferme sau producție de furaje.

Din Premium Porc fac parte ferma Suintest, Consinterfin, fermele Degaro – cumpărate de la Campofrio, fermele Fântânele, Sibioara și Negreni.

Fabrica de nutrețuri combinate, operate de către Premium Porc Feed SRL, produce furaje care sunt folosite în fermele din grup.

Agro Investments Moldova SRL, compania care se ocupă de cultivarea cerealelor, operează pe o suprafață de 2.900 de hectare de teren agricol, iar producția include cereale, rapiță, porumb, floarea-soarelui și orz.

Investițiile grupului de firme Premium Porc au fost alimentate cu împrumuturi bancare, așa cum s-a întâmplat cu alți jucători de profil.

În iunie, UniCredit Bank a semnat acordarea unui credit de 35 mil. Lei către firmele Premium Porc SRL, Consinterfin, Degaro și Premium Porc Negreni.

UniCredit are o expunere importantă asupra companiilor din sectorul local al creșterii porcilor, dacă avem în vedere că a acordat anterior credite de peste 20 mil. Euro către firmele din grupul Premium Porc, respectiv  circa 44 mil. Euro către celălalt jucător major de profil, Smithfield, potrivit unor date făcute publice în august 2015.

Raiffeisen Bank România lansează tranzacția Fain de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de aproape 300 mil. Euro. Consultanții PwC au mandatul de vânzare

Raiffeisen Bank România, a patra bancă locală după active, lansează tranzacția de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante, a cărui valoare nominală se apropie de 300 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția poartă numele de cod Fain și reprezintă prima vânzare majoră la nivel local de active depreciate a subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen.

Mandatul de vânzare pentru portofoliul Fain al Raiffeisen aparține consultanților de la PwC.

Reprezentanții Raiffeisen Bank România nu au dorit să facă niciun comentariu pe acest subiect.

Tranzacția Fain a celor de la Raiffeisen intră pe piața de profil într-un moment în care Alpha Bank tocmai a scos la vânzare cel mai mare pachet de credite neperformante, care de fapt este format din două portofolii – unul de retail, respectiv altul de corporate a cărui valoare nominală este în jurul a 400 mil. Euro.

De asemenea, tranzacția Castrum a celor de la Banca Transilvania, care vizează vânzarea unui portofoliu neperformant de circa 500 mil. Lei (aproximativ 110 mil. Euro), se apropie de final, după ce EOS a ajuns în faza negocierilor finale de achiziție a acestui portofoliu.

Recent, BRD Groupe Societe Generale a vândut un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 1,25 mld. Lei (circa 280 mil. Euro) investitorului polonez de profil, Kruk.

Pe piața administrării portofoliilor de datorii, cei mai importanți investitori sunt Deutsche Bank, Kruk, APS, Kredyt Inkaso, EOS, B2 Holding sau Intrum Justitia.

Raiffeisen Bank România este una dintre băncile cu o rată a creditelor neperformante sub media pieței.

La finele anului 2016, banca înregistra un raport al creditelor neperformante de 8,3% față de valoarea totală a creditelor din bilanț, în contextul în care rata creditelor neperformante la nivel de piață a atins 9,5% în decembrie, fiind pe o tendință de scădere.

Raiffeisen Bank România înregistra la 31 martie o rată a creditelor neperformante de 8,1%, în scădere față de sfârșitul anului 2016. Rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era la aceeași dată de 74,9%, conform datelor raportate de către banca – mamă, Raiffeisen International.

Banca a înregistrat în primul trimestru al acestui an un profit după impozitare de 21 mil. Euro la active de 7,67 mld. Euro. Portofoliul de credite este concentrat în proporție de două treimi (65,9%) pe clientela de retail (persoane fizice), iar o treime reprezintă clienții companii.

Raiffeisen Bank România număra la 31 martie 5,368 de oameni.

Raiffeisen Bank a intrat pe piața din România în 1994, cînd grupul austriac a deschis o reprezentanță în București. Raiffeisen Bank România a rezultat din fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor doua entități ale grupului Raiffeisen în România –  Raiffeisenbank România și Banca Agricolă Raiffeisen, înființată în 2001 și preluată ulterior de la statul român de către grupul austriac.

Cinci bănci au semnat acorduri de finanțare pentru IMM dintr-un pachet de 540 mil. Euro gestionat de grupul Băncii Europene de Investiții. Raiffeisen va avea la dispoziție 210 mil. Euro, Banca Transilvania 100 mil. Euro, iar Bancpost 80 mil. Euro

Reprezentanții Raiffeisen, Banca Transilvania, BCR, Bancpost și ai ProCredit Bank au semnat, astăzi, la sediul Comisiei Europene acorduri de garantare pentru implementarea Inițiativei pentru IMM-uri în România, prin care se  oferă finanțări noi pentru întreprinderi din toate regiunile țării.

Pachetul de finanțare pentru IMM-uri este de 540 mil. Euro, în contextul în care Inițiativa pentru IMM este o colaborare între Grupul BEI (Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții), Guvernul României și Comisia Europeană.

România contribuie la acest instrument cu 100 de milioane de Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, împreună cu resurse ale BEI și ale programului Orizont 2020.

Acordurile cu cele cinci bănci urmăresc să faciliteze accesul la finanțare pentru IMM-uri românești, oferindu-se o garanție care acoperă 60% din fiecare credit și dobândă redusă.

”Inițiativa pentru IMM s-a bucurat de o cerere mare și mă bucur că s-au semnat deja cinci acorduri de garantare. Prin aceste acorduri, se vor finanța 3.700 de IMM-uri în următorii ani. Combinația dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții, resursele Orizont 2020 ale UE și cele ale Grupului BEI permit Fondului European de Investiții să ofere reducerea cerințelor de garantare pentru IMM-uri prin intermediul băncilor participante”, a spus Roger Havenith, Director General Adjunct al Fondului European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții.

Raiffeisen Bank România a semnat acordul de finanțare cu valoarea cea mai mare, de 210 mil. Euro, în timp ce Banca Transilvania a semnat pentru a avea la dispoziție circa 100 mil. Euro, iar Bancpost aproximativ 80 mi. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Roger Havenith, Directorul General Adjunct al Fondului European de Investiții, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că în primul pas băncile au la dispoziție plafoane mai mici de finanțare, iar ulterior pe măsură ce anumite condiții sunt îndeplinite, se va putea dispune de totalul sumelor alocate pentru fiecare bancă în parte.

Pe lângă cele cinci bănci, ING Bank România este așteptată să semneze în zilele următoare un acord similar de finanțare.

La semnarea acordurilor de finanțare, au fost prezenți Sergiu Manea – CEO BCR, James Stewart – vicepreședinte Raiffeisen Bank România responsabil de activități de trezorerie și piață de capital, Andrei Dudoiu – vicepreședinte Banca Transilvania responsabil de finanțările corporate, Philippos Karamanolis – CEO Bancpost și Mariana Petrova, Director General Adjunct ProCreditBank România.

“Aceste cinci bănci sunt instituții importante de creditare a IMM și vor avea un rol crucial în sprijinirea antreprenorilor locali prin Inițiativa pentru IMM. Grupul BEI este angajat ferm în implementarea Inițiativei pentru IMM și ne bucurăm să anunțăm, împreună cu autoritățile române, că aceste cinci bănci vor începe foarte curând să ofere finanțări pentru IMM în România. Avem încredere că aceste acorduri vor avea beneficii pe termen lung pentru mediul de afaceri din România”, a spus Andrew McDowell, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Banca Transilvania a anunțat deja că vor fi acordate în baza acordului semnat astăzi credite în lei și euro, iar susținerea in industriilor creative ocupa un loc important in acest program. Banca Transilvania a acordat până acum prin parteneriatele cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții 5.500 de credite în valoare de 225 mil. Euro.

Inițiativa pentru IMM este un instrument financiar comun al Grupului BEI și al Comisiei Europene, cu participarea Statelor Membre UE. Instrumentul se implementează în România prin intermediul Programului Operațional dedicat, aprobat de CE în 2016 și administrat de Autoritatea de management din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Banca Europeană de Investiţii, banca Uniunii Europene, reprezintă instituţia financiară pentru împrumuturi pe termen lung, fiind deţinută de statele membre ale UE, şi pune la dispoziţie finanţări pe termen lung pentru investiţii solide și durabile.

Fondul European de Investiţii este parte a Grupului BEI și este o instituție specializată în finanțarea de risc pentru IMM. FEI creează şi dezvoltă instrumente de capital de risc şi de creştere, garanţii şi microfinanţare care ţintesc în mod specific acest segment al pieţei.

Pe lângă programele de finanțare, Fondul European de Investiții este implicat și ca investitor în fonduri de investiții active inclusiv în România administrate de manageri precum Mid Europa, Enterprise Investors, Resource Partners sau Catalyst România.

Fady Chreih conduce rețeaua de servicii medicale private Regina Maria din 2013

Rețeaua Regina Maria a mai împrumutat 88 mil. Lei de la Erste, Raiffeisen și UniCredit astfel încât creditul sindicalizat contractat la achiziția afacerii de către Mid Europa a urcat la 420 mil. Lei. Fady Chreih, Directorul General al rețelei Regina Maria: Majorarea creditului era necesară pentru continuarea politicii de creștere organică și finanțarea campaniei de fuziuni și achiziții

Rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Fund IV, a obținut în aprilie alte 88 mil. Lei (peste 19 mil. Euro) de la grupurile bancare Erste, Raiffeisen și UniCredit, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Noile fonduri obținute de la bănci majorează creditul sindicalizat de 332,17 mil. Lei (circa 75 mil. Euro, calculat la cursul de schimb din momentul contractării creditului), contractat în octombrie 2015 în contextul preluării Regina Maria de către Mid Europa până la 420,75 mil. Lei (circa 90 mil. Euro). Împrumutul sindicalizat a fost semnat în urmă cu un an și jumătate cu un sindicat format din Erste Group Bank AG Austria, BCR, UniCredit Bank Austria AG și Raiffeisen Bank România, iar expunerea a fost împărțită în mod egal între cele trei grupuri bancare, având în vedere că BCR este parte a grupului austriac Erste. Și după majorarea împrumutului contractat de către Regina Maria alături de Mid Europa, împărțirea expunerii în mod egal între bănci se menține, susțin surse din piață.

Întrebat de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO de ce Regina Maria și-a majorat expunerea față de bănci, Fady Chreih, Directorul General al rețelei Regina Maria, a declarat: “Am majorat creditul pentru a continua politica de creștere a companiei, atât organică, cât și prin fuziuni și achiziții”.

Conform unui act adițional din 13 aprilie, pe lângă ipoteca pusă pe acțiunile Centrului Medical Unirea, compania care operează rețeaua medicală privată sub marca Regina Maria, pe lista garanțiilor figurează și Regina Maria Banca Centrală de Celule Stem SA.

Rețeaua Regina Maria a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 91 mil. Euro, adică o creștere de aproape 40% a acestui indicator financiar în primul an sub mandatul managerului de capital privat Mid Europa Partners.

În ultimul an de activitate, Regina Maria a cumpărat pe rând spitalul Ponderas, specializat în chirurgie bariatrică, din București, centrul medical Helios din Craiova, centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara, clinica Al Medica Berlin din Ploiești și Ixia Medica din București (în 2017). Regina Maria a fost, de asemenea, unul dintre ofertanții pentru achiziția lanțului de clinici Hiperdia, tranzacție adjudecată de către Affidea.

Pentru anul 2017, compania și-a bugetat o rată de creștere de 30%, în contextul în care managementul a anunțat că își va păstra strategia de extindere bazată pe investiții organice combinate cu campania de achiziții.

Creșterea a fost alimentată, ca și în anii anteriori, atât prin deschiderea de unități noi, cât și prin achiziția de operatori locali sau nișați pe anumite specializări medicale.

Regina Maria este angajată într-o cursă de consolidare a pieței de profil în care principalul său competitor este MedLife, afacere listată din decembrie 2016 pe bursa de la București, dar al cărei pachet majoritar, de 51%, este deținut de către familia Marcu, fondatoarea companiei.

Atât Regina Maria, cât și MedLife s-au dezvoltat prin atragerea unor investitori financiari și au contractat credite de la bănci pentru a-și finanța campaniile de achiziții și proiectele de investiții.

Regina Maria are însă o strategie de achiziții, în care a arătat că preferă preluarea pachetului integral de acțiuni în companiile vizate, în timp ce MedLife s-a orientat către un tip de achiziție mai puțin costisitoare, respectiv achiziția pachetului majoritar de acțiuni combinată cu păstrarea fondatorilor companiilor preluate în poziții de manageri și acționari minoritari.

Pe piața serviciilor medicale de profil, activează jucători cu profil diferit, de la afaceri antreprenoriale cum este cazul Sanador la tipul de companie fondată și controlată de antreprenori, dar devenită companie publică în urma listării pe bursă cum este cazul MedLife sau investitori strategici de tipul Medicover, respectiv investitori financiari precum Mid Europa, proprietarul Centrul Medical Unirea, care operează rețeaua Regina Maria.

Regina Maria, afacere fondată în anul 1995 de către medicul german de origină iraniană Wargha Enayati, numără peste 3.500 de angajați și colaboratori, din care 700 de locuri de muncă au fost create anul trecut. Compania dispune de 35 de locații proprii, 4 spitale, 3 centre cu spitalizare de zi, 2 maternități, 8 campusuri medicale, 11 centre de imagistică, 15 laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 180 de policlinici partenere în țară, conform unor date făcute publice de companie în luna martie.

Mid Europa deține 100% din acțiunile afacerii Regina Maria după o tranzacție care a fost evaluată de surse din piață în jurul a 150 mil. Euro, valoarea tranzacției nefiind făcută publică.

Potențialul pieței de servicii medicale private este cel care alimentează seria de fuziuni și achiziții, sectorul de profil din România fiind cotat la 2,107 mld. Euro și o rată de creștere de 10,1%, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piață PMR din luna august a anului trecut. Același raport susține că rata de creștere anuală medie a pieței de profil din România de 9,5% depășește ritmul din alte piețe ale regiunii, în condițiile în care Bulgaria este creditată cu un avans anual mediu de 8,3%, Polonia de 6,7%, Ungaria cu 5,2%, Slovacia cu 5,4%, iar Cehia cu 5,7%.

Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat dedicați investițiilor din Europa Centrală și de Est, mai deține în portofoliul său din România lanțul de supermarketuri Profi, preluat în februarie după o achiziție în numerar de 533 mil. euro de la Enterprise Investors. Achiziția Profi a fost finanțată în mare parte de către Mid Europa, ca și în cazul tranzacției de la Regina Maria, printr-un credit sindicalizat de 1,38 mld. lei (circa 305 mil. euro) luat de la un consorțiu format de Raiffeisen, ING Bank, UniCredit, Citi, Erste și Banca Transilvania.

Raiffeisen Bank și Eximbank împrumută cu 34 mil. Euro operatorul portuar Comvex pentru finanțarea parțială a investiției de peste 45 mil. Euro într-un terminal de cereale în portul Constanța. Avocații Wolf Theiss au consiliat băncile în tranzacția de finanțare

Raiffeisen Bank şi EximBank România, Finanţator, au semnat la finalul săptămanii trecute un acord de credit în valoare de 33,6 mil. euro cu compania Comvex S.A., destinat finanţării proiectului Terminal de cereale în Portul Constanţa, Dana 80, au anunțat băncile într-un comunicat.

Suma finanţării este subscrisă în mod egal de cele două bănci, respectiv 16,8 milioane de euro fiecare. Creditul de investiții acordat de consorţiul bancar beneficiază, în plus, şi de o garanție emisă de EximBank în numele şi contul statului român, în valoare de 18,2 milioane de euro.

Raiffeisen Bank este aranjor şi finanţator, iar Eximbank finanțator în cadrul tranzacției de finanțare încheiate cu Comvex Constanța.

Finanțarea – acordată pe o perioadă de 10 ani – are ca obiect dezvoltarea şi ulterior operarea de către Comvex S.A. a unui Terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 200.000 de tone, iar investiția totală este de peste 45 de mil. euro.

În completarea finanțării bancare, Comvex S.A. a obținut fonduri de pe piaţa de capital, ce i-au permis o contribuție proprie în valoare de peste 8 mil. euro.

Terminalul va fi construit în Dana 80 a Portului Constanța, cea mai adâncă dană de la Marea Neagră și va marca o premieră în România:  va crea posibilitatea încărcării la capacitate totală a celor mai mari nave de transport cereale, tip Panamax şi Cape Size, până la 120.000 tdw. De asemenea, va lega Portul Constanța cu cele mai importante piețe de export pentru cereale din Asia şi va crește importanța acestuia in regiune.

Conform estimărilor companiei, construcția acestui terminal înseamnă, într-o primă fază, dezvoltarea capacităților de export de cereale ale României cu peste 3 milioane de tone, putând ajunge treptat, până la finalul proiectului, la 10 milioane de tone. De asemenea, operarea suplimentară în Dana 80 va duce la creșterea semnificativă a atractivității şi a profitabilității Portului Constanța, precum şi la crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare.

Proiectul este considerat unul de importanță strategică şi este inclus în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG 666/2016, precum şi în Master Planul Portului Constanța. Totodată, acesta este integrat într-un proiect de dezvoltare privind infrastructura feroviară prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Consultanța juridică în procesul de finanțare a fost asigurată de biroul din București al Wolf Theiss Rechtsanwälte GmbH & Co KG, acționând în numele finanțatorilor, şi de către Mareş, Dănilescu & Mareş, în numele Comvex.

 

adm-capital-ceramica-main

Bancherii de la Raiffeisen caută un cumpărător pentru producătorul de blocuri ceramice Brikston Iași. Tranzacția locală de exit a ADM Capital, în atenția investitorilor

Bancherii de investiții de la Raiffeisen au mandatul de a găsi un cumpărător pentru afacerea Brikston Iași din rândul investitorilor strategici sau a investitorilor financiari de tipul fondurilor de investiții, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția de exit a ADM Capital din Brikston Iași (ex- Ceramica Iași), unul dintre cei mai mari producători de blocuri ceramice din România, ar putea atrage interesul unor profile diferite, atât de investitori strategici, cât și de investitori financiari de tipul fondurilor de investiții. Pe lângă investitorii deja prezenți pe piața locală, tranzacția ADM Capital oferă o poartă de intrare în sector și pentru investitorii cu interese de afaceri în bazinul regiunii. Exitul ADM Capital din Brikston este așteptat să se finalizeze în acest an.

Tranzacția de vânzare a Brikston Iași de către ADM Capital a fost anunțată pe 9 decembrie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții ADM Capital și cei ai Raiffeisen nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Piața locală a materialelor de construcții a revenit în ultimii ani pe radarul investitorilor, ca urmare a redresării acestui sector afectat de criza economică.

În 2016, Wienerberger a cumpărat fabrica de cărămizi de la Buzău a lui Omer Susli, patronul Praktiker România, iar în luna februarie a acestui an Dedeman a preluat 29% din Cemacon în cadrul unei tranzacții mai largi care a dus la exitul a doi investitori și împărțirea în final a afacerii între trei acționari majori.

Tot anul trecut, concernul american PPG a cumpărat producătorul de vopsea Deutek în cadrul unei tranzacții de peste 40 mil. Euro. Braas Monier a preluat linia de producție de țiglă de la Craiova de pe platforma Elpreco a irlandezilor de la CRH, iar austriecii de la Hirsch au cumpărat trei fabrici de polistiren în cadrul a două tranzacții distincte.

ADM Capital a investit până acum aproape 20 mil. Euro pentru a prelua pachetul de 84,88% din acțiunile Ceramica Iași în 2014 de la Advent și în achizițiile ulterioare de titluri de la acționarii minoritari. ADM Capital are o participație de aproximativ 99% din acțiunile Brikston Construction Solutions, fosta Ceramica Iași.

Asia Debt Management Hong Kong Limited a intrat pe piața din România în 2014 prin achiziția Ceramica Iași, unul dintre producătorii majori locali de pe piața cărămizilor. Momentul a fost favorizat de către seria de tranzacții de dezinvestire ale Advent International, care luase decizia strategică de a-și vinde pe rând companiile locale din portofoliu – Deutek (exit 2013), Ceramica Iași (exit 2014), rețeaua de servicii medicale Regina Maria (exit 2015).

După achiziția pachetului majoritar de acțiuni la Ceramica Iași, ADM Capital a trecut la lansarea unei oferte de achiziție a acțiunilor de la acționarii minoritari pentru a putea trece pragul necesar de 90% și a delista compania de pe piața bursieră. ADM Capital a plătit atunci un preț de achiziție de 0,6957 lei pe acțiune, iar în octombrie 2015 a reușit să retragă acțiunile companiei de la tranzacționare și a continuat însă să fie interesată de achiziția acționarilor minoritari rămași în companie.

Piața de profil a avut o creștere de 10% în 2015 și pentru acest an au fost avansate estimări privind o rată de creștere de circa 8. În plus, investitorii mizează pe potențialul sectorului dat fiind că România este cotată ca având nevoi locative semnificativ peste alte piețe din regiune, în condițiile în care nu este acoperită cererea de locuințe, la care se adaugă și necesitatea înlocuirii unora dintre acestea datorită vechimii și gradului avansat de uzură.

La momentul preluării de către ADM Capital, Ceramica Iași înregistrase în ultimul său bilanț anual încheiat la 31 decembrie 2013 o cifră de afaceri de 72,2 mil. Lei și un profit net de numai 0,08 mil. Lei la 213 angajați.

Brikston Construction Solutions, care operează fabrica de la Iași, a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,8 mil. Lei la o cifră de afaceri de 67,2 mil. Lei, respectiv 204 angajați.

În luna ianuarie a acestui an, acționarii companiei au decis să împrumute până la 12 mil. Euro pentru refinanțarea unor împrumuturi luate de la bănci, finanțarea unor acțiuni de reducere a capitalului social, răscumpărări de acțiuni proprii, dividende sau în scopuri de investiții. Compania a luat mai multe credite de-a lungul timpului de la ING Bank pentru a-și finanța operațiunile, conform ultimelor informațiilor disponibile.

Brikston, în mandatul ADM Capital, s-a uitat recent la achiziția operațiunilor de producție cărămizi ale lui Omer Susli, patronul Praktiker România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Dar Wienerberger a anunțat pe 26 aprilie achiziția fabricii de cărămizi din Buzău a lui Omer Susli, iar austriecii dau semne că ar putea fi interesați de noi achiziții pe piață.

ADM Capital este un investitor de capital privat fondat în 1998, a cărui arie de interes sunt companii din Asia și Europa Centrală și de Est. Are sub administrare mai multe fonduri de investiții, însă numai unul dintre ele a fost ridicat cu scopul de a investi în regiunea din care face parte și România.

În 2007, ADM Capital a deschis un birou la Istanbul pentru a se putea concentra asupra oportunităților de investiții în regiune.

În 2011, ADM Capital a finalizat strângerea de bani pentru fondul de investiții ADM CEECAT Recovery Fund, cu un capital total de 265 mil. Euro.

Fondul și-a setat ținta pe companiile mici și medii din Europa Centrală și de Est, respectiv Turcia, cu planuri de restructurare sau cu nevoi de lichidități, dar suficient de puternice cât să supraviețuiască provocărilor crizei financiare globale.

BERD a investit 56 mil. Euro în acest fond, potrivit ultimelor informații disponibile, și au venit alături și alte instituții financiare internaționale.

Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) a venit cu o finanțare de 15 mil. Euro, iar IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a pus capital în fond în valoare de 47,55 mil. Dolari (35 mil. Euro).

De asemenea, la fondul de investiții concentrat asupra regiunii în care activa și Ceramica Iași a contribuit și FMO din Olanda cu 15 mil. Euro.

Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene de Investiții, a investit în fondul ADM CEECAT Recovery Fund prin două vehicule. Fondul de fonduri de investiții Istanbul Venture Capital Initiative (IVCI) a investit 24 mil. Euro în fondul administrat de ADM Capital. La IVCI, printre investitori se numără pe lângă Fondul European de Investiții și Garanti Bank, National Bank of Greece, Banca de Dezvoltare a Turciei TKB, Fundația de Dezvoltare Tehnologică din Turcia (TTGV) și Organizația pentru Dezvoltarea Industriei Mici și Mjilocii din Turcia KOSGEB.

Fondul de fonduri de investiții Mezzanine Facility for Growth (MFG), în care Fondul European de Investiții este investitor și administrator, a investit 40 mil. Euro în fondul ADM Capital pentru regiune.

Alte 80 mil. Euro au venit în ADM CEECAT Recovery Fund de la fonduri de pensii, instituții, investitori privați, precum și de la partenerii ADM Capital.

Reprezentanții ADM Capital declarau la începutul anului că au în plan ridicarea unui nou fond de investiții dedicat regiunii. Mai mulți manageri de capital privat au început să strângă fonduri de la investitori pentru noi fonduri de investiții cu țintă pe piețele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Abris Capital Partners este în fază avansată cu strângerea unui nou fond regional, a cărui capitalizare – țintă este de circa 500 mil. Euro, în timp ce Resource Partners strânge la rândul său un nou fond de investiții, cu un capital de aproximativ 200 mil. Euro.

profi tranzactie tabel Main

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat tranzacția prin care fondul de investiții Mid Europa Partners preia lanțul de comerț Profi de la fondul polonez de investiții Enterprise Investors.

Autoritatea de concurenţă a evaluat tranzacţia din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa națională sau pe o parte a acesteia.

După obținerea avizului Consiliului Concurenței, urmează ca sindicatul de bănci să vină cu aproximativ 300 mil. Euro (1,38 mld. Lei) pentru finanțarea parțială a achiziției de 533 mil. Euro a Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners.

Băncile sunt așteptate să contribuie la creditul sindicalizat până pe 14 februarie, iar finalizarea tranzacției ar urma să aibă loc în jurul datei de 15 februarie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat pe 23 noiembrie 2016 achiziția pachetului de 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors pentru 533 mil.Euro, cea mai mare tranzacție din 2016 și cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de retail.

Tot atunci, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, a anunțat că va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

Finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa este cea mai mare finanțare bancară nouă de pe piața locală și cea mai importantă finanțare a unei achiziții locale din anul 2016.

Banca Transilvania și Erste au intrat în sindicatul bancar format de Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen Bank care vor da un împrumut de 1,38 mld. Lei (în jurul a 300 mil. Euro) pentru finanțarea achiziției Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit datelor publicate de către Global Capital.

Banca Transilvania va participa la finanțare cu aproximativ 30 – 35 mil. Euro, iar Erste va pune circa 35 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Banii celor doi finanțatori se adaugă pachetului pus la dispoziție inițial de către Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen.

O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

De asemenea, fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners. Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners al Mid Europa Fund IV alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), grupul Băncii Europene de Investiții, Private Equity Holding AG din Elveția, Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie, fondul suveran de investiții GIC din Singapore, China Investment Corporation sau Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners.

La un preț de 533 mil. Euro, Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu de peste 10 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți în afacere în ultimii 7 ani.

Profi activează pe o piață de retail, în care cei mai apropiați competitori în funcție de formatul de magazin utilizat sunt Penny Market (din grupul german Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize), Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour (cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).

Mid Europa Partners a lucrat  la achiziția Profi cu o echipă de consultanți, din care au făcut parte consultanții EY, consultanții Beragua pe partea comercială, respectiv firmele de avocatură Dechert și Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, Enterprise Investors a fost asistat de către o echipă din Londra a băncii americane de investiții Citi, dar a avut alături și consultanții PwC pe partea de taxe, respectiv pe avocații RTPR Allen & Overy pentru partea de asistență juridică și AT Kearney pe partea financiară.

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Banca Transilvania și Erste au intrat în sindicatul bancar format de Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen Bank care vor da un împrumut de 1,38 mld. Lei (în jurul a 300 mil. Euro) pentru finanțarea achiziției Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit datelor publicate de către Global Capital.

Banca Transilvania va participa la finanțare cu aproximativ 30 – 35 mil. Euro, iar Erste va pune circa 35 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Banii celor doi finanțatori se adaugă pachetului pus la dispoziție inițial de către Citi, ING, Unicredit și Raiffeisen.

Datele indică astfel că mai mult de jumătate din plata prețului de achiziție al Profi va fi acoperită din creditul sindicalizat.

Potrivit Global Capital, pe 31 ianuarie va avea loc o întâlnire a bancherilor implicați în finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Pe 23 noiembrie 2016, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, a anunțat că va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

Finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa este cea mai mare finanțare bancară nouă de pe piața locală și cea mai importantă finanțare a unei achiziții locale din anul 2016.

De atunci, au continuat discuțiile cu băncile interesate să intre în consorțiul de finanțare și dornice să își împartă astfel expunerile între ele.

O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017.

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Cu tot cu datorii, valoare de întreprindere a Profi a fost de aproximativ 550 mil. euro, potrivit calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza prețului de achiziție pe care a anunțat că îl va plăti Mid Europa.

 

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. euro

 

Băncile ING Bank, Raiffeisen și Citi vor împrumuta fondul de investiții Mid Europa Partners pentru achiziția Profi, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este una de calibru mare pentru piața din România, iar valoarea finanțării pentru achiziție ar putea depăși 200 mil. Euro. Pachetul de finanțare al Mid Europa pentru achiziția Profi ar putea implica inclusiv o finanțare junior. JP Morgan a fost și ea implicată în discuțiile pentru aranjarea pachetului de finanțare a achiziției de la Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Părțile implicate nu au putut fi  contactate pentru comentarii până la momentul publicării anunțului.

Fondul de investiții Mid Europa Partners este cumpărătorul selectat pentru achiziția lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție din acest an și cea mai mare din istoria pieței locale de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Informațiile nu au putut fi confirmate până la momentul publicării acestui articol de către părțile implicate.

Enterprise Investors a anunțat pentru astăzi la ora 16 organizarea unei conferințe de presă în care urmează să fie făcute „anunțuri importante”, fără să dea alte detalii.

Valoarea tranzacției ar putea fi în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro, calibru la care pe lângă finanțarea atrasă de la bănci Mid Europa Partners va trebui să apeleze la capitalul fondului Mid Europa Fund IV, fond cu o capitalizare de 850 mil. Euro, dar care ajunge la 1,5 mld. Euro cu o facilitate de co-investiție.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

petrom-credite-main

BCR a dat anul trecut OMV Petrom o facilitate de credit de 200 mil. Euro, un record pentru o bancă locală pe piața finanțărilor bilaterale din România. BERD, BEI, BCR, BRD, ING și Raiffeisen, pe lista celor mai mari creditori ai companiei petroliere

BCR, cea mai mare bancă locală aflată sub controlul Erste (Austria), a încheiat anul trecut cu OMV Petrom, primul jucător local din piața petrolieră aflat în portofoliul OMV (Austria), o facilitate de credit cu limita de 200 mil. Euro, fără constituire de garanții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Acordul de finanțare al OMV Petrom cu BCR este un record privind finanțările bilaterale încheiate de o bancă locală în raport cu o companie din România.

Facilitatea de la BCR poate fi folosită atât de OMV Petrom SA, cât și de către OMV Petrom Marketing SRL, iar banii sunt disponibili în lei, dolari și euro. Facilitatea poate fi utilizată ca descoperit de cont până la 14 ianuarie 2017, respectiv pentru emiterea de scrisori de garanții bancare și acreditive până la 14 ianuarie 2018.

La 30 iunie 2016, nu existau sume trase din descoperirea de cont, potrivit prospectului de vânzare pe bursă a unui pachet de 6,4% din OMV Petrom de către Fondul Proprietatea. FP a anunțat vânzarea parțială a participației sale de 18,99% din OMV Petrom, tranzacție așteptată să aducă aproape 200 mil. euro în conturile fondului de investiții.

Din această facilitate de împrumut a BCR pentru OMV Petrom, până la 30 iunie 2016 a fost utilizată numai emiterea de garanții bancare de 22 mil. Euro.

OMV Petrom stă pe un munte de bani disponibili la bănci pentru investiții și pentru capital de lucru, din care a folosit destul de puțin.

Compania petrolieră a scăzut ritmul investițiilor după scăderea dramatică a cotației țițeiului pe piețele internaționale, afectând sumele alocate proiectelor din portofoliul de explorare și producție.

Gradul de îndatorare al OMV Petrom a crescut de șapte ori într-un an și jumătate, de la 1% în decembrie 2013 la 7% la 30 iunie 2015, pe fondul scăderii lichidităților companiei și a distribuirii de dividende. Ulterior, compania a reușit să își reducă într-un an gradul de îndatorare de la 7% la 5% până la 30 iunie 2016, pe fondul unui flux mai mare de lichidități al companiei și a împrumuturilor contractate la dobânzi mai mici față de vechile sale împrumuturi.

Cele mai mari facilități de credit pe care OMV Petrom le are contractate sunt de la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) – un împrumut fără garanții în limita a 200 mil. Euro și altul tot în limita a 200 mil. Euro de la BEI (Banca Europeană de Investiții), ambele luate pentru centrala electrică de la Brazi.

Din împrumutul BERD scadent în 2020, compania datora 94 mil. Euro la 30 iunie 2016. Expunerea BERD față de OMV Petrom este însă mai mare, în condițiile în care OMV Petrom datorează instituției financiare internaționale încă 142 mil. Dolari în contul unui împrumut pentru filiala Kom Munai din Kazahstan, scadent în 2022.

OMV Petrom mai datora 127 mil. Euro la jumătatea anului către BEI în contul împrumutului de 200 mil. Euro scadent în 2023.

Dintre băncile comerciale, cele mai mari expuneri bilaterale față de OMV Petrom le au BCR și Raiffeisen.

Astfel, BCR are facilitatea de credit de 200 mil. Euro, acordată în 2015, când a devenit „banca de casă” a OMV Petrom, rol jucat până anul trecut de către Raiffeisen.

Raiffeisen Bank SA are o facilitate de credit cu limită de 105 mil. Euro, din care una de 75 mil. Euro, disponibilă doar în lei este scadentă la finele acestui an, iar cealaltă de 30 mil. Euro poate fi trasă în euro, lei și dolari și este scadentă la 15 decembrie 2017. În august, Raiffeisen și-a redus expunerea pe OMV Petrom prin reducerea finanțării până la 55 mil. Euro pentru prima facilitate, respectiv la 20 mil. Euro a doua facilitate, prelungind scadențele până la finele lui 2017, respectiv 2019.

Raiffeisen are mici facilități de credit acordate și filialelor OMV Petrom din Serbia și Bulgaria.

ING Bank NV, constant unul dintre creditorii tradiționali ai Petrom, are o facilitate de credit fără constituire de garanţii, care poate fi folosită în dolari, lei sau euro, în valoare totală maximă de 70 mil. Euro.

BRD – Groupe Société Générale S.A are la rândul său o facilitate de credit fără constituire de garanţii cu limita maximă de 60 mil. Euro, care poate fi utilizată în lei. La aceasta se adaugă o altă facilitate de până la 30 mil. Euro.

Pe lista expunerilor bilaterale importante, mai apar BNP Paribas Fortis NV sucursala București cu o facilitate de credit de până la 30 mil. Euro și Bancpost, cu o facilitate de până la 25 mil. Euro.

Expunerile băncilor pe OMV Petrom sunt mai mari, având în vedere creditul sindicalizat de 1 mld. Euro luat de companie de la un consorțiu format din 17 bănci, destinația împrumutului fiind refinanțarea unei sindicalizări mai vechi de 930 mil. Euro.

Din sindicatul bancar de anul trecut au făcut parte BRD, SocGen (banca – mamă a BRD), UniCredit Bank Austria AG (agenți și aranjori principali coordonatori mandatați), Erste Group Bank AG (banca – mamă a BCR), BCR, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, Intesa Sanpaolo S.p.A, Mizuho Bank Nederland N.V., Raiffeisen Bank International AG (banca – mamă a Raiffeisen Bank România), Raiffeisen Bank Romania, BNP Paribas CIB Sucursala București, Commerzbank Aktiengesellschaft Filiala Luxemburg, The Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ Ltd, Citi, Deutsche Bank AG, Credit Agricole Luxemburg, Barclays Bank Plc, Garanti Bank S.A., OTP Bank România S.A și KDB Irlanda Limited.

Sindicatul format din Raiffeisen și Wood se ocupă de listarea Medlife pe bursa de la București. Avocații Clifford Chance Badea lucrează de partea intermediarului, Schoenherr de partea Medlife, fondul de investiții V4C cu avocații NNDKP, iar IFC cu avocații Leroy & Asociații

Raiffeisen și firma de brokeraj & investment banking Wood fac parte din consorțiul de intermediere pentru listarea unui pachet minoritar de acțiuni Medlife pe bursa de la București, tranzacție așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare. De asemenea, casa de avocatură Clifford Chance Badea asigură consultanța juridică a intermediarului, în timp ce Medlife lucrează cu avocații Schoenherr la tranzacție, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacție MIRSANU.RO.

Listarea Medlife pe BVB este o tranzacție structurată în jurul pachetului de 36,25% deținut de către fondul de investiții Value4Capital, care încearcă de mai bine de un an să-și facă exitul. Value4Capital este asistat de către avocații NNDKP.

De asemenea, celălalt acționar minoritar – International Finance Corporation (IFC) este asistat de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 2 octombrie despre tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București pregătită de către Medlife.

Oficialii companiei au vorbit și în anii anteriori despre ipoteza listării pe bursă, însă de această dată se află într-o fază avansată.

Medlife a studiat mai multe structuri de tranzacție cu fonduri de investiții precum Pinebridge, iar ulterior varianta atragerii în acționariat a grupului lui Ion Țiriac, care caută plasamente profitabile pentru lichiditățile obținute în urma tranzacției de vânzare a pachetului minoritar de 45% din UniCredit Bank către banca – mamă.

Medlife are pe masă și varianta unei tranzacții în care BERD și fondul de investiții Mezzanine Management doresc preluarea unei participații minoritare în Medlife.

BERD și-a arătat apetitul pentru a investi în afacerea Medlife astfel că listarea pe bursă oferă o altă ocazie ca investitorul instituțional să devină acționar minoritar în compania cu poziție de lider în piața serviciilor medicale private.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

sporis-business-card-main

Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din Raiffeisen Bank România: Am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achiziții și fuziuni și a proiectelor imobiliare. În plus, este o deschidere mai mare pentru structurarea de finanțări sindicalizate. Raiffeisen a finanțat în primul semestru achiziții de circa 35 mil. Euro și a participat la 4 tranzacții sindicalizate ce au totalizat 240 mil. euro

Finanțările pentru achiziții și tranzacțiile de credit sindicalizat sunt pe o tendință de creștere în piața creditului pentru companii, potrivit lui Cristian Sporiș, vicepreședinte Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank România.

“Anul acesta am constatat un apetit crescut pentru finanțarea tranzacțiilor de achizitii si fuziuni, precum si pentru finantarea proiectelor imobiliare, menționând aici proiecte de birouri, centre logistice și dezvoltări comerciale. În plus, s-a putut observa o mai mare deschidere atât a companiilor, cât și a băncilor de a colabora și a structura finanțări sindicalizate.  Acest tip de finanțări este solicitat în ultima perioadă pentru a consolida expunerea bancară, dar și pentru a asigura dezvoltarea companiilor într-o piață puternic concurențială”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cristian Sporiș, șeful Diviziei Corporații din cadrul subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen.

Întrebat dacă Raiffeisen intenționează să își reducă, să își mențină sau să își crească expunerea pe piața locală în anii următori, Sporiș a răspuns: “Raiffeisen Bank își continuă strategia de creștere pe piața românească”.

Cristian Sporiș, 40 de ani, unul dintre cei mai importanți bancheri locali, lucrează de 14 ani în Raiffeisen și a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice în perioada februarie – august 2012. De patru ani, Sporiș conduce linia de creditare dedicată companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 5 mil. Euro în cadrul Raiffeisen Bank, unul dintre principalii jucători pe piața creditelor pentru companii alături de BCR, BRD, UniCredit sau ING Bank.

Pe linii de afaceri, portofoliul de credite al Raiffeisen Bank România are centrul de greutate pe segmentul creditelor de retail, în timp ce finanțările adresate corporațiilor au o pondere de 37% raportat la nivelul creditelor și a avansurilor către clienți, în valoare de 4,6 mld. Euro la 30 iunie, conform raportului semestrial al băncii – mamă.

“În primele șase luni ale anului, Raiffeisen Bank a acordat finanțări pentru achiziții în valoare de aproximativ 35 milioane de euro, continuând să susțină acest tip de tranzacții specializate așa cum a făcut-o și în anii precedenți. Referindu-ne la primul semestru al acestui an, tranzacțiile finanțate de tip LBO (cu destinație de fuziuni și achiziții – n.r.) fac parte, în special, din domeniile producție alimentară și sănătate”, a spus șeful diviziei locale de finanțări corporative din cadrul băncii austriece.

Pe lista finanțărilor de achiziție au fost în prima jumătate a anului companii precum Medlife, care a luat 56 mil. Euro credit sindicalizat de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, o parte din bani fiind alocați pentru achiziții, La Fântâna cu un credit de 48,5 mil. Euro luat de la Raiffeisen și ING, în contextul preluării acesteia de către fondul de investiții Oresa Ventures (o parte din credit fiind destinată refinanțării unui credit Erste) și World Class România, care a avut nevoie de un credit de circa 5 mil. Euro pentru achiziția rivalului său pe piața centrelor de fitness, Club Sport Fitness Center MV, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“În primul semestru, Raiffeisen Bank a participat la patru tranzacții sindicalizate în sumă totală de aproximativ 240 milioane de euro, în care banca a avut, în principal, calitatea de agent coordonator”, precizează Cristian Sporiș, fără însă a le nominaliza.

Una dintre cele mai mari sindicalizări intermediate în această perioadă a fost semnată pe 26 februarie, când consorțiul format de Raiffeisen Bank SA (în calitate de aranjor și împrumutător inițial), UniCredit Bank AG Austria și ING Bank NV sucursala București au acordat un împrumut sindicalizat de 110 mil. Dolari pentru casa de comerț olandeză Nidera BV. Banii au fost alocați printre altele ridicarea de clădiri noi în portul Constanța și finanțarea unor proiecte și tranzacții viitoare.

“În primul semestru s-a putut observa o revigorare a cererii pentru finanțare pe termen lung, inclusiv cu o componentă de investiții”, explică reprezentantul Raiffeisen Bank România.

raiffeisen-finantari-corporate-s1-baza-624

“Ponderea majoritară a finanțărilor de companii în România o reprezintă creditele bilaterale. Nivelul de lichiditate al băncii și capitalizarea acesteia permit finanțarea unor sume semnificative pe client și în majoritatea cazurilor sunt suficiente pentru a acoperi solicitările clienților“, a adăugat vicepreședintele Raiffeisen Bank România.

Viteza de creștere a creditelor nou aprobate pentru corporații de către Raiffeisen Bank a fost de 40% în primul semestru al anului comparativ cu perioada similară a anului trecut. Trendul este favorizat de un peisaj în care băncile rămân prima opțiune de finanțare pentru companii.

“Clienții corporații din România se bazează într-o proporție covârșitoare pe finanțarea bancară, din mai multe motive, cel mai important fiind slaba dezvoltare a bursei de valori și a unei piețe active de tranzacționare de obligațiuni”, a mai spus Cristian Sporiș.

Pe segmentul companilor de talie medie, cu o cifră de afaceri între 5 și 50 mil. Euro, portofoliul creditelor Raiffeisen a ajuns la 550 mil. Euro după primele șase luni ale anului. Din acestea, 40% sunt credite pentru investiții, potrivit unor date făcute publice de către bancă în cursul acestei luni. Creditele noi pentru investiții acordate companiilor de talie medie au fost cu 30% mai mari în prima jumătate a anului față de perioada similară a anului anterior. De asemenea, numărul de clienți nou finanțați a crescut cu 20% în perioada raportată.

Potrivit lui Sporiș, Divizia Corporații din Raiffeisen Bank este structurată după principiul clienți și produse, existând două Direcții ce acoperă toată paleta de produse de finanțare, de la nevoi de capital circulant și investiții pâna la finanțare dedicate pentru fuziuni și achiziții, imobiliare sau finanțări cu garanții sau surse de la instituții supranaționale cum este cazul BERD, BEI, IFC sau a altor asemenea creditori.

Raiffeisen are un portofoliu corporate format din 8.000 de clienți companii mari și medii, potrivit lui Cristian Sporiș. Din clientele băncii fac parte, de asemenea, 2 milioane de clienți persoane fizice și 96.000 de IMM-uri.

raiffeisen-bank-indicatori-baza-624

Pe o piață bancară cu active de aproape 100 mld. Euro, Raiffeisen ocupa la finele anului trecut poziția nr. 4 cu o cotă de piață de 8,4% și este una dintre cele mai profitabile instituții locale de credit

Raiffeisen Bank România a înregistrat în primul semestru al anului un profit net de 36 mil. Euro, în scădere de la 48 mil. Euro în perioada similară a anului anterior pe fondul constituirii de provizioane ca urmare a intrării în vigoare a legii dării în plată. Raiffeisen și-a anunțat dealtfel intenția de a chema într-o procedură de arbitraj statul român în fața unei instanțe internaționale.

Activele Raiffeisen Bank România au ajuns la 6,89 mld. Euro, având un plus de 6% înregistrat în ultimul an. Banca avea la 30 iunie 5.311 angajați în România.

Lantmannen Unibake a cumpărat producătorul de chifle Frozen Bakery Products în cadrul unei tranzacții de până la 30 mil. Euro. Lantmannen Unibake: Achiziția este finanțată din lichiditățile noastre și toate datoriile au fost reglate. Avocații NNDKP au lucrat de partea cumpărătoruluil, Reff & Asociații au fost de partea GoodMills

Grupul suedez Lantmannen Unibake a anunțat, astăzi, achiziția producătorului de chifle pentru hamburgeri Frozen Bakery Products de la grupul austriac GoodMills, conform unui comunicat al cumpărătorului. Grupul GoodMills este controlat indirect de către grupul financiar austriac Raiffeisen.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

“Părțile au agreat să păstreze confidențiale prețul de achiziție și structura tranzacției. Părțile au fost de acord să nu dea detalii despre tranzacție. Tranzacția a fost închisă în după-amiaza zilei de luni, 26 septembrie”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Helena Tangden din partea departamentului de comunicare și relații publice al Lantmannen Unibake.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează tranzacția până la aproximativ 30 mil. Euro.

Firma suedeză va suporta costul achiziției din propriul numerar, a explicat reprezentantul cumpărătorului, care adaugă că a fost rezolvată și problema datoriilor companiei.

“Toate datoriile Frozen Bakery Products au fost reglate”, explică Helena Tangden.

Achiziția susține strategia de dezvoltare a grupului suedez în vederea consolidării activității de panificație din regiunea Europei Centrale.

”Scopul nostru este de a dezvolta Frozen Bakery Products, pentru a fi o platformă în regiune pentru sortimentul larg de produse al Unibake deoarece preconizăm o creștere continuă a pieței în România și în țările din jur”, a declarat Werner Devinck, CEO al Lantmännen Unibake.

Avocații Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au asistat cumpărătorul la achiziție, conform informațiilor transmise jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO de către Lantmännen Unibake, în timp ce vânzătorul a lucrat cu o echipă de avocați Reff & Asociații condusă de partenerul Georgiana Singurel. Consultanța pentru proiect acoperă o arie multidisciplinară de la fuziuni și achiziții până la aspecte locale de drept imobiliar sau de reorganizare a activității corporative.

GoodMills și-a reorganizat afacerile în acest an, în acest context fiind înființată la 1 aprilie compania Frozen Bakery Products, vândută ulterior suedezilor de la Lantmännen Unibake.

În cadrul aceluiași proces de reorganizare, separat a fost vândută rețeaua de magazine Belforno operate sub brandul Casa Brutarilor către management. Vânzătorul a fost asistat în această tranzacție de către firma de consultanță și audit Deloitte.

După cele două tranzacții, GoodMills România rămâne în portofoliu cu activitățile de morărit și panificație ale fabricii Titan.

În urma separării patrimoniului GoodMills România, pe lângă active au fost transferate și datoriile aferente, inclusiv cotele de obligații aferente creditelor bancare contractate.

Astfel, în 2008, GoodMills România a contractat un credit de 25 mil. Euro de la Raiffeisen. În urma înființării în luna aprilie 2016 a societății Frozen Bakery Products, aceasta a preluat datorii de 13,7 mil. Euro. Banca a fost de acord ca nivelul facilității acordate Frozen Bakery Products să fie majorată la 15 mil. Euro, iar GoodMills România a rămas cu o facilitate alocată de 10 mil. Euro după procesul de divizare.

GoodMills România a contractat anul trecut încă un credit de 16 mil. Euro de la BRD.

GoodMills România a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 314,7 mil. lei (70,88 mil.euro) și un profit net de 6,45 mil. lei (1,45 mil.euro) la un număr de 912 salariați.

Frozen Bakery Products, care are un număr de 80 de angajați, își vinde produsele atât pe piața din România cât și în statele învecinate, cum ar fi Bulgaria, Serbia și Grecia.

Lantmännen Unibake, cu sediul la Copenhaga, are activități în domeniul fabricării produselor de panificație și afaceri de peste 1 mld. de euro în 2015.

Grupul operează 35 de brutării în întreaga lume și are 6.000 de angajați în peste 20 de țări.

GoodMills Group, cu sediul la Viena, a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul food&beverage în Europa Centrală și de Est, în prezent activând în 7 țări.

Grupul operează 28 mori ce procesează anual peste 3 milioane de tone de cereale, generând vânzări anuale în jurul sumei 980 mil. euro și având aproximativ 2.300 de angajați.

Casa de comerț Nidera a împrumutat 110 mil. Dolari de la UniCredit Bank Austria, Raiffeisen și ING Bank. Banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziția de echipamente, construcția unor noi clădiri de birouri și de prelevare a probelor în Constanța, finanțarea unor proiecte sau tranzacții viitoare. Terminalul de cereale din port cumpărat recent de Nidera, pe lista garanțiilor pentru credit

Casa de comerț olandeză Nidera BV a luat un credit de 110 mil. Dolari de la un consorțiu format din băncile UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen și ING Bank, bani care au ca destinație printre altele ridicarea de clădiri noi în portul Constanța și finanțarea unor proiecte și tranzacții viitoare.

La creditul semnat pe 26 februarie participă în calitate de garanți inițiali și companiile United Shipping Agency și United Shipping and Chartering, care operează terminalul de cereale al Nidera din portul Constanța.

Raiffeisen Bank SA și UniCredit Bank Austria acționează ca aranjori și împrumutători inițiali, iar ING Bank NV, în calitate de aranjor, împrumutător inițial și agent al facilității de credit, iar sucursala din București a băncii olandeze, ca și agent pentru garanții.

Cele trei bănci sunt printre cele mai puternice instituții de credit locale pe segmentul finanțărilor corporative, unde mai sunt bine poziționate BCR și BRD.

Acționarii United Shipping Agency au aprobat pe 10 martie lista de garanții aduse pentru împrumut, pe listă fiind terminalul de cereale din port, terenuri și platforme, depozite, capacități de stocare din Constanța, contracte de închiriere și de asigurare, acțiunile societății fiind de asemenea ipotecate.

Compania va avea acces la fonduri prin intermediul împrumutului dintre societăți și va putea astfel să-și finanțeze diferite investiții, printre care ridicarea unor noi clădiri, una fiind destinată prelevării probelor.

United Shipping Agency își schimbă, de asemenea, forma de organizare în societate cu răspundere limitată față de societate pe acțiuni, cum este în prezent.

În decembrie 2014, casa de comerț olandeză Nidera, controlată de chinezii de la Cofco, a cumpărat terminalul de cereale din portul Constanța și alte active conexe, operate de către United Shipping Agency și United Shipping Chartering.

Anul trecut, International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a acordat un împrumut de 31 mil. Dolari către Nidera România pentru refinanțarea terminalului din portul Constanța unde au loc proiecte de extindere.

De asemenea, IFC a anunțat că evaluează și acordarea unei noi facilități de credit pentru capital de lucru.

Achiziţia terminalului de cereale din portul Constanţa din decembrie 2014 a făcut parte dintr-un program de creştere cu investiţii derulate în America Latină, SUA şi Europa de Est, inclusiv România – unde miza este accesul direct la rutele de transport din Marea Neagră.

În ianuarie 2015, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia de către Nidera a firmelor United Shipping Agency, care opera un terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 250.000 tone, şi United Shipping and Chartering, proprietarul unui depozit în port. Vânzătorii au fost oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Estimări din piaţă, neconfirmate însă, indică tranzacţia în jurul a 50 mil. Euro.

Porumbul şi grâul sunt cele mai importante cereale care au trecut prin terminalul din Constanţa în 2014, fiecare având o cotă de circa 40% din totalul mărfurilor manevrate, în timp ce seminţele de floarea soarelui au avut o pondere de 4%.

Terminalul preluat în acest an de către Nidera în portul Constanţa are 296 de angajaţi, din care 250 cu contracte pe durată nedeterminată şi 46 de salariaţi cu contracte pe perioadă fixă.

Potrivit planului de investiţii pe cinci ani, Nidera se aşteaptă la o creştere a personalului terminalului, notează IFC în documentul de sinteză al propunerii de finanţare.

Pe lista principalilor contractori pentru terminalul Nidera figurează Timex Surveyors (care asigură servicii de inspecţie la livrare şi recepţie cargo), Euroriver Transport (furnizor de servicii de transport mărfuri şi de manevrare cu macarale plutitoare), Tehnotrans Feroviar (furnizor de servicii de manevrare pe calea ferată) şi Agigea Expres din domeniul serviciilor de curăţire a barjelor pentru depozitare.

Nidera este una dintre casele de comerţ de talie medie la nivel global, fondată în 1920 şi preluată anul trecut de chinezii de la Cofco.

Nidera România, unul dintre principalii jucători în comerţul local cu cereale, a raportat pentru 2014 un profit net de 1,7 mil. Euro la o cifră de afaceri de 267,5 mil. Euro şi 34 de angajaţi.

United Shipping Ageny, compania ce operează terminalul, a încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 mil. Euro la o cifră de afaceri de 18 mil. Euro.

Pe piaţa comerţului cu cereale, companiile americane ADM, Bunge, Brise, Cargill împreună cu Nidera, casele elveţiene de comerţ Ameropa şi Glencore, respectiv Agricover sunt jucători cu poziţii puternice.

Cu capacităţi de stocare, au nevoie de acces la portul Constanţa pentru securizarea rutelor de  de export şi transport din Marea Neagră. În acest context, în ultimii ani în portul Constanţa au avut loc mai multe achiziţii ale caselor de comerţ internaţionale de terminale de cereale.

radissonmain

Compania care administrează hotelul Radisson Blu împrumută 97 mil. Euro la dobânda anuală Euribor plus 3,75% de la Raiffeisen pentru plata unor credite luate de la bănci și de la grupul israelian Elbit. Hotelul de cinci stele din centrul Capitalei are o poliță de asigurare de 167 mil. Euro la Allianz Țiriac Asigurări

București Turism, firma care administrează hotelul de cinci stele Radisson Blu din Capitală, a contractat un împrumut de 97 mil. Euro de la Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România la o dobândă anuală cu 3,75% peste Euribor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Garantul celei mai mari finanțări corporative locale de la începutul anului este compania israeliană Elbit Imaging Ltd, care deține circa 98% din acțiunile companiei București Turism.

Împrumutul va fi rambursat în rate trimestriale și o plată finală (balloon repayment) pe 31 decembrie 2020, ceea ce indică faptul că maturitatea finanțării este de 4 ani și 9 luni.

Banii vor fi trași în două tranșe, având destinații diferite. Astăzi a fost anunțată tragerea primei tranșe în valoare de 85 mil. Euro, care servește refinanțării unui împrumut luat în septembrie  2011 de la Raiffeisen, iar din restul rămas de 24,4 mil. Euro vor fi rambursate alte 15 mil. Euro către banca israeliană Hapoalim. Potrivit acordului încheiat cu finanțatorul, prima tranșă putea fi trasă până la 31 martie.

A doua tranșă, în valoare de 12 mil. Euro, va fi folosită pentru plata de către București Turism a tuturor împrumuturilor acordate anterior de către acționarii existenți, iar banii vor ajunge astfel la grupul israelian Elbit, proprietarul companiei împrumutate și, implicit, a hotelului care cuprinde 487 de spații de cazare – camere și apartamente.

Această tranșă va putea fi utilizată începând din 30 septembrie, iar banii vor putea fi trași în baza noii facilități de credit în termen de un an.

Pe lângă împrumutul de 97 mil. Euro, compania va avea de rambursat către Raiffeisen o sumă suplimentară de 19,4 mil. Euro, cu titlu de dobânzi, taxe, alte cheltuieli aferente finanțării.

Dată fiind expunerea mare luată de Raiffeisen pe companie, finanțarea a fost practic împărțită astfel încât o parte vine de la subsidiara locală a grupului bancar austriac, iar o altă parte direct de la centrala grupului din Viena. În mod similar, procedează și alte bănci locale (BCR, BRD, UniCredit) când sunt contractate credite de valori mari, iar expunerile pot fi împărțite de fiica locală cu banca – mamă.

Creditul de 97 mil. Euro este garantat cu ipotecă imobiliară pe hotel de prim rang, cu ipotecă pe acțiunile București Turism, precum și pe creanțe rezultate din contracte de închiriere. De asemenea, din collateral fac parte și trei polițe de asigurare încheiate cu Generali și Allianz Țiriac Asigurări, ultima având un contract de asigurare în valoare de 167 mil. Euro până la 30 septembrie, poliță care acoperă riscurile de distrugere a proprietății asigurate, în speță a hotelului.

De asemenea, firma israeliană Elbit Imaging Ltd, garantul împrumutului, a adus la rândul său garanție corporativă în favoarea subsidiarei sale din România.

Hotelul Radisson Blu a fost deschis înainte de izbucnirea crizei economice în urma unei investiții de circa 70 mil. Euro în modernizarea fostului hotel București, ridicat la rândul său pe locul fostului hotel Nestor, distrus în urma cutremurului catastrofal din 1977.

Pe piața hotelurilor de cinci stele din București, Radisson Blu are cea mai mare capacitate de cazare și luptă pe acest palier cu JW Marriott (care aparține companiei austriece Strabag), Athenee Palace Hilton și Crowne Plaza (parte din Ana Hotels, companie aparținând familiei omului de afaceri George Copos) și Intercontinental, care aparține familiei omului de afaceri Dan Adamescu, conform ultimelor informații disponibile.

Elbit Imaging Ltd are doi acționari importanți – York Capital (19,7%) și Davidson Kampner și asociații săi cu 14,3%.

București Turism a raportat pentru 2014 un profit net de 11,26 mil. Lei (2,5 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 114,5 mil. Lei (peste 25 mil. Euro). Grupul Elbit are și alte afaceri pe piața locală, însă cel mai important activ din portofoliul românesc este hotelul Radisson Blu.

proficreditberdraiffeisenmain

Profi a semnat pe 11 martie contractul de împrumut pentru 177 mil. Lei de la BERD și Raiffeisen. Suma maximă garantată de lanțul de retail pentru credit ajunge la 265,5 mil. Lei. Finantarea merge în extinderea lanțului de magazine și va avea impact asupra structurii viitoarei tranzacții de exit a fondului de investiții Enterprise Investors

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Raiffeisen a jucat în tranzacția de finanțare corporativă și rol de agent de garanție.

Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii, după cum preciza anul trecut pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț Profi.

”De la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) vor fi împrumutați 109,5 mil. RON și adițional încă 67,5 mil. RON de la o bancă locală. Banca locală cofinanțatoare la acest împrumut este Raiffeisen. Maturitatea împrumutului discutat este de 5 ani”, spunea în noiembrie 2015 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț.

Creditul de la BERD și Raiffeisen este însoțit de un contract de ipotecă mobiliară asupra mai multor bunuri, încheiat pe 15 martie. Astfel, Profi are obligația de restitui împrumutul de 177 mil. Lei la care se adaugă dobânzi, costuri, comisioane și alte cheltuieli aferente documentelor de finanțare până la valoarea maximă garantată de 265,5 mil. Lei (59 mil. Euro).

Rețeaua Profi a ajuns în luna martie la 380 de magazine în 180 de localități și peste 9.500 de angajați.

Profi Rom Food, companie cu sediul la Timișoara, a raportat pentru 2014 un profit net de 27,3 mil. RON (6,1 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,844 mld. RON (415 mil. euro) și un număr mediu de 5.672 de angajați.

Ritmul de extindere al rețelei Profi la nivel național este unul rapid, în condițiile în care fondul de investiții Enterprise Investors a anunțat déjà că ia în calcul o tranzacție de exit în 2017.

Rewe a semnat în decembrie 2015 vânzarea rețelei de supermarketuri Billa către grupul francez Carrefour în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro. Din acest punct de vedere, tranzacția de vânzare a Profi va avea o anvergură mult mai mare și ar putea marca un record pentru piața locală de retail.

Având în vedere orizontul de exit al Enterprise Investors din Profi, împrumutul contractat de la BERD și Raiffeisen are impact direct asupra nivelului datoriilor companiei șl deci, este de așteptat să cântărească asupra prețului pe care îl va încasa fondul de investiții din vânzarea lanțului.Deseori, un astfel de împrumut este refinanțat de noul proprietar printr-un credit nou.

Profi este unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț pe piața supermarketurilor, unde concurează cu rețeaua Lidl din grupul german Lidl & Schwarz, Mega Image aparținând grupului belgian Delhaize, Carrefour Express din grupul francez Carrefour și magazinele Penny Market aparținând grupului german Rewe.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat în martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food, companie înființată în 1999. Valoarea tranzacției se ridica la 66 mil. euro. În 2011, fondul a anunțat o investiție adițională în capitalul Profi de 10 mil. euro, precizând că miza investiției totale a PEF VI în Profi ar putea ajunge la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul campaniei de extindere a operațiunilor lanțului de comerț.

Fondurile administrate de polonezii de la Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, mai au în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva, după ce au vândut în acest an furnizorul de servicii specializate de resurse umane Smartree către Cylatrea Investments, companie de investiții care gestionează un mic portofoliu de companii și este condusă de către Dragoș Roșca, desprins din vechiul fond de investiții Gemisa Investments.

Implicarea marilor investitori internaționali de talia BERD și IFC în finanțarea expansiunii lanțurilor internaționale pe piața locală de retail este una obișnuită.

Lidl & Schwarz, Rewe, Carrefour, Auchan sau Metro au construit de la zero (cu excepția Auchan, care a făcut o achiziție strategică pe mai multe piețe prin preluarea operațiunilor regionale ale hipermarketurilor Real) afaceri care pleacă fiecare de la un rulaj minim de 1 mld. euro pe an.

Astfel, BERD și IFC, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, au investit pe de o parte în participații de capital în companii și bănci locale, în emisiuni de obligațiuni corporative, dar au folosit și arma finanțărilor bilaterale sau sindicalizate pentru a ”planta” aici magazine Cora, Billa, Kaufland, Lidl sau Profi.

BERD IFC finantari multinationale retail baza 624

În plus, instituțiile financiare internaționale joacă rol de catalizator în tranzacțiile mari de finanțare corporativă și atrag expuneri și din partea băncilor comerciale.

O bună parte din stocul investițiilor străine acumulate în România este plasată astfel în sectorul de comerț, unde se găsesc mai nou și unii dintre cei mai mari angajatori locali.

Pe lista celor mai importante împrumuturi atrase de la cele două mari instituții financiare internaționale se află grupul german Lidl & Schwarz, care operează hipermarketurile Kaufland și supermarketurile Lidl.

Sursă foto: La Fântâna.

Fondul de investiții Oresa Ventures negociază un credit în jurul a 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen pentru finanțarea achiziției La Fântâna și plata datoriilor companiei. Răscumpărarea liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler de la Innova Capital se anunță ca fiind una dintre cele mai mari tranzacții ale fondului suedez de pe piața românească

Fondul de investiții Oresa Ventures discută un credit de aproximativ 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen Bank, finanțarea făcând parte din structura tranzacției prin care urmează să preia compania La Fântâna, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O parte din împrumut ar urma să finanțeze o parte din achiziția liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler, în timp ce cea mai mare parte a fondurilor atrase de la bănci ar avea ca destinație plata datoriilor La Fântâna, susțin sursele citate.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe marginea structurii tranzacției până la publicarea articolului.

Raiffeisen și ING Bank fac parte din grupul celor mai puternice bănci locale de pe segmentul finanțărilor acordate companiilor, alături de BCR, BRD și UniCredit.

Fondul polonez de investiții Innova Capital a început încă de anul trecut discuțiile pentru exitul din afacerea La Fântâna, unde deține un pachet de 92%, cu Oresa Ventures, fond de investiții aflat în portofoliul familiei fondatorului său suedez, Jonas af Jochnick. Restul de 8% din acțiunile companiei sunt în mâinile omului de afaceri Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

Prețul pe care Innova îl va încasa de pe urma exitului este de așteptat să depășească nivelul de 20 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții, care precizează că tranzacția este mult mai mare la valoarea de întreprindere, care cumulează capitalul companiei și datoriile aferente în momentul preluării. Unele estimări cotează valoarea de întreprindere a La Fântâna până în jurul a 70 – 80 mil. Euro, adică la un multiplu de circa 6 – 7 aplicat EBITDA (câștigurile înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.).

Compania La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza. Împrumutul luat de la Erste ar urma să fie plătit din finanțarea aflată în discuție cu Raiffeisen și ING, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat déjà la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-i permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

În 2007, fondul polonez de investiții Innova Capital a cumpărat La Fântâna chiar de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții estimate la acea vreme la aproximativ 35 mil. Euro. Oresa a marcat la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

Anvergura achiziției pe care Oresa Ventures o pregătește în cazul La Fântâna confirmă concentrarea investitorului financiar suedez asupra pieței românești.

“Portofoliul nostru constă acum în 5 companii, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 130 mil. Euro și peste 1.000 de angajați. În anii următori, avem în plan să susținem mai departe creșterea companiilor noastre și să facem investiții noi cu ambiția de a ne crește portofoliul la 7 – 8 companii”, spunea în luna ianuarie a acestui an Fredrik Stenmo, președintele board-ului Oresa. Acesta a subliniat creșterea angajamentului pe termen lung a Oresa față de piața românească, unde fondul suedez începând cu 2013 și-a concentrat operațiunile renunțând să mai investească în alte piețe din regiune.

Oresa Ventures a fost fondată în 1995 de către Jonas af Jochnick, fostul șef al Oriflame pe Europa de Est, iar din 1997 este activ direct în România.

În perioada 1997 – 2016, Oresa a investit capital de 100 mil. Euro în companii din România dintr-un total de 150 mil. Euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are acum în portofoliu producătorul de vopsele Fabryo-Atlas Paints, Somaco din industria de materiale de construcții, RTC, afacerea Romanian Business Consult din sectorul IT&C și brokerul de credite Kiwi Finance. De regulă, Oresa abordează tichete de achiziții care necesită investiții de capital în medie de 10 – 15 mil. euro, însă a demonstrat că poate avea apetit și pentru ținte mai mari, cum a fost cazul Somaco, preluată în cadrul unei tranzacții de circa 32 mil. euro.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

poza_la_fantana_buna

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

Raiffeisen finanțează cu 25,5 mil. euro dezvoltarea centrului comercial Veranda de către familia Pogonaru. Avocații PeliFilip și Freshfields Bruckhaus Deringer au lucrat cu Pogonaru, iar Cameron McKenna de partea bancherilor

Centrul comercial Veranda, aflat în zona Obor din Bucureşti, a atras o finanţare de 25,5 mil. euro din partea Raiffeisen Bank SA şi Raiffeisen Bank International AG, pentru dezvoltarea proiectului dezvoltat de către familia lui Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

În această tranzacție, proprietarii Veranda au lucrat cu firmele de avocatură PeliFilip și Freshfields Bruckhaus Deringer, în timp ce băncile finanţatoare au fost consiliate de avocaţii de la CMS Cameron McKenna.

„Ne dorim să finanțăm proiecte fezabile, realizate de dezvoltatori de încredere și care pot juca un rol important în transformarea marilor orașe, așa cum este cazul Veranda”, a declarat Silviu Toma, Directorul Direcției de Finanțări Proiecte al Raiffeisen Bank.

Contractul de creditare pentru centrul comercial Veranda a fost încheiat în luna februarie 2016, cu scopul finanţării parţiale a costurilor totale pentru dezvoltarea proiectului. Conform acordului, acesta oferă posibilitatea de a majora finanţarea până la 28,5 mil. euro.

Investiția totală în proiect este de 60 mil. euro.

„Semnarea acordului de finanţare confirmă valoarea proiectului şi poziţionarea sa în topul investiţiilor din segmentul retail din Bucureşti. Ne bucurăm de parteneriatul cu Raiffeisen Bank și de expertiza echipei lor în structurarea unei astfel de tranzacții”, afirmă Andrei Pogonaru, fiul lui Florin Pogonaru și reprezentant al proprietarului proiectului Veranda.

Centrul comercial Veranda este dezvoltat de Prodplast Imobiliare în zona Obor şi este ocupat în proporţie de 70% în prezent. Proiectul cuprinde o suprafață închiriabilă totală de aproape 30.000 mp, având ca principale ancore hipermarketul Carrefour (aprox. 10.000 mp) și magazinul H&M (peste 2.000 de mp), alături de peste 100 de magazine, o zonă de restaurante, o parcare cu 1.200 de locuri și un spațiu verde vast, de peste 15.000 de metri pătrați.

Proiectul, care urmează să fie livrat în trimestrul al patrulea din acest an, va fi organizat pe două etaje, iar datorită structurii sale modulare va putea fi extins în viitor. În prezent, a fost finalizată fundația clădirii și se lucrează la realizarea structurii de rezistență.

Veranda este un centru comercial de proximitate, dezvoltat de Prodplast Imobiliare și are o suprafață totală de aproape 30.000 de metri pătrați, incluzând spații comerciale, restaurante, cafenele și o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriași se numără Carrefour, H&M, CCC, Deichmann, Pimkie, Triumf, Pepco, Yves Rocher, Optiblu, Sensiblu, Maxbet, Pizza Coloseum, Salad Box, Orange, Arsis-Vodafone și IQ BOX – Telekom. Mall-ul a fost proiectat de către arhitecții englezi Chapman Taylor și Studio 10M.

Alro a finalizat tranzacția de împrumut de 137 mil. dolari de la un sindicat bancar condus de Raiffeisen. Avocații ZRP au lucrat de partea Alro, Clifford Chance Badea a asistat băncile, iar RTPR Allen & Overy a fost de partea BERD

Alro SA, cel mai mare producător de aluminiu din Europa centrală și de est, a anunțat vineri că a finalizat tranzacția de împrumut în valoare de acordat de un sindicat de bănci condus de Raiffeisen Bank International și Raiffeisen Bank România.

“Încheierea acestui credit dovedește că Alro este o companie solidă, cu rezultate operaționale puternice și cu un program viabil de dezvoltare pe termen lung”, a declarat Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație al Alro. Acesta adaugă că acordul de împrumut face parte din strategia noastră care se bazează pe consolidarea activităţii și pe axarea pe operaţiuni de înaltă eficiență.

Finanțarea de tip revolving, în valoare de 137 mil. dolari, are ca scop refinanțarea creditului revolving de 120 de milioane de dolari, încheiat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în 2010.

Din consorțiul bancar fac parte Raiffeisen Bank International şi Raiffeisen Bank România, ambele în calitate de co-ordonator şi aranjor principal mandatat, Unicredit Bank, OTP Bank, Eximbank, Garanti Bank, Intesa Bank, Banca Transilvania, fiecare în calitate de aranjor principal mandatat, conform reprezentanților Alro.

Alro a lucrat în tranzacție cu avocații de la Zamfiresc Racoți & Partners, cu o echipă din care au făcut parte Ioana Racoți, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, și Elena Iacob, Managing Associate.

Sindicatul de bănci a fost asistat în tranzacție de către o echipă de avocați Clifford Chance Badea coordonată de către Andreea Șișman, care ocupă poziția de Counsel în cadrul firmei.

De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy au lucrat cu BERD în tranzacție cu o echipă coordonată de partenerul Victor Pădurari, din care au făcut parte Poliana Naum, Senior Associate, și Alexandru Coraș, Junior Associate, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alro garantează împrumutul cu active imobile principale, ipoteci mobiliare, ipoteci asupra drepturilor și despăgubirilor din polițele de asigurare care acoperă bunurilecompaniei şi care fac obiectul garanțiilorconstituite, precum și cu ipoteca asupra acțiunilor Alum, deținute de Alro și asupra acțiunilor Conef SA, deținute de Alro. În termenii acestui acord, Alro va continua să își conducă afacerile în mod prudent şi diligent, să mențină contabilitatea exactă și controlul costurilor şi să plătească, în continuare, toate taxele la scadență.

Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

bonduri_pmb_tabel_tranzactie main

Municipiul București a vândut obligațiuni de 2,2 mld. lei la o dobândă medie de 3,98%. Primăria scapă de riscul valutar și își reduce gradul de îndatorare de peste zece ori coborând sub 8% făcându-și loc pentru noi împrumuturi. Băncile locale, printre care Raiffeisen și BT, au cumpărat obligațiuni de 200 mil. euro. Detaliile tranzacției

Municipiul București a încheiat azi plasarea și decontarea ofertei de obligatiuni municipale de 2,2 mld. lei (500 mil. euro), emisiune în lei care refinanțează vechea emisiune din 2005 în euro ce era scadentă în acest an.

Structurarea tranzacției de jumătate de miliard de euro, cea mai mare emisiune locală de obligațiuni, permite o economie de circa 4 mil. lei anual (circa 1 mil. euro) la bugetul Bucureștiului față de dobânda emisiunii anterioare de 4,175% la euro, afirmă reprezentanții Primăriei Capitalei. În plus, coboară gradul de îndatorare de la 80% la 7,8% lăsând spațiu pentru atragerea de noi fonduri externe în vederea finanțării programelor de investiții.

Primăria Capitalei mizează pe venituri anuale de circa 1 mld. euro, iar obligațiunile grupate pe 4 tranșe cu maturități diferite și la dobânzi diferite se încadrează în plafonul de maxim 30% din veniturile municipalității. Tranșele sunt de valori aproape egale, de circa 555 mil. lei fiecare.

Sindicatul de intermediere, format din Raiffeisen – lider de consorțiu și BT Securities, nu a mai avut în structura sa și pe Nomura, care inițial făcea parte din consorțiu, însă apoi s-a retras.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă, ajungând la 4,2 mld. lei (0,95 mld. euro), iar principalii investitori în titluri au fost cei locali, cu o pondere de 80% în total, străinii având o porție de numai 20%. Obligațiunile au fost vândute către investitori instituționali din România și alte cinci țări, precum și către investitori individuali care au cumpărat titluri de cel puțin 500.000 lei. Valoarea unei obligațiuni a PMB este de 10.000 lei.

Din spectrul de investitori locali, băncile au luat 40%, ceea ce înseamnă aproximativ 160 mil. euro. Din rândul băncilor care au cumpărat obligațiunile PMB se află și Raiffeisen, respectiv BT prin diferite entități.

”Toate băncile care au subscris, indiferent dacă au fost din consorțiu sau nu, au luat aproximativ același procent de alocare”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dana Mirela Ionescu, director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank, liderul consorțiului care a intermediat oferta.

După bănci, fondurile de investiții au subscris și ele 27% din cota investitorilor locali, urmate apoi de fonduri de pensii cu o pondere de 15%. Pe lângă aceștia, instituțiile financiare internaționale și firmele de asigurări. În total, peste 60 de investitori instituționali au subscris.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB - șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart - prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei - Sorin Oprescu, Mirela Ionescu - director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank România, Radu Hanga - director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu - președintele ASF. Sursă foto: BVB.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB – șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart –  vicepreședinte Trezorerie și Piețe de Capital la Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei – Sorin Oprescu, Mirela Ionescu – director executiv pentru Investment Banking la Raiffeisen Bank România, Radu Hanga – director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu – președintele ASF. Sursă foto: BVB.

Din rândul investitorilor străini se distinge după nivelul subscrierii un investitor puternic cu baza la Londra, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții sindicatului de intermediere.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

”Această emisiune de obligațiuni este o premieră pe piața locală, nu numai datorită valorii ofertei, dar și datorită structurii ofertei. Pentru prima oară în România avem instrumente listate la București și decontate peste hotare. Posibilitatea decontării peste hotare a lărgit baza de investitori care au putut investi în această emisiune, scăzând costul pentru municipalitate. Succesul acestei oferte atestă faptul că piața locală este capabilă să constituie o sursă de finanțare, chiar pentru emisiuni mari”, afirmă Mirela Ionescu.

Ea adaugă că este un moment bun pentru municipalități să se împrumute sau să-și refinanțeze datoriile în acest moment al pieței, cu dobânzi scăzute.

De ce tranzacția a vizat obligațiuni în lei către o bază de investitori calificați și nu o ofertă publică sau credit bancar?

”Deoarece a fost organizată ca plasament privat, nu ca ofertă publică. Având în vedere dimensiunea mare a ofertei comparativ cu piața locală, am dorit să reducem cât mai mult riscul de piață și de aceea am ales această variantă. O ofertă publică ar fi trebuit să se deruleze pe mai multe zile pentru a putea da posibilitatea investitorilor de retail să subscrie. Așa am putut închide oferta într-o zi jumătate”, a explicat liderul consorțiului de intermediere pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Raiffeisen mai spun că nu trebuie uitată situația din Grecia și nici cea din Rusia. ”Orice instabilitate a piețelor financiare internaționale ar fi avut repercursiuni asupra dobânzilor și deci a ofertei noastre”, susține Mirela Ionescu.

Opțiunea pentru o tranzacție cu obligațiuni în lei a eliminat riscul valutar având în vedere că PMB obține venituri în lei și a adus fondurilor locale de pensii, de asigurări și de investiții una dintre puținele ocazii de a investi într-un instrument pe piața de capital de la București.

În ceea ce privește alternativa unui credit bancar, reprezentanții consorțiului de intermediari spun că emisiunea de titluri oferă o finanțare mai ieftină și mai flexibilă.

”Obligațiunile sunt cu cupon fix, iar creditele bancare ar fi fost cu dobândă variabilă. În contextul actual de dobânzi mici, este bine să emiți la cost fix. În plus, obligațiunile sunt mai flexibile. Odată aprobat prospectul cadru, poți emite oricând alte obligațiuni, fie cu aceeași scadență, fie pe scadențe diferite. Aceasta se poate face doar cu o simplă notificare la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.r.) în următoarele 12 luni, iar dacă dorim să emitem peste mai mult de un an, este nevoie doar de un amendament la actualul prospect”, a explicat Mirela Ionescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul format din Raiffeisen și firma de brokeraj BT Securities, parte a grupului financiar Banca Transilvania, a depus oferta pe 26 noiembrie 2014 aferentă vânzării de obligațiuni a Capitalei, pentru mandatul căreia intrase în cursă și un consorțiu format de BCR și BRD.

Pe 29 decembrie 2014, reprezentanții consorțiului condus de Raiffeisen au semnat contractul de intermediere, iar primele discuții au avut loc pe 12 ianuarie.

BT Securities a lucrat în dosarul tranzacției cu o echipă formată din 3 persoane, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Hanga, director strategie coordonare la nivel de grup Banca Transilvania.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

Companiile Rompetrol au luat un credit sindicalizat de 360 mil. dolari. BCR, ING, Raiffeisen și UniCredit Țiriac vor pune fiecare câte 90 mil. dolari. Avocații de la Allen & Overy au lucrat cu băncile, Eversheds de partea kazahilor

KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat astăzi o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank.

Inițial, discuțiile au vizat o sumă mai mare, în jurul valorii de de 390 mil. dolari, potrivit anunțului companiei petroliere de la începutul acestui an. Discuțiile dintre grupul petrolier controlat de kazahi și bănci au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în 11 decembrie 2014.

Facilitatea, garantată de KMG International, va fi utilizată de Rompetrol Rafinare, Rompetrol Downstream, KazMunayGas Trading şi KMG Rompetrol pentru refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare. Această facilitate cuprinde două tranşe, o facilitate de credit revolving şi o tranșă ce poate fi utilizată sub forma unor facilităţi auxiliare.

„Acest parteneriat reprezintă un important pas pentru KMG International în asigurarea liniilor de finanțare si a capitalului de lucru necesar activităților și operațiunilor Rompetrol. În acelaşi timp, este un semn de încredere din partea instituțiilor bancare, atât prin valoarea acordată, cât şi prin complexitatea facilităţii de finanţare, ce include multiple posibilităţi de utilizare în acord cu nevoile variate ale Grupului”, declară Mariana Durleşteanu, directorul financiar al Grupului KMG International.

Cei patru aranjori principali mandataţi să pună la dispoziţie facilitatea în cote egale sunt BCR, ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank S.A. şi UniCredit Ţiriac Bank S.A. Banca Comercială Română a acţionat în calitate de Coordonator al facilitatii şi de Agent de Documentaţie, UniCredit Bank AG, Sucursala Londra îndeplineşte rolul de Agent de Facilitate, iar UniCredit Ţiriac Bank SA de Bancă Emitentă, Agent de Garanţii şi Agent de Plăţi.

Allen&Overy LLP împreună cu asociaţii săi din România, Radu Tărăcila Pădurari Retevoescu SCA, au acţionat în calitate de avocaţi pentru sindicatul de bănci iar Eversheds London a acţionat în calitate de avocaţi pentru companiile membre Grupului KMG International.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 6 martie 2015

ROMÂNIA

Activele Lafarge din România au jucat un rol important în tranzacția de 6,5 mld. euro cu CRH

CIMENT. Facilităţile de producţie deţinute de Lafarge în România au jucat un rol important în decizia de achiziţie luată de grupul irlandez CRH, care s-a angajat să preia toate activele ce stau în calea fuziunii dintre Holcim şi Lafarge, consideră Costin Borc, CEO-ul Lafarge România, scrie Capital.ro, care estimează la circa 500 mil. euro valoarea activelor Lafarge România ce vor fi transferate CRH.

„Au fost vizite tehnice la uzinele Lafarge din România din partea a 8-10 cumpărători interesaţi, printre care fonduri de investiţii şi jucători industriali, dar negocierile nu s-au purtat aici. Impresia mea este că activele din România au jucat un rol important în tranzacţie. După finalizarea vânzării, CRH va deveni cel mai mare producător de materiale de construcţii din România, pentru că mai deţine şi producătorii Elpreco şi Ferrobeton“, a declarat Costin Borc. În urma vânzării către CRH, Lafarge România îşi va schimba numele, însă şeful companiei nu a putut spune care va fi acesta.

MOL a angajat consultanții de la Roland Berger pentru integrarea benzinăriilor preluate de la Agip. Trei giganți petrolieri din Occident – Amoco (SUA), gigantul anglo – olandez Shell și italienii de la Eni și-au făcut exitul de pe piața benzinăriilor din România pe fondul campaniei de extindere a companiei ungare de la intrarea pe piață

PETROL. Grupul petrolier ungar MOL, jucător de talie regională în industria de profil, a angajat consultanții de la Roland Berger pentru a se ocupa de integrarea postachiziție a benzinăriilor Agip preluate de la firma italiană Eni, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul primit de firma germană de consultanță de strategie Roland Berger are în vedere integrarea operațională a lanțului de benzinării Agip, care numără 42 de stații numai în România, în structurile MOL, un grup petrolier integrat, însă al cărui centru de greutate este pe segmentul de downstream – reprezentat de rafinarea și distribuția carburanților.

EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Auchan vinde 8 hypermarketuri în Polonia

COMERȚ. Oficiul Concurenței și pentru Protecția Consumatorilor a aprobat vânzarea a opt hypermarketuri Auchan către Schiever Polonia și preluarea a două hypermarketuri de către Auchan, care în acest moment sunt deținute în comun de către Auchan și Schiever, a anunțat instituția. Tranzacțiile vor satisface condițiile impuse de către autoritate în privința achiziția lanțului de comerț, scrie Warsaw Business Journal.

Raiffeisen vrea să plece din Polonia, în ciuda obiecțiilor autorității locale de supraveghere financiară

BĂNCI. Raiffeisen Bank International (RBI), divizia grupului austriac pentru piețele externe, este determinată să-și vândă unitatea din Polonia, în ciuda obiecțiilor formulate de către Autoritatea locală de Supraveghere Financiară, relatează Warsaw Business Journal.

EUROPA

Numericable va ceda din operațiunile sale de telecomunicații către un antreprenor din Madagascar

TELECOMUNICAȚII. Numericable a ales să cedeze activitățile sale de la Outremer Telecom către Telma, operator pe piața din Madagascar, anunță Les Echos.

Privatizat în 2004, operatorul Telma din Oceanul Indian este condus de către Hassanein Hiridjee, un antreprenor din Madagascar de naționalitate franceză cu afaceri în telecomunicații, imobiliare, bănci, distribuție.

O firmă japoneză de asigurări va deveni cel mai mare acționar în reasigurătorul francez SCOR

ASIGURĂRI. Firma niponă Sompo Japan Nipponkoa Insurance va investi 830 mil. euro în două etape pentru a prelua 15% din acțiunile firmei franceze SCOR, informează Les Echos.

Consiliul de administrație al BPI a respins oferta de preluare a băncii spaniole Caixabank

BĂNCI. Oferta băncii spaniole Caixabank, de 1,329 euro pe acțiune, a fost respinsă de către Consiliul de administrație al băncii portugheze BPI, care cere un preț de 2,26 euro pe acțiune, scrie publicația financiară Expansion.

Respingerea ofertei Caixabank, acționar al BPI, are loc pe fundalul propunerii venite din partea lui Isabel dos Santos, fiica președintelui angolez și acționar major al băncii, care a cerut fuziunea cu cealaltă mare bancă portugheză BCP.

O firmă germană își vinde participația într-o afacere de pe piața gazelor de 1,3 mld. euro

GAZE. EWE AG, a cincea firmă de utilități din Germania după vânzări, este în discuții pentru vânzarea participației pe care o deține în firma de gaze VNG AG, într-o tranzacție care ar putea ajunge la 1,3 mld. euro, au spus două surse familiare cu tranzacția pentru Reuters.

O firmă irlandeză de asigurări a vândut proprietăți de 60 mil. euro în Belgia

IMOBILIARE. IBRC Assurance, divizia de asigurări a fostei Anglo Irish Bank, a vândut un portofoliu de trei proprietăți din Belgia pentru 60 mil. euro, scrie Irish Times. Portofoliul este format dintr-un proiect comercial în Antwerp, care a fost vândut pentru 35 mil. euro către compania imobiliară locală GH Group. La acestea se adaugă două imobile de birouri în Bruxelles, închiriate de o firmă de avocatură.

AMERICA DE NORD

Tranzacție de 2,3 mld. dolari pe piața medicamentelor

MEDICAMENTE. Producătorul de medicamente Mallinckrodt a anunțat joi că va cumpăra Ikaria, firmă sepcializată în tratamente pentru copii, pentru 2,3 mld. dolari, relatează DealBook New York Times.

Ikaria este deținută de fondul de investiții Madison Dearborn Partners. New Mountain Capital, Arch Venture Partners, Venrock și 5AM Ventures dețin un pachet minoritar de acțiuni.

ASIA

Citigroup își vinde pachetul de 10% dintr-o bancă turcească pentru 1,2 mld. dolari

BĂNCI. Grupul financiar american Citigroup și-a vândut pachetul de aproape 10% din acțiunile Akbank din Turcia pentru 1,2 mld. dolari, au spus reprezentanții băncii, în cadrul ultimei tranzacții de vânzare de active internaționale pentru a tăia din costuri și a crește profiturile, notează publicația turcă Today’s Zaman. Citi nu a dezvăluit identitatea cumpărătorului.

Înaintea tranzacției, Citi avea 9,9% din Akbank, a patra bancă din Turcia după active, cel mai mare acționar fiind conglomeratul turc Sabanci Holding, cu 48,9% din acțiuni. Restul de 41,2% din acțiuni se tranzacționează pe bursa turcească. Citi a încheiat în 2006 un parteneriat cu Akbank când a cumpărat 20% din acțiunile băncii pentru 3,1 mld. dolari.

PayPal cumpără o firmă israeliană de securitate cibernetică pentru 60 mil. dolari

IT. Gigantul plăților online PayPal a cumpărat CyActive, o firmă israeliană specializată în furnizarea de soluții de securitate cibernetică, pentru 60 mil. dolari, informează publicația israeliană Globes.

Tranzacția a fost semnată și este așteptată să se încheie în scurt timp. CyActive a fost înființată în 2003 de către Liran Tancman, directorul general executiv, și Shlomi Boutnaru, director tehnic al companiei. Firma a strâns 2 mil. dolari de la gigantul german Siemens, firma israeliană de administrare de fonduri cu capital de risc JVP și alți investitori străini.

Achiziție pe piața indoneziană de publicitate pe mobil

MOBIL. Compania integrată de servicii pe mobil Yello Mobile a anunțat că intră pe piața publicității pe mobil din Indonezia prin achiziția AdPlus, unul dintre cei mai mari furnizori locali de publicitate digitală, relatează The Korea Economic Daily. AdPlus este al treilea jucător pe piața de profil din Indonezia după Google și Innity și are în portofoliu companii ca Danone, AXA, Samsung, Nokia, Chevrolet, Minute Maid și Coca Cola.

AUSTRALIA

Fostul șef al Xstrata a strâns 7,2 mld. dolari pentru investiții în sectorul minier

MINERIT. Mick Davis, fostul director general al Xstrata, este pregătit să cumpere active miniere după ce a confirmat că a strâns 7,2 mld. dolari pe vehiculului său de investiții, X2, potrivit Australian Financial Review.

O firmă petrolieră vinde active pentru a rezista asaltului unui magnat thailandez

PETROL. Firma petrolieră australiană Tap Oil ia în considerare vânzări de active și oferte de preluare în condițiile în care încearcă să reziste avansurilor făcute de magnatul thailandez și acționar major al companiei, Chatchai Yenbamroong, notează Australian Financial Review.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 13 februarie 2015

ROMÂNIA

Răsvan Radu, șeful UniCredit Țiriac Bank, pentru MIRSANU.RO: Suntem interesați să cumpărăm de la bănci de pe piață portofolii de retail de o anumită mărime. Nu suntem în acest moment implicați în nicio astfel de tranzacție. Achizițiile portofoliilor de la RBS au fost finanțate din resursele noastre proprii. Câți bani și de unde face UniCredit și care este situația acțiunilor deținute de Țiriac în bancă

BĂNCI. UniCredit Țiriac Bank, una dintre cele mai mari bănci locale, intenționează să-și majoreze cota de piață și caută noi oportunități de achiziții de portofolii bancare, nu și de bănci, pentru a-și atinge acest scop.

„Suntem interesați de achiziția de portofolii bancare de pe piață în zona de retail (adresată persoanelor fizice – n.r.). Cunoaștem bine piața de corporate (a finanțării pentru companii – n.r.) și de aceea ne orientăm spre retail, dar aici vizăm doar acele portofolii care au o anumită mărime”, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank și Country Chairman al UniCredit în România.

Banca a suportat până acum din propriile resurse costurile preluării portofoliilor RBS Bank din România în cele două tranzacții succesive din 2013 și 2014.

Sud-africanii de la emag și olx.ro preiau și site-ul de anunțuri tocmai.ro

ONLINE. Grupul norvegian Schibsted Media Group va vinde către Naspers firma care deţine site-ul de anunţuri tocmai.ro, tranzacţie care va include şi subsidiara din Portugalia, conform unui comunicat emis de Schibsted pe site-ul bursei americane Nasdaq. În România, sud- africanii de la Naspers au deja platforma concurentă de anunțuri olx.ro, fostă Mercador, precum și compania de comerț online Emag.

Directorul Carpatica cere schimbarea acționariatului băncii pentru infuzie de capital proaspăt

BĂNCI. Johan Gabriels, directorul general al Carpatica, cere decizii urgente și importante privind schimbarea structurii acționariatului băncii, în care principala poziție o are familia fondatorului Ilie Carabulea, pentru a permite recapitalizarea instituției de credit, potrivit unui comunicat transmis Bursei de Valori București. La finele anului trecut, acționarii Carpatica au respins un plan de fuziune înaintat de Nextebank, bancă al cărei control este deținut de către managerul de fonduri de investiții Axxess Capital.

EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Polonezii de la Kredyt Inkaso anunță într-o lună preluarea unor portofolii în România și alte piețe din regiune

RECUPERARE CREANȚE. Firma Kredyt Inkaso din Polonia, specializată în recuperarea și administrarea creanțelor, ia în considerare achiziția de portofolii pe piețe din regiunea Europei Centrale și de Est. Compania va anunța într-o lună ce alegeri va face în această direcție. Prețul total al achiziției în Polonia, România, Bulgaria și într-o nouă piață va ajunhge la 150 mil. zloți (circa 36 mil. euro), estimează firma, conform Warsaw Business Journal.

Statul ungar cumpără 50% din acțiunile unei case de comerț de gaze de la E.ON

ENERGIE. Compania energetică MVM, controlată de statul ungar, și-a exprimat opțiunea de a cumpăra un pachet de 50% din acțiunile casei de comerț cu gaze Panrusgaz Zrt de la grupul german de utilități E.ON pentru 940 mil. forinți (peste 3 mil. euro), a anunțat azi MVM. Pe 28 martie 2013, MVM a semnat un acord pentru achiziția afacerilor cu gaze ale E.ON din Ungaria, notează portalul financiar ungar Portfolio. Prețul total al tranzacției ajunge la 870 mil. euro. E.ON este activă în România pe piețele de gaze și energie.

Rosneft nu cumpără Lukoil

PETROL.Compania de stat Rosneft nu are în plan să achiziţioneze grupul rival Lukoil, a anunţat astăzi directorul general al Rosneft, Igor Secin, într-un interviu pentru The Independent.

EUROPA

British Gas plătește 44 mil. lire sterline pentru preluarea unei firme care face aplicații inteligente în domeniul managementului utilităților

TEHNOLOGIE. Compania energetică British Gas va prelua controlul firmei de tehnologie AlertMe, care dezvoltă aplicații de management la domiciliu a utilităților. Gigantul britanic are deja 21% din acțiunile firmei de tehnologie și va plăti 44 mil. lire sterline pentru a prelua și restul acțiunilor, scrie The Independent.

Boardul irlandezilor de la Aer Lingus susține preluarea de către British Airways

TRANSPORT AERIAN. Boardul operatorului aerian irlandez Aer Lingus întărește suportul pentru tentativa de preluare a companiei de către proprietarul British Airways, relatează Reuters.

Raiffeisen cumpără o bancă în Elveția

BĂNCI. Subsidiara Raiffeisen din Elveția, Notenstein Private Bank, a anunțat astăzi că va cumpăra banca La Roche 1787 cu sediul la Basel, instituție de credit care are în administrare active de 7 mld. dolari. Prețul la care se face tranzacția nu a fost dezvăluit, informează Reuters. Raiffeisen activează și în România unde se numără printre cele mai profitabile bănci din sistem. Recent, austriecii au anunțat că vor să-și vândă afacerile din Polonia și să renunțe și la alte active din regiune.

ProSiebenSat 1 și EQT, singurii ofertanți pentru preluarea unei agenții online de turism din Germania

TURISM. Grupul de televiziune ProSiebenSat 1 și firma EQT sunt singurii ofertanți interesați de preluarea Unister Travel, agenție online de turism din Germania, au declarat surse apropiate tranzacției, citate de Reuters.

AMERICA DE NORD

Expedia plătește 1,34 mld. dolari pentru preluarea Orbitz în sectorul rezervărilor turistice online

TURISM. Expedia Inc va cumpăra Orbitz Worldwide Inc pentru 1,34 mld. dolari în numerar, mișcare ce îi întărește poziția de lider în sectorul rezervărilor turistice online în lupta cu Priceline Group, scrie InsideTrade.

Expedia va plăti 12 dolari pe acțiune pentru a-și trece în portofoliu mărci precum HotelClub sau rețeaua de site-uri Orbitz Partner. Prețul plătit include un premiu de 25% peste cotația de închidere de miercuri a Orbitz la bursa din New York. Cu tot cu datoriile nete, valoarea tranzacției ajunge la 1,6 mld. dolari, potrivit unui comunicat al celor două părți.

Actavis cedează afaceri în farma către TPG din industria fondurilor de investiții

FARMA. Producătorul de medicamente Actavis și managerul de capital privat TPG au anunțat astăzi că au intrat într-un acord, potrivit căruia, Actavis va ceda managerului de fonduri de risc o companie de outsourcing în sectorul farma și afacerile de cercetare și dezvoltare din cadrul subsidiarei Aptalis ce operează în SUA, Canada și Europa. Valoarea acordului nu a fost făcută publică, scrie Street Insider.

ASIA

Johnson & Johnson vinde mărci de produse de îngrijire personală pe piața din India

PROPRIETATE INTELECTUALĂ. ITC Limited a cumpărat mărcile Savlon și Shower to Shower precum și alte active de proprietate intelectuală aparținând subsidiarei Johnson & Johnson din Singapore pentru a le putea folosi, mai ales, pe piața produselor de îngrijire personală din India, notează DealCurry. Termenii financiari ai tranzacției nu au fost făcuți publici.

Compania siderurgică coreeană POSCO vinde divizia de construcții către saudiți pentru 1,37 mld. dolari

SIDERURGIE. Compania sud – coreeană POSCO din industria siderurgică a semnat un acord preliminar cu Fondul de Investiții Publice din Arabia Saudită pentru vânzarea diviziei sale de construcții pentru aproximativ 1,37 mld. dolari, potrivit Korea Economic Daily.

AUSTRALIA

Unul din cei mari producători de aur din lume vrea să vândă mine de cupru și aur în Australia

MINERIT. Unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, Newcrest Mining, a spus că este deschisă discuțiilor pentru vânzarea minelor de aur și cupru Telfer din Australia, cândva considerate operațiunile fanion ale companiei, informează Reuters.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 11 februarie 2015

ROMÂNIA

Raiffeisen a finanțat cea mai mare achiziție pe piața spațiilor de logistică cu un credit de 110 mil. euro. RTPR Allen & Overy: Tranzacția s-a derulat pe axa București – Viena – Varșovia – Londra. Detaliile unei afaceri imobiliare locale de circa 120 mil. euro

IMOBILIARE. Banca austriacă Raiffeisen a finanțat cu 110 mil. euro achiziția portofoliului de proprietăți ale CA Immo de către fondul ceh de investiții P3 în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacții din istoria pieței de logistică din România, scrie jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Tranzacția dintre CA Immo și P3, care a cuprins piețele imobiliare din România, Polonia și Serbia, s-a derulat pe axa București – Varșovia – Viena – Londra, potrivit lui Adrian Cazan, Senior Associate în cadrul RTPR Allen & Overy, biroul local al firmei din Magic Circle.

Ciorcilă, președintele BT: Achiziția Volksbank se va face cu un discount semnificativ

BĂNCI. Achiziţia Volksbank de către BT se va face cu un discount semnificativ, care acoperă riscurile cunoscute, a declarat Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, la Bacău, cu ocazia adunării generale a acţionarilor SIF Moldova, conform ziarului Bursa.

„BT cumpără o bancă bine capitalizată şi cu rată de NPL-uri (credite neperformante – n.r.) sub media pieţei. În plus, aşa cum am afirmat, BT va face o ofertă raţională şi rezonabilă clienţilor Volksbank”, a spus Ciorcilă.

Noul Oltchim iese la vânzare începând de la 307 mil. euro

CHIMIE. Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea va fi scos din nou la privatizare după reorganizare la un preț care începe de la 307 mil. euro, din care 230 mil. euro sunt datorii, scrie ZF.

EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Bank Pekao vrea să cumpere banca Raiffeisen din Polonia

BĂNCI. Bank Pekao, a doua bancă din Polonia, și-a exprimat interesul pentru achiziția rivalului său, subsidiara poloneză a Raiffeisen, dar afirmă că prețul așteptat de austrieci este prea mare, relatează Reuters.

BERD și-a vândut participația de 5,1% din compania poloneză de transport feroviar PKP Cargo

TRANSPORT. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a vândut pachetul de 5,1% din acțiunile companiei poloneze PKP Cargo, anunță Warsaw Business Journal. Tranzacția de vânzare a unui număr de 2,286 milioane de acțiuni ale operatorului feroviar de transport de mărfuri s-a derulat sub forma unui plasament privat accelerat cu un mic discount față de prețul de închidere din ședința bursieră anterioară de 89 de zloți (circa 21 euro) pe acțiune.Tranzacția de pe bursa din Varșovia a fost intermediată de Goldman Sachs și Wood & Company, precizează BERD în comunicatul său.

Șeful MOL spune că are câteva miliarde de dolari pentru achiziții și că se uită la oportunități în sectorul de explorare și producție petrolieră

PETROL. Zsolt Hernadi, președintele și directorul general executiv al grupului petrolier ungar MOL, a declarat într-un raport al Euromoney, citat de portalul financiar Portfolio.hu, că are la dispoziție câteva miliarde de dolari pentru achiziții, dar că nu este nici o grabă, fiind analizat cu atenție toate proiectele potențiale noi.

„În sectorul upstream (explorare și producție – n.r.), căutăm activ oportunități noi, în special acolo unde suntem deja prezenți, adică în Orientul Mijlociu, Marea Nordului, Pakistan, Rusia și Kazahstan. Cotațiile actuale mai mici ale țițeiului ar putea să ofere oportunități mai bune de achiziție pentru noi”, a spus Hernadi, potrivit sursei citate. MOL este prezentă cu operațiuni directe și pe piața din România, iar în 2004 a participat la privatizarea Petrom, licitație câștigată de austriecii de la OMV.

Grupul croat Podravka din industria alimentară a depus ofertă pentru preluarea rivalului sloven Zito

INDUSTRIA ALIMENTARĂ. Grupul croat Podravka din industria alimentară a depus o ofertă pentru preluarea pachetului majoritar al companiei slovene de profil Zito, conform publicației slovene Finance.

La vânzare este un pachet de 51,55% din acțiunile Zito, aparținând fondului suveran de stat SDH, fondului de pensii Modra Zavarovalnica și firmei de investiții KD Skladi. Săptămâna trecută, SDH spunea că a primit câteva oferte angajante.

EUROPA

Israelienii de la Perion cumpără un producător francez de reclame pentru rețelele sociale

ADVERTISING. Perion Networks din Israel a anunțat astăzi că a cumpărat producătorul francez de reclame pentru rețelele sociale MakeMeReach. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, dar surse din piață citate de publicația Globes estimează la 10 – 15 mil. dolari achiziția.

Un consorțiu condus de investitorul american Excellere Capital Group a oferit un euro pentru preluarea activele defunctei bănci austriece Hypo Alpe Adria

BĂNCI. Un consorțiu condus de investitorul american Excellere Capital Group a oferit un preț simbolic de 1 euro pentru a cumpăra activele defunctei bănci austriece Hypo Alpe Adria, relatează Reuters.

Warburg Pincus a vândut 14% din acțiunile lanțului de comerț britanic Poundland pentru 217 mil. dolari

COMERȚ. Managerul de fonduri de investiții Warburg Pincus a spus că și-a redus pachetul de acțiuni în cadrul lanțului britanic de magazine Poundland de la 30,4% la 16,4% pentru 217,15 mil. dolari printr-o vânzare de acțiuni, informează Reuters.

AMERICA DE NORD

Autoritățile de reglementare americane cer mai multe informații despre fuziunea de 35 mld.dolari Halliburton – Baker Hughes

ECHIPAMENTE. Autoritățile antitrust americane au cerut mai multe informații în legătură cu fuziunea dintre firmele de servicii petroliere Halliburton și Baker Hughes Inc, estimată la 35 mld. dolari, informează Reuters.

Achiziție de 3 mld. dolari a unui fond de investiții pe piața lanțurilor de magazine pentru femei

COMERȚ. Managerul de fonduri de investiții Sycamore Partners este în negocieri avansate pentru a cumpăra lanțul de magazine pentru femei Chico’s FAS Inc, notează Wall Street Journal. Achiziția ar putea ajunge la 3 mld. dolari și ar putea fi atrasă o finanțare pentru plata tranzacției.

Proprietarul UPC a preluat un pachet de acțiuni și un loc în board-ul studiourilor de film Lionsgate

FILM. John Malone, proprietarul companiei americane de cablu Liberty Global, a făcut un schimb de acțiuni prin care a cedat un pachet de 4,51% din acțiunile, respectiv 14,5% din drepturile de vot în cadrul companiei Starz, pentru a prelua 3,43% din acțiunile studiourilor de film americane Lionsgate. De asemenea, Malone va avea și un loc în consiliul de administrație al Lionsgate, relatează DealBook New York Times. Liberty Global activează pe piața de cablu TV din România prin subsidiara sa, UPC România.

Veolia vrea să intre în sectorul producției nucleare de energie prin achiziția unei unități americane a Areva

UTILITĂȚI. Gigantul francez Veolia din domeniul utilităților este interesat de achiziția unității de măsurare a radiațiilor nucleare Canberra din SUA, care aparține grupului Areva, notează Le Monde.

Tranzacție de 2 mld. dolari pe piața de administrare a serviciilor medicale din SUA

SERVICII. Compania americană Rite Aid Corp. a ajuns la un acord pentru achiziția EnvisionRx, un administrator de beneficii pe piața serviciilor medicale deținut de firma de investiții cu capital privat TPG, pentru circa 2 mld. dolari, informează Bloomberg.

Structura tranzacției prevede plata a 1,8 mld. dolari în numerar, respectiv a 200 mil. dolari în acțiuni, conform comunicatelor celor două companii.

Șeful Pfizer se uită după schimburi de active

FARMA. Ian Read, directorul general executiv al producătorului american de medicamente Pfizer, spune că firma sa a avut discuții cu mai mulți parteneri care se uită la schimburi de portofolii sau geografice, potrivit in Pharma Technologist. Șeful Pfizer spune că provocarea actuală pe piața de fuziuni și achiziții este prețul, parțial din cauză că actualul regim de taxare din SUA oferă un avantaj firmelor străine în astfel de discuții.

ASIA

SAB Miller vrea să cumpere un pachet de acțiuni în cel mai mare producător de bere din Myanmar

BERE. Producătorul sud- african de bere SAB Miller explorează posibilitatea de a achiziționa un pachet de acțiuni în cadrul celei mai mari companii de profil din Myanmar, potrivit CNBC. Interes pentru o astfel de achiziție a venit și din partea unor firme din Japonia și Thailanda.

Leumi obține 130 mil. dolari din vânzarea unui pachet de acțiuni într-un conglomerat israelian

BĂNCI. Leumi, a doua bancă din Israel, a vândut un pachet de 5% din conglomeratul Israel Corp pentru circa 500 milioane de shekeli (129 mil. dolari), au spus surse din piață, citate de Reuters. Cumpărătorii sunt instituții financiare. Leumi Bank este prezentă și în România.

Centrala nucleară de la Cernavodă asigură până la 20% din producția internă de energie. Sursă foto: Nuclearelectrica.

Consultanții care pregătesc oferta Nuclearelectrica pentru Enel: banca austriacă Raiffeisen conduce un consorțiu din care fac parte avocații de la Popovici, Nițu & Asociații, auditorii de la BDO Business Advisory și asocierea Roener EnergyPro – ICPE

Banca austriacă Raiffeisen Bank și casa de avocați Popovici, Nițu & Asociații lucrează pentru pregătirea unei oferte de către Nuclearelectrica pentru activele scoase la vânzare de către italienii de la Enel. Producătorul de electricitate, controlat de către stat, este unul dintre investitorii interesați de pachetul de companii Enel, alături de Electrica, E.ON (Germania), GDF SUEZ (Franța) și China State Grid of Corporation, așteptați să depună ofertele finale în cursul acestei luni.

”În urma demarării unei proceduri de selecție, SN Nuclearelectrica SA a selectat, pe baza îndeplinirii criteriilor stabilite în caietul de sarcini, Raiffeisen Bank ca și consultant în acest proces. Popovici, Nițu & Asociații sunt subcontractori ai Raiffeisen Bank în acest contract, Nuclearelectrica acordând prin caietul de sarcini dreptul potențialilor ofertanți de a subcontracta o parte din servicii”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Nuclearelectrica. De asemenea, Raiffeisen a subcontractat serviciile BDO Business Advisory pentru partea de audit, respectiv asocierea Roener EnergyPro – ICPE S.A.

Raiffeisen Bank și-a reorganizat în acest an activitățile de investment banking din România și din regiune, luând decizia să închidă Raiffeisen Investment România și să treacă aceste operațiuni sub umbrela Raiffeisen Bank România în cadrul unui departament specializat de investment banking și piețe de capital, condus de către Dana Mirela Ionescu.

Casa de avocați Popovici, Nițu & Asociații, condusă de către Ernest Popovici – Senior Partner și Florian Nițu – Managing Partner, este unul dintre jucătorii majori pe piața serviciilor de avocatură de afaceri, având o experiență solidă în fuziuni și achiziții, tranzacții pe piața de capital, finanțări corporative, restructurări, insolvență și într-o gamă extinsă de domenii de la imobiliare, energie, servicii financiare până la telecomunicații și retail.

În dosarul Enel, avocații de la Popovici, Nițu & Asociații se ocupă de serviciile de consultanță juridică pentru Nuclearelectrica.

Cel mai vizibil interes pentru activele Enel de pe piața de energie a venit din partea statului român, care a intrat în licitație prin intermediul a două companii cu profil diferit, dar și cu interese diferite. Astfel, Nuclearelectrica, ce operează centrala nucleară de la Cernavodă, pare interesată de distribuția de electricitate din Dobrogea, care a devenit o țintă strategică pentru stat, după cum indica Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. Oportunitatea de a cumpăra active Enel ar putea transforma Nuclearelectrica într-o companie integrată pe piața de energie, care și-ar putea trece în portofoliul său distribuția de energie alături de activitățile de producție.

Dacă lucrurile stau așa, iar Nuclearelectrica se orientează prioritar către activele din Dobrogea, cealaltă companie de stat, Electrica din sectorul furnizării și distribuției de energie, ar fi ilogic să liciteze împotriva Nuclearelectrica. Consorțiul puternic angajat de Electrica, din care fac parte banca de investiții JP Morgan, firma de audit KPMG, casa de avocatură Cameron McKenna, arată că firma de stat, care are de plasat cei 428 mil. euro strânși la listarea acțiunilor sale în luna iunie pe bursa de la București, are în vizor o țintă importantă. Din pachetul de active Enel, un candidat de talia Electrica ar putea viza, eventual, distribuția și furnizarea de energie din Muntenia, care acoperă Bucureștiul și județele limitrofe. Pe regiuni geografice, distribuția de energie din Banat interesează în mod special pe germanii de la E.ON care deja controlează distribuția de gaze din zona de vest a țării, în condițiile în care pentru alți investitori este greu de crezut că ar putea deveni o miză în afacerea Enel.

Deocamdată, reprezentanții Nuclearelectrica nu au dorit să intre în detalii privind ținta de achiziție în procesul aflat în derulare la Enel.

”Având în vedere că procesul de implicare în potențiala achiziție a unor operațiuni ale Enel în România este în desfășurare, Nuclearelectrica își rezervă dreptul, din rațiuni comerciale, de a nu face public în acest moment interesul său”, au precizat pentru MIRSANU.RO reprezentanții Nuclearelectrica.

Mandatul pentru vânzarea pachetului de active Enel din România este pe mâna bancherilor de investiții de la Citi și UniCredit.

Directorul general executiv al Enel, Francesco Starace, a declarat săptămâna trecută că procesele de vânzare din România și Slovacia sunt într-o fază avansată și că sunt așteptate în ambele cazuri oferte angajante până la finele lunii noiembrie.

rsz_1tabel_tranz_vanzare_enel_romania.jpg mica

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100%  din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Companiile locale din portofoliul Enel au în administrare 91.000 de kilometri în regiunile în care operează, distribuind 14 TWh de electricitate pe an și cotă de piață de 34%. De asemenea, italienii au aici vânzări de aproximativ 9 TWh pe an către 2,6 milioane de clienți, din care 2,4 milioane sunt clienți rezidențiali, cu o cotă de piață de 20%, iar 0,2 milioane de clienți sunt companii, cu o cotă de piață de 38%, conform cifrelor făcute publice de către italieni.

În 2013, toate companiile Enel din România au înregistrat venituri consolidate de 1,118 miliarde de euro și câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 289 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de către Enel Italia.

Nuclearelectrica a obținut anul trecut un profit net de 423,4 mil. lei (95,8 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1.933 mld. lei (437,4 mil. euro), înregistrând o marjă netă de 21%.

Compania operează două reactoare ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă cu care asigură până la 20% din totalul producției de energie a României. Acțiunile companiei sunt deținute de către Ministerul economiei, în proporție de 81,27%, Fondul Proprietatea are un pachet de circa 9,73%, un pachet de alte 9% aparținând mai multor investitori. Nuclearelectrica este listată pe bursa de la București, unde valoarea sa bursieră este de 497, 95 mil. euro la ultima cotație de 7,8 lei pe acțiune.

Fondul Proprietatea oferă un preț cu 15% peste cotația bursieră la răscumpărarea acțiunilor. Oferta de 190 mil. euro pentru un pachet de 6% a primit avizul ASF

Fondul Proprietatea a anunțat în această dimineață că a primit aprobarea arbitrului pieței de capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru derularea ofertei sale de răscumpărare a 750 milioane de acțiuni de la investitori, conform unui comunicat al companiei. Prețul oferit acționarilor este cu 15% peste cotația titlurilor pe piața bursieră.

Este al patrulea program de răscumpărare de acțiuni al Fondului Proprietatea și vizează un pachet de 6,03% din acțiunile companiei la un preț de ofertă de 1,11 lei per titlu, cu 15% mai mare decât ultima cotație la Bursa de Valori București.

În acest moment, acțiunile Fondului Proprietatea se tranzacționează la un preț de 0,9540 lei pe acțiune, foarte aproape de valoarea nominală a titlului de 0,95 lei.

Oferta se derulează în perioada 3 noiembrie – 2 decembrie, intermediar fiind Raiffeisen Bank SA. Metoda de alocare este pro – rata ceea ce înseamnă că toți investitorii care subscriu vor primi bani pentru acțiunile lor, însă proporțional cu volumul total al ofertei.

Fondul Proprietatea este una dintre cele mai mari companii listate pe Bursa de Valori București, având o capitalizare de piață de 11,86 mld. lei (2,68 mld. euro, calculat la cursul oficial al zilei de 4,42 lei la euro).

Fondul Proprietatea, administrat de americanii de la Franklin Templeton Investments, este angajat în acest moment într-o politică de reducere a participațiilor sale din sectorul energetic. Un astfel de exemplu îl constituie exitul din Transelectrica, de unde a obținut la începutul lunii iulie 48 mil. euro din vânzarea unui pachet de 13% din acțiunile transportatorului de electricitate controlat de către statul român.

Sursă : Guvernul României.

România a atras 1,5 mld. euro de pe piețele financiare la o dobândă de 2,97% pe an. HSBC, Raiffeisen, SocGen și UniCredit au avut mandatul de intermediere a tranzacției

Statul român a atras de la investitori 1,5 mld. euro prin vânzarea de obligațiuni pe 10 ani la o dobândă de 2,973% pe an, afirmă reprezentanții guvernului. Titlurile emise în euro au înregistrat un randament cu 0,72% sub nivelul de 3,701% pe an, obținut la ultima emisiune cu maturitate la 10 ani din luna aprilie a acestui an.

Banii atrași vor acoperi parțial din necesitățile de finanțare externe aferente anului viitor, consolidând nivelul rezervei financiare în valută.

Apetitul investitorilor pentru titlurile de stat româneşti ”a permis subscrierea rapidă, de 2,5 ori a volumului emis, ceea ce  s-a reflectat în obţinerea unor condiţii financiare atractive, fără a plăti prima de emisiune”, precizează reprezentanții guvernului.

Emisiunea a fost administrată de către băncile HSBC, Raiffeisen Bank International, Societe Generale şi Unicredit Bank. Avocații de la Clifford Chance Badea au asigurat consultanța băncilor la tranzacția de finanțare.

Aproape un sfert dintre investitorii interesați de obligațiunile românești provin din Germajia și Austria, urmați de britanici (18%), investitori din țările Europei Centrale și de Est (12%), Italia (10%), România (10%), investitori nerezidenți din SUA (9%), restul Europei (9%), Benelux (5%), respective Asia și Orientul Mijlociu (4%).

Pe categorii de investitori, cea mai mare parte din obligațiuni au fost cumpărate de către administratorii de fonduri (62%), fondurile de asigurări și de pensii (21%), bănci (13%), bănci centrale și alte tipuri de investitori (4%).

Notă tabel - Pentru calculul indicatorilor financiari au fost folosite cursurile medii de schimb leu/euro și zlot polonez/euro,comunicate de BNR și Banca centrală a Poloniei.  În cazul RBS Bank România SA, indicatorii pe 2013 nu sunt disponibili având în vedere că societatea a fost radiată de către banca - mamă după transferul activelor locale. Sursă date: BNR, Ministerul Finanțelor Publice, bănci, companii, fonduri de investiții.

Ce bănci mai sunt de vânzare pe piața românească. Cine se pregătește să facă achiziții

Vânzarea Millennium Bank România, filiala locală a băncii portugheze Millennium BCP, face parte dintr-o listă de tranzacții așteptate să se concretizeze în acest an, cel mai târziu anul viitor. CITEȘTE AICI DETALII DESPRE TRANZACȚIA OTP – MILLENNIUM BCP.

Volksbank România, a noua bancă locală după valoarea activului net bilanțier la finele anului trecut, este în proces de vânzare, tranzacția urmând să fie finalizată până la 31 decembrie 2015. Termenul de vânzare a fost fixat de către Volksbank AG (Austria), acționarul său majoritar, pe 26 aprilie 2012, conform acordului de restructurare al băncii – mamă.

Banca de investiții Rothschilds a fost angajată în luna aprilie a acestui an pentru vânzarea băncii. Austriecii de la Volksbank au vândut divizia internațională către rușii de la Sberbank, care au refuzat la acea vreme să preia și banca din România, datorită pierderilor provocate de expunerea uriașă pe piața imobiliară.

Măsurile de curățire ale băncii de creditele neperformante care apasă bilanțul Volksbank România au făcut ca ponderea creditelor toxice să fie reduse la 8%, în urma vânzării unui portofoliu de 495 mil. euro către un consorțiu format din fondurile de investiții Ana Cap, HIG Capital, banca germană Deutsche Bank și APS.

Un alt pas în direcția ieșirii de pe piața locală și nu numai a fost bifat de către Volksbank pe 15 mai, când a fost anunțată vânzarea la pachet a VB Leasing România și Polonia către grupul financiar polonez Getin. Volksbank AG Austria deține 51% din Volksbank România, restul acțiunilor aparținând Banque Populaire Caisse d’Epargne cu 24,5%, DZ Bank – 16,4% și WGZ Bank cu circa 8,1%. Volksbank România avea o cotă de piață de 3,8% după activele calculate la 31 decembrie 2013.

O altă bancă în căutare de cumpărător este Carpatica, banca fondată de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea. Carpatica este o bancă situată în prima jumătate a clasamentului băncilor, cu o cotă de piață de 1,1%. Directorul general al băncii, Johan Gabriels confirma printr-o declarație transmisă Bursei de Valori București, unde sunt listate acțiunile Carpatica, faptul că a fost mandatată conducerea băncii ”să găsească un posibil candidat pentru o fuziune”.

Ilie Carabulea este principalul acționar al băncii, cu un pachet de 41,29% din acțiuni. Pe bursa de la București, valoarea de piață a Carpatica este de 220 milioane de lei (50 de milioane de euro).

O altă țintă pentru cumpărătorii interesați de active este RBS Bank România, în condițiile în care o importantă parte a portofoliului acesteia a fost deja preluat anul trecut de către UniCredit Țiriac Bank. Banca – mamă britanică a pus subsidiara din România la vânzare încă din 2009, și, în ciuda faptului că RBS Bank România avea reputația unei adevărate ”perle”, discuțiile purtate cu investitori strategici sau fonduri de investiții nu au ajuns la niciun rezultat până anul trecut. La finele anului trecut, RBS Bank România ocupa locul 24 în sistemul bancar, cu active de 370 de milioane de euro și o cotă de piață de 0,5%.

Sectorul bancar este în ultimii ani unul dintre cele mai dinamice de pe piața de fuziuni și achiziții și este de așteptat și în acest an să producă tranzacții de vânzare de bănci și de portofolii. VEZI AICI CARE SUNT CELE MAI ATRACTIVE SECTOARE PENTRU FUZIUNI ȘI ACHIZIȚII.

Cine caută să cumpere bănci

Semnalele clare emise în piață până acum arată că Banca Transilvania, Raiffeisen Bank (Austria), Unicredit (Italia), polonezii de la Getin Bank, fondurile de investiții Ana Cap și Pinebridge. Nu exclud o achiziție nici turcii de la Garanti Bank, iar dacă ar fi să ne uităm la lupta pentru top 10 nici ungurii de la OTP, cu toate că acum vor trebui să își integreze proaspăta achiziție portugheză, nu ar trebui să lipsească de pe lista potențialilor cumpărători.

Ultimele mișcări indică însă că avem două mari categorii de cumpărători de bănci locale. Pe de o parte, investitorii strategici, în special, cei de talie regională Raiffeisen, Unicredit, Getin, respectiv fondurile de investiții. Ultimii au dat o lovitură recent prin achiziția MKB Nextebank de la MKB Ungaria de către unul din fondurile de investiții administrate de către Axxess Capital, care este cel mai activ cumpărător de active locale în ultimul an.

Șeful Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen a declarat constant în ultimii trei ani că banca austriacă este interesată să facă achiziții. Declarațiile au continuat și după preluarea portofoliului de credite de la Citi anul trecut. Raiffeisen Bank România este a șasea bancă locală, cu o cotă de piață de 7,3%. Astfel, austriecii au preluat de la Citibank România un portofoliu de peste 100.000 de clienti, cu active de 460 milioane lei (peste 90 de milioane de euro) si peste 770 milioane de lei (peste 175 milioane euro) in depozite, potrivit datelor de la 31 decembrie 2012, precum si toti angajatii diviziei de retail a Citibank România.

O altă bancă mare, Banca Transilvania, de asemenea, afirmă că este și ea interesată de achiziții. ”Noi vom cumpăra fie o bancă, fie un portofoliu numai dacă noi credem că asta aduce valoare adăugată băncii”, afirma la jumătatea lunii mai Omer Tetik, directorul general executiv al băncii. Banca Transilvania este pe locul al treilea în clasamentul de anul trecut al băncilor, cu o cotă de piață de 8,9% după active.

O altă bancă mare ce a arătat apetit de achiziții, dar mult mai discretă privind mișcările sale la nivel local este grupul italian Unicredit. Pe 17 septembrie 2013, italienii au anunțat finalizarea cu succes a transferului business-ului de retail si Royal Preferred Banking al RBS de către UniCredit Țiriac Bank SA și UniCredit Consumer Financing IFN SA.

În eșalonul al doilea de bănci, în afara ungurilor de la OTP, au venit declarații privind noi achiziții din partea reprezentanților Getin (Polonia), care au cumpărat anul trecut Romanian International Bank, redenumită în această vară Idea Bank. În acest an, Getin s-a extins pe piața serviciilor financiare locale prin achiziția la pachet a Volksbank Leasing România și Polonia de la austriecii de la Volksbank, în linie cu strategia anunțată de a deveni prin achiziții un jucător regional.

Nu în ultimul rând, directorul general executiv al Garanti Bank România afirma anul trecut că obiectivul local al turcilor este intrarea în top 10 bănci pe termen lung, strategia pentru atingerea acestui obiectiv fiind creșterea organică, fără să excludă total opțiunea achizițiilor pentru atingerea acestui obiectiv.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 29 iulie 2014

ROMÂNIA

Siemens România preia un dezvoltator de software din Braşov
TELECOMUNICAŢII. Compania Siemens România a finalizat preluarea dezvoltatorului local de software LMS Romania SRL Braşov, care va funcţiona începând de azi sub denumirea de Siemens Industry Software SRL., anunţă Business Review. Afacerea face parte din tranzacția internațională prin care Siemens AG a preluat LMS International (Belgia) la sfârșitul anului 2012.

CBRE: Valoarea tranzacțiilor pe piața imobiliară s-a triplat în prima jumătate a anului depășind 400 de milioane de euro
IMOBILIARE. Volumul de investiţii pe piața imobiliară locală a crescut în prima jumătate a anului cu o rată de creştere de 222% până la valoarea de 402,4 milioane de euro, potrivit unui raport al CBRE. Triplarea valorii tranzacțiilor înregistrate în primele șase luni a avut loc în condițiile unei creşteri diversificate variate în ceea ce privește tipul şi întrebuinţarea proprietăţilor vândute, precum şi a profilului cumpărătorilor.

EUROPA

Raiffeisen, interesată de piaţa de retail din Rusia
BĂNCI. Banca austriacă Raiffeisen Bank International îşi focalizează atenţia pe segmentul de retail de pe piaţa rusească, pe fondul creșterii concurenței pentru clienţii corporate, a declarat şeful executiv Karl Sevelda pentru ziarul austriac Wirtschaftsblatt.

Ryanair nu mai este interesată de cumpărarea liniei aeriene Cyprus Air
AVIAŢIE. Michael O’Leary, şeful transportului aerian Ryanair, companie aflată printre cele 20 de companii care au depus săptămâna trecută scrisori de interes neangajante pentru achiziţia Cyprus Airways, a declarat ca Ryanair nu mai este interesată de achiziţia companiei naţionale aeriene din Cipru, pe motiv că acesta întâmpină mari probleme legate de sistemul de pensii, pierderi istorice şi o posibilă rambursare de aproximativ 100 de milioane de euro dintr-un ajutor de stat, potrivit Kathimerini.

AMERICA DE NORD

O companie americană de petrol şi gaze răscumpără toate acțiunile preferențiale pentru suma de 1,26 miliarde de dolari
PETROL ŞI GAZE. Reprezentanţii companiei de petrol şi gaze Chesapeake Energy Corp din Statele Unite ale Americii au declarat că vor cheltui 1,26 miliarde de dolari pentru răscumpărarea tuturor acțiunilor preferenţiale în circulație emise de unitatea proprie CHK Utica, ţinta fiind simplificarea bilanțului companiei şi eliminarea a aproximativ 75 milioane dolari în plăţi anuale a dividendelor, scrie Reuters.

Tranzacţie pe piaţa americană de telecomunicaţii
TELECOMUNICAŢII. Producătorul canadian de telefoane mobile BlackBerry Ltd cumpără o societate germană privată specializată în criptarea de voce şi de date pe dispozitivele mobile, Secusmart GmbH, pentru o sumă confidenţială, ţinta fiind consolidarea ofertei securităţii în materie de telefoane mobile pentru companii şi guverne, relatează Wall Street Journal.

Panasonic și Tesla se asociază pentru construirea unei fabrici auto în SUA
AUTO. Producătorul japonez de electrocasnice Panasonic Corp a ajuns la un acord cu compania americană Tesla Motors Inc în vederea realizării unei investiţii estimate între194 milioane de dolari și 291 milioane de dolari în Gigafactory, o uzină de acumulatori pentru autoturisme pe care producătorul american de vehicule electrice intenţionează să o construiască în SUA, a raportat Nikkei Asian Review.

Tranzacţie de 1,94 miliarde de dolari pe piaţa nord-americană
Conducerea societăţii Waste Management Inc este de acord cu vânzarea afacerii Wheelabrator Technologies Inc. de waste-to-energy către firma cu capital privat Energy Capital Partners pentru 1,94 miliarde de dolari, relatează Wall Street Journal.

ASIA

O companie americană vinde o participaţie de 49,9% dintr-o societate japoneză de telemarketing
INVESTIŢII. Conducerea companiei americane de investiţii Bain Capital a decis să vândă o participaţie de 49,9% din societatea japoneză de telemarketing Bellsystem24 Holdings către casa de comerț Itochu Corp din Tokyo pentru o sumă confidenţială, au declarat reprezentanţii companiilor pentru Reuters.

AUSTRALIA

Ofertă de 7 miliarde de dolari pe piaţa australiană imobiliară
IMOBILIARE. Companiile din industria imobiliară City Developments Ltd din Singapore şi Stockland Group Ltd din Australia sunt interesate de oferta de 7 miliarde de dolari pentru portofoliul de proprietăţi rezidenţiale şi comerciale al vehiculului Leighton Holdings, anunţă Reuters.

Una din companiile lui Ștefan Vuza ia 20 milioane de euro de la Raiffeisen și Piraeus pentru investiții în electroliză și finanțarea activității

Producătorul din industria chimică Chimcomplex Borzești, parte a grupului controlat de omul de afaceri Ștefan Vuza, intenționează să contracteze mai multe finanțări de la Raiffeisen Bank și Piraeus Bank, în sumă totală de peste 20 de milioane de euro.

Acționarii companiei au pe agendă o adunare generală extraordinară pe 16 iulie pentru a aproba contractarea unui împrumut în valoare de 5 milioane de lei (circa 1,14 milioane de euro) pentru finanțarea activității curente de la Piraeus Bank.

Cea mai mare parte a banilor vine însă de la Raiffeisen Bank, de la care va fi contractat un împrumut la termen în valoare de 31,3 milioane de lei (7,1 milioane de euro), care are scadența în mai 2019. La acesta, se adaugă un avans în cont curent cu o valoare maximă de 5 milioane de lei (1,14 milioane de euro), scadent în luna mai a anului viitor.

Ca garanții pentru luarea creditelor, compania vine cu imobile, terenuri situate în localitatea Onești (județul Bacău), bilete la ordin emise de companie în favoarea băncii, încasări de la clienți sau chiar cu un lot format de 56 de vagoane. La acestea se adaugă garanții pentru facilitățile de credit la termen în sumă inițială de 5,6 milioane de euro pentru finanțarea proiectului de investiții în electroliză și pentru facilitățile de overdraft în sumă de 21,6 milioane de lei (aproape cinci milioane de euro), respectiv un credit la termen de 677.000 euro, toate contractate de asemenea de la filiala locală a grupului financiar austriac Raiffeisen.

În 1954 au fost puse bazele combinatului chimic Borzești, care acum face parte din grupul industrial SCR, patronat de către omul de afaceri Ștefan Vuza. Compania este listată pe piața bursieră Rasdaq, unde valoarea bursieră ajunge la 25 milioane de euro. Ultimele rezultate indică pentru primul trimestru o cifră de afaceri de 45,2 milioane de lei (10 milioane de euro) și un profit net de 216.000 lei (circa 50.000 de euro).