Arhiva etichetelor: piețe de capital

Oamenii de afaceri Nicolae Badea și Lucian Vlad intenționează să vândă pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile Sphera Franchise Group. Tranzacția de listare ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie. Rothschild este consultantul financiar al companiei, iar Wood, Raiffeisen și Alpha Finance fac parte din consorțiul de intermediere a tranzacției

Sphera Franchise Group, compania care operează al doilea lanț de restaurante din România, și-a anunțat, astăzi, intenția de a vinde pe bursa de la București un pachet de circa 25% din acțiunile existente.

Compania deținea 104 restaurante la 30 septembrie, din care 67 de unități KFC și 37 de locații Pizza Hut.

“Oferta va consta într-un pachet de acțiuni reprezentând aproximativ 25% din numărul total de acțiuni emise de companie. Informațiile detaliate în legătură cu oferta vor fi publicate în prospect, după aprobarea acestuia de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”, precizează reprezentanții Sphera Franchise Group. Aceștia adaugă că oferta este de așteptat să fie finalizată în trimestrul al patrulea din acest an.

Oferta va consta dintr-o ofertă publică către investitorii de retail și instituționali din România și o ofertă către investitorii instituționali internaționali, în afara SUA, au mai spus reprezentanții companiei.

Pachetul ce urmează să fie vândut investitorilor de pe bursa de la București este format din acțiuni care aparțin lui Nicolae Badea și Lucian Vlad, doi din cei trei acționari ai companiei, susțin surse din piață. Omul de afaceri Radu Dimofte este principalul acționar cu un pachet de 43,67% din acțiuni în timp ce Lucian Vlad deține 33,33%, iar Nicolae Badea un pachet de 23% prin intermediul unei dețineri indirecte, potrivit datelor făcute publice de către companie.

Tranzacția de listare a pachetului de acțiuni al Sphera Franchise Group ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Sphera Franchise Group nu au făcut niciun comentariu pe marginea acestor informații până la momentul publicării acestui articol.

În acest context, listarea Sphera Group va urma tiparul marilor listări private din ultimul an, de la MedLife și Digi, unde, de asemenea, au fost vândute pachete minoritare de acțiuni existente, tranzacții în urma cărora acționari minoritari și-au făcut exitul sau și-au redus participațiile în companiile respective.

Lansarea ofertei Sphera Franchise Group depinde de condițiile de piață și de îndeplinirea altor condiții care se referă în mod obișnuit la ofertele internaționale de acțiuni, inclusiv de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților de supraveghere (cum ar fi, printre altele, aprobarea Prospectului de către ASF) și înregistrarea acțiunilor Companiei la Depozitarul Central (Depozitarul Central S.A.), și adoptarea aprobărilor corporative necesare.

“Modelul nostru de afaceri s-a dovedit a fi de success și ne-a permis lansarea a 40 de restaurante noi în perioada 2012 –septembrie 2017, menținând în același timp un nivel de creștere anuală (like-for-like) semnificativ al vânzărilor. Avem în continuare planuri de dezvoltare ambițioase, cu 10 noi deschideri de restaurante în plan până la final de 2017. Considerăm că avem un potențial de creștere semnificativ în anii următori, atât în ceea ce privește rezultatele restaurantelor existente cât și prin deschiderea de noi restaurante KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, precum și prin dezvoltarea unui business semnificativ KFC în Italia. Planul nostru este de a depăși 240 de restaurante până la finalul anului 2022. Suntem încurajați de condițiile de piață și anticipăm că tendințele macroeconomice și de industrie vor continua evoluția pozitivă și după 2017. Credem în perspectivele Grupului și privim încrezător către acest moment important în dezvoltarea Companiei, și anume listarea acțiunilor la Bursa de Valori București precum și creșterea profilului și a vizibilității Grupului în calitate de entitate listată”, a declarat Mark Hilton, CEO Sphera Franchise Group pe tema listării companiei.

WOOD & Company este unic coordinator global al tranzacției și Joint Bookrunner al Ofertei. Raiffeisen Bank România este Joint Bookrunner, iar Alpha Finance România S.A. acționează în calitate de Co-Lead Manager în legătură cu oferta. Rothschild este consultant financiar al Sphera Franchise Group.

Compania încearcă să atragă potențialii investitori cu o serie de argumente printre care menționează modelul de afaceri foarte profitabil, creșterea robustă a vânzărilor, nivelul scăzut de îndatorare precum și un nivel ridicat de distribuire a dividendelor.

“Grupul are un model de afaceri foarte profitabil, menținând marje de profit operațional ridicate (măsurate prin EBITDA) în ultimii trei ani, pe fondul unei creșteri robuste a vânzărilor și îmbunătățirea unor elemente – cheie de cost. Marjele ridicate au permis Grupului să mențină un nivel scăzut de îndatorare, păstrând în același timp un nivel ridicat al ratei de distribuire a dividendelor”, susțin reprezentanții companiei.

Pentru 2016, compania a raportat vânzări în rețeaua de restaurante de 514,5 mil. Lei (114,3 mil. Euro), în creștere cu 26,8% față de anul anterior. Indicatorii de profitabilitate au înregistrat, de asemenea, majorări față de anul anterior ajungând la un profit operațional de 92,3 mil. Lei (20,5 mil. euro), EBITDA de 73,5 mil. Lei (16,3 mil. euro) și un profit net de 51,6 mil. Lei (11,5 mil. euro).

Pe rețele, vânzările în restaurantele KFC au avut un avans de 17% în 2016 față de 2015, iar rata de creștere în perioada similară în rețeaua Pizza Hut a fost de 13%.

Anul trecut, a avut loc o tranzacție de referință pe piața restaurantelor de tip fast – food, după ce americanii de la McDonald’s au vândut rețeaua locală pentru 65,33 mil. dolari către Premier Capital, care deține franciza mărcii americane pentru mai multe țări mediteraneene.

În perioada 2011-2016, industria de servicii alimentare din România a crescut constant ca urmare a îmbunătățirii mediului macroeconomic, corelat cu dezvoltarea apetitului consumatorilor. Puterea de cumpărare a populației a crescut semnificativ pe fondul majorării salariului brut minim și mediu, scăderii ratei de șomaj și a reducerilor succesive ale cotei de TVA.

Industria de servicii alimentare este semnificativ fragmentată, restaurantele independente însumând 92% din numărul total de unități și 85,5% din total vânzări în 2016, conform datelor Euromonitor din raportul Consumer Foodservice in Romania din mai 2017.

Segmentul lanțurilor de restaurante este dominat de mărci internaționale precum McDonald’s, KFC și Pizza Hut.

Sectorul de servicii alimentare din România a avut o rată anuală de creștere compusă de 3,4% în perioada 2011-2016, în principal ca urmare a majorării numărului de tranzacții (rată medie anuală de creștere de 3,7% în aceeași perioadă). Ritmul de creștere a vânzărilor unităților independente a fost semnificativ mai scăzut decât al rețelelor în aceeași perioadă (rată anuală compusă de creștere de 2,5% comparativ cu 9,8%), mai arată raportul Euromonitor.

Se estimează că sectorul de servicii alimentare din România va avea o rată medie de creștere anuală de 4,6% în perioada 2017-2022 având în vedere rata actuală de sub-penetrare a unităților de servicii alimentare per capita și datorită creșterii așteptate a veniturilor disponibile ale populației.

Activitatea de operare de francize a fost lansată în 1994, odată cu deschiderea primului restaurant Pizza Hut, urmat de deschiderea în 1997 a primului restaurant KFC, ambele în București. De-a lungul ultimilor cinci ani, Compania a deschis cu succes restaurante atât în București, cât și în alte orașe mari din România. Din 2012, Grupul și-a extins rețeaua de restaurante cu 40 de unități sau cu 63%, ajungând la un total de 104 restaurante la 30 septembrie 2017, constând în 67 de restaurante KFC (dintre care 63 în România, 2 în Republica Moldova și 2 în Italia) și 37 de unități Pizza Hut (din care 16 sunt unități de livrare).

Oamenii de afaceri Nicolae Badea, Radu Dimofte și Puiu Popoviciu s-au asociat după 1990 în diferite formule în diferite afaceri, printre care proiectul imobiliar Băneasa, hotelul de cinci stele Howard Johnson, lanțurile de restaurante KFC și Pizza Hut, rețelele de spații comerciale din categoria fostelor Alimentara, precum și active din alte sectoare.

Fondul Proprietatea a vândut 2,56% din OMV Petrom pentru aproximativ 87 mil. Euro. Fondul de investiții, aflat într-o fază accelerată de exituri în paralel din mai multe companii locale mari, și-a înjumătățit într-un an participația deținută la liderul pieței petroliere

Fondul Proprietatea a vândut un pachet de 2,56% din OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale, tranzacție în urma căreia veniturile brute sunt de 399,85 mil. Lei (87 mil. Euro), a anunțat, astăzi, vânzătorul.

Astfel, FP a vândut în ultimul an circa 9% din companie în două tranzacții de exit parțial, iar acum va rămâne în portofoliu cu aproape jumătate din cât deținea până anul trecut, adică mai exact va mai avea în mână 9,9985% din OMV Petrom.

Vânzarea de astăzi a 1,454 miliarde de acțiuni OMV Petrom S.A. s-a realizat printr-o ofertă de plasament privat accelerat la un preț de 0,2750 lei pe acțiune, cu un discount față de cotația de pe bursă.

Acțiunile au fost vândute către o bază de investitori calificați, respectiv alți investitori fără a depăși 150 de persoane fizice sau juridice într-un stat membru.

Goldman Sachs International, WOOD & Company Financial Services, A.S. și Banca Comercială Română S.A. au acționat în calitate de Joint Bookrunners ai tranzacției.

În octombrie 2016, FP a mai vândut un pachet de 6,4% din OMV Petrom, încasările brute din tranzacție fiind de 682,3 mil. Lei, respectiv de 19,19 mil. Dolari pentru componenta de vânzare de certificate globale de depozit (GDR), adică un total de peste 169 mil. Euro.

FP este deja în diferite stadii cu tranzacții de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute la mai multe companii nelistate, care înseamnă circa 60% din portofoliu.

Astfel, FP a demarat vânzarea participațiilor la 4 din filialele Electrica, unde are deja un memorandum semnat cu Electrica SA în calitate de cumpărător, iar alte tranzacții vizează pachetele de acțiuni din subsidiarele locale ale Enel, Engie, respectiv companiile de stat Salrom și Hidroelectrica. Toate aceste tranzacții cumulate cu vânzarea a 2,56% din OMV Petrom ar putea aduce până la aproximativ 1,5 mld. Euro pentru Fondul Proprietatea, în care principalul acționar este fondul american de investiții Elliott.

 

Banca Internațională de Investiții vine pe bursa de la București cu o emisiune locală de obligațiuni de circa 125 mil. Euro. Titlurile oferite investitorilor au o maturitate de trei ani și o dobândă variabilă în lei, respectiv o dobândă fixă pentru obligațiunile în euro

Banca Internațională de Investiții (IIB) a anunțat, în această seară, că noua emisiune locală de obligațiuni are o valoare de aproximativ 125 mil. Euro, fiind structurată dintr-un principal de 300 mil. Lei (circa 65 mil. Euro, la cursul de schimb al zilei), respectiv un principal de 60 mil. Euro.

Anunțul vine la puțin timp după ce reprezentanții IIB afirmau că valoarea tranzacției vizate este de minim 100 mil.euro, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 5 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerii tranzacției sunt BT Capital Partners și BCR. Titlurile au o maturitate de trei ani, având scadența pe 25 septembrie 2020.

Tranșa în lei a emisiunii de obligațiuni este oferită investitorilor sub forma unor titluri cu o valoare nominală de 10.000 lei per titlu la o dobândă variabilă de 1,5% peste ROBOR la 3 luni. Dobânda de referință ROBOR la 3 luni este, în prezent, de 1,05%, conform datelor publicate de către BNR, ceea ce indică o dobândă anuală totală în jurul a 2,55% per titlu.

Dobânda pentru obligațiunile în lei se plătește trimestrial, prima plată fiind programată pe 25 decembrie, iar ultima pe 25 septembrie 2020.

Componenta din tranzacție alocată obligațiunilor emise în euro vizează o valoare nominală de 10.000 euro per titlu la o dobândă fixă de 1,593%. În acest caz, investitorii vor primi banii cu titlu de dobândă o dată pe an, prima plată fiind programată pentru 25 septembrie 2018.

Data tranzacției este 21 septembrie, iar data emisiunii a fost stabilită pentru 25 septembrie, au mai anunțat reprezentanții IIB.

Fondurile obținute vor fi utilizate pentru consolidarea și extinderea portofoliului existent al emitentului și pentru finanțarea activităților în România, în conformitate cu strategia sa de dezvoltare.

IIB este la a treia emisiune locală de obligațiuni în ultimii doi ani, interval în care a devenit mai activă și în acordarea de credite către companiile din România.

În 2016, IIB a vândut obligațiuni de 300 mil. lei (circa 67 mil. euro), respectiv de 111 mil. lei (circa 25 mil. euro)  în 2015.

Tranzacția IIB se înscrie într-un val de tichete de emisiuni de obligațiuni corporative de valori mari în ultimul an. Digi Communications NV (ex-Cable Communications Systems) a plasat în octombrie 2016 o emisiune de 350 mil. Euro cu titluri în euro pe piețele internaționale.

În ultimele două luni, Globalworth a listat pe bursa de la București obligațiuni de 550 mil. Euro, UniCredit Bank a vândut tot în vară obligațiuni de 610 mil. Lei, iar Alpha Bank are în plan prima sa emisiune de până la 300 mil. Lei în următoarele 18 luni. Recent, acționarii MedLife au aprobat lansarea unei emisiuni de obligațiuni de maxim 274,2 mil. Lei (circa 60 mil euro) la o dobândă maximă de 4,9% pe an și pe o perioadă de cel mult 7 ani.

Principalii investitori în astfel de emisiuni locale sunt pe de o parte, clasele de investitori instituționali precum BERD, fonduri internaționale de investiții, fonduri de pensii și administratori locali de fonduri de investiții.

La nivelul instituțiilor financiare internaționale, IFC a vândut în acest an obligațiuni locale în lei de 70 mil. Lei pe un an, iar BERD a avut în 2009 o emisiune locală de obligațiuni în lei.

Al doilea exit al FP din OMV Petrom: Franklin Templeton vinde printr-un plasament privat un pachet de acțiuni de minim 2,6% din OMV Petrom. FP deține acum 12,5% din companie, participație evaluată pe bursă la 451 mil. Euro

 

Managerul american de investiții Franklin Templeton a anunțat, astăzi, demararea unei noi tranzacții de exit parțial a Fondului Proprietatea din OMV Petrom, care vizează un pachet minim de acțiuni de 2,56% din acțiunile companiei petroliere.

Administratorul FP, acționar minoritar în subsidiara locală a grupului petrolier austriac, a început o ofertă de plasament privat accelerat adresată investitorilor instituționali plecând de la 1,454 miliarde acțiuni existente în OMV Petrom S.A.

În octombrie 2016, FP a mai vândut un pachet de 6,4% din OMV Petrom, încasările brute din tranzacție fiind de 682,3 mil. Lei, respectiv de 19,19 mil. Dolari pentru componenta de vânzare de certificate globale de depozit (GDR), adică un total de peste 169 mil. Euro.

FP deține acum 7,117 miliarde de acțiuni, ceea ce echivalează cu un pachet de 12,56% dintr-o companie a cărei valoare bursieră actuală este de circa 3,6 mld. Euro. Raportat la aceasta înseamnă că tranzacția ar putea aduce în conturile FP o sumă care pleacă în jurul a 92 mil. Euro.

“Procesul de plasament va fi demarat imediat. Goldman Sachs International, WOOD & Company Financial Services, A.S. și Banca Comerciala Română S.A. vor acționa în calitate de joint bookrunners în cadrul tranzacției”, au precizat reprezentanții FP.

Vânzarea pachetului de acțiuni OMV Petrom de către FP se adresează exclusiv investitorilor calificați, respectiv anumitor alți investitori fără a depăși 150 de persoane fizice sau juridice într-un Stat Membru, altele decât investitori calificați, precizează reprezentanții FP.

În legătură cu această tranzacție, Fondul a cerut și a obținut de la Goldman Sachs International, Erste Group Bank AG, Banca Comerciala Română S.A. și WOOD & Company Financial Services, A.S. o renunțare la aplicarea prevederilor privind interdicția de a înstrăina (clauza de “lock-up” – n.r.) cuprinse în contractul datat 5 octombrie 2016 încheiat în legătură cu oferta de acțiuni ordinare și certificate de depozit în OMV Petrom.

Fondul a fost de acord cu o perioada de restricție („lock-up period”) de 120 zile de la data stabilirii prețului tranzacției, sub rezerva renunțării cu acordul părților care acționează în calitate de Bookrunner și cu respectarea anumitor excepții uzuale.

Rezultatele tranzacției vor fi anunțate în cel mai scurt timp după finalizarea procesului de plasament.

Perioada de timp până la închiderea procesului de plasament, stabilirea prețului și alocările rămân la libera alegere a fondului și a părților care acționeaza în calitate de Bookrunner.

Într-o privire mai amplă, FP este deja în diferite stadii cu tranzacții de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute la mai multe companii nelistate, care înseamnă circa 60% din portofoliu. Astfel, FP a demarat vânzarea participațiilor la 4 din filialele Electrica, unde are deja un memorandum semnat cu Electrica SA în calitate de cumpărător, iar alte tranzacții vizează pachetele de acțiuni din subsidiarele locale ale Enel, Engie, respectiv companiile de stat Salrom și Hidroelectrica.

International Investment Bank anunță o nouă emisiune de obligațiuni pe bursa de la București pentru finele lunii septembrie. BT Capital Partners și BCR au mandatul tranzacției menite să aducă banii necesari extinderii portofoliului băncii și a finanțării activităților locale

International Investment Bank, instituție financiară internațională la care România este unul dintre acționari, a anunțat, astăzi, intenția de a lansa la finele lunii septembrie o nouă emisiune de obligațiuni la bursa de la București, dacă o vor permite condițiile de piață.

Mandatul tranzacției de pe piața de capital a fost dat bancherilor de investiții de la BT Capital Partners și BCR, care au calitatea de manageri principali.

Emisiunea de obligațiuni ar urma să aibă maturitate medie, iar titlurile să fie denominate în lei și potențial în euro, au anunțat reprezentanții băncii.

“Fondurile obținute vor fi utilizate pentru consolidarea și extinderea portofoliului existent al emitentului și pentru finanțarea activităților în România, în conformitate cu strategia sa de dezvoltare“, au precizat reprezentanții IIB.

Managerii tranzacției vor organiza întâlniri și conferințe telefonice cu investitorii începând din 11 septembrie, prima zi fiind dedicate unor întâlniri și conferințe telefonice în București, iar ziua de 12 septembrie este rezervată întâlnirii cu investitori în diferite locații din Europa.

Această nouă emisiune ar fi a treia tranzacție de acest tip a IIB în România. În septembrie 2016, IIB a intrat pe bursa de la București cu o emisiune de obligațiuni de 300 mil. Lei (circa 67 mil. Euro) cu maturitate la 3 ani, la o dobândă de 3,4% per titlu, mai avantajoasă decât cea de 4,1% obținută în 2015 la emisiunea de 111 mil. Lei.

BCR și BT Capital Partners au avut și mandatul de vânzare al obligațiunilor IIB emise în septembrie 2016.

IIB a mai făcut anul trecut o afacere bună, după ce din banii obținuți din vânzarea obligațiunilor în lei la o dobândă de 3,4% a plasat 14,5 mil. Euro în octombrie 2016 în obligațiuni în euro ale Digi, la o dobândă anuală de 5%.

În acest an, s-au înmulțit mandatele cu tranzacții de obligațiuni pe bursa de la București. Globalworth a vândut în vară obligațiuni de 550 mil. Euro, UniCredit Bank a vândut tot în vară obligațiuni de 610 mil. Lei, iar Alpha Bank are în plan prima sa emisiune de până la 300 mil. Lei în următoarele 18 luni.

Un sindicat format de BCR și Raiffeisen are mandat pentru atragerea de pe bursă a unei finanțări de circa 80 mil. Euro pentru MedLife. Compania de servicii medicale are în plan o majorare de capital de 20 mil. Euro și vânzarea de obligațiuni de 60 mil. Euro pentru a putea profita de tranzacții de mare anvergură estimate să apară pe piața de profil în 2018

Compania de servicii medicale private MedLife a anunțat astăzi că evaluează oportunitatea atragerii unei finanțări de circa 80 mil. Euro prin intermediul bursei de la București.

Planul MedLife vizează ca aproape 20 mil. Euro să fie atrași prin majorare de capital, iar alte circa 60 mil. Euro prin emiterea de obligațiuni, banii fiind necesari pentru programul de achiziții și proiecte greenfield al companiei.

O astfel de tranzacție ar permite diversificarea mixului de finanțare al MedLife prin deschiderea unor canale noi de atragere de bani proaspeți după ce compania s-a dezvoltat până acum pe seama aporturilor investitorilor financiari de talia IFC sau Value 4 Capital în calitate de acționari minoritari, precum și prin contractarea unor împrumuturi bancare.

“În ultimii ani, MedLife a păstrat poziția de lider detașat al pieței de servicii medicale, realizând pe lângă creșterea organică solidă și 16 achiziții și integrări de succes. Dorim să profităm de oportunitățile pe care le oferă piața și întrucât estimăm că anul viitor vor avea loc câteva tranzacții de mare anvergură, ne pregătim să avem rolul central în consolidarea pieței. Avem marea șansă că am efectuat achiziții de succes, că am adus valoare considerabilă tuturor acționarilor minoritari din subsidiare după integrarea acestora în grup. Credem că modul în care am onorat promisiunile ne recomandă ca un partener și achizitor credibil și dorim să profităm din plin de această unică poziție și să alăturăm grupului nostru noi entități și parteneri de calibru”, a declarat Mihai Marcu, președinte și director general executiv al MedLife.

Mandatul pentru tranzacția de majorare a capitalului și prima emisiune de obligațiuni a MedLife prin atragerea de fonduri de la investitori aparține unui sindicat de intermediere din care face parte BCR și Raiffeisen. De asemenea, în tranzacție sunt implicate și firmele de avocatură Allen & Overy și Schoenherr, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BCR este unul dintre principalii finanțatori ai MedLife, care alături de Raiffeisen, BRD și ING a acordat în martie 2016 companiei de servicii medicale un împrumut sindicalizat de 52 mil. Euro.

Anul trecut, la tranzacția de listare a MedLife pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 octombrie 2016, sindicatul de intermediere a fost format de către Raiffeisen și Wood, avocații firmei austriece Schoenherr asistând MedLife în proces, iar Allen & Overy au asigurat consultanța juridică a sindicatului de intermediere.

Tranzacția propusă este pe ordinea de zi a Adunării Generale a acționarilor MedLife, convocată de către Consiliul de administrație al companiei pentru 13 septembrie.

“CA MedLife propune către AGA aprobarea emiterii a unor obligațiuni corporative negarantate, cu o valoare nominală totală de maxim 274.200.000 lei, ce vor fi oferite investitorilor, prin intermediul unui plasament privat sau a unei oferte publice. Această emitere de obligațiuni se va putea realiza, în funcție de condițiile de piață și de nevoile de finanțare ale societății, în cadrul unei singure emisiuni sau în cadrul unui program de ofertă”, au precizat reprezentanții MedLife.

Tranzacția ar putea avea loc în toamna acestui an, susțin surse din piață.

Pe ordinea de zi, se mai află și propunerea pentru delegarea și autorizarea Consiliului de Administrație al MedLife până la 13 septembrie 2020 pentru a lua decizii în privința majorării capitalului social al companiei cu maxim 650.000 lei.

 Această majorare va avea loc prin emiterea unui număr de maximum 2,6 milioane de acțiuni noi, în schimbul unor aporturi în numerar, iar dacă această majorare va fi realizată la nivelul maxim autorizat, capitalul social va crește de la 5.023.000 lei la 5.673.000 lei.

Actiunile MedLife au intrat la tranzacționare pe piața de capital de la București pe 21 decembrie 2016. Valoarea totală a ofertei publice inițiale a fost de 230 mil. Lei (circa 51 mil. Euro), pentru pachetul de 44% din acțiunile companiei.

MedLife concurează în lupta pentru consolidarea pieței de profil cu rețeaua Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, precum și cu alți operatori precum Medicover, care au arătat apetit pentru achiziții.

Familia Marcu deține pachetul de control, de 51% din MedLife, companie a cărui capitalizare de piață este de 749,4 mil. Lei (163,8 mil. Euro).

Sursă date: BVB.

UniCredit Bank lansează o emisiune de obligațiuni negarantate de 500 mil. Lei cu plafon maxim de 610 mil. Lei. Titlurile cu maturități de 3,5 și 7 ani vor fi vândute la dobânzi între 0,6 și 1,1% plus dobânda ROBOR la șase luni. Banii merg spre scopuri generale de finanțare, inclusiv acordarea de împrumuturi clienților

UniCredit Bank SA, subsidiara locală a grupului bancar italian UniCredit, lansează o emisiune de obligațiuni în lei în valoare de 500 mil. Lei, care poate fi suplimentată în cazul unei suprasubscrieri până la 610 mil. Lei.

Anunțul confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 9 martie privind intenția Intenția UniCredit Bank de a lansa o emisiune de obligațiuni pe bursa de la București, intenție negată atunci de către reprezentanții băncii.

La acel moment, UniCredit Bank urma să convoace pentru luna aprilie acționarii pentru a aproba o emisiune de obligațiuni cu o valoare maximă de 500 mil. Euro cu scadența de până la 10 ani, ce urmau să fie listate pe bursa de la București sau pe cea de la Luxemburg.

Prospectul aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară spune că investitori calificați vor putea subscrie între 17 și 21 iulie până la 50.000 de obligațiuni negarantate cu o valoare nominală individuală de 10.000 lei per titlu.

Titlurile sunt împărțite în trei clase, fiecare cu o dobândă diferenșiată în funcție de scadență.

Astfel, obligațiuni cu scadența pe 5 ani la 15 iulie 2020 vor fi oferite investitorilor la o dobândă de 0,6 – 0,7% pe an plus ROBOR la șase luni, în timp ce titlurile cu maturitate în iulie 2022 au o dobândă de 0,8 – 0,9% pe an plus ROBOR la șase luni, iar obligațiunile pe 7 ani vor purta o dobândă de 1 – 1,1% pe an plus ROBOR la șase luni.

Oferta este considerată încheiată cu succes dacă mini 60% din obligațiunile oferite inițial vor fi subscrise.

Banii merg spre scopuri generale de finanțare, inclusiv acordarea de împrumuturi clienților.

Tranzacția este intermediată pe bursa de la București de către IEBA Trust.

UniCredit are deja activă o emisiune de obligațiuni din 2013, în valoare de 550 mil. Lei, care ajunge la scadență în iunie 2018.

UniCredit Bank SA, a cincea bancă locală după active, este o bancă poziționată ca lider pe segmentul finanțărilor corporative.

Banca estimează o cotă de piață de 17,6% pe segmentul clienților corporate la finele lui 2016, respectiv 21,7% la depozite pe acest segment în decembrie 2016.

După primul trimestru, profitul net consolidat al băncii înainte de participarea minoritară a fost de 103,4 mil. Lei, în scădere cu 2,9% față de rezultatul din perioada similară a anului anterior.

Activele consolidate erau la 31 martie de 36,6 mld. Lei.

Finanțarea UniCredit Bank SA este susținută de către banca – mamă astfel că la 31 decembrie 2016 finanțarea brută acordată de grupul UniCredit ajungea la 1 mld. Euro, din care finanțări pe termen mediu și lung de 845 mil. Euro și împrumuturi subordonate de 48 mil. Euro.

UniCredit Bank Austria AG, acționarul majoritar al UniCredit Bank SA, a pus la dispoziția fiicei sale din România linii de credit de până la 200 mil. Euro, care ar acoperi deficitul de lichiditate în cazul apariției unor crize pe piață.

O altă sursă de finanțare pentru bancă sunt acordurile de împrumut pe termen mediu și lung semnate cu BERD, BEI și IFC. La 31 decembrie, pe acest canal extern de finanțare facilitățile ajungeau la o valoare totală de 118 mil. Euro.

Banca poartă acum discuții cu instituțiile financiare internaționale pentru noi finanțări, ce ar putea include și subscrieri de obligațiuni.

Prima emisiune de obligațiuni IFC în lei vine la 8 ani după prima emisiune de obligațiuni în lei vândută de către BERD, ambele tranzacții fiind intermediate de bancherii de investiții ai Societe Generale. Divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale a vândut titluri în valoare de 70 mil. Lei cu maturitate pe un an pentru a diversifica opțiunile de finanțare în monedă locală a clienților săi

IFC, membră a grupului Băncii Mondiale, a anunțat astăzi că a emis obligațiuni în lei în valoare de 70 mil. Lei (circa 17 mil. Dolari), aceasta fiind prima emisiune de titluri în lei a instituției financiare internaționale. Tranzacția IFC vine la 8 ani după prima emisiune de obligațiuni BERD în lei, care s-a ridicat la 115 mil. Lei în 2009, cu o maturitate de 10 ani.

Tranzacția IFC în lei are loc în contextul programului de titluri globale pe termen mediu (GMTN), prin care instituția financiară internațională poate emite obligațiuni în diferite valute atunci când oportunitățile de piață se aliniază cu nevoile de finanțare ale clienților IFC din sectorul privat.

“Emisiunea primelor tituri denominate în lei ale IFC este în linie cu strategia IFC de a origina finanțare pe termen lung într-un număr în creștere de valute și de a extinde meniul opțiunilor de finanțare în monedă locală pentru clienții noștri”, a spus Jingdong Hua, Vicepreședinte și Trezoerier al IFC.

Bancherii de investiții ai Societe Generale au fost singurul aranjor al acestei tranzacții.

Titlurile IFC au o maturitate de un an și au fost vândute atât către investitori internaționali, cât și locali.

Tranzacția este destinată susținerii sectorului privat din România.

IFC este unul dintre cei mai importanți investitori transnaționali străini în economia României, după BERD. Pachetele de finanțare ale IFC acoperă o gamă largă de tranzacții, de la achiziții de pachete de acțiuni prin tranzacții de tip fuziuni și achiziții, finanțări bilaterale sau emisiuni de obligațiuni.

Sursă grafic : BVB.

SIF Muntenia și-a făcut exitul din afacerea Cemacon. Dedeman a cumpărat încă un pachet de 3,7% din producătorul de blocuri ceramice și a ajuns la o deținere de 32,7% din companie

Grupul Dedeman, controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl, și-a majorat investiția în producătorul de blocuri ceramice Cemacon prin achiziția unui nou pachet de 3,7% din companie, conform informațiilor făcute publice pe Bursa de Valori București unde sunt listate acțiunile Cemacon.

Astfel, printr-o tranzacție derulată pe piața secundară, PIF Industrial SRL din Bacău, reprezentată din punct de vedere legal de către Adrian Pavăl – unul dintre proprietarii Dedeman, a cumpărat pe 18 mai un pachet de 4.235.900 de acțiuni Cemacon, în condițiile în care anterior această societate nu deținea nici măcar o acțiune.

Având în vedere că PIF Industrial SRL acționează concertat cu Dedeman SRL, pachetul deținut acum de către grupul de firme din Bacău patronat de frații Pavăl la Cemacon ajunge la 32,716%, potrivit datelor făcute publice.

La cotația din ședința de vineri de 0,42 lei pe acțiune, valoarea pachetului vândut este în jurul a 1,78 mil. Lei (circa 390.000 euro).

Numele vânzătorului nu a fost făcut public, însă surse din piață afirmă că acesta este SIF Muntenia.

Reprezentanții părților implicate nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol.

SIF Muntenia deținea la 31 martie un pachet de 4.235.900 de acțiuni Cemacon, adică de 3,7% din companie, potrivit unui raport al SIF Muntenia pentru primul trimestru al acestui an.

Acțiunile Cemacon au urcat în ședința bursieră de luni cu 7,6% și au închis la valoarea de 0,4520 lei pe acțiune. Capitalizarea bursieră a Cemacon este de 51,5 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Dedeman, a cărui strategie este de a plasa o parte din lichiditățile obținute din afacerea de bricolaj în alte oportunități de investiții, a intrat în afacerea Cemacon în luna februarie a acestui an prin achiziția unui pachet de 28,999% din acțiuni pentru care a plătit circa 2,3 mil. Euro.

De asemenea, fondul de investiții  Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief și-a majorat participația de la 27,9% la aproximativ 32,999%.

Afacerea Cemacon este acum împărțită de trei acționari cu ponderi aproape egale – Dedeman, fondul condus de către omul de afaceri Florin Pogonaru și grupul de firme și de investitori în spatele cărora se află Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insolvență Transilvania, care deține alte peste 30% din acțiunile companiei.

Pe fondul tranzacțiilor din luna februarie, fondul finlandez KJK și Broker Cluj și-au făcut exitul din afacere.

Cemacon este unul dintre cei mai importanți trei producători de cărămizi și blocuri ceramice, alături de Wienerberger și Brikston Iași. Pentru primul trimestru al acestui an, Cemacon a raportat o reducere de aproape 9 ori a pierderilor față de perioada similară a anului anterior, o creștere a EBITDA cu 38% și o cifră de afaceri netă de 11,7 mil. Lei, în avans cu 6% față de primul trimestru al anului anterior.

Piața cărămizilor și blocurilor ceramice este una dinamică, ce a înregistrat o rată de creștere atractivă în anul 2016. Pe acest fundal și al perspectivelor de creștere a sectorului de profil, Wienerberger a cumpărat o fabrică de cărămizi anul trecut de la Omer Susli, patronul Praktiker, iar fondul de investiții ADM Capital a scos la vânzare Brikston Iași, tranzacție aflată în curs de derulare.

Captură site cu articolul publicat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016 privind listarea afacerii RCS & RDS pe bursa de la București

Drumul de zece ani al afacerii RCS & RDS către bursă : Grupul de telecomunicații al lui Zoltan Teszari renunța în noiembrie 2007 la listarea unui pachet de 15% la Londra, în mai 2017 va bate la porțile bursei de la București pentru listarea în jurul a 25% din companie. Fondul american de hedging Eton Park, unul dintre acționarii minoritari care vrea să-și facă exitul din companie, a anunțat că se închide și că returnează banii investitorilor săi. Majorare de capital de circa 10 mil. euro și tranzacții de conversie în acțiuni ale lui Teszari și a altor acționari înaintea listării Digi Communications NV

Grupul de comunicații controlat de Zoltan Teszari a anunțat ieri oficial intenția sa de listare în luna mai pe bursa de la București, confirmând astfel informațiile publicate în premieră pe 13 aprilie 2016 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind vânzarea a circa 25% din acțiuni pe piața bursieră locală.

Tranzacția vizează un pachet de acțiuni ale Digi Communications NV, noul nume sub care operează compania – mamă a RCS & RDS și a întregului grup de comunicații, care anterior se numea Cable Communications Systems NV. Digi Communications deține 96,1% din RCS & RDS, potrivit datelor disponibile în ultimul raport anual al companiei.

“DIGI, important furnizor de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, anunță astăzi intenția de a lansa o ofertă publică inițială de acțiuni ordinare din clasa B către public, în România, și anumiți investitori instituționali și profesionali. DIGI intenționează să solicite admiterea Acțiunilor la tranzacționare pe Piața Reglementată la vedere operată de Bursa de Valori București în luna Mai 2017”, se arată în comunicatul companiei din 11 aprilie 2017.

Societatea intenționează să listeze cel puțin 25% din capitalul social subscris, presupunând că are loc exercitarea opțiunii de supra-alocare a 10% din acțiuni, imediat după admitere, precizează reprezentanții companiei.

Tranzacția constă în vânzarea unui pachet de acțiuni care va permite exitul unor acționari minoritari astfel încât compania nu va încasa bani în urma listării.

Pe bursa de la București, vor fi vândute acțiuni de clasa B, a căror valoare nominală este de 1 eurocent per titlu și conferă un drept de vot în timp ce acțiunile de clasa A ale Digi Communications au o valoare nominală de zece ori mai mare, adică de 10 eurocenți per titlu, și oferă 10 drepturi de vot.

Această împărțire a acțiunilor în două clase protejează poziția lui Zoltan Teszari, omul care controlează Digi Communications NV prin intermediul RCS Management. Deținătorii ambelor clase de acțiuni au aceleași drepturi la dividende, au mai precizat ieri reprezentanții companiei.

Conducerea companiei nu a anunțat până acum prețul pe acțiune ce va fi oferit investitorilor, însă surse din piață au estimat în aprilie 2016 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO valoarea tranzacției în jurul a 500 mil. Euro.

„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru DIGI Comunications N.V. și pentru economia românească, în general. În calitate de unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, intenția de listare la Bursa de Valori București este o oportunitate importantă pentru publicul românesc și va reprezenta o realizare de care vom fi foarte mândri. Investind în DIGI, investitorii obțin acces la un lider atractiv în industrie, cu o creștere structurală stabilă. Investitorii vor beneficia de expertiza echipei noastre de conducere și de o marcă cu o recunoaștere puternică pe piețele în care activăm și pe segmentele noastre de clienți. Consiliul de Administrație al Societății sprijină cu mândrie această etapă a dezvoltării noastre și așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu acționarii viitori, în calitatea de societate cotată la bursă“, a declarat Serghei Bulgac, CEO al RCS & RDS și viitorul CEO al Digi Communications NV.

Managerii fondurilor de pensii și administratorii fondurilor de investiții, precum și investitori instituționali precum IFC sau BERD, vor avea ocazia de a-și completa portofoliile locale de investiții cu prima companie majoră de telecomunicații care vine pe bursă.

Tranzacția este intermediată de un sindicat format din Citigroup și Deutsche Bank, care acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni, și împreună cu BT Capital Partners S.A., BRD – Groupe Société Générale S.A., Société Générale S.A., Raiffeisen Bank S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s. în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri.

În cadrul procedurilor premergătoare listării, au avut loc la nivelul unor acționari tranzacții de schimburi de acțiuni Digi Communications NV, RCS Management și RCS & RDS.

În luna februarie, Digi Communications NV a convertit dividende plătibile către 2 acționari minoritari în credite pe termen scurt în valoare de 8,1 mil. Euro, cu scadența până pe 30 iunie și la un cost al dobânzii de 5% pe an.

În luna martie, Zoltan Teszari a schimbat un număr de 7,5 milioane de acțiuni RCS & RDS pentru 1.042 de acțiuni Digi Communications NV, conform raportului anual pe 2016 al companiei – mamă a RCS&RDS.

Tot în luna martie, acorduri de schimb de acțiuni au fost încheiate între Digi Communications NV și câțiva acționari minoritari ai RCS Management, prin care acționarii minoritari au schimbat 16.582 de acțiuni RCS Management cu 17.367.832 acțiuni RCS & RDS, precizează sursa citată.

De asemenea, pe 7 aprilie, board-ul companiei a fost autorizat să emită 99.494.060 acțiuni clasa A cu o valoare nominală de circa 9,95 mil. Euro, operațiune prin care capitalul social al companiei este majorat.

La 31 decembrie 2016, structura acționariatului Digi Communications NV era formată din RCS Management, care deținea 57,87% din acțiuni, Zoltan Teszari cu 4,6% din acțiuni, Carpathian Cable Investment Ltd cu 19,67%, Celest Limited Cipru cu 5,32%, Digi care deține 8,17% din propriul capital și alți acționari cu 4,38%, conform raportului anual al companiei – mamă a RCS & RDS.

În spatele vehiculului de investiții Carpathian Cable Investment Ltd ultimele date publice indică doi acționari – fondul american de hedging Eton Park care deține o treime din acest vehicul, și deci indirect o cotă de circa 6,8% din Digi Communications NV, celălalt acționar fiind britanicul Wayne Grant Quasha, cu două treimi din acțiunile Carpathian Cable Investment Ltd, și indirect cu circa 13,7% din Digi Communications NV.

Pe 23 martie, Eric Mindich, managerul fondului de hedging Eton Park, a anunțat că fondul va fi lichidat ca urmare a rezultatelor proaste din 2016, când activele fondului au scăzut cu 2 mld. Dolari până la nivelul de 7 mld. Dolari. În perioada de glorie a sa, Eton Park avea în 2011 în administrare active de 14 mld. Dolari, potrivit datelor publicate de către Reuters.

Eric Mindich a mai anunțat că intenționează să returneze circa 40% din banii investitorilor în fond până la finele lunii aprilie.

Acționarii din spatele Carpathian Cable Investment Ltd sunt, de altfel, cei mai importanți acționari minoritari ai Digi Communications NV, care așteaptă să își facă exitul în luna mai din afacerea controlată de Zoltan Teszari.

Zoltan Teszari este acționarul majoritar al grupului, și deci al Digi Communications NV, și va rămâne în această poziție și după listarea companiei pe bursă.

În legătură cu listarea pe bursă, Digi Communications NV, companie înregistrată în Olanda, își propune să mute sediul fiscal în România. Astfel, datorită nealinierii legislației fiscale românești la cea europeană, compania susține că se așteaptă ca emisiunea de obligațiuni de 350 mil. Euro cu maturitate în 2023 să devină subiectul unor taxe pe dobândă, estimările fiind că aproape 3,3 mil. Euro pe an vor fi tratate ca și cheltuieli cu dobânzile.

Anul trecut, compania – mamă a RCS & RDS și-a restructurat datoriile, printr-o emisiune de 350 mil.euro în luna octombrie plasată pe piețele externe la o dobândă de 5% pe an, prin care a fost plătită anticipat vechea emisiune din 2013, de 450 mil. Euro, contractată însă la o dobândă mai mare de 7,5%. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în anul 2016 despre pregătirile RCS & RDS pentru lansarea noii emisiuni de obligațiuni.

Grupul și-a scăzut costurile de îndatorare beneficiind atât de o dobândă mai mică la obligațiunile vândute investitorilor, cât și de dobânzile mai bune oferite de bancheri. RCS & RDS a intrat astfel într-un acord global de împrumut în valoare de 1,687 mld. Lei (circa 375 mil. Euro). Refinanțarea datoriilor vechi ale grupului a avut în vedere reducerea expunerii la euro și mutarea noilor datorii în proporție majoritară către lei, valută în care sunt cele mai mari încasări ale grupului.

Grupul Digi Communications este format din Digi Communications NV, RCS & RDS și subsidiarele acestora. Operațiunile principale sunt grupate în RCS & RDS (în România), Digi T.S Kft în Ungaria, Digi Spania și Digi Italia.

Digi Communications a raportat pentru anul 2016 venituri de 842,8 mil. Euro, EBITDA ajustat de 263,3 mil. Euro și un profit net de 11,8 mil. Euro, conform raportului anual pe 2016.

Afacerile din România au generat în 2016 venituri de 612,7 mil. Euro, adică 72,7% din venituri totale, Ungaria fiind a doua piață cu venituri de 137,9 mil. Euro și o pondere de 16,4%, Spania cu 83 mil. Euro și circa 9,9% din veniturile totale, iar Italia aduce 9,2 mil. Euro grupului, respectiv 1,1% din veniturile totale.

 La finele anului trecut, grupul avea 13.400 de angajați.

Afacerea RCS&RDS a fost fondată în 1994, iar acum grupul construit în jurul său oferă cinci activități de bază – televiziune prin cablu, internet și date fixe, servicii de telecomunicații mobile, telefonie fixă și televiziune prin satelit de tip direct to home (DTH).

Compania s-a dezvoltat în cele două decenii prin creștere organică, combinată cu campanii de achiziție de operatori locali, finanțată atât din propriul numerar, cât și din credite bancare rostogolite periodic.

Pe piața locală, principalii săi competitori sunt Orange, Vodafone, Telekom România și UPC.

La nivel strategic, grupul este concentrat asupra operațiunilor din România și Ungaria, unde marca Digi are notorietate puternică printre consumatori, iar segmentul de extindere a portofoliului de operațiuni de telefonie mobilă este de asemenea în centrul planurilor sale de dezvoltare.

Grupul lui Teszari ajunge la 23 de ani de la înființare la bursă, după ce în noiembrie 2007 renunța la planul de listare a unui pachet de 15% din acțiuni pe bursa din Londra, tranzacție intermediată atunci de către băncile de investiții Morgan Stanley și UBS. Motivul invocat atunci a fost contextul de piață. Acum, peisajul în care a fost anunțată listarea este unul favorabil. Activitatea de listări pe bursele din Europa și întreaga regiune EMEIA este în creștere, în ciuda incertitudinii geopolitice, arată consultanții EY, care estimează că în primul trimestru al acestui an au avut loc la nivel global 369 de oferte publice care au atras 33,7 mld. dolari, marcând o creștere de 92% a numărului de IPO-uri și de 146% a capitalului atras, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. EY este auditor al rapoartelor financiare ale Digi Communications NV.

Pe bursa de la București, intrarea Digi Communications NV ar putea aduce cea mai mare listare a unei companii private locale și vine la mai puțin de jumătate de an după listarea MedLife în luna decembrie, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe  2 octombrie 2016. Inițial, planurile de listare ale grupului lui Zoltan Teszari vizau al doilea semestru din 2016, însă ulterior tranzacția a fost amânată pentru trimestrul al doilea din 2017.

Sursă date: BVB.

Vrancart a strâns peste 8 mil. euro din vânzarea de obligațiuni de la acționarul său majoritar, SIF Banat – Crișana. Emisiunea cu maturitate de 7 ani este destinată finanțării proiectelor de dezvoltare ale producătorului de carton ondulat

SIF Banat-Crișana a cumpărat, în cadrul ofertei publice de vânzare, un număr de 368.748 obligațiuni nou emise de producătorul de hârtie și carton ondulat Vrancart Adjud în valoare totală de 36.874.800 Lei (peste 8 mil. Euro), potrivit unui comunicat al SIF Banat Crișana pe Bursa de la București. Banii atrași prin emisiunea de obligațiuni sunt necesari finanțării proiectelor de dezvoltare ale companiei.

Oferta publică de vânzare de obligațiuni negarantate convertibile în acțiuni, emise de Vrancart Adjud, s-a desfășurat în două etape.

În cadrul primei etape, oferta corespunzătoare drepturilor de preferință, desfășurată în perioada 6 februarie – 8 martie, au fost subscrise de către acționarii îndreptățiți un număr de 286.226 obligațiuni în valoare totală de 28.622.600 Lei (6,3 mil. Euro). În etapa a doua, în perioada 9 martie -13 martie, au fost oferite investitorilor calificați un număr de 96.274 obligațiuni în valoare totală de 9.627.400 Lei (2,1 mil. Euro).

Intermediarul ofertei a fost societatea de servicii de investitii financiare IEBA Trust București.

Obligațiunile cumpărate de către SIF Banat Crișana au următoarele caracteristici: valoarea nominală a obligațiunii este 100 Lei, data scadenței este 17 martie 2024, rata dobânzii – ROBOR la trei luni plus marja stabilită la 2%, plata dobânzii este trimestrială și pot fi convertite în acțiuni la cererea deținătorului.

În decembrie 2016, într-un raport transmis BVB, Vrancart anunța că va împrumuta 38,2 mil.Lei (circa 8,5 mil. Euro) prin obligațiuni.

Pe 28 noiembrie 2016, conducerea Vrancart aproba emiterea de către societate a unui număr de 382.500 de obligaţiuni, cu valoarea nominală de 100 Lei per titlu, negarantate, convertibile după minim doi ani de la emitere.

De asemenea, în vara anului trecut, Vrancart Adjud, unul dintre cei mai importanți producători locali de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtie igienico-sanitară din România, a anunțat cumpărarea pachetului majoritar al Rom Paper SRL Brașov de la Nicoleta și Claudiu Puchin.

Valoarea tranzacției nu a depășit nivelul de 10% din cifra de afaceri a Vrancart aferentă ultimelor situații financiare anuale, a precizat la momentul respectiv cumpărătorul.

În cadrul AGEA a Vrancart Adjud din data de 18 august 2016, acționarii au aprobat împuternicirea cu puteri depline a Consiliului de Administratie al Emitentului pentru a depune toate diligentele cu privire la finalizarea achiziției Rom Paper SRL, la un preț ce va fi cuprins în intervalul 4,2 – 6,5 mil.Euro, achizitie care se va derula pe o perioadă de 2 ani, în funcție de rezultatele financiare obținute în această perioadă de către Rom Paper SRL.

Vânzătorii Rom Paper Brașov au fost asistați de către KPMG România în calitate de consultant financiar de fuziuni și achiziții și de către Suciu Popa & Asociatii în calitate de consultant juridic.

Vrancart a fost fondată în 1977 și este o companie listată la Bursa de Valori București, unde are o capitalizare de piață de circa 212,5 mil. Lei (peste 47 mil. Euro). Vrancart produce și vinde carton ondulat, ambalaje din carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtii igienico-sanitare. Compania colectează 30% din totalul de maculatură la nivel național prin rețeaua de 20 de centre proprii de colectare. Vrancart derulează în prezent un program de investiții cu care intenționează să atace poziția de lider de piață.

Consiliul de administrație al Vrancart Adjud cheamă acționarii pe 26 aprilie pentru aprobarea depunerii unui program de investiții în valoare de 46 mil. Euro, pe perioada 2017-2020, în vederea obținerii unui ajutor de stat, precum și pentru aprobarea finanțării proiectului de investiții prin surse împrumutate și fonduri nerambursabile.

SIF Banat – Crișana controlează Vrancart Adjud, deținea o participație de 75,06% din acțiunile companiei la data de 25 ianuarie.

Pe piața cartonului ondulat, Vrancart concurează cu Ambro Suceava, Romcarton, Dunapack (parte a Prinzhorn Holding), Ecopack Ghimbav sau VPK Packaging. Piața de profil din România are una dintre cele mai ridicate rate de creștere din Europa, iar mai mulți jucători au anunțat extinderi de capacitate sau unități de producție noi mizând pe potențialul de creștere al consumului.

Sursă date: BVB.

UniCredit Bank ar putea emite obligațiuni de până la 500 mil. Euro cu scadența maximă pe 10 ani. Emisiunea de obligațiuni ar putea fi listată pe bursa de la București sau pe cea din Luxemburg. Poziția UniCredit: “Emisiunea la care faceți referire este doar o propunere adresată AGA care va avea loc în aprilie și nu este o certitudine. Este incorect sa discutăm despre intenția UniCredit Bank de a emite obligațiuni fără a preciza că acest lucru depinde de un context favorabil al pieței”. Ce spune convocatorul AGA publicat în Monitorul Oficial

UniCredit Bank, una dintre cele mai mari bănci de pe piață, ar putea emite obligațiuni în valoare maximă de 500 mil. euro cu scadența până la 10 ani. Titlurile ar putea să fie listate pe bursa de la București sau pe bursa de la Luxemburg, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe baza convocatorului Adunării generale a acționarilor băncii, publicat în Monitorul Oficial.

Poziția UniCredit pe acest subiect este că “emisiunea de obligațiuni la care faceți referire în articolul publicat este doar o propunere adresată Adunării Generale a Acționarilor, care se va întruni în luna aprilie. Ea reprezintă doar un punct pe lista de discuție și vot a AGA și, ca atare, nu este o certitudine – așa cum s-ar putea înțelege din felul în care este formulată informația publicată de dumneavoastră”.

Această propunere prevede cadrul general în care ar putea avea loc – dacă s-ar aprecia oportun la un moment dat – emisiuni de obligațiuni, acest lucru neînsemnând însă în mod cert că banca va emite obligațiuni, afirmă reprezentanții băncii. Potrivit acestora, o eventuală emisiune va fi condiționată ca mărime, structură și preț de existența unui context favorabil pe piețe.

“Este, așadar, incorect să discutăm despre intenția UniCredit Bank de a emite obligațiuni fără a preciza că acest lucru depinde de un context favorabil al pieței, cum de asemenea a fost situația în 2016, când o propunere similară de emisiune cadru nu s-a materializat. Nu în ultimul rând, orice emitent de obligațiuni va informa potențialii investitori, conform reglementărilor în vigoare, cu privire la obligațiile sale și scadența acestora”, mai afirmă reprezentanții UniCredit.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că UniCredit Bank intenționează să emită obligațiuni în valoare de până la 500 mil. Euro cu o scadență de până la 10 ani, în baza informațiilor publicate în cadrul convocatorului adunării acționarilor UniCredit, publicat în Monitorul Oficial. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO vă prezintă mai jos forma în care au fost publicate informațiile în Monitorul Oficial la care face referire poziția UniCredit.

Astfel, acționarii băncii sunt convocați pentru 13 aprilie la adunarea generală extraordinară, printre altele, pentru “aprobarea unui program – cadru de emisiune obligațiuni ipotecare cu următoarele caracteristici generale: plafonul maxim al principalului 500 milioane de euro sau echivalent RON, scadența maximă a obligațiunilor 10 ani, valuta de denominare a obligațiunilor RON sau Euro, rata dobânzii fixă sau variabilă, frecvența cuponului semianuală sau anuală, valoarea nominală maximă a obligațiunilor 5.000 euro”, se arată în punctul 4 al convocatorului.

Emiterea obligațiunilor s-ar putea face fie sub forma unui program – cadru fie sub forma unei singure emisiuni de titluri sub formă de obligațiuni negarantate.

Iată informațiile publicate în Monitorul Oficial pe acest subiect.

UCT captura 1UCT captura 2

UCT captura 3

UCT captura 4

La un astfel de plafon maxim de 500 mil. Euro, emisiunea de obligațiuni a UniCredit Bank, filiala locală a grupului bancar italian, ar fi cea mai mare emisiune de titluri a unei corporații locale și cea mai mare a unei bănci din România.

Actuala emisiune de obligațiuni a UniCredit Bank, în valoare de 550 mil. Lei, la o dobândă de 6,35% pe an este scadentă pe 15 iunie 2018. Din acest punct de vedere, este de așteptat ca o parte dintr-o nouă emisiune de titluri să meargă către rambursarea obligațiunilor actuale ale băncii.

RCS & RDS a avut în 2013 o emisiune de obligațiuni corporative de 450 mil. euro, care a fost înlocuită anul trecut cu una nouă de 350 mil. euro. De asemenea, Primăria Municipiului București are în istoricul său pe piețele de capital două emisiuni în valoare de 500 mil. euro.

În acest moment, cele mai mari emisiuni de obligațiuni corporative listate pe bursa de la București aparțin UniCredit Bank (550 mil. lei), Raiffeisen Bank (500 mil. lei), Banca Internațională de Investiții (300 mil. lei), Garanti Bank (300 mil. lei), Engie România (250 mil. lei) și Transelectrica (200 mil. lei).

Investitorii clasici în astfel de emisiuni de titluri sunt instituțiile financiare internaționale precum BERD, BEI, fonduri de pensii sau administratorii fondurilor de investiții, un interes în creștere fiind înregistrat și din partea investitorilor de retail.

 

Dedeman a intrat în afacerea Cemacon cu circa 2,3 mil. Euro pentru care a primit un pachet de 28,9% din companie. Producătorul de cărămizi este împărțit acum între trei acționari cu ponderi aproape egale – fondul de investiții al lui Erste și al lui Pogonaru stă la aceeași masă cu frații Pavăl și cu grupul CITR al lui Andrei Cionca

Producătorul de cărămizi Cemacon și-a limpezit acționariatul după tranzacția din 7 februarie în urma căreia fondul finlandez de investiții KJK și BRK Financial Group și-au făcut exitul din afacere prin vânzarea pachetelor de acțiuni care însumau peste 42% din companie.

Dedeman, liderul pieței de bricolaj controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a intrat în companie, unde va deține aproape o treime din acțiuni, adică o pondere apropiată de cele pe care le au acum fondul de investiții Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief și grupul CITR, conform datelor făcute publice astăzi de companie pe bursă.

Anunțurile de astăzi confirmă informațiile publicate pe 7 februarie în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO potrivit cărora cei trei cumpărători se află în spatele achiziției pachetului de 42% din Cemacon, prin care și-au asigurat astfel exitul KJK și BRK Financial Group.

Noul acționariat susține planurile echipei de conducere a Cemacon reprezentate de către Liviu Stoleru, director general, și Daniel Șologon, director financiar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Dedeman a preluat un pachet de 28,999% din acțiunile producătorului de cărămidă Cemacon, pentru care a plătit circa 2,3 mil. Euro. De asemenea, fondul de investiții  Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief și-a majorat participația de la 27,9% la aproximativ 32,999%. Fondul de investiții Business Capital for Romania Opportunity Fund Cooperatief este deținut de către Erste Group Bank AG cu o participație de 77,38% și de Central European Financial Services NV (controlat de Florin Pogonaru), cu  22,62% din acțiuni.

Grupul CITR, în spatele căruia se află Andrei Cionca și asociații săi, și-a majorat de asemenea participația la Cemacon cu 4,6% ajungând la 30,06% din companie. Din grupul CITR care acționează concertat la Cemacon fac parte CIT Resources (care deține 10,92% din Cemacon), Consultanță Andrei & Andrei SRL (15,4%), Andrei Cionca (0,6367%), Andreea Cionca Anghelof (2,6329%) și Teodora Godinca – Herlea (0,43%), conform datelor făcute publice.

De cealaltă parte, KJK a vândut 27,89% din Cemacon, marcându-și astfel exitul din afacerea cu cărămizi.

De asemenea, BRK Financial Group, al cărui acționar semnificativ este SIF Muntenia cu 18,4750% din acțiuni, a vândut întregul pachet de 14,6129% din acțiunile Cemacon pentru 5,165 mil. Lei (circa 1,2 mil. Euro) la un preț de 0,3101 lei pe acțiune.

Dragoș Pavăl, unul dintre cei doi frați care au dezvoltat afacerea Dedeman, apare deja pe lista noilor membri propuși pentru Consiliul de administrație al Cemacon, ce va fi supus aprobării adunării generale a acționarilor pe 20 februarie.

Cemacon are o valoare bursieră de 44,5 mil. Lei pe bursa de la București, în creștere cu aproape 10% în ultima săptămână.

Compania este unul dintre cei trei mari producători de cărămidă din România, alături de firma austriacă Wienerberger și Brikston Iași, aflată în proprietatea fondului de investiții ADM Capital.

Firma operează două fabrici la Recea (județul Sălaj) și la Zalău. Pe o piață cu o creștere estimată la 8 – 10%, Cemacon a raportat pentru 2016 un avans de 28% și EBITDA de 19% (16 mil. Lei). Cifra de afaceri brută este deci la un nivel de aproape 20 mil. Euro. Profitul net din 2016 a fost de peste 5 mil. Lei.

Pentru acest an, Cemacon își propune o cifră de afaceri mai mare cu 5% față de anul anterior.

Rata de rentabilitate și ritmul de creștere al companiei, cuplate cu potențialul sectorului de profil, au permis Cemacon atragerea unor investitori noi, mișcări similare fiind așteptate să apară și la nivelul altor jucători din industria materialelor de construcții.

Cemacon a trecut printr-un proces de restructurare în ultimii ani pentru a-și putea plăti datoria bancară acumulată în contul unui credit de la BCR.

Pe piața cărămizilor, ultimul an a adus schimbări semnificative – Wienerberger a cumpărat fabrica de la Buzău deținută de Omer Susli, patronul Praktiker România, ADM Capital a început procesul prin care caută un cumpărător pentru Brikston Iași, iar Cemacon tocmai și-a limpezit apele în acționariat și primește un suflu puternic după intrarea în companie a Dedeman.

 

Proprietarii Dedeman, fondul condus de Florin Pogonaru și CITR, în spatele achiziției pachetului de 42% din Cemacon. Tranzacția înseamnă exitul fondului finlandez de investiții KJK și a BRK Financial Group. Dragoș Pavăl, pe lista propunerilor pentru noul Consiliu de administrație al producătorului de cărămizi

Fondul de investiții finlandez KJK și-a vândut astăzi pachetul de 27,9% din producătorul de cărămidă Cemacon, iar BRK Financial Group o altă participație de 14%, cei doi acționari făcându-și exitul din companie. În spatele achiziției de 42% din companie se află proprietarii lanțului de bricolaj Dedeman, fondul de investiții  Business Capital for Romania Opportunity Fund, controlat de către Florin Pogonaru, respectiv CITR, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate până la momentul publicării acestui articol.

În urma tranzacției, proprietarii Dedeman ajung la o participație de 29% din Cemacon, grupul CITR și-a majorat deținerea cu 5% în urma tranzacției, iar fondul de investiții al lui Florin Pogonaru își va crește participația de la 27,9% la aproximativ 36%.

KJK Cărămidă SRL, aflat în portofoliul fondului de investiții finlandez KJK, și-a vândut integral participația din Cemacon, marcându-și astfel exitul din afacerea cu cărămizi.

Dragoș Pavăl, unul dintre cei doi frați care au dezvoltat afacerea Dedeman, apare deja pe lista noilor membri propuși pentru Consiliul de administrație al Cemacon, ce va fi supus aprobării adunării generale a acționarilor pe 20 februarie.

Pe aceeași listă de membri propuși pentru Consiliul de administrație al Cemacon se mai află Orion Strategy Solution reprezentată prin Liviu Stoleru, directorul general și președintele Consiliului de administrație al companiei, RSL Capital Advisors reprezentată prin Răzvan Lefter, Tiberiu Stratan (din partea BRK Financial Group Cluj- Napoca), Consultanță Andrei & Andrei (parte a grupușui CITR), Ana Bobîrcă din partea fondului de investiții controlat de către Florin Pogonaru, Grigore Chiș nominalizat de BRK Financial Group și Rudolf Vizental din partea CITR.

CITR face parte din grupul de investiții al lui Andrei Cionca, care s-a implicat în preluarea mai multor afaceri aflate în restructurare, printre care Jolidon din Cluj – Napoca.

Intrarea proprietarilor Dedeman ca acționari în producătorului de cărămidă alături de pregătirile pentru preluarea proiectului de birouri AFI Park din București indică o strategie de investiții mult mai diversificată față de eforturile canalizate timp de două decenii către piața de bricolaj.

Tranzacția a fost raportată astăzi, însă numele cumpărătorilor pachetului deținut de KJK la Cemacon nu au fost încă făcute publice, dar este de așteptat să devină publice în zilele următoare.

Dedeman SRL a depus cerere pe 18 octombrie 2016 la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru înregistrarea a două mărci – DIM, respectiv DIM D.I.M. Properties referitoare la clasele de servicii de asigurări, afaceri financiare, afaceri monetare și afaceri imobiliare. Solicitarea a fost depusă cu ajutorul cabinetului individual de proprietate industrială Alecu Bogdan din Bacău, oraș în care se află sediul central al rețelei Dedeman.

Cemacon are o valoare bursieră de 38,5 mil. Lei pe bursa de la București.

Compania este unul dintre cei trei mari producători de cărămidă din România, alături de firma austriacă Wienerberger și Brikston Iași, aflat în proprietatea fondului de investiții ADM Capital.

Cemacon a trecut printr-un proces de restructurare în ultimii ani pentru a-și putea plăti datoria bancară acumulată în contul unui credit de la BCR.

Firma operează două fabrici la Recea (județul Sălaj) și la Zalău. Pe o piață cu o creștere estimată la 8 – 10%, Cemacon a raportat pentru 2016 un avans de 28% și EBITDA de 19% (16 mil. Lei). Cifra de afaceri brută este deci la un nivel de aproape 20 mil. Euro. Profitul net din 2016 a fost de peste 5 mil. Lei.

Pentru acest an, Cemacon își propune o cifră de afaceri mai mare cu 5% față de anul anterior.

Înaintea tranzacției de astăzi, Business Capital for Romania Opportunity Fund avea 27,89% din Cemacon, participație egală cu cea deținută de către KJK Cărămidă, iar Consultanță Andrei & Andrei 15,48% (cumulat și concertat cu CITR și Andrei Cionca pachetul ajunsese pe 6 decembrie 2016 la 21,7%) , în timp ce BRK Financial Group deține 14,16%, conform datelor făcute publice de către BVB.

O echipă de avocați RTPR Allen & Overy în frunte cu Costin Tărăcilă a asigurat consultanța juridică pentru Raiffeisen și Wood, intermediarii listării MedLife pe bursa de la București

O echipă de avocați ai RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, a asigurat serviciile de consultanță juridică pentru Raiffeisen Bank și Wood & Company, intermediarii tranzacției de listare a MedLife pe bursa de la București.

Echipa RTPR Allen & Overy a fost formată din Costin Tarăcilă, Managing Partner al firmei, Loredana Chivu (Boeru), care ocupă poziția de Counsel, Tudor Năftică în calitate de Associate și Mihnea Radu, Junior Associate.

Tranzacția prin care MedLife a vândut 44% din acțiuni pentru circa 50 mil. Euro este cea mai mare listare a unei companii private pe bursa de la București, conform unui comunicat al RTPR Allen & Overy.

MedLife a lucrat în tranzacția de listare pe BVB cu avocații Schoenherr, V4C cu casa de avocatură NNDKP, iar IFC cu firma de avocatură Leroy & Asociații.

RTPR Allen & Overy numără 42 de avocați înscriși în listele Baroului București și este afiliată rețelei globale a firmei poziționate în cercul select al firmelor de avocatură londoneze de top, prestigiosul Magic Circle.

MedLife a anunțat pe 16 decembrie, în urma încheierii cu succes a perioadei de subscriere, că prețul final al ofertei a fost stabilit la 26 lei pe acțiune, ceea ce echivalează cu o capitalizare de piață a companiei de 522,4 mil. Lei (115,57 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Fondul de investiții Value4Capital (V4C) își marchează exitul din compania de servicii medicale private MedLife la un preț de aproximativ 41,9 mil. Euro pentru pachetul de 36,25%, vândut în cadrul tranzacției prin care liderul pieței de profil se listează pe bursa de la București.

Pe lângă V4C, International Finance Corporation (IFC) a făcut un exit parțial prin vânzarea unei participații de 7,75% din acțiunile deținute, rămânând astfel în portofoliu cu un pachet rezidual de 5% din MedLife. Pentru pachetul vândut în cadrul listării MedLife pe bursa de la București, IFC încasează 8 mil. Euro.

Suma netă pe care V4C și IFC o încasează de pe urma vânzării acțiunilor MedLife pe bursă este de circa 223 mil. Lei (49,5 mil. Euro).

Acțiunile MedLife sunt așteptate să intre la tranzacționare cu simbolul bursier M pe bursa din București la 21 decembrie.

Avocații RTPR Allen & Overy au intermediat în 2014 cea mai mare listare din istoria Bursei de Valori București, când pachetul majoritar al societății de stat Electrica a fost preluat de către investitorii de pe piața de capital, fie prin achiziția de acțiuni pe bursa locală, fie sub forma de certificate globale de depozit (GDR) pe bursa de la Londra. Electrica a încasat atunci 428 mil. Euro de la investitori pentru pachetul său de 51%. Din sindicatul de intermediere al acestei tranzacții a făcut parte și Raiffeisen Bank.

Pe piața avocaturii de afaceri, RTPR Allen & Overy face parte din eșalonul firmelor al cărui model de generare a veniturilor este bazat, pe de o parte, pe clientela venită din rețeaua internațională la care firma de avocatură locală este afiliată, iar pe de altă parte dispune de un portofoliu format din companii locale.

Fondul de investiții V4C obține la exitul din MedLife de circa 2,8 ori banii investiți în urmă cu 7 ani. MedLife se listează pe bursa de la București la o capitalizare de piață de 115,6 mil. Euro după stabilirea prețului final de ofertă la 26 lei pe acțiune

Fondul de investiții Value4Capital (V4C) își marchează exitul din compania de servicii medicale private MedLife la un preț de aproximativ 41,9 mil. Euro pentru pachetul de 36,25%, vândut în cadrul tranzacției prin care liderul pieței de profil se listează pe bursa de la București.

Prețul obținut de V4C indică un multiplu obținut de aproximativ 2,8 ori al investiției în MedLife, afacere în care a intrat ca acționar în 2009.

MedLife a anunțat în urma încheierii cu succes a perioadei de subscriere că prețul final al ofertei a fost stabilit la 26 lei pe acțiune, ceea ce echivalează cu o capitalizare de piață a companiei de 522,4 mil. Lei (115,57 mil. Euro, calculat la cursul de schimb al zilei).

Pe lângă V4C, International Finance Corporation (IFC) a făcut un exit parțial prin vânzarea unei participații de 7,75% din acțiunile deținute, rămânând astfel în portofoliu cu un pachet rezidual de 5% din MedLife. Pentru pachetul vândut în cadrul listării MedLife pe bursa de la București, IFC încasează 8 mil. Euro.

În total, în cadrul ofertei publice inițiale, valoarea totală a ofertei este de 230 mil. Lei (50 mil. Euro) pentru 8.840.480 de acțiuni, reprezentând 44% din acțiunile MedLife. Pachetul vândut este format din 8.036.800 de acțiuni de bază și un număr de 803.680 de acțiuni supraalocate.

Pentru investitorii instituționali, prețul acțiunilor MedLife a fost stabilit în cadrul ofertei la 26 lei pe acțiune, adică la același preț cu cel oferit investitorilor de retail care au subscris începând din a cincea zi a ofertei publice. Pentru investitorii de retail care au subscris în primele patru zile ale ofertei publice derulate în intervalul 6 – 15 decembrie, prețul oferit este de 24,7 lei pe acțiune.

Familia Marcu este acționarul majoritar al MedLife, având pachetul de control de 51% din companie.

Familia Marcu, V4C și IFC (în cazul pachetului rezidual, respectiv orice deținere a V4C după stabilizare) au fost de acord să ofere aranjamente de interdicție a înstrăinării acțiunilor pe o perioadă de 6 luni.

Raiffeisen Bank și Wood & Company au fost managerii tranzacției, în timp ce asistența juridică a fost asigurată pentru intermediarii ofertei de către RTPR Allen & Overy, în timp ce MedLife a lucrat cu avocații Schoenherr, V4C cu NNDKP, iar IFC cu casa de avocatură Leroy & Asociații.

Acțiunile MedLife sunt așteptate să intre la tranzacționare cu simbolul bursier M pe bursa din București la 21 decembrie.

Listarea MedLife este cea mai mare listare a unei afaceri private create de la zero în România, după cea a Băncii Transilvania, care de asemenea s-a dezvoltat cu sprijinul unui acționar instituțional. O altă afacere mare privată creată de la zero, A&D Pharma, s-a listat pe bursa din Londra, însă a fost nevoită să se delisteze în 2011.

Tranzacțiile de listare de companii mari pe bursa de la București au fost marcate în ultimii zece ani de intrarea jucătorilor din piața de energie controlați de stat, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica, iar pentru anul viitor este așteptată venirea producătorului de electricitate Hidroelectrica.

Tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni MedLife, structurată în jurul exitului V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principalii competitori ai MedLife pe piața serviciilor medicale private sunt Regina Maria, Medicover și Sanador.

Fondul Proprietatea vinde acțiuni OMV Petrom la un preț final de 0,21 lei pe titlu în cadrul ofertei publice secundare

Fondul Proprietatea a anunțat, vineri, că prețul final oferit investitorilor pentru vânzarea acțiunilor OMV Petrom în cadrul ofertei publice secundare este de 0,21 lei pe titlu, potrivit unui comunicat al companiei petroliere.

De asemenea, prețul final al ofertei pentru titlurile vândute sub formă de certificat global de depozit (GDR) este de 7,7 dolari pentru fiecare GDR.

Fondul Proprietatea și-a anunțat intenția de mai multă vreme de a-și vinde participația de 18,99% din acțiunile celei mai mari companii petroliere din Europa de Sud – Est, aflate sub controlul grupului austriac OMV. Însă, scăderea puternică a cotației petroliere care s-a reflectat inclusiv asupra rezultatelor companiei și a valorii bursiere a schimbat planurile FP, care acum s-a orientat către o vânzare parțială a pachetului deținut. Strategia mai amplă a FP vizează exitul din companii din energie pentru a scădea dependența fondului de activele de pe piața de energie, marcând în ultimii ani exituri din companii precum Transelectrica, Romgaz, companiile locale ale E.ON.

Tranzacția FP vizează vânzarea unui pachet de 6,4% din companie, adică a unui pachet de 3.641.100.108 de titluri, din care 3.315.928.608 acțiuni și 325.171.500 acțiuni oferite spre vânzare sub formă de certificate globale de depozit (GDR).

Prețul per acțiune aplicabil investitorilor din tranșa investitorilor mici de retail ale căror subscrieri au fost înregistrate în sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București în primele patru zile lucrătoare ale ofertei este de 95% din prețul final al ofertei, adică de 0,1995 RON per acțiune. Începând cu a cincea zi lucrătoare a ofertei, investitorii mici de retail astfel înregistrați vor putea cumpăra acțiuni OMV Petrom de la FP la un preț de 0,204 lei pe acțiune, adică la 97% din prețul final al ofertei.

Tranșa investitorilor mici de retail are alocate un număr de 364.110.011 acțiuni din totalul de 3.641.100.108 titluri, adică o pondere de 10% din pachetul oferit spre vânzare de FP. Indicele de alocare este de 0,6241930485 ceea ce înseamnă că investitorii care au subscris să cumpere 100 de acțiuni OMV Petrom vor primi în final circa 62 de acțiuni.

Pentru tranșa investitorilor mari de retail a fost alocat un pachet de 30.000.000 de titluri, respectiv un indice de alocare de 0,7169447428 ceea ce înseamnă că la fiecare 100 acțiuni subscrise, investitorii din această tranșă preiau peste aproape 72 de acțiuni.

Grosul pachetului scos la vânzare de FP va merge cum era de așteptat către tranșa investitorilor instituționali, cărora le-a fost alocată integral pachetul de GDR-uri și un număr de 2.921.818.597 acțiuni. Altfel spus, investitorii instituționali vor prelua peste 89% din pachetul de scos la vânzare din OMV Petrom, respective o participație finală de circa 5,7% din acțiunile companiei petroliere.

Consorțiul format din Goldman Sachs International, Banca Comercială Română SA, Erste Group Bank AG și WOOD & Company Financial Services a.s. sunt intermediarii tranzacției FP de la OMV Petrom.

Vânzarea pachetului OMV Petrom de către FP, în jurul valorii de 170 mil. euro, este una dintre cele mai mari tranzacții derulate pe bursa de la București în ultimii ani, iar în afara scopului de exit al fondului este de așteptat să îmbunătățească lichiditatea pieței locale, care caută să ajungă la statutul de piață emergentă.

Valoarea bursieră a OMV Petrom este de circa 13,02 mld. Lei (2,9 mld. Euro). OMV deține 51% din acțiuni, ministerul energiei are un pachet de 20,6%, în timp ce FP și va reduce în urma tranzacției de vânzare publică secundară de acțiuni pachetul până la aproximativ 12,6% din acțiuni.

 

Investitorii în noile obligațiuni RCS & RDS în euro de 350 mil. Euro vor avea următoarea data de plată a cupoanelor cu dobânda anuală de 5% pe 15 aprilie 2017

Cable Communications Systems NV (CCS), firma – mamă din  Olanda a RCS & RDS, va avea următoarea dată de plată a cupoanelor noilor obligațiuni emise pe 15 aprilie 2017.

Noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS în euro este de până la 350 mil. Euro, cupoanele având o dobândă anuală de 5% și au scadența peste 7 ani, pe 15 octombrie 2023, conform datelor făcute publice.

Date noii emisiuni de obligațiuni este stabilită pe 26 octombrie. Plata cupoanelor se va face de două ori pe an.

Noua emisiune de obligațiuni în euro a CCS este lansată la un preț de 100 euro per titlu, potrivit datelor făcute publice până în prezent.

Noile titluri de împrumut, emise de CCS și garantate de către RCS&RDS, au rating B+ din partea agenției financiare internaționale Standard and Poor’s, respectiv B1 din partea agenției Moody’s.

Pe 10 octombrie, agenția Moody’s a anunțat printr-un comunicat că RCS & RDS are în plan emiterea de obligațiuni de până la 375 mil. Euro, din care o tranșă de 275 mil. Euro emise în titluri emise în euro, respectiv 100 mil. Euro în titluri emise în lei.

De asemenea, sursa citată preciza că RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut, prin care va dispune de o facilitate în valoare de 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016), de o altă facilitate de 600 mil. Lei, respectiv de încă o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Conform Moody’s, în jurul datei noii emisiuni de obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă facilitatea de 930 mil. Lei pentru a plăti în întregime un acord de împrumut din 2015. Tot atunci, compania intenționează să folosească 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro la 30 iunie 2016) din facilitatea a doua de împrumut, bani care alături de noile obligațiuni de 375 mil. Euro vor fi folosiți pentru refinanțarea emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013.

Aranjamentul de refinanțare al datoriilor existente ale RCS & RDS este intermediat de către un consorțiu de intermediari și finanțatori format din JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, UniCredit Bank, ING Bank, BRD Societe Generale și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția privind emisiunea noilor obligațiuni RCS & RDS în lei și euro și consorțiul de intermediere care a primit mandatul companiei controlate de Zoltan Teszari au fost anunțate în premieră pe 8 august de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

RCS & RDS intenționează să-și refinanțeze datoriile existente, în valoare de 659 mil. Euro, conform datelor publicate pe 10 octombrie de către Standard and Poor’s.

Firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

Noul aranjament de refinanțare are ca scop înlocuirea vechilor datorii contractate predominant în euro ale RCS & RDS cu datorii noi atrase la dobânzi mai mici și în proporție mai mare contractate în lei pentru a reduce impactul fluctuațiilor valutare asupra obligațiilor de plată ale companiei.

RCS & RDS are majoritatea încasărilor sale în lei.

Clienții din România și Ungaria au o pondere de 90% din veniturile anuale ale RCS & RDS, potrivit datelor publicate de către agențiile internaționale de rating.

RCS & RDS are operațiuni în România, Ungaria, Cehia, Italia și Spania. Pe linii de afaceri, este lider pe piața de cablu TV și internet fix, dar oferă și servicii de telefonie mobilă, internet mobil, furnizare de energie și deține unul dintre cele mai mari grupuri de media din România.

Compania a înregistrat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și profit înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 255 mil. Euro în perioada 30 iunie 2015 – 30 iunie 2016.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%) conform datelor făcute publice de către agențiile de rating internaționale.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

rcs-tabel-refinantari-main

Cum arată planul de refinanțare a datoriilor RCS & RDS: Compania lui Zoltan Teszari mizează pe atragerea de finanțări de circa 750 mil. Euro, din care jumătate vine din noua emisiune de obligațiuni de 375 mil. Euro, iar cealaltă jumătate dintr-un acord care cuprinde trei facilități noi de credit. Obligațiunile emise în 2013 vor fi refinanțate din noua emisiune de titluri de 375 mil. euro la care se adaugă 110 mil. Euro dintr-o facilitate nouă de credit

RCS & RDS, compania de comunicații controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari, are în plan refinanțarea datoriei existente prin atragerea unor finanțări noi în valoare totală de circa 750 mil. Euro, încadrându-se în plafonul de finanțări de până la 800 mil. Euro, aprobat în urmă cu o săptămână de către acționarii companiei, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, Cable Communications Systems – compania – mamă din Olanda a RCS & RDS, urmează să emită în următoarele săptămâni obligațiuni de 375 mil. Euro în două tranșe, una în euro de 275 mil. Euro în euro, iar alta în lei de 100 mil. Euro. Scadența noilor obligațiunilor va fi în anul 2021, respectiv în 2023.

CCS este emitentul, ca și în cazul obligațiunilor din 2013, iar RCS & RDS este garant.

Ratingul acordat noilor obligațiuni și companiilor CCS și RCS & RDS de către agenția financiară Standard & Poor’s este B+, iar cel acordat de către agenția Moody’s este B1, iar perspectiva a fost schimbată de la stabilă la pozitivă.

Pe lângă emiterea de obligațiuni noi, RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut (Facility Senior Agreement), garantat necondiționat de către companie și care este format din trei facilități de credit.

Primele două facilități vor fi folosite în jurul datei de lansare a emisiunii de obligațiuni și vor avea destinații diferite – una dintre facilități va servi la rambursarea integral a unui credit de anul trecut, iar cealaltă va fi utilizată alături de noua emisiune de obligațiuni la refinanțarea obligațiunilor din 2013.

“În jurul datei de emisiune a noilor obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă (a) 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A1 și să ramburseze SFA  2015 în întregime și (b) 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A2. Angajamentele netrase din SFA Facility A2 vor fi automat anulate”, explică analiștii agenției internaționale de rating Moody’s.

O altă finanțare nouă contractată de către RCS & RDS este o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Din a doua facilitate de credit, în valoare de 600 mil. Lei, va fi trasă suma de 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro) care alături de banii obținuți din vânzarea noilor obligațiuni de 375 mil. Euro vor servi la refinanțarea emisiunii de 450 mil. Euro din 2013.

“Sumele din obligațiuni împreună cu tragerile din împrumut bancar, respectiv a doua facilitate de credit (SFA Facility A2) vor fi folosite pentru a refinanța titlurile din 2013“, precizează analiștii agenției de rating Moody’s.

Angajamentele nefolosite din a doua facilitate de credit vor fi automat anulate, adaugă aceștia.

După refinanțare, CCS va beneficia de o facilitate de credit revolving în echivalent de 35 mil. euro, potrivit agenției internaționale de evaluare Moody’s.

Disponibilitatea facilităților de credit (inclusiv a facilității de credit revolving) este restrânsă de convențiile de menținere inclusiv a unui raport sub 3,75 între datoria netă totală și EBITDA până la 31 decembrie 2016 și sub 3,25 după această data, respectiv a unui raport de peste 3,75 între EBITDA și cheltuielile cu dobânzile până la 31 decembrie 2016 și a unei valori de peste 4,25 după acea dată.

Consorțiul de intermediere angajat pentru plasarea obligațiunilor și contractarea finanțării este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, BRD Societe Generale, ING Bank, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro, după cum au notat analiștii agenției Standard and Poor’s.

Schema de refinanțare actuală a RCS & RDS vizează plata vechilor datorii contractate în cea mai mare parte în euro și la dobânzi mai mari cu datorii noi la costuri mai mici de dobândă și cu o scădere a dependenței față de finanțările în euro, în contextul în care încasările companiei sunt predominant în lei și forinți ungurești.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

“Ne așteptăm ca marja EBITDA a RCS & RDS să se stabilizeze în jurul a 32%”, afirmă Gunjan Dixit, Vicepreședinte Senior Analist în cadrul Moody’s și analist – șef  pentru Cable Communications Systems NV.

RCS & RDS a înregistrat o creștere puternică de unități generatoare de venit (RGU) per total servicii de la 8,1 milioane în 2009 până la 11,1 milioane în 2015. Ritmul de creștere a fost susținut de dezvoltarea portofoliului de clienți de telefonie mobilă, unde a înregistrat EBITDA pozitiv. Veniturile companiei au crescut cu 13% în ultimul an până la 30 iunie 2016.

EBITDA a crescut cu 16% în aceeași perioadă de raportare. Ca urmare a nivelurilor mari de investiții, compania s-a confruntat cu generarea unui flux de numerar liber negativ. Pentru acest an, analiștii Moody’s estimează că RCS & RDS va investi 24 – 25% din nivelul vânzărilor în conținut, extinderea rețelei de fibră optică în România și Ungaria, acoperirea rețelelor 3G și 4G.

Decizia Moody’s de a schimba perspectiva ratingului CCS la pozitivă reflectă așteptările analiștilor agenției de evaluare că RCS & RDS va continua să mențină sub 3,5 raportul dintre datoria brută și EBITDA și că firma va genera un flux de numerar liber din 2017.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

Noua emisiune în euro de obligațiuni RCS & RDS: Firma – mamă din Olanda a RCS & RDS va răscumpăra pe 9 noiembrie la o dobândă de 3,75% obligațiunile emise în 2013 la o dobândă dublă. Deutsche Bank are rol de agent de plată și de agent de transfer

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la o dobândă de 3,75%, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile titluri.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, intenționează să lanseze în perioada următoare o emisiune de 375 mil. Euro și o finanțare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s din 10 octombrie. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 8 august despre intenția RCS & RDS de a emite obligațiuni în euro și în lei pentru a profita de o reducere a costului datoriilor. Consorțiul de intermediere pentru vânzarea noilor obligațiuni este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deustche Bank, BRD, Unicredit, ING Bank și Banca Transilvania.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

Compania – mamă a RCS & RDS va împrumuta 692 mil. euro, din care 375 mil. euro printr-o emisiune în obligațiuni garantate în euro, iar 317 mil. euro prin împrumut garantat în lei. Datoriile companiei de 659 mil. euro vor fi refinanțate prin scăderea dependenței de obligațiile de plată în euro și mutarea către finanțare în lei, monedă în care este cea mai mare parte a încasărilor firmei

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, are în plan o emisiune de 375 mil. Euro și împrumuturi în valoare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 8 august că RCS & RDS intenționează să emită în acest an obligațiuni în lei și în euro de minim 500 mil. Euro, tranzacție intermediată de un consorțiu format din JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania.

Compania – mamă poate redeschide vechea emisiune de obligațiuni în euro din 2013 până la începutul lunii noiembrie pentru a se împrumuta mai ieftin.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

Planurile RCS & RDS ar fi ca o parte din datoriile companiei să fie înlocuite printr-o nouă emisiune de obligațiuni în lei, intermediată de către Banca Transilvania, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Evaluarea profilului de risc financiar al CCS este constrâns de către generarea slabă de flux de numerar liber din activitatea operațională. Acest indicator este așteptat să se îmbunătățească în anii următori odată cu creșterea EBITDA și a costurilor mai mici de împrumut. Compania are un program de investiții încă mare.

Această slăbiciune este parțial acoperită de gradul mai mic de îndatorare al CCS comparativ cu cei mai mulți operatori de cablu din Europa, notează Standard and Poor’s.

Agenția de rating ia în calcul ca în următorul an să îmbunătățească calificativul companiei cu o treaptă dacă raporturile de credit se vor întări, iar refinanțarea va avea loc în linie cu estimările Standard and Poor’s.

“Am putea ridica ratingul dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale raportat la datorii se îmbunătățește la 5%, în timp ce nivelul datoriei rămâne între 3x și 3,5x, iar proporția datoriei denominate în euro scade până la circa 40%. Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale nu este sustenabil peste 5% în timp. Acest lucru ar putea fi cauzat de un nivel al programului de investiții mai mare decât nivelul așteptat. De asemenea, puțin probabil, am putea de asemenea revizui perspectiva la stabile dacă veniturile sau EBITDA ale CCS nu vor crește așa cum ne așteptăm, dacă datoriile depășesc nivelul de 3,5x sau dacă scad lichiditatea companiei”, explică analiștii Standard and Poor’s.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

 

Sindicatul format din Raiffeisen și Wood se ocupă de listarea Medlife pe bursa de la București. Avocații Clifford Chance Badea lucrează de partea intermediarului, Schoenherr de partea Medlife, fondul de investiții V4C cu avocații NNDKP, iar IFC cu avocații Leroy & Asociații

Raiffeisen și firma de brokeraj & investment banking Wood fac parte din consorțiul de intermediere pentru listarea unui pachet minoritar de acțiuni Medlife pe bursa de la București, tranzacție așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare. De asemenea, casa de avocatură Clifford Chance Badea asigură consultanța juridică a intermediarului, în timp ce Medlife lucrează cu avocații Schoenherr la tranzacție, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacție MIRSANU.RO.

Listarea Medlife pe BVB este o tranzacție structurată în jurul pachetului de 36,25% deținut de către fondul de investiții Value4Capital, care încearcă de mai bine de un an să-și facă exitul. Value4Capital este asistat de către avocații NNDKP.

De asemenea, celălalt acționar minoritar – International Finance Corporation (IFC) este asistat de către firma de avocatură Leroy & Asociații.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 2 octombrie despre tranzacția de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București pregătită de către Medlife.

Oficialii companiei au vorbit și în anii anteriori despre ipoteza listării pe bursă, însă de această dată se află într-o fază avansată.

Medlife a studiat mai multe structuri de tranzacție cu fonduri de investiții precum Pinebridge, iar ulterior varianta atragerii în acționariat a grupului lui Ion Țiriac, care caută plasamente profitabile pentru lichiditățile obținute în urma tranzacției de vânzare a pachetului minoritar de 45% din UniCredit Bank către banca – mamă.

Medlife are pe masă și varianta unei tranzacții în care BERD și fondul de investiții Mezzanine Management doresc preluarea unei participații minoritare în Medlife.

BERD și-a arătat apetitul pentru a investi în afacerea Medlife astfel că listarea pe bursă oferă o altă ocazie ca investitorul instituțional să devină acționar minoritar în compania cu poziție de lider în piața serviciilor medicale private.

Tranzacția de exit a fondului V4C din MedLife este una de calibru. În toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a preluat 100% din acțiunile rețelei Regina Maria, într-o tranzacție de circa 145 mil.Euro.

V4C a intrat în 2009 în afacerea MedLife, an în care rețeaua de servicii medicale private fondată și controlată de familia Marcu era la un nivel al cifrei de afaceri de 25,9 mil.Euro. De atunci, afacerea s-a extins puternic cu sprijinul celor doi investitori financiari străini – International Finance Corporation (IFC) și V4C.

Compania MedLife este angrenată într-o cursă de consolidare a sectorului de profil, alături de alți jucători precum Regina Maria, dar și Medicover sau Affidea.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Medlife s-a extins cu o hyperclinică la Ploiești, investiție de 0,7 mil. Euro. Potrivit reprezentanților Medlife, compania a anunțat suplimentarea bugetului de investiții cu un credit de 20 mil. Euro, astfel încât valoarea totală a bugetului de investiții se va ridica la 76 de mil. Euro.

MedLife a raportat pentru primul trimestru al anului 2016, o cifră de afaceri cumulată în valoare de 27,6 mil. Euro. Pentru întregul an, compania estimează o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 mil. Euro, creștere organică, iar în funcție de concretizarea tranzacțiilor aflate în derulare, susține că ar putea atinge pragul de 130 până la 150 mil. Euro.

Medlife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Medlife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 mil. Euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen.

Ultima achiziție a Medlife a fost anunțată în luna august, când a fost semnat contractul de cumpărare a unui pachet de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, vânzătorii în această ultimă tranzacție fiind Carmen Bichiș, fost președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu 33%, Ileana Agalopol, fost comisar CNVM, tot cu o deținere de 33%, respectiv Maria Pop, directorul general al companiei, care a vândut un pachet de 24% și a rămas acționar în companie cu 10%.

Centrul Medical Panduri este a 11-a achiziție în istoria de 20 de ani a Medlife.

Compania a cumpărat în 2010 Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov, apoi au urmat și alte achiziții precum grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center și clinicile stomatologice Dent Estet (în 2016).

BCR și IFC s-au poziționat ca principalii finanțatori de-a lungul timpului pentru Medlife.
MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

Sursă grafic: BVB. Prelucrare grafică: jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul Proprietatea va vinde aproximativ 6,4% din OMV Petrom în cadrul ofertei secundare de acțiuni de pe bursă pentru un preț de până la 200 mil. euro

Autoritatea de Supraveghere Financiară ( ASF ) a aprobat pe 5 octombrie prospectul referitor la oferta publică secundară prin care Fondul Proprietatea va vinde aproximativ 6,4 % din pachetul de 18,99 % deținut în cadrul companiei OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei.

Fondul Proprietatea va oferi spre vânzare până la 3.641.100.108 acțiuni, sub formă de acțiuni și certificate globale de depozit (GDR).

Pentru investitorii de retail, prețul maxim al ofertei este de 0,244 RON per acțiune și de 9,16 dolari per GDR, iar pentru investitorii instituționali, la orice preț până la, și inclusiv, prețul maxim.

Perioada de subscriere este 6 octombrie – 13 octombrie 2016, iar prețul final al ofertei este estimat să fie anunțat în data de 14 octombrie.

Capitalizarea bursieră a OMV Petrom este de 13,82 miliarde de lei ( 3,1 miliarde euro).

Banca americană de investiții Goldman Sachs International conduce consorțiul de intermediere din care mai fac parte Banca Comercială Română (BCR), Erste Group și WOOD & Company.

Vânzarea pachetului la OMV Petrom are în vedere și bursa de la Londra pentru că este o tranzacție greu de realizat la un astfel de calibru pe bursa de la București, unde lichiditatea zilnică este mică față de alte piețe din regiune.

OMV Petrom este cel mai mare grup integrat de petrol și gaze din Sud-Estul Europei.

Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 mil. tone pe an și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW și un parc eolian de 45 MW. Grupul este prezent pe piețele din România și țările învecinate prin intermediul a 784 benzinării, la 30 iunie 2016.

OMV, una dintre cele mai mari companii din Austria, deține o participație de 51,01% din OMV Petrom.

Statul român, prin intermediul Ministerului Energiei, detine 20,64% din actiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deține 18,99% iar 9,36% reprezintă acțiuni care se tranzacționează pe BVB.

Banca Internațională de Investiții intră pe bursa de la București cu obligațiuni de 300 mil. lei la o dobândă de 3,4% pe an. BT Capital Partners a intermediat tranzacția, din consorțiul de intermediere a făcut parte și BCR

BT Capital Partners (BTCP), divizia de investment banking și piețe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, a condus consorțiul care a intermediat emisiunea de obligațiuni a International Investment Bank (IIB), în valoare de 300 milioane lei, obligațiuni care vor fi listate la Bursa de Valori București.

BT Capital Partners și BCR au fost co-lead manageri ai emisiunii de obligațiuni.

Aceasta este a treia emisiune de obligațiuni IIB în Uniunea Europeană și al doilea plasament în România, în lei. Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste două ori. 

În 2015, banca a emis obligațiuni de 111 milioane de lei, la o dobândă de 4,1% pe an.

Noua emisiune a atras investitori instituționali, inclusiv fonduri de investiții și de pensii, companii de asigurări și brokeraj, precum și alti investitori, nu numai din România, ci și din Germania, Austria, Croația și Cehia.

Fondurile obținute în urma emisiunii de obligațiuni vor avea ca destinație creditarea de către International Investment Bank a unor companii și proiecte românești.

IIB a emis 30.000 obligațiuni pe 3 ani, cu o valoare nominală de 10.000 lei, o rată fixă a dobânzii de 3,4 % pe an, plătibila anual începând cu 27 septembrie 2017, iar răscumpărarea principalului, la maturitate. Obligațiunile urmează să fie listate la Bursa de Valori București, începând cu data de 29 septembrie.

albalact-grafic-main

Lactalis a încheiat cu succes oferta publică de preluare voluntară a Albalact. Grupul francez cumpără pe bursă un pachet de peste 90% din acțiunile liderului pieței de lactate pentru care plătește un preț de circa 72 mil. Euro

Grupul francez Lactalis a încheiat ieri cu succes oferta publică de cumpărare a unui pachet de peste 90% din acțiunile Albalact. Prin tranzacția derulată pe bursa de la București, Lactalis plătește pentru preluarea liderului pieței locale de lactate un preț de achiziție de circa 72 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pragul minim pentru ca oferta derulată pe bursă să poată fi încheiată cu succes este de 90%. Având în vedere că pragul minim a fost depășit, Lactalis va avea mână liberă pentru delistarea companiei de pe piața bursieră.

Oferta publică de preluare voluntară a Albalact s-a derulat în perioada 10 august – 14 septembrie, prețul oferit de francezi fiind de 0,5252 lei pe acțiune și a vizat un pachet de 97,4962% din acțiunile companiei. Achiziția pe bursă a producătorului de lactate s-a derulat prin intermediul B.S.A. International Anderlecht din Belgia.

Ultima cotație pe bursă a acțiunilor Albalact este de 0,52 lei per titlu. Capitalizarea bursieră a companiei este de 339,408 mil. lei (76,29 mil. euro).

Pe 27 ianuarie, a fost semnat un contract între partea franceză și principalii acționari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea unui pachet de 70,3% din capitalul social al companiei de la Raul Ciurtin, Lorena Beatrice Ciurtin, Crisware Holdings Limited și fondul de investiții RC2 Limited, condus de către Ion Florescu.

Vehiculul de investiții cipriot Crisware Holdings Limited (deținut de familia Ciurtin) deține 26,85%, fondul de investiții RC2 are o participație de 25,45%, iar Croniar Holdings Limited, vehicul înregistrat în Cipru, controlează 15,67% din Albalact, conform datelor disponibile la Depozitarul Central la 30 iunie.

Pe 7 iulie, Consiliul Concurenței a anunțat că a autorizat operațiunea de concentrare economică realizată prin preluarea SC Albalact SA, SC Rarăul SA și SC Albalact Logistic SRL de către B.S.A. International.

”Prețul pe acțiune va fi determinat prin deducerea din suma de 407,3 milioane RON a datoriei nete ajustate, definită contractual, prin referință la ultima zi a lunii imediat anterioare lunii în care condițiile precedente au fost îndeplinite (datoria netă ajustată include datoria finaciară minus numerar și echivalente în numerar, precum și provizioane și alte elemente similare datoriilor și orice prejudiciu suferit de Albalact în afara cursului obișnuit al activității, ajustări rezultate din normalizarea capitalului circulant net, astfel cum s-a agreat între Acționarii Vânzători și Lactalis) împărțită la un număr de 636.366.282 acțiuni ”, preciza în ianuarie comunicatul Albalact.

Intermediarul ofertei publice de cumpărare a Albalact de către Lactalis este BRD Groupe Societe Generale.

Lactalis a lucrat în tranzacție cu banca de investiții franceză EKA Partners, cu firma de avocatură Leroy & Asociații reprezentată de partenerii Bruno Leroy și Andreea Toma, respectiv cu EY pe partea de due dilligence (analiză financiară).

De cealaltă parte, casa de avocatură Schoenherr a asigurat consultanța juridică a acționarilor Albalact cu o echipă din care au făcut parte partenerii Markus Piuk și Narcisa Oprea.

Impactul tranzacției pe piața de lactate este unul major, având în vedere că Lactalis preia liderul pieței de lactate, poziție din care lupta la vârf se duce cu un alt gigant francez, Danone.

Printre competitorii direcți pe acest segment de piață mai sunt Friesland, Covalact sau Prodlacta.

În 2015, producătorul autohton de lactate Albalact a raportat o cifră de afaceri netă de circa 450,3 milioane lei, în creștere cu peste 6% față de anul 2014. Numărul mediu de angajați în 2015 a fost de 634.

Albalact a fost înfiinţată în anul 1971 în Alba Iulia, iar în 1990 a fost transformată în societate comercială pe acţiuni aflată în proprietatea statului. În 1999, compania a fost privatizată, iar familia Ciurtin (Petru Ciurtin si Raul Ciurtin) a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni.

Albalact deține 99,01% din acțiunile Rarăul Câmpulung Moldovenesc și 100% din societatea de logistică Albalact Logistic SRL, având peste 1000 de angajați în toate cele trei entități.

Albalact comercializează produse sub brandurile Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul și Poiana Florilor.

Lactalis este lider la nivel mondial în industria procesării laptelui, deținând branduri precum President, Parmalat, Galbani. Grupul are în prezent peste 200 fabrici în 43 de țări și 75 000 de angajați.

În anul 2008, Lactalis a cumpărat divizia de lactate a grupului LaDorna de la Jean Valvis, în cadrul unei tranzacții estimate de ziarul Business Standard la acea vreme între 80 și 100 mil. euro.

Companiile franceze au marcat în ultimii ani achiziții majore pe piața românească. Astfel, Auchan a preluat o rețea de 20 de hypermarketuri Real într-o tranzacție regională, apoi Adeo (deținut de proprietarul francez al Auchan) a cumpărat rețeaua locală de magazine de bricolaj Baumax, iar Carrefour a cumpărat rețeaua de magazine Billa România de la Rewe International.

Polonezul Ludwik Sobolewski a condus în perioda 2006 - 2013 bursa de la Varșovia. Sursă foto: Linkedin.

Ludwik Sobolewski așteaptă pe bursa locală cea mai mare tranzacție de obligațiuni corporative a unei companii din România: “Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București, așteaptă o listare a obligațiunilor RCS & RDS, în cazul în care compania va decide să-și refinanțeze vechea emisiune de titluri emise în 2013 cu o nouă astfel de tranzacție.

“Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni pe bursa de la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, șeful Bursei de la București.

Un sindicat format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutshe Bank, respectiv bănci precum ING Bank, BRD sau Unicredit au fost mandatate de către grupul de comunicații RCS & RDS pentru a pregăti lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni în vederea refinanțării titlurilor emise în 2013 și scadente în 2020. Banca Transilvania face și ea parte din grupul finanțatorilor companiei controlate de către omul de afaceri Zoltan Teszari.

Consultanța juridică pentru tranzacție este coordonată de către firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, respectiv casa londoneză din “Magic Circle” Freshfields Bruckhaus Deringer. La nivel local, lucrează o altă firmă de top londoneză, Clifford Chance, care asigură consultanța pe aspecte privind dreptul românesc, iar PeliFilip este firma de avocatură care consiliază RCS & RDS.

Emisiunea de obligațiuni a RCS & RDS are un plafon stabilit până la 800 mil. Euro, care urmează să fie supus aprobării acționarilor companiei pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale extraordinare. Compania cere aprobarea acționarilor pentru a putea emite obligațiuni sau a contracta finanțări bancare în limita unui plafon total de până la 1,6 mld. Euro, care să-i permită restructurarea datoriei actuale și să-i lase posibilitatea Consiliului de administrație de a utiliza astfel de resurse financiare și în alte scopuri corporative.

Noua emisiune ar putea fi lansată pe piețele financiare la începutul lunii noiembrie, iar titlurile ar putea fi emise în lei și în euro în condițiile în care vechea emisiune de 450 mil. Euro a Cable Communications Systems NV (firma – mamă a RCS & RDS) a fost lansată numai în euro pe piețele externe de capital la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%.

Emisiunea de obligațiuni RCS & RDS vizează bursa de la București, dar ar putea fi luată în calcul și o piață bursieră externă pentru listarea titlurilor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O tranzacție cu obligațiunile RCS & RDS pe bursa de la București la anvergura anunțată ar fi cea mai mare vânzare de titluri de împrumut a unei companii din România din istoria pieței locale de capital.

“Avem nevoie de a oferi investitorilor astfel de instrumente de investiții de tip debt capital market (DCM, oferte publice de obligațiuni – n.r.)”, a mai spus Ludwik Sobolewski.

Pe bursa de la București, companiile din energie și băncile domină emisiunile locale de obligațiuni corporative. Astfel, Transelectrica și Engie au listate astfel de titluri de împrumut cu venit fix. BRD Groupe Societe Generale a deschis seria acestor emisiuni locale de obligațiuni corporative în 2004, ulterior și alte bănci intrând pe piața bursieră de la București cu emisiuni proprii – Banca Transilvania, Credit Europe Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

Bursa de la București face eforturi de a-și crește lichiditatea și, implicit, atractivitatea în fața investitorilor pentru a trece de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă. Pentru a atinge acest scop, este necesară atragerea de noi listări atât pe piețele de acțiuni, cât și pe segmentul de obligațiuni.

BVB și Sibex, operatorul bursei de la Sibiu, au selectat recent Deloitte pentru serviciile de evaluare a celor doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni. Anul trecut, BVB a lansat piața AeRo ca un canal alternativ de finanțare pentru firmele mici și mijlocii. Printre eforturile echipei actuale de management a BVB în frunte cu polonezul Ludwik Sobolewski de a spori vizibilitatea externă a bursei locale s-a numărat și vânzarea unui pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier de la București către BERD pe 19 noiembrie 2014.

Astăzi, BVB a lansat o platformă online de educație financiară “Fluent în finanțe”, parteneri de proiect fiind grupul financiar Banca Transilvania, BCR Pensii, Depozitarul Central, Intercapital Invest, OTP Asset Management și Tradeville, printre mizele acestui proiect fiind și lărgirea bazei de investitori, respectiv de emitenți în piața locală de capital.

În ceea ce privește listările de companii la cota principală a BVB, investitorii așteaptă venirea Hidroelectrica, care ar putea avea loc în toamna acestui an sau primăvara anului viitor, precum și listarea unor companii private.

Printre firmele private mari care au în vedere o listare pe bursa de la București este și RCS & RDS, care are în plan vânzarea unui pachet minoritar pentru a da posibilitatea unui exit acționarilor străini ai companiei precum fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață. Ultima listare de anvergură a avut loc în 2014, când au intrat la tranzacționare acțiunile companiei energetice de stat Electrica după vânzarea unui pachet de 51% pe bursele din București și Londra pentru 443 mil. Euro. În 2015, la BVB a fost listată cea mai mare emisiune de obligațiuni locală, cea a Primăriei Municipiului București care și-a refinanțat cu 500 mil. euro vechea emisiune de titluri.

BVB are o capitalizare de 31,45 mld. Euro și înregistrează o valoare medie zilnică de tranzacții de 7 mil. Euro, conform datelor statistice făcute publice.

De ce susține Fondul Proprietatea listarea Hidroelectrica și pe bursa din Londra: ”Va fi foarte importantă pentru că acolo vin investitori globali care nu sunt prezenți pe bursa din București și care este greu de crezut că-și vor deschide aici un cont de tranzacționare. Vrem să reducem la zero numărul de participații în companii necotate fie prin vânzare, fie prin listare”. Ce aduce pentru o companie listarea pe bursă

Fondul Proprietatea, acționarul minoritar al producătorului de electricitate Hidroelectrica, susține necesitatea listării companiei de stat pe bursa de la Londra alături de cea de la București pentru a putea atrage și investitori de talie globală care nu vin să facă tranzacții pe piața bursieră locală.

Lichiditatea redusă a bursei de la București ține departe astfel de investitori, în contextul în care obiectivul declarat al oficialilor locali este de a spori rulajul zilnic prin atragerea de noi emitenți astfel încât bursa să treacă de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă.

„Listarea (Hidroelectrica – n.r.) la Londra este foarte importantă. Unii din acești investitori globali nu sunt prezenți la BVB și, pentru o companie, este greu de crezut că-și vor deschide un cont (de tranzacționare-n.r.) aici. Ca aceștia să aibă acces la Hidroelectrica, compania trebuie listată și acolo”,  a spus Marius Dan, director pentru relația cu investitorii în cadrul Franklin Templeton Investments în cadrul evenimentului ”Piețe de capital – Atragerea de finanțare prin listare”, derulat la finele acestei săptămâni, organizat de firma internațională de avocatură Dentons.

Franklin Templeton Investments administrează Fondul Proprietatea, cel mai mare emitent de pe bursa de la București, care are în portofoliul său participații importante în 13 companii listate, respectiv 34 de firme nelistate, ultimele având o pondere de aproape două treimi din valoarea activului net al fondului, de 2,505 mld. euro.

„Putem veni și noi cu 5% pe lângă pachetul statului”, a reiterat reprezentantul Fondului Proprietatea intenția fondului de a veni pe bursă cu un pachet suplimentar de acțiuni alături de Ministerul Energiei care pregătește listarea a 15% din acțiunile producătorului de energie, tranzacție așteptată de investitori cel mai devreme în toamna lui 2016 sau, cel mai târziu, în 2017. Acesta mai spune că astfel de listări locale sunt o țintă naturală pentru administratorii de fonduri de pensii, care au abia 20% din bani plasați în companii pe bursă.

Vânzarea unui pachet de 20% din Hidroelectrica pe bursă ar putea aduce circa 677 mil. dolari (596 mil. euro), ceea ce înseamnă de departe cea mai mare ofertă publică din istoria Bursei de Valori București, estimare realizată pe baza datelor prezentate de către Fondul Proprietatea. Valoarea activului net este calculată în baza unor cifre auditate de KPMG și EY, care conțin discount-uri materiale între 5% și 20-25%, a precizat oficialul FP.

Deocamdată, Hidroelectrica este în faza în care așteaptă săptămâna viitoare ieșirea din insolvență, compania raportând un nivel al câștigurilor înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de circa 63% din cifra de afaceri și confirmând statutul de ”perlă a statului” în ochii investitorilor.

Listarea Hidrolectrica pe bursă este intermediată de către un consorțiu din care fac parte banca americană de investiții Morgan Stanley și Raiffeisen.

Strategia Fondului Proprietatea este de a-și reduce dependența de participațiile pe care le are în companii din energie, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a valorifica toate pachetele de acțiuni deținute în firme necotate. Hidroelectrica are o pondere de 24% în totalul activului net al Fondului Proprietatea. Fondul deține un pachet de 19,94%% din Hidroelectrica, restul acțiunilor aparținând statului român.

”Vrem să reducem către zero numărul participațiilor în companii nelistate fie prin vânzare directă, fie prin IPO (listare pe bursă-n.r.)”, a mai spus directorul pentru relația cu investitorii al Franklin Templeton Investments.

Printre companiile pe care FP își dorește să le vadă listate se află Societatea Națională a Sării Salrom. În ceea ce privește vânzarea directă, FP a avut discuții nefinalizate până acum cu Electrica pentru vânzarea pachetelor minoritare pe care le deține în subsidiarele acesteia.

FP și-a făcut în ultimii ani exitul din companii ca Transelectrica și Romgaz și vizează un exit parțial din Petrom pe bursa de la Londra, mișcare amânată până la un nou context în care prețul țițeiului să crească și să influențeze astfel și valoarea de piață a companiei.

Principalul acționar al FP este fondul – vultur Elliott Associates cu 21%, urmat de investitorul britanic City of London Investment Management cu 5%.

Listarea pe bursa de la Londra sau pe o altă bursă externă este însă o opțiune limitată pentru companiile românești.

„În cazul unei listări, trebuie luați în calcul mai mulți factori, inclusiv cei emoționali. Despre asta trebuie să vorbim când se cere direct sau indirect dacă o listare a unei companii românești este mai bine să fie la Londra”, afirmă Nikolas Colbridge, partener Dentons în cadrul biroului din Londra și șef al practicii de piețe de capital.

De-a lungul timpului, mai multe firme locale mari precum RCS&RDS, Bitdefender, Rompetrol și-au exprimat intenția de a se lista pe bursa londoneză însă din diferite motive nu au făcut-o până acum. A&D Pharma s-a listat acolo înainte de declanșarea crizei financiare globale, dar în 2011 s-a delistat de pe piața londoneză. În schimb, companii de stat ca Electrica și Romgaz au mers în ultimii ani pe ruta listării duale, piața principală a bursei din București și segmentul secundar al pieței londoneze (AIM).

Marcin Wojcicki, director departamentului de dezvoltare afaceri și marketing al BVB, spune că pentru unele companii poate fi dificil să fii listat pe o bursă externă.

„Dacă o companie se listează la Londra sau New York, ar putea fi prea mică acolo. Investitorii nu vor ști care este povestea ei”, explică acesta. Antreprenorii locali caută destul de des exitul total prin listare, nu pe cel parțial, mai spune Wojcicki.

Pe lângă talia companiei în raport cu piața bursieră pe care vrea să se listeze, importantă este și dimensiunea pachetului scos la vânzare către investitori.

„În general, din ce am văzut noi, pentru ca o listare să aibă succes, pachetul de acțiuni scos la vânzare pe bursă ajunge între 15% și 50%. Pe piața românească astăzi, o listare ar trebui să targeteze un pachet de minim 20 – 25 mil. euro”, explică Bogdan Câmpianu, managing director al Wood & Co.

Acesta afirmă că investitorii caută nu doar listări ale firmelor de stat, ci și pe cele ale firmelor private, și se uită nu numai după yield (randamentul investiției – n.r.), ci și după perspectivele de creștere ale acțiunii după listare.

Casa de brokeraj Wood & Co face parte din consorțiul condus de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, alături de BRD și Raiffeisen, care a primit mandatul pentru listarea unui pachet de până la 25% din acțiunile RCS&RDS pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie.

„Investitorii vor o poveste simplă când este vorba despre listarea unei companii. Pentru ce este complicat, investitorii vor cere un discount”, explică Bogdan Câmpianu.

Compania care caută să se listeze trebuie să aibă o structură de organizare simplificată, afirmă Alexandra Smedoiu, director în cadrul departamentului de taxe corporative al PwC România.

Un astfel de proces de listare poate dura între șase luni și un an și poate implica separarea unor linii de afaceri și alte operațiuni necesare pentru a crea un vehicul investițional.

„Într-o listare este foarte important când discuți cu un client să identifici care este proiectul pentru care se face finanțarea”, explică Alexandra Smedoiu. Astfel, trebuie văzut ce entitate are, de fapt, nevoie de acea finanțare.

Potrivit acesteia, o companie trebuie să analizeze cu atenție costul variantelor alternative de finanțare.

Astfel, un împrumut bancar are pe lângă dobândă și o serie de costuri ascunse, care ridică astfel costul total al finanțării atrase.

Împrumutul-acționar implică dincolo de finanțarea propriu-zisă și implicarea la nivelul managementului companiei de către acționarul finanțator.

La nivelul taxării, listarea unei companii este mai ieftină comparativ cu celelalte două variante de finanțare. Astfel, pentru acțiunile unei firme listate pe bursă impozitarea este de 5% asupra câștigului net la care se adăuga din 2017 plata unei contribuții la bugetul asigurărilor sociale de sănătate de încă 5,5%. Comparativ, dobânda pe creditul bancar și împrumutul-acționar este taxată cu 16%.

De asemenea, diferențe mari sunt și între rezultatele raportate potrivit standardelor românești de contabilitate (RAS) față de sistemul internațional de raportare financiară (IFRS), diferențe care au impact nu doar asupra indicatorilor financiari, ci și asupra taxării, avertizează expertul PwC. „Am  avut un astfel de caz, al unui administrator de active care a renunțat să treacă la raportarea IFRS când a văzut ce impact are o asemenea mișcare asupra bilanțului și a impozitelor pe care ar fi urmat să le plătească față de situația raportării rezultatelor financiare în RAS”, explică Andreea Smedoiu.

Companiile românești preferă în continuare să meargă spre finanțări bancare, ce au acum dobânzi mai mici față de alți ani, și evită să utilizeze bursa de la București ca un instrument de finanțare al afacerii.

Într-un efort de a atrage întreprinderile mici și mijlocii să se finanțeze pe bursă, BVB a creat anul trecut un segment special de tranzacționare, Aero, însă în ansamblu lichiditatea pieței locale este mult în urmă nu doar față de Polonia, dată deseori ca exemplu, ci față și de alte burse din regiune, precum cele din Cehia sau Ungaria.

poza RCS RDS main

RCS&RDS pregătește vânzarea unui pachet de până la 25% din acțiuni pe bursa de la București. Mandatul pentru tranzacția estimată în jurul a 500 mil. Euro aparține consorțiului format din băncile de investiții Citibank și Deutsche Bank, respectiv firmele locale de brokeraj și intermediere Wood, Raiffeisen și BRD

Grupul de telecomunicații și media RCS & RDS pregătește listarea unui pachet de până la 25% din acțiuni pe bursa de la București, mișcare ce va permite exitul acționarilor străini minoritari, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul pentru această tranzacție a fost atribuit recent unui consorțiu de intermediere format de băncile de investiții Citibank și Deutsche Bank, firma de brokeraj Wood, Raiffeisen și BRD.

Vânzarea pachetului minoritar de acțiuni RCS & RDS ar putea ajunge în jurul a 400 – 500 mil. Euro, potrivit unor estimări făcute de surse din piață, iar tranzacția ar putea avea loc în a doua parte a acestui an.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

RCS & RDS a atras în noiembrie 2013 prin firma – mamă o emisiune de obligațiuni de 450 mil. Euro la o dobândă de 7,5% pe an de pe piețele internaționale, titlurile fiind scadente la 1 noiembrie 2020.

Reprezentanții RCS&RDS și ai Deutsche Bank nu au făcut niciun fel de comentariu pe marginea acestei tranzacții. De asemenea, oficialii Wood, Raiffeisen și ai BRD nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

“Politicile Citi nu ne permit sa facem publice informatii despre activitatea clientilor noștri”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Alexandra Oniceanu – Becut, director de comunicare al subsidiarei Citi din România.

Reprezentanții Eton Park au precizat, de asemenea, că nu doresc să facă niciun comentariu pe acest subiect.

Mișcarea grupului de telecomunicații controlat de Zoltan Teszari este cu atât mai surprinzătoare cu cât bursa de la București, care înregistrează o lichiditate scăzută comparativ cu alte piețe din Europa Centrală și de Est, nu a reușit să atragă o listare a unei companii private locale de anvergură de ani buni. Contextul internațional este, de asemenea, unul volatil și mai puțin favorabil listării de companii noi față de alți ani, pe fondul turbulențelor provocate de tensiunile politice, economice și militare din Europa și nu numai. Recent, reprezentanții Fondului Proprietatea care doresc listarea OMV Petrom pe segmentul pieței secundare a bursei din Londra au anunțat o amânare a acestui plan pentru anul viitor.

În cazul RCS & RDS, tranzacția de vânzare de acțiuni pe bursă dă posibilitatea unui exit pentru acționarii minoritari străini ai companiei, în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%.

În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

În contextul în care Teszari nu a dat semnale în piață că este interesat de vânzarea RCS&RDS, companie care a crescut puternic printr-o campanie de achiziții bazată pe rostogolirea de credite bancare, acționarii minoritari au șansa unui exit pe bursă în condițiile în care principalul acționar nu s-a arătat interesat nici de achiziția pachetelor de acțiuni pe care le dețin, de exemplu, investitorii americani grupați în cadrul Quadrant (Carpathian Cable Investment Limited).

RCS&RDS a mai încercat în 2007 o listare a acțiunilor companiei pe bursa de la Londra, mandatul pentru tranzacție aparținând atunci bancherilor de investiții Morgan Stanley, al cărei reprezentant pe regiune era Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziția de membru în Consiliul de administrație al RCS&RDS.

Citibank și Deutsche Bank, al cărei reprezentant local, Mihai Ionescu, a lucrat anterior pentru Credit Suisse Londra, sunt apropiate de managementul RCS&RDS, așa cum o relație puternică și eficientă și-au construit și băncile comerciale mari UniCredit, ING sau BRD.

Wood, Raiffeisen și BRD au, la rândul lor, experiența unor astfel de tranzacții pe piața de capital, listări sau emisiuni de obligațiuni.

RCS&RDS a convocat Adunarea Generală a acționarilor pentru 17 mai pentru aprobarea bilanțului pentru anul 2015 și a bugetului pe acest an, pe agendă fiind și numirea unui auditor financiar, dar și schimbarea statutului companiei în vederea posibilității de a contracta împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung.

Compania are un portofoliu format din clienți de cablu TV, internet fix și mobil, telefonie mobilă, iar în ultimii ani a investit în extinderea afacerilor pe noi linii – conținut media și, mai nou, a intrat pe piața de energie ca furnizor și s-a lovit de refuzul autorităților pentru a primi și licență de distribuție de energie electrică.

În ultimul deceniu, RCS & RDS s-a dezvoltat masiv printr-o campanie de achiziții combinată cu dezvoltare organică, finanțată printr-o serie de împrumuturi bancare, printre cele mai mari finanțări corporative de anvergură.

Astfel, în iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocerile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

De regulă, negocierile cu bancherii comerciali și de investiții se derulează la nivelul lui Serghei Bulgac, care în urmă cu un an a trecut de pe poziția de director financiar pe cea de director general.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2014 venituri totale de 2,8 mld. lei (648 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 71 mil. lei (16 mil. euro) la un număr mediu de 10.063 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,3 mld. lei (0,97 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 491 mil. lei (110 mil. euro). În 2013, veniturile totale erau mai mari comparativ cu 2014, la fel și capitalurile totale ale firmei, în timp ce pierderile, creanțele și numărul de angajați aveau valori mai mici.

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH  – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

Acționarii dezvoltatorului imobiliar Impact au aprobat o emisiune de obligațiuni de până la 30 mil. euro pe maxim 7 ani. Impact a renunțat la KPMG și a numit ca auditor pe Deloitte

Dezvoltatorul imobiliar Impact, listat pe bursa de la București, a anunțat că acționarii săi au aprobat o emisiune de obligațiuni în valoare maximă de 135 mil. lei (circa 30 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei), cu maturitate pe maxim 7 ani.

Obligațiunile vor putea fi emise în lei, în euro sau într-o combinație între cele două valute, dacă este cazul.

Titlurile sunt negarantate și neconvertibile în acțiuni, precizează reprezentanții societății.

Consiliul de administrație a primit mandatul acționarilor companiei pentru a stabili termenii concreți ai emisiunii de titluri, adică numărul obligațiunilor, valoarea acestora, tipul de dobândă, cuponul, perioada pentru care vor fi emise sau tipul de investitori cărora va fi adresată tranzacția.

Obligațiunile Impact este una dintre rarele emisiuni corporative locale în atenția investitorilor, după emisiunea din primăvară a municipiului București, în valoare de 500 mil. euro, emisă în lei. Cea mai recentă a fost cea derulată de Banca Internațională de Investiții, care a atras 110 mil. lei de la investitori în cadrul unei tranzacții aranjate de BT Securities, fiind vândute titluri cu scadența la 3 ani la o rată fixă de 4,1% pe an în lei.

În ultimii ani, pe bursă au fost listate emisiuni de obligațiuni de către Transelectrica (200 mil. lei), respectiv de către băncile locale BT, UniCredit, Raiffeisen, Credit Europe Bank sau Garanti Bank.

Impact caută să atragă bani pentru a-și finanța proiectul de centru urban Greenfield Plaza din zona Barbu Văcărescu, precum și pentru plata unor împrumuturi bancare contractate anterior.

Principalul acționar al Impact este investitorul privat Gheorghe Iaciu, ce deține 49,04% din companie, un alt acționar important fiind Adrian Andrici cu 16,34% din acțiuni. Acționarii Impact au votat astăzi și revocarea KPMG, respectiv numirea Deloitte ca auditor al companiei.

Piața imobiliară a redevenit atractivă pentru investitori, fiind semnate tot mai multe tranzacții în acest sector. De asemenea, băncile și-au întors fața către acest sector, iar fondurile de investiții specializate în achiziții pe piața locală ridică bani de pe burse pentru a investi în proiecte imobiliare în România.

Fondul sud – african de investiții NEPI testează în acest moment din nou interesul investitorilor pentru o emisiune de obligațiuni pe piața londoneză, așa cum a făcut și în urmă cu un an, cu intenția de a-și plăti printr-o emisiune negarantată împrumuturile contractate de la bănci pentru achiziții și dezvoltarea de proiecte.

bonduri_pmb_tabel_tranzactie main

Municipiul București a vândut obligațiuni de 2,2 mld. lei la o dobândă medie de 3,98%. Primăria scapă de riscul valutar și își reduce gradul de îndatorare de peste zece ori coborând sub 8% făcându-și loc pentru noi împrumuturi. Băncile locale, printre care Raiffeisen și BT, au cumpărat obligațiuni de 200 mil. euro. Detaliile tranzacției

Municipiul București a încheiat azi plasarea și decontarea ofertei de obligatiuni municipale de 2,2 mld. lei (500 mil. euro), emisiune în lei care refinanțează vechea emisiune din 2005 în euro ce era scadentă în acest an.

Structurarea tranzacției de jumătate de miliard de euro, cea mai mare emisiune locală de obligațiuni, permite o economie de circa 4 mil. lei anual (circa 1 mil. euro) la bugetul Bucureștiului față de dobânda emisiunii anterioare de 4,175% la euro, afirmă reprezentanții Primăriei Capitalei. În plus, coboară gradul de îndatorare de la 80% la 7,8% lăsând spațiu pentru atragerea de noi fonduri externe în vederea finanțării programelor de investiții.

Primăria Capitalei mizează pe venituri anuale de circa 1 mld. euro, iar obligațiunile grupate pe 4 tranșe cu maturități diferite și la dobânzi diferite se încadrează în plafonul de maxim 30% din veniturile municipalității. Tranșele sunt de valori aproape egale, de circa 555 mil. lei fiecare.

Sindicatul de intermediere, format din Raiffeisen – lider de consorțiu și BT Securities, nu a mai avut în structura sa și pe Nomura, care inițial făcea parte din consorțiu, însă apoi s-a retras.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă, ajungând la 4,2 mld. lei (0,95 mld. euro), iar principalii investitori în titluri au fost cei locali, cu o pondere de 80% în total, străinii având o porție de numai 20%. Obligațiunile au fost vândute către investitori instituționali din România și alte cinci țări, precum și către investitori individuali care au cumpărat titluri de cel puțin 500.000 lei. Valoarea unei obligațiuni a PMB este de 10.000 lei.

Din spectrul de investitori locali, băncile au luat 40%, ceea ce înseamnă aproximativ 160 mil. euro. Din rândul băncilor care au cumpărat obligațiunile PMB se află și Raiffeisen, respectiv BT prin diferite entități.

”Toate băncile care au subscris, indiferent dacă au fost din consorțiu sau nu, au luat aproximativ același procent de alocare”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dana Mirela Ionescu, director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank, liderul consorțiului care a intermediat oferta.

După bănci, fondurile de investiții au subscris și ele 27% din cota investitorilor locali, urmate apoi de fonduri de pensii cu o pondere de 15%. Pe lângă aceștia, instituțiile financiare internaționale și firmele de asigurări. În total, peste 60 de investitori instituționali au subscris.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB - șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart - prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei - Sorin Oprescu, Mirela Ionescu - director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank România, Radu Hanga - director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu - președintele ASF. Sursă foto: BVB.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB – șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart –  vicepreședinte Trezorerie și Piețe de Capital la Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei – Sorin Oprescu, Mirela Ionescu – director executiv pentru Investment Banking la Raiffeisen Bank România, Radu Hanga – director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu – președintele ASF. Sursă foto: BVB.

Din rândul investitorilor străini se distinge după nivelul subscrierii un investitor puternic cu baza la Londra, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții sindicatului de intermediere.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

”Această emisiune de obligațiuni este o premieră pe piața locală, nu numai datorită valorii ofertei, dar și datorită structurii ofertei. Pentru prima oară în România avem instrumente listate la București și decontate peste hotare. Posibilitatea decontării peste hotare a lărgit baza de investitori care au putut investi în această emisiune, scăzând costul pentru municipalitate. Succesul acestei oferte atestă faptul că piața locală este capabilă să constituie o sursă de finanțare, chiar pentru emisiuni mari”, afirmă Mirela Ionescu.

Ea adaugă că este un moment bun pentru municipalități să se împrumute sau să-și refinanțeze datoriile în acest moment al pieței, cu dobânzi scăzute.

De ce tranzacția a vizat obligațiuni în lei către o bază de investitori calificați și nu o ofertă publică sau credit bancar?

”Deoarece a fost organizată ca plasament privat, nu ca ofertă publică. Având în vedere dimensiunea mare a ofertei comparativ cu piața locală, am dorit să reducem cât mai mult riscul de piață și de aceea am ales această variantă. O ofertă publică ar fi trebuit să se deruleze pe mai multe zile pentru a putea da posibilitatea investitorilor de retail să subscrie. Așa am putut închide oferta într-o zi jumătate”, a explicat liderul consorțiului de intermediere pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Raiffeisen mai spun că nu trebuie uitată situația din Grecia și nici cea din Rusia. ”Orice instabilitate a piețelor financiare internaționale ar fi avut repercursiuni asupra dobânzilor și deci a ofertei noastre”, susține Mirela Ionescu.

Opțiunea pentru o tranzacție cu obligațiuni în lei a eliminat riscul valutar având în vedere că PMB obține venituri în lei și a adus fondurilor locale de pensii, de asigurări și de investiții una dintre puținele ocazii de a investi într-un instrument pe piața de capital de la București.

În ceea ce privește alternativa unui credit bancar, reprezentanții consorțiului de intermediari spun că emisiunea de titluri oferă o finanțare mai ieftină și mai flexibilă.

”Obligațiunile sunt cu cupon fix, iar creditele bancare ar fi fost cu dobândă variabilă. În contextul actual de dobânzi mici, este bine să emiți la cost fix. În plus, obligațiunile sunt mai flexibile. Odată aprobat prospectul cadru, poți emite oricând alte obligațiuni, fie cu aceeași scadență, fie pe scadențe diferite. Aceasta se poate face doar cu o simplă notificare la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.r.) în următoarele 12 luni, iar dacă dorim să emitem peste mai mult de un an, este nevoie doar de un amendament la actualul prospect”, a explicat Mirela Ionescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul format din Raiffeisen și firma de brokeraj BT Securities, parte a grupului financiar Banca Transilvania, a depus oferta pe 26 noiembrie 2014 aferentă vânzării de obligațiuni a Capitalei, pentru mandatul căreia intrase în cursă și un consorțiu format de BCR și BRD.

Pe 29 decembrie 2014, reprezentanții consorțiului condus de Raiffeisen au semnat contractul de intermediere, iar primele discuții au avut loc pe 12 ianuarie.

BT Securities a lucrat în dosarul tranzacției cu o echipă formată din 3 persoane, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Hanga, director strategie coordonare la nivel de grup Banca Transilvania.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

Polonezul Ludwik Sobolewski a condus în perioda 2006 - 2013 bursa de la Varșovia. Sursă foto: Linkedin.

Șeful Bursei de la București, polonezul Ludwik Sobolewski, pentru MIRSANU.RO: Negocierile cu BERD ca să cumpere acțiuni la BVB au început în octombrie la Londra

Discuțiile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a cumpăra un pachet de acțiuni la Bursa de Valori București au fost inițiate la Londra și au mers repede, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, directorul Bursei de Valori București.

”Noi aveam discuții mai vechi pe alte subiecte cu BERD. În ceea ce privește achiziția pachetului de acțiuni la BVB, discuțiile au început în luna octombrie la Londra și au mers repede. Cum știți, BERD nu putea achiziționa un pachet de acțiuni peste pragul de 5% din BVB”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO șeful Bursei de la București. Acesta nu a dorit să dezvăluie care a fost prețul tranzacției pentru achiziția pachetului de acțiuni BVB de către BERD.

Sobolewski nu a dorit să facă niciun comentariu nici pe marginea posibilității de a atrage și alți acționari străini, instituționali sau privați, în acționariatul operatorului bursier de la București.

”Pentru noi, atragerea BERD ca acționar la BVB este un semnal important de legitimitate pe care îl transmite această tranzacție investitorilor. Este un catalizator pentru investitori”, explică Sobolewski.

Pe 19 noiembrie, BVB informa investitorii că BERD a cumpărat un pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier. Titlurile operatorului bursier sunt listate la categoria a II-a a Bursei de la București.La 31 octombrie, acțiunile BVB erau deținute în proporție de 71,3% de către acționari instituționali români, 10,2% din titluri sunt în posesia unor acționari instituționali străini, 17,8% din acțiuni revin unor persoane fizice române, iar acționarii persoane fizice străine cumulează numai 0,6% din titluri. Numărul total de acționari ai BVB la aceeași dată era de 1.404. La ultima cotație a acțiunii de 32,2 lei pe acțiune, valoarea de piață a operatorului bursier BVB este de 247,1 mil. lei (55,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4315 lei la euro). Raportat la valoarea de piață, un pachet de mărimea celui cumpărat de către BERD este cotat acum la aproximativ 2,78 mil. euro.

În ceea ce privește atragerea de emitenți noi, șeful Bursei de la București își pune speranțele în segmentul de piață alternativă AeRo, unde așteaptă listarea companiilor de talie mică și medie în căutare de finanțare.

”Ne așteptăm să vedem companii din diferite sectoare economice că vor intra pe acest segment de piață bursieră. Vrem, de asemenea, ca aceste firme mici și medii să aibă un loc special unde să poată veni cu emisiuni de obligațiuni corporative către investitori”, explică Sobolewski.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ce emisiuni de obligațiuni corporative vom vedea pe bursa de la București în 2015, Ludwik Sobolewski a spus: ”Suntem în discuții cu mai mulți emitenți. Nu vă pot spune în acest moment ce emisiuni de obligațiuni corporative vom avea pe BVB în 2015, dar mă aștept la cel puțin una importantă care vine din sectorul non-financiar”.

În acest moment, emisiunea de obligațiuni în lei a Primăriei Municipiului București, care își propune să atragă de la investitorii locali echivalentul a 500 de milioane de euro este cea mai importantă tranzacție de acest tip care se anunță în acest moment la BVB pentru 2015. Primăria Bucureștiului are nevoie de această emisiune de obligațiuni pentru a-și refinanța o emisiune de titluri de 500 mil. euro din 2005, cu o dobândă de 4,125% pe an și scadentă pe 22 iunie 2015.

Pentru emisiunea în lei pe zece ani se bat două consorții locale, formate din BCR și BRD, respectiv Raiffeisen Bank și Banca Transilvania.

Ludwik Sobolewski, 49 de ani, fost director al bursei de la Varșovia, dată astăzi ca exemplul clasic de succes pentru o piață bursieră din estul Europei, a fost instalat în fruntea bursei de la București în urmă cu un an. Declarația de intenție a polonezului este ca Bursa de la București să devină centrul financiar al Europei de Sud – Est, iar în cadrul pieței românești să aspire la poziția de principal finanțator al companiilor locale.

Printre măsurile luate pentru a spori atractivitatea bursei față de investitori se numără și elaborarea unui nou cod de guvernanță corporativă, care să permită investitorilor să aibă acces la informații în timp real despre emitenții lor. Noul cod este în faza de proiect, ce urmează să fie prezentat emitenților în cursul acestei luni, termenul de implementare fiind stabilit pentru trimestrul al doilea din 2015.

Bursa de la București are o capitalizare de piață de 133,8 mld. lei (30,2 mld. euro) pe piața principală, în timp ce pe segmentul de piață Rasdaq capitalizarea atinge 7,7 mld. lei (1,7 mld. euro).

Ludwik Sobolewski a fost instalat în august 2013 directorul general executiv al Bursei de Valori București pentru un mandat de patru ani. Profesia sa de bază este cea de avocat. Are din 1989 o diplomă în drept și administrație a Facultății de profil din cadrul Universității din Cracovia și este doctor în drept din 1995. Este fluent pe lângă limba maternă (poloneză), în engleză și franceză, și are un nivel bun de cunoaștere al limbii ruse.

În perioada 2006 – 2010, a fost președintele Asociației Avocaților Polonezi, iar în perioada 2006 – 2013 a condus din poziția de CEO bursa de la Varșovia, care a devenit cel mai mare centru financiar din Europa de Est și unul dintre cele mai importante din Europa. A ocupat și alte poziții de top în cadrul instituțiilor de top din piața de capital din Polonia, cum ar fi cea de vicepreședinte executiv în cadrul Depozitarului Național de Valori Mobiliare, respectiv de Președinte și membru al Board-ului de supraveghere al bursei poloneze de gaze și energie. Din luna iunie a acestui an, Sobolewski ocupă și poziția de președinte al Consiliului de administrație al Poștei Române, companie de stat aflată în fază avansată de privatizare cu belgienii de la bpost.

BERD a cumpărat 4,99% din Bursa de Valori București

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi că a cumpărat un pachet de 4,99% din acțiunile Bursei de Valori București pentru a-și demonstra sprijinul în vederea întăririi pieței de capital locale, potrivit unui comunicat al instituției financiare internaționale.

Bursa de Valori București este cel mai important operator bursier din România și cea mai mare bursă din Europa de Sud – Est. BERD susține astfel eforturile de creștere a lichidității pieței bursiere locale.

”Bursa de Valori București intenționează să acționeze ca un catalizator pentru finanțarea economiei țării. Ca acționar, BERD va ajuta la dezvoltarea în continuare a guvernanței corporative pe bursă și în companiile listate. Vom munci să facem din Bursa de Valori București bursa preferată de către emitenții și traderii români, ca dealtfel și pentru investitorii cu apetit pentru acțiuni românești și alte instrumente financiare”, a declarat în cadrul unei vizite la București Phil Bennett, prim – vicepreședinte al BERD.

BERD, unul dintre cei mai mari investitori și finanțatori ai economiei locale, va sprijini reformele necesare în ceea ce privește cadrul de reglementare pentru ca România să își atingă obiectivul ca bursa de la București să treacă de la statutul de piață de frontieră pentru investitori la cel de piață emergentă. În acest moment, acțiunile românești sunt incluse în indicele bursier MSCI Frontier MSCI Index, iar scopul este ca acestea să poată fi integrate în indicele bursier aferent piețelor emergente MSCI Emerging Markets Index.

”Vrem să devenim centrul financiar al Europei de Sud – Est, un centru nou pentru afaceri și inovație, și astfel să îmbogățim peisajul de investiții al regiunii. Sunt mândru că BVB are un acționar nou din lumea financiară ceea ce demonstrează valori care sunt cruciale pentru creșterea economică și dezvoltare durabilă”, a spus Ludwik Sobolewski, Director General Executiv (CEO) al Bursei de Valori București.

Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București a adăugat: ”Modernizarea și dezvoltarea pieței de capital românești, care a început în urmă cu un an, a adus deja rezultate pozitive fără precedent. Pași importanți stau acum în fața noastră care vor permite implementarea totală a noii arhitecturi a pieței. Suntem încântați să vedem că BERD apreciază această nouă abordare, viziune și leadership și vom continua să muncim din greu pentru a atinge obiectivele noastre comune”.

Operatorul bursier și-a listat propriile acțiuni pe bursa de la București în 2010. Pe bursa de la București au fost listate 83 de companii până în luna septembrie a acestui an, printre care cele mai mari companii petroliere (Petrom, Rompetrol Rafinare), de gaze (Romgaz, Transgaz), din energie (Electrica, Transelectrica, Nuclearelectrica), bănci (BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania) sau fonduri de investiții (Fondul Proprietatea). Capotalizarea totală a bursei de la București este de circa 30 mld. euro.

BERD a investit recent în listarea companiei de stat Electrica din sectorul distribuției și furnizării de energie și în producătorul de gaze de stat Romgaz. De asemenea, BERD a participat la toate emisiunile de obligațiuni ale băncilor din ultimii doi ani.

Fondul Proprietatea oferă un preț cu 15% peste cotația bursieră la răscumpărarea acțiunilor. Oferta de 190 mil. euro pentru un pachet de 6% a primit avizul ASF

Fondul Proprietatea a anunțat în această dimineață că a primit aprobarea arbitrului pieței de capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru derularea ofertei sale de răscumpărare a 750 milioane de acțiuni de la investitori, conform unui comunicat al companiei. Prețul oferit acționarilor este cu 15% peste cotația titlurilor pe piața bursieră.

Este al patrulea program de răscumpărare de acțiuni al Fondului Proprietatea și vizează un pachet de 6,03% din acțiunile companiei la un preț de ofertă de 1,11 lei per titlu, cu 15% mai mare decât ultima cotație la Bursa de Valori București.

În acest moment, acțiunile Fondului Proprietatea se tranzacționează la un preț de 0,9540 lei pe acțiune, foarte aproape de valoarea nominală a titlului de 0,95 lei.

Oferta se derulează în perioada 3 noiembrie – 2 decembrie, intermediar fiind Raiffeisen Bank SA. Metoda de alocare este pro – rata ceea ce înseamnă că toți investitorii care subscriu vor primi bani pentru acțiunile lor, însă proporțional cu volumul total al ofertei.

Fondul Proprietatea este una dintre cele mai mari companii listate pe Bursa de Valori București, având o capitalizare de piață de 11,86 mld. lei (2,68 mld. euro, calculat la cursul oficial al zilei de 4,42 lei la euro).

Fondul Proprietatea, administrat de americanii de la Franklin Templeton Investments, este angajat în acest moment într-o politică de reducere a participațiilor sale din sectorul energetic. Un astfel de exemplu îl constituie exitul din Transelectrica, de unde a obținut la începutul lunii iulie 48 mil. euro din vânzarea unui pachet de 13% din acțiunile transportatorului de electricitate controlat de către statul român.

Ofertă suprasubscrisă la majorarea de capital a fondului de investiții NEPI. Sud – africanii au strâns 100 mil. euro pentru achiziții de mall-uri în România și alte investiții

Fondul de investiții sud – african New Europe Property Investments a anunțat în această seară închiderea ofertei de tip plasament privat accelerat, în urma căreia a atras aproximativ 1,4 mld. ranzi sud – africani (circa 100 mil. euro). Inițial, fondul își propunea să atragă minim 80 mil. euro din vânzarea de acțiuni noi emise către investitorii de pe bursa de la Johannesburg (Africa de Sud), dar oferta a fost suprasubscrisă, conform reprezentanților companiei.

O parte din banii astfel atrași pentru majorarea de capital vor fi utilizați pentru finanțarea achiziției centrelor comerciale Aurora Shopping Mall și Alba Iulia Mall, respectiv un mall din Serbia. Fondurile rămase vor fi folosite pentru alte achiziții, extinderi sau proiecte de investiții ale fondului sud – african.

Noile acțiuni emise vor avea prețul de 103 ranzi sud – africani per titlu, cu un discount de 7,6% față de prețul mediu ponderat din ultima lună.

Pe 29 octombrie, vor fi emise 13,64 milioane de acțiuni noi NEPI. Emisiunea de acțiuni a NEPI este gestionată de către Macquarie First South Capital Proprietary Limited și Java Capital, care acționează ca joint bookrunners și joint lead managers.

NEPI este unul dintre cei mai activi investitori pe piața imobiliară din România. În ultimii ani, a făcut mai multe achiziții și are și acum astfel de tranzacții în derulare. Astfel, Martin Slabbert, CEO NEPI, declara recent pentru Mediafax că fondul pe care îl conduce a derulat activități de due – dilligence în vederea achiziției mall-ului Promenada din nordul Bucureștiului, deținut de către austriecii de la Raiffeisen Evolution.

Fondul sud – african NEPI vinde acțiuni de minim 80 mil. euro către investitori pentru a-și finanța achiziția centrelor comerciale Aurora Shopping Mall și Alba Iulia Mall

Fondul sud – african de investiții imobilliare New Europe Property Investments a anunțat că și-a majorat capitalul cu 1,1 mld. ranzi sud – africani (80 mil. euro) prin emisiune de acțiuni noi, conform unui comunicat transmis Bursei de Valori București.

O parte dintre fonduri vor fi utilizate pentru finanțarea achiziției a două centre comerciale din România, Aurora Shopping Mall și Alba Iulia Mall, respectiv a unui proiect din Serbia – Kragujevac Plaza Shopping Mall.

Oficialii fondului precizează că majorarea de capital ”depinde de prețul acceptabil pentru NEPI” și că noile acțiuni vor fi emise contra numerar, în conformitate cu Adunarea Generală a Acționarilor care a avut loc în 11 iunie.

”Suma rămasă din încasările aferente majorării de capital conform hotărârii companiei va fi folosită parțial pentru finanțarea proiectelor viitoare de dezvoltare, extindere și achiziții”, afirmă reprezentanții NEPI.

Operațiunea de majorare a capitalului se derulează pe bursa de la Johannesburg (Africa de Sud) și se va realiza printr-o ofertă de acțiuni de tip plasament privat accelerat (accelerated book build). Oferta începe astăzi la ora 9 ora locală și poate fi închisă oricând după deschidere, au spus reprezentanții NEPI. Fondul își rezervă dreptul de a majora pachetul de acțiuni oferit spre vânzare investitorilor în funcție de cerere.

Emisiunea de acțiuni a NEPI este gestionată de către Macquarie First South Capital Proprietary Limited și Java Capital, care acționează ca joint bookrunners și joint lead managers.

NEPI este unul dintre cei mai activi investitori pe piața imobiliară locală, un alt investitor puternic pe acest segment fiind fondul Globalworth listat pe bursa londoneză, condus de către omul de afaceri de origine greacă Ioannis Papalekas. Pe bursa de la București, valoarea bursieră a NEPI este de 9,36 mld . lei (2,12 mld. euro) la ultima cotație de 38,99 lei pe acțiune.

Sursă date: BVB, Ministerul Finanțelor Publice.

Investitori imobiliari din Arad cumpără de la Teora editura Polsib din Sibiu pentru 3 milioane de euro

Compania Best Mix Team Buildings din Arad a cumpărat un pachet de 79,82 % din acțiunile editurii sibiene Polsib pentru 14,42 milioane de lei (3,27 milioane de euro, calculate la cursul zilei de 4,4047 lei/euro), potrivit informațiilor transmise Bursei de Valori București. Noii proprietari vor desființarea librăriei Polsib și renunțarea la activitatea editurii în favoarea afacerilor imobiliare, o activitate cotată ca fiind mult mai profitabilă.

Vânzătorul este editura Teora din București, care obține 44 de lei pe acțiune în condițiile în care tranzacția derulată pe piața bursieră secundară Rasdaq pe 27 august a vizat 327.582 de acțiuni.

Reprezentanții Polsib precizează că Ioan Kocsis Josan și Liliana Carmen Minerva Todea controlează Best Mix Team Buildings, firmă înființată în luna august a acestui an, cu circa două săptămâni înainte de anunțul tranzacției, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Ioan Kocsis Josan este avocat în cadrul baroului Arad, în timp ce Liliana Carmen Minerva Todea este consilier juridic în cadrul companiei imobiliare Imotrust Arad și figurează pe lista mediatorilor autorizați încă din 2009, rezultă din informațiile centralizate de pe site-urile baroului județean Arad, al firmei Imotrust, respectiv a tabloului de mediatori autorizați din județul Arad. De asemenea, Ioan Kocsis Josan este asociat în cadrul casei de avocatură Kocsis Josan cu Ioana Kocsis Josan, membru în Consiliul de supraveghere al firmei de investiții imobiliare Imotrust Arad.

Finanțarea achiziției Polsib a fost asigurată prin creditare făcută de către asociații Best Mix Team Building.

De altfel, noii proprietari vor desființarea librăriei Polsib și renunțarea la activitatea principală de editură în favoarea afacerilor imobiliare, după cum rezultă din convocatorul Adunării Generale a Acționarilor al companiei preluate, ce urmează să aibă loc luna viitoare. Polsib a înregistrat pierderi în fiecare an și o scădere a cifrei de afaceri în perioada 2011 – 2013, potrivit informațiilor financiare publice pe piața bursieră.

Înființată în anul 1991, Polsib a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 2,12 milioane lei (0,479 milioane euro), o pierdere de 19.769 lei (4,473,6 euro) la un număr de 24 de angajați.

Acțiunile Polsib sunt tranzacționate pe bursa din București, cel mai recent preț al unei acțiuni fiind de 40 lei pe acțiune, iar capitalizarea bursieră este de 16,43 milioane lei (3,73 milioane euro, calculate la cursul la zi, de 4,4047 lei/euro).

Clădirea Polsib este situată în Sibiu pe Șoseaua Alba Iulia, arteră rutieră care pleacă din zona centrului istoric și traversează zona industrială de vest a orașului, unde activează mai mulți investitori străini puternici, până la ieșirea către Deva, Alba Iulia și Sebeș.

În data de 23 iunie, acționarii Polsib, la acea dată controlul fiind deținut de editura Teora din București, au aprobat vânzarea imobilului societății din Șoseaua Alba Iulia, a construcțiilor aferente și a unui teren cu o suprafață de 2,64 hectare la un preț minim de 210 euro pe metru pătrat. În aceste condiții, încasările dintr-o asemenea vânzare de active sunt estimate să aducă minim 5,5 milioane de euro în conturile Polsib, adică de peste 11 ori mai mult comparativ cu cifra de afaceri anuală a companiei.

Vânzătorul Polsib este editura Teora din București și are ca principal obiect de activitate editarea cărților. La finele anului 2013, Teora avea o cifră de afaceri de 5 milioane lei (1,13 milioane euro), înregistrând un profit de 413.360 lei (93.541,5 euro), la un număr de 29 angajați, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice și calculate la cursul mediu de anul trecut comunicat de BNR, de 4,4190 lei/euro.

Zeta Petroleum se listează pe bursa din Londra pentru a-și finanța explorările petroliere din România

Compania petrolieră Zeta Petroleum a anunțat începerea procedurilor pentru listarea pe piața secundară AIM a bursei din Londra, în contextul în care caută finanțare pentru planurile sale de investiții pentru extinderea operațiunilor sale din România.

Zeta Petroleum a ales SP Angel ca broker pentru operațiunea sa de listare la Londra, iar firma britanică de servicii financiare Sanlam a primit mandatul de consultant.

”Cu active în dezvoltare, explorare și în evaluare în România, piața bursieră AIM din Londra este un loc natural pentru dubla listare a Zeta. Anticipăm că riscul nostru relativ scăzut, portofoliul de perimetre de uscat din Europa dezvoltat cu costuri mici și fluxul de știri viitoare va rezona cu investitorii de pe piața AIM, în special în condițiile în care siguranța energetică în Europa continuă să fie un subiect de mare interes”, a declarat Andy Morrison, noul director general executiv al companiei.

Directorii Zeta Petroleum, companie listată pe bursa australiană ASX, susțin că România oferă o platformă puternică pe care poate fi construită o companie europeană de petrol și gaze cu operațiuni pe uscat. Aceștia mizează în calculele lor pe un regim fiscal stabil și pe o piață locală a gazelor, aflată în proces de liberalizare, precum și pe deficitul de pe piața de energie, care oferă oportunități pentru țițeiul și gazul produse la nivel local.

Zeta Petroleum este în diferite stadii cu portofoliul său de operațiuni din România, care cuprinde trei perimetre.

Astfel, Zeta deține o participație de 50% din perimetrul Suceava, în care operator este Raffles, companie cu sediul în Singapore. din care face parte și câmpul de gaze Climăuți.

Compania petrolieră înregistrată în Marea Britanie are o participație de 39% din perimetrul Jimbolia, situat în Banat la granița cu Serbia, unde operator este subsidiara sârbă NIS a concernului rus Gazprom. De asemenea, Zeta Petroleum are o participație de 100% în câmpul de gaze Bobocu.

Firma britanică afirmă că veniturile generate de vânzarea gazelor produse în câmpul de la Climbăuți din nordul Moldovei către compania germană Wintershall sunt suficiente pentru a acoperi costurile de operare în România.

Perspective de dezvoltare la costuri mici sunt și în alte câmpuri din perimetrul Suceava, respectiv în Dornești Sud 1 și SE 1, precizează oficialii companiei. În 2013, Zeta Petroleum a cumpărat un nou proiect, Grivița Nord, împărțit în două sectoare. Unul din cele două sectoare se estimează că ar avea rezerve de petrol de circa 448.000 de barili, evaluate la circa 25,5 milioane de dolari, susțin oficialii companiei.

Zeta Petroleum a raportat pentru anul fiscal care s-a încheiat pe 31 decembrie 2013 venituri de 244.000 de lire sterline și o pierdere de 1,27 milioane de lire sterline. Principalii acționari ai companiei sunt GM Investment & Co Limited cu 37%, D. Scanlen cu 11,1%, HSBC Custody Nominees cu 6,3%, un pachet important fiind deținut de asemenea de către directorii companiei, printre care se află și românul Bogdan Popescu, fost manager Rompetrol și cel mai bine plătit director al Zeta Petroleum în 2013, conform raportului Zeta Petroleum de anul trecut.

Pe piața explorărilor petroliere, activează mai multe companii străine alături de cele două mari companii locale – OMV Petrom, liderul pieței petroliere aflat în portofoliul austriecilor de la OMV, și compania de stat Romgaz Mediaș. Dacă explorările în perimetrele petroliere situate pe uscat au atras jucători noi în ultimii ani, dar au consemnat și retrageri de pe piață cum este cazul celor de la Europa Oil & Gas, în sectorul de explorare petrolieră din Marea Neagră, OMV Petrom și ExxonMobil au înregistrat rezultate promițătoare în privința descoperirii de noi rezerve de hidrocarburi.

BERD, raportat ca acționar cu 8,65% în Electrica. Instituția internațională devine oficial al doilea acționar ca mărime în companie după statul român

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost raportată astăzi pe bursa de la București cu un pachet de 8,65% din acțiunile Electrica, ca urmare a participării instituției internaționale de credit la oferta publică inițială a companiei derulate luna trecută.

BERD devine oficial al doilea acționar al companiei de furnizare și distribuție a energiei electrice, după statul român, care tocmai a renunțat la poziția de acționar majoritar în Electrica printr-o tranzacție care a marcat cea mai mare listare pe bursa de la București și în același timp cea mai mare privatizare derulată până acum pe piața de capital.

Creditorul internațional deține un număr de 29.944.090 de acțiuni în companie, în condițiile în care participația investitorilor persoane juridice a ajuns la 108.570.357 de acțiuni, ceea ce înseamnă o pondere de 31,38% în companie. Un alt investitor financiar de calibru în cadrul tranzacției este grupul financiar olandez ING, conform ultimelor informații disponibile. Acesta ar fi cumpărat acțiuni Electrica prin mai multe entități, grupul ING nefiind raportat până la această oră însă ca fiind un acționar semnificativ. Un alt pachet de 10,17% din Electrica este în mâinile Băncii Mellon din New York, depozitar al titlurilor companiei, în timp ce 9,66% din titluri au ajuns la investitorii persoane fizice de pe bursă.

Cei aproximativ 428 milioane de euro sumă netă atrasă de la investitori prin majorare de capital pe bursă vor fi folosiți pentru finanțarea programului de investiții în direcția modernizării infrastructurii de distribuție de electricitate.

Electrica este una dintre cele mai mari companii de pe piața de energie, cu un portofoliu format din circa 3,5 milioane de clienți. Piața distribuției și furnizării de energie ar putea să se reconfigureze în perioada următoare, dat fiind anunțul grupului italian de utilități Enel de la finele săptămânii trecute că intenționează să își scoată la vânzare afacerile din România.

Enel a intrat în piața locală în 2004, când a achiziționat pachetele majoritare a două filiale Electrica din totalul de opt. Ulterior, italienii au câștigat licitația pentru achiziția pachetului majoritar la încă o filială Electrica, astfel că acum asigură furnizarea și distribuția de energie electrică în Banat, Dobrogea și Muntenia Sud, care acoperă și alimentarea cu electricitate a Bucureștiului.

Pe piața distribuției și furnizării de energie, Electrica mai concurează cu compania cehă CEZ, care are în portofoliu clienții din Oltenia, respectiv cu grupul german E.ON, ce asigură distribuția și de gaze și de energie în Moldova.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din România, având un portofoliu de investiții estimat la 6,7 miliarde de euro plasați în 360 de proiecte locale.

rsz_grafic_actionari_electrica.jpg main

Cum arată structura oficială a acționariatului Electrica după listarea pe bursă

Banca Mellon din New York, depozitar al titlurilor Electrica, deține 10,2% din acțiunile companiei după listarea pe bursă, în timp ce un pachet de 31,2% aparțin investitorilor persoane juridice, potrivit primei raportări oficiale a Depozitarului central.

Astfel,investitorii persoane fizice au luat 33,4 milioane de acțiuni după listarea pe bursă a companiei energetice, ceea ce corespunde unui pachet de 9,8% din capitalul Electrica. Statul după ce a renunțat la controlul companiei mai are în portofoliu 48,8% din acțiuni, potrivit situației acționariatului din 3 iulie, adică în ziua precedentă intrării acțiunilor la tranzacționare pe bursă.

Compania Electrica, ale cărei acțiuni sunt cotate pe bursa de la București sub simbolul bursier EL, a reușit cea mai mare listare din istoria pieței de capital locale la finele lunii trecute. Banii obținuți prin metoda majorării de capital prin acțiuni noi emise în favoarea investitorilor de pe bursă vor fi folosiți pentru finanțarea programelor de investiții de modernizare a infrastructurii învechite de distribuție de electricitate.

În total, din listarea duală pe bursele de la București și Londra, compania a strâns în conturi circa 428 de milioane de euro.

Tranzacția a fost intermediată de un consorțiu format din Citigroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale, BRD și casa locală de brokeraj Swiss Capital.

După intrarea pe 4 iulie la tranzacționare, acțiunile Electrica nu au impresionat ca evoluție, cotația acestora scăzând de la 11,25 lei per titlu până la 11 lei pe titlu acum, adică exact prețul de subscriere în cadrul listării.

Capitalizarea bursieră a companiei este 3,8 miliarde de lei (867 milioane de euro).

Fondul Proprietatea a încasat 48 milioane de euro pe pachetul său de 13% din Transelectrica

Fondul Proprietatea obține 212,747 milioane de lei (48,46 milioane de euro) din vânzarea pachetului de 13,49% din compania energetică de stat Transelectrica, în urma încheierii operațiunii de plasament privat accelerat, potrivit unui comunicat al fondului.

Pe bursă, acțiunile Transelectrica au început să piardă teren în debutul ședinței de tranzacționare înregistrând o scădere de circa 6% până la cotația de 22 lei pe acțiune.

Fondul Proprietatea și-a lichidat astfel portofoliul de 9,8 milioane de acțiuni deținute la compania de transport de electricitate la un preț pe acțiune de 21,5 lei. Ieri, când reprezentanții fondului au anunțat investitorii că vor vinde prin plasament privat către un grup de investitori calificați, valoarea de piață a pachetului de acțiuni depășea nivelul de 51 milioane de euro.

Mandatul pentru vânzarea acțiunilor Transelectrica deținute de Fondul Proprietatea l-au avut băncile Raiffeisen Bank și Unicredit, în calitate de Joint global coordinators și joint bookrunners, în timp ce casa de brokeraj Broker Cluj a jucat rolul de joint lead manager.

Înaintea tranzacției, Fondul Proprietatea era al doilea acționar ca mărime în companie după statul român, cu o participație de 58,7% din acțiuni. Restul acțiunilor erau împărțite de investitorii instituționali cu 21,7% din acțiuni și de investitorii persoane fizice cu circa 6%.

Transelectrica a înregistrat pentru primul trimestru al anului venituri de 699 milioane lei (155,2 milioane euro) și un profit 136,5 milioane lei (30,3 milioane euro), mai mare cu 50 % față de anul precedent.

Fondul Proprietatea, administrat de Franklin Templeton Investement, a vândut recent un pachet important de acțiuni din OMV Petrom și intențiile sale arată că dorește să își reducă expunerea pe mai multe active locale. Portofoliul de investiții al Fondului Proprietatea indica la finele lunii mari o expunere de 45,52% în sectorul petrolier și de gaze, 17,4% în sectorul producției de energie, în timp ce transportul, distribuția și furnizarea de electricitate și gaze era de circa 23%.

Cele mai valoroase participații ale Fondului Proprietatea la finele lunii martie erau pachetle de acțiuni la companii energetice precum OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, companii de distribuție a electricității Electrica, Enel, CEZ, E.ON, Nuclearelectrica sau Transelectrica.

Sursa: BVB

Fondul Proprietatea își vinde pachetul de 13,5% din Transelectrica. Pe bursă, valoarea lui trece de 50 de milioane de euro

Fondul Proprietatea a anunțat astăzi că își va vinde pachetul de 13,49% din acțiunile transportatorului de electricitate deținut de stat Transelectrica printr-un plasament privat. La capitalizarea bursieră actuală a companiei, participația Fondului Proprietatea valorează pe piață 225,5 milioane de lei (51,4 milioane de euro).

Ultima cotație a titlurilor companiei era de 22,8 lei pe acțiune, ceea ce înseamnă o valoare bursieră a Transelectrica de 1,7 miliarde de lei (391 milioane de euro).

Vânzarea acțiunilor printr-un plasament privat accelerat înseamnă că această tranzacție nu este destinată publicului larg, ci anumitor investitori calificați.

Pentru această operațiune prin care Fondul Proprietatea își continuă procesul de vânzare a unor participații din companii locale au primit mandat băncile Raiffeisen Bank și Unicredit, în calitate de Joint global coordinators și joint bookrunners, în timp ce casa de brokeraj Broker Cluj va acționa ca joint lead manager.

”Fondul a fost de acord cu o perioadă de indisponibilizare de 180 de zile de la data stabilirii prețului tranzacției plasamentului privat, la care bookrunnerii pot renunța și care este însoțită de câteva excepții uzuale. Un anunț ulterior va fi făcut la finalizarea plasamentului și stabilirea prețului plasamentului privat”, precizează reprezentanții Fondului Proprietatea.

Fondul Proprietatea este în acest moment al doilea acționar ca mărime în Transelectrica, după statul român care deține prin intermediul Secretariatului General al Guvernului un pachet de 58,7% din acțiuni. Investitorii instituționali mai dețin de asemenea 21,7% din acțiuni, iar persoanele fizice circa 6%.

Transelectrica a înregistrat pentru primul trimestru al anului venituri de 699 milioane lei (155,2 milioane euro) și un profit 136,5 milioane lei (30,3 milioane euro), mai mare cu 50 % față de anul precedent.

Ratingul de credit al Transelectrica este Ba2, acordat de agenția de evaluare financiară Moody’s.

tabel fpNotă tabel – VAN (Valoarea Activului Net)

Fondul Proprietatea, administrat de Franklin Templeton Investement, a vândut recent un pachet important de acțiuni din OMV Petrom și intențiile sale arată că dorește să își reducă expunerea pe mai multe active locale. Portofoliul de investiții al Fondului Proprietatea indica la finele lunii mari o expunere de 45,52% în sectorul petrolier și de gaze, 17,4% în sectorul producției de energie, în timp ce transportul, distribuția și furnizarea de electricitate și gaze era de circa 23%.

În topul celor mai valoroase participații ale fondului se află OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, companii de distribuție a electricității Electrica, Enel, CEZ, E.ON, Nuclearelectrica, Transelectrica, bănci precum BRD, Banca Transilvania, precum și în companii din alte sectoare de activitate.

Fondul Proprietatea  are o capitalizare bursieră de 11,7 miliarde lei (2,6 miliarde euro).

Sursă date: BVB

Cifrele finale ale afacerii Electrica pe bursa de la București. Statul obține 428 milioane de euro din vânzarea pachetului majoritar al companiei

Electrica, unul dintre ultimele active de aur ale statului în piața de energie, va încasa 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro) din vânzarea pe bursă a pachetului majoritar, cea mai mare tranzacție de listare derulată pe bursa de la București și, în același timp, cea mai mare privatizare făcută pe piața de capital locală.

Suma totală brută încasată de emitent (Electrica – n.r.) este de 1,943 miliarde de lei (442,9 milioane de euro), iar după plata tuturor cheltuielilor suma totală netă de încasat de către emitent va fi de 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro), precizează reprezentanții Raiffeisen Bank.

Banii urmează să nu fie vărsați la bugetul de stat, ci să meargă direct în conturile companiei pentru a susține finanțarea planurilor de investiții în modernizarea rețelei de distribuție de electricitate, potrivit declarațiilor premierului Victor Ponta și a altor oficiali.

Consorțiul de intermediere care a asistat statul român în operațiunea de listare a Electrica pe bursă a fost format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank, Societe Generale în calitate de coordonatori globali ai tranzacției, BRD Groupe Societe Generale în calitate de manager al tranzacției, respectiv casa de brokeraj Swiss Capital ca agent de distribuție.

Totalul cheltuielilor suportate din prețul de vânzare ocazionate de oferta publică inițială se ridică la 67 milioane de lei (15,3 milioane de euro), din care 9,74 milioane de lei (2,2 milioane de euro) reprezintă tarife și comisioane ale instituțiilor pieței de capital și alte cheltuieli, conform anunțului făcut de managerul sindicatului de intermediere.

Intermediarii încasează comisioane echivalente cu un procent de 2,77% din veniturile brut înregistrate, ceea ce înseamnă aproximativ 53,8 milioane de lei (12,3 milioane de euro). La acestea se adaugă plata unui onorariu fix în valoarea 0,868 milioane de euro cu TVA.

Ca urmare a încheierii cu succes a operațiunii de ofertă publică de acțiuni Electrica, statul român rămâne acționar prin intermediul Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei cu 48,8% din acțiuni, cu posibilitatea de a se majora la 49,9% dacă se exercită opțiunea de stabilizare.

În total, tranzacția derulată în perioada 16 – 25 iunie a atras 11.613 cumpărători, care au primit 177.188.744 titluri, din care 142.007.744 de acțiuni, respectiv 8.795.250 de certificate globale de depozit (GDR).

Acțiunile au fost vândute în trei tranșe, din care una destinată investitorilor instituționali, care au primit 104.798.107 acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune și 8.795.250 de GDR-uri la un preț de 13,66 dolari per certificat.

O altă tranșă este cea a investitorilor mari, care au primit 17.718.875 de acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune. De asemenea, micii investitori primesc 19.490.762 de acțiuni la un preț de 10,45 lei per titlu, în condițiile în care cei care au subscris în prima săptămână au beneficiat de un discount de 5% din prețul de 11 lei pe acțiune.

În aceeași tranșă, au mai fost vândute 8.598.791 de acțiuni la un preț de 11 lei.

Vineri, a fost anunțat criteriul de alocare pe tranșe în raport cu numărul de subscrieri, astfel investitorii mari de retail au primit circa 147 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise, iar cei mici primesc 330 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise cu discount. Investitorii mici de retail care au optat să cumpere până în 1.000 de acțiuni au avut garantat dreptul de a primi numărul de titluri pentru care au subscris.

Ultimele informații apărute pe piață indică faptul că, în urma listării Electrica, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și grupul financiar olandez ING ar fi devenit cei mai mari acționari ai companiei după statul român. De asemenea, SIF Oltenia a anunțat că va primi în urma subscrierii în cadrul listării un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica.

Capitalul social al Electrica înainte de listare era de 168.751.185 lei.

SIF Oltenia a luat un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica cu 4,25 milioane de euro

SIF Oltenia a anunțat astăzi că i-au fost alocate 1,7 milioane de acțiuni Electrica la un preț de 11 lei per titlu, cu o valoare totală de 18,7 milioane de lei (4,25 milioane de euro).

SIF Oltenia a subscris în cadrul ofertei publice de listare a companiei energetice de stat pe tranșa investitorilor instituționali, căreia i-au fost alocate aproximativ 80% din totalul de 177.188.744 de acțiuni oferite la vânzare de către stat prin intermediul Ministerului economiei, proprietarul Electrica.

Listarea Electrica, derulată în perioada 16 – 25 iunie, a fost suprasubscrisă pe fondul interesului puternic al investitorilor. Statul român a scos la vânzare pe bursă un pachet de 51% din acțiunile Electrica, reușind în acest fel cea mai mare privatizare derulată pe piața de capital. Ca urmare a cererii puternice venite pe segmentul investitorilor de retail, vânzătorul a decis realocarea unei tranșe de 5% din acțiuni din tranșa investitorilor instituționali către investitorii de retail, care au ajuns astfel la o cotă de circa 20% din totalul acțiunilor oferite la vânzare.

SIF Oltenia are în portofoliu acțiuni deținute în active considerate strategice, de la firme petroliere precum OMV Petrom (1,23% din acțiuni la finele lunii martie), bănci – BRD (3,33%), BCR (6,3%), Banca Transilvania (1,46%),  companii din energie – Transelectrica (7,26%), Transgaz (2,6%), sectorul farmaceutic – Antibiotice Iași (11,46%), materiale de construcții, turism, industrie, precum și în alte sectoare din economie.

SIF Oltenia are o capitalizare bursieră de 1,097 miliarde de lei (circa 250 de milioane de euro) la ultima cotație de 1,891 lei pe acțiune. Printre acționarii SIF Oltenia, se numără de luna trecută banca de investiții britanică HSBC Holdings, una dintre cele mai mari din lume, care este raportată cu o deținere de 5%. SIF Oltenia a raportat anul trecut un profit net de 130 milioane de lei (circa 29, 4 milioane de euro), în creștere cu 47% față de anul anterior.

Familia Buzoianu vinde afacerea de echipamente energetice Retrasib Sibiu. Germanii de la SGB au pregătit un preț minim de 4,25 milioane de euro pentru achiziția a 55% din acțiuni

Compania germană SGB – SMIT International Gmbh a încheiat un acord pentru acceptarea unei potenţiale oferte publice de preluare a producătorului de echipamente electrice Retrasib cu un grup de acționari care dețin un pachet de 55,36% din companie.

Din grupul de acționari fac parte Institut Proiect SA, Hold Invest SRL, precum și familia Buzoianu – Anca Dana Buzoianu, Călin Buzoianu (acționar Retrasib și Institut Proiect SA), respectiv Octavian Buzoianu, acționar Institut Proiect SA și președintele Consiliului de administrație al Retrasib.

Potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București, angajamentul semnat pe 26 iunie de către cele două părți prevede acceptarea unei oferte publice de preluare la un preț minim de 0,0768 euro (0,34 lei), în acest fel valoarea minimă a pachetului de acțiuni deținut de grupul de acționari ridicându-se la 18,8 milioane lei (4,25 milioane euro).

Pe bursă, valoarea pachetului de acțiuni deținut de către grupul de acționari valorează circa 3,9 milioane de euro în condițiile în care capitalizare de piață a Retrasib este de 31 milioane lei (7 milioane euro), la o valoare de 0,31 lei/acțiune.

Compania Retrasib este cotată la bursă, capitalizarea bursieră având valoarea de  Acționarii cei mai importanți ai Retrasib sunt SC Institut Proiect S.A Cluj-Napoca,deținând 50,46% din acțiuni, Trafo Proiect S.R.L detine 19,94% din actiuni, acționarii persoane fizice dețin 19,64% din actiuni, iar persoanele juridice au un procent de 9,96% din actiuni, potrivit datelor disponibile în luna martie a acestui an.

Pe lângă pachetul de control, grupul german a încheiat un acord și în ceea ce privește un pachet suplimentar de circa 25% din capitalul Retrasib.

”De asemenea, SGB negociază cu Trafo Proiect SRL și Scando Trading SRL, acționari în Retrasib SRL ce dețin acțiuni reprezentând 24,97% din capitalul social al Retrasib SA un pact de opțiune privind vânzarea acțiunilor în contextul unei potențiale oferte publice preluare voluntară sau, în mod alternativ, condițiile unei potențiale colaborări ca urmare a obținerii de către SGB a controlului în Retrasib SA”, se arată în comunicatul companiei sibiene.
Sursa citată precizează că o eventuală tranzacție între grupul german și cele două societăți acționare la Retrasib, controlate de acelați grup de persoane, poate fi precedată de un transfer de acțiuni Retrasib între Trafo Proiect și Scando Trading. Potențiala ofertă publică de preluare este condiționată de anumiți termeni și condiții.

Banii pe care familia Buzoianu îi va obține din vânzarea Retrasib Sibiu vor fi investiți în alte proiecte, prioritar fiind imobilul de birouri Cluj Business Center din Cluj – Napoca, a spus Octavian Buzoianu, citat de Ziarul Financiar.

Retrasib Sibiu, companie înființată în 1895, are activități în domeniul producerii de motoare și echipamente electrice. Veniturile totale ale Retrasib au fost în 2013 44,03 milioane lei (9,96 milioane euro) și un profit net înregistrat de 2 milioane lei (452.591 euro), după ce în 2012 înregistrase o pierdere de 3,2 milioane lei (718.132 euro). În anul 2014 profitul ajunge la valoarea de 2,5 milioane lei (peste jumătate de milion de euro). În anul 2013, compania  avea 108 angajați.

Principalii concurenți interni ai companiei sunt Electroputere Craiova și Elerom Roman, iar pe plan extern sunt Koncar Croația, ETRA Slovenia, ABB, Siemens, AREVA, EFACEC.

Compania germană SGB – SMIT International Gmbh produce transformatoate electrice și alte echipamente destinate pieței de energie. A luat ființă în 2008 în urma fuziunii dintre compania germană SGB, fondată în 1947 sub numele Starkstrom – Gerätebau GmbH, și cea olandeză SMITH, a cărei istorie începe cu peste un secol în urmă.

Investitorii de retail iau 20% din acțiuni în cea mai mare privatizare făcută pe bursa de la București

Electrica și-a exercitat opțiunea de realocare a unui pachet de 5% din tranșa alocată investitorilor instituționali către cei de de retail, în urma unei propuneri făcută de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Reprezentanții Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere a tranzacției, au anunțat astăzi că prețul final de ofertă pentru investitorii instituționali este de 11 lei/acțiune, același preț fiind oferit și investitorilor de retail, cu excepția celor care au subscris în prima săptămână și care vor cumpăra acțiunile la 10,45 lei per titlu.

Astfel, statul român obține din vânzarea pe bursă a pachetului de 51% din acțiunile Electrica circa 444 milioane de euro în urma tranzacției, încheiate cu succes pe 25 iunie, pe fondul unui interes puternic al investitorilor.

Astfel, investitorii mari de retail vor primi 147 de titluri la fiecare mie de acțiuni subscrise, în timp ce investitorii mici de retail vor primi 330 de acțiuni pentru fiecare mie de titluri subscrise cu discount. Pentru acțiunile garantate, investitorii mici de retail își vor păstra numărul de tiluri subscrise în limita a 1.000 de titluri.

,, Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mari este de 0,1475952193. Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mici este de 1 pentru investitorii mici de retail care primesc alocare garantată până la maximum 1.000 de acțiuni și este de 0,3303339908 pentru investitorii mici de retail care nu primesc alocare garantată.”, se arată în anunțul Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere al listării Electrica pe bursa de la București.
Investitorii care au subscris minim 1.000 de titluri în prima săptămână, beneficiază de un discount de 5% din prețul de 13,5 lei pe acțiune. Cei care au optat pentru subscrierea până la o mie de acțiuni au garantat de a primi numărul de acțiuni pentru care și-au exprimat interesul.

Gradul de subscriere în cadrul ofertei publice inițiale a acțiunilor Electrica a atins 200%, nivel dublu comparativ cu cel necesar pentru a se încheia cu succes, potrivit ministrului Răzvan Nicolescu.

Acesta a anunțat joi că a cerut sindicatului de intermediere al tranzacției alocarea unui procent mai mare investitorilor de retail, propunere datorată interesului crescut pentru cea mai mare listare pe piața de capital din România. Oferta de acțiuni s-a derulat în intervalul 16-25 iunie.

Electrica a atras investitori din Polonia, Anglia și SUA

Majoritatea investitorilor instituționali provin din România, Polonia, Anglia și SUA, conform datelor prezentate de către reprezentanții ministerului.

Gabriel Dumitrașcu, directorul general al Direcției Generale de Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie, a declarat că oferta publică inițială Electrica a generat un răspuns semnificativ al investitorilor, mai ales că în Europa mai erau în desfășurare 22 de IPO-uri (listări-n.r.) din care unele au eșuat, cum ar fi Wizz Air.

Pachetul de 51% din Electrica scos la vânzare de către stat pe bursă a fost împărțit în trei tranșe: una alocată investitorilor instituționali,care inițial a fost de 85%, redusă acum la 80%, restul titllurilor fiind oferit investitorilor mici de retail și celor mari de retail. Aceștia vor primi 20% din acțiunile vândute de stat față de 15% cât era planificat anterior.

Înainte de exercitarea opțiunii Electrica de a realoca acțiuni din pachetul destinat investitorilor instituționali către investitorii de retail, aceștia din urmă urmau să primească 7% din acțiunile scoase la vânzare pe tranșa investitorilor mici, respectiv 8% pe tranșa investitorilor mari de retail.

Pe tranșa investitorilor mici de retail, cărora le-a fost alocat inițial 7%, a fost suprasubscrisă de 8,4 ori, înregistrând peste 42 milioane de cereri pentru 12,4 milioane acțiuni alocate. Pe tranșa cu discount, au fost subscrise 33,995 milioane acțiuni prin 4.473 de ordine, în condițiile în care volumul disponibil după deducerea titlurilor garantate este 4,132 milioane acțiuni.

Pe acest segment, acțiunile vor fi distribuite pro-rata, deci investitorii se pot aștepta să primească de 8 ori mai puține acțiuni față de volumul subscris.

Cererile pentru acțiunile garantate sunt în număr de 8,271 milioane din totalul de 10 milioane, susține Ziarul Financiar.

Investitorii mari de retail, cărora le-a fost alocată 8% din ofertă, adică 14,1 milioane acțiuni, au subscris peste 120 milioane cereri, precizează Gabriel Dumitrașcu. Cele 953 de ordine subscrise depășesc de 8,4 ori volumul scos la vânzare.

Investitorii instituționali beneficiază de un volum disponibil de 141,751 milioane acțiuni. Potrivit Danei Mirela Ionescu, președinte Raiffeisen Capital&Investment, manager al tranzacției, investitorii instituționali au subscris încă de luni acțiunile destinate lor.

Pragul minim de subscriere pentru investitorii mici este de 250 de acțiuni, în timp ce pragul maxim pentru fiecare astfel de investitor este de 20.000 de titluri. Pe acest segment, investitorii beneficiază de garanție pentru achiziția unui pachet maxim de 1.000 de acțiuni, în limita unui plafon alocat de 10 milioane de titluri pe principiul primul venit, primul servit.
Mecanismul acțiunilor garantate introdus la listarea Electrica este o premieră pentru piața de capital locală, statul încurajând astfel micii investitori după modelul practicat cu succes în Polonia.

Pe tranșa investitorilor mari de retail, pragul minim de subscriere de 20.001 acțiuni, respectiv 5.001 de certificate globale de depozit (GDR) la un preț de subscriere de 13,5 lei per titlu, respectiv 16,63 dolari per certificat global de depozit. Pe segmentul investitorilor instituționali, nu există o limită minimă de subscriere, iar prețul de emisiune se situează în intervalul 11-13,5 lei/acțiune și 13,55-16,63 dolari/GDR.

Ministerul Economiei a scos la vânzare în cadrul ofertei publice inițiale Electrica un pachet de 177.188.744 acțiuni și certificate globale de depozit (GDR) la o valoare nominală a acțiunii de 10 lei. Prin această oferta publică, România dorește să atragă cel puțin 1,95 miliarde lei (circa 444 milioane de euro) pentru a-și acoperi deficitul bugetar.

Veniturile Electrica SA raportate la 31 decembrie 2013 în situațiile financiare auditate și consolidate sunt de 5,157 miliarde lei (1,2 miliarde euro). Profitul net înregistrat la 31 decembrie 2013 este de 314 milioane lei (7,1 milioane euro).
Politica de dividend a companiei pentru anii 2011 și 2012 constă în distribuirea a 85% din profit acționarilor.
În funcție de succesul așteptat de statul român al ofertei publice inițiale Electrica SA, primul ministru Victor Ponta a declarat că guvernul ia în considerare vânzarea unui pachet mai mare de acțiuni în companiile Transelectrica SA, Romgaz SA și Transgaz SA, planificate pentru anul viitor.

rsz_sediucentralelectrica1sitabel

Oferta publică de acțiuni Electrica se încheie astăzi. Oferta de acțiuni a statului a depășit plafonul de subscriere încă de ieri

Listarea la Bursa de Valori București a societății cu capital de stat Electrica SA s-a încheiat astăzi la ora 13, ofertă publică inițială prin care statul român scoate la vânzare 51% din acțiunile celui mai mare distribuitor de energie din România.

Vânzarea acțiunilor Electrica SA prezintă un mare interes atât pentru investitorii români, cât și pentru cei străini, în condițiile în care oferta de acțiuni a fost suprasubscrisă încă de ieri. Oferta a atras 13.700 de subscrieri de la companii și persoane fizice cu 2 zile înainte de închidere, depășind recordul de 12.000 de subscrieri ale ofertei publice inițiale ale Romgaz SA de anul trecut, spune Dana Mirela Ionescu, șefa departamentului de investment banking din Raiffeisen Bank SA, care face parte din consorțiul de intermediere al listării pe bursă.

“Acesta este primul IPO (ofertă publică inițială – n.r.) în care statul pierde pachetul majoritar și cred că servește ca un bun punct de plecare pentru viitor în ceea ce privește alte companii deținute de stat”, a declarat reprezentantul Raiffeisen Bank, citat de Bloomberg.

Potrivit aceleiași surse, există un interes crescut pentru această listare atât de la investitori locali, cât și străini din Europa și Statele Unite ale Americii. Mai mult, această ofertă publică inițială a reușit să atragă și investitori noi, după cum se poate observa cu ușurință din numărul mare de subscrieri, explică Dana Mirela Ionescu.

Sindicatul de intermediere al ofertei publice inițiale este format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank SA, Societe Generale Corporate&Investment Banking, care au fost coordonatorii globali ai tranzacției, BRD-Groupe Societe Generale în calitate de manager, respectiv SSIF Swiss Capital ca agent de distribuție.
Oferta publică inițială s-a desfășurat în perioada 16 iunie – 25 iunie.

Cum a decurs listarea Electrica, în cifre

Pachetul de 51% din Electrica scos la vânzare a fost oferit în trei tranșe – investitori instituționali (cărora le-a fost oferit 85% din acțiunile scoase la vânzare), investitorii mari de retail (8% din totalul acțiunilor vândute) și investitorii mici de retail (cărora le-a fost alocată o cotă de 7% din pachetul oferit).

Pragul minim de subscriere pentru investitorii mici este de 250 de acțiuni, în timp ce pragul maxim pentru fiecare astfel de investitor este de 20.000 de titluri. Pe acest segment, investitorii beneficiază de garanție pentru achiziția unui pachet maxim de 1.000 de acțiuni, în limita unui plafon alocat de 10 milioane de titluri pe principiul primul venit, primul servit.

Mecanismul acțiunilor garantate introdus la listarea Electrica este o premieră pentru piața de capital locală, statul încurajând astfel micii investitori după modelul practicat cu succes în Polonia.

Cei care subscriu minim 1.000 de titluri în prima săptămână, beneficiază de un discount de 5% din prețul de 13,5 lei pe acțiune.

Pe tranșa investitorilor mari de retail, pragul minim de subscriere de 20.001 acțiuni, respectiv 5.001 de certificate globale de depozit (GDR) la un preț de subscriere de 13,5 lei per titlu, respectiv 16,63 dolari per certificat global de depozit.

Ultimele informații care circulau pe piață marți seară, preluate de Ziarul Financiar, indicau că investitorii de retail, atât cei mari, cât și investitorii mici, au subscris 54,4 milioane acțiuni.Cota de acțiuni care le-a fost alocată este de numai 26,5 milioane acțiuni Electrica SA.

Cea mai mare presiune la cumpărare a venit de pe segmentul investitorilor mici, unde cererea a fost de circa 14 ori mai mare decât oferta. Mai exact, sursa citată precizează că au fost plasate 4.374 de ordine pentru cumpărarea a 33,6 milioane acțiuni. Cota alocată acestor investitori este însă de 2,4 milioane de acțiuni.

În ceea ce privește plafonul de acțiuni garantate, au fost subscrise 9.500 de ordine pentru 8 milioane de acțiuni, cu 2 milioane de acțiuni sub cota alocată.

Pe tranșa alocată investitorilor mari de retail, au fost înregistrate 169 de ordine pentru 12,8 milioane acțiuni din cele 14,1 milioane acțiuni alocate.

Pe segmentul investitorilor instituționali, nu există o limită minimă de subscriere, iar prețul de emisiune se situează în intervalul 11-13,5 lei/acțiune și 13,55-16,63 dolari/GDR.

Oferta publică inițială a Electrica SA constă în punerea în vânzare a 177.188.744 acțiuni și GDR la o valoare nominală a acțiunii de 10 lei. Prin această oferta publică, România dorește să atragă cel puțin 1,95 miliarde lei (circa 444 milioane de euro) pentru a-și acoperi deficitul bugetar.

Veniturile Electrica SA raportate la 31 decembrie 2013 în situațiile financiare auditate și consolidate sunt de 5.157 milioane lei (1,2 miliarde euro). Profitul net înregistrat la 31 decembrie 2013 este de 314 milioane lei (7,1 milioane euro).

Politica de dividend a companiei pentru anii 2011 și 2012 constă în distribuirea a 85% din profit acționarilor.

Context economic

În ultimul an, pe piața bursieră din România au avut loc câteva tranzacții de aceeași factură, cum ar fi: oferta secundară Transelectrica SA (27 martie 2012) prin care statul român a vândut un pachet de 15%, câștigând astfel 40 milioane euro;tranzacția Transgaz SA (18 aprilie 2013) în care statul român a vândut 15% pentru 72 milioane euro; oferta publică inițială a Nuclearelectrica SA (4 noiembrie 2013) în care statul și-a vândut pachetul minoritar de 10% pentru 281,87 milioane lei/63 milioane euro; listarea Romgaz SA (12 noiembrie 2013) prin care statul a vândut un pachet de 15% dintre acțiuni pentru 391 milioane euro.
În ceea ce privește companiile de stat așteptate de investitori să intre pe bursă în perioada următoare, printre acestea se numără Complexul Energetic Oltenia și producătorul de electricitate Hidroelectrica.

Programul de privatizare al marilor companii din energie, derulat pe bursă, este agreat de către creditorii internaționali, în condițiile în care statul român are în derulare un acord cu Fondul Monetar Internațional prin care intenționează să atragă lichidități în economie și să-și reducă deficitul bugetar.

În funcție de succesul așteptat de statul român al ofertei publice inițiale Electrica SA, primul ministru Victor Ponta a declarat că guvernul ia în considerare vânzarea unui pachet mai mare de acțiuni în companiile Transelectrica SA, Romgaz SA și Transgaz SA, planificate pentru anul viitor.