Arhiva etichetelor: achiziție

CTP cumpără cu aproape 7 mil. Euro proiectul logistic Phoenix Logistics Center din apropierea Bucureștiului. Investitorul imobiliar a raportat în acest an trei achiziții de proiecte pentru care a dat peste 42 mil. Euro

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, a anunțat, astăzi, că a cumpărat cu aproximativ 7 mil. Euro parcul logistic Phoenix Logistics Center de la compania olandeză LSREF3 Alpha Dutch Holdings B.V.

Tranzacția a avut loc în trimestrul al doilea al acestui an. Achiziția a fost finanțată din credit bancar, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. CTP a anunțat la finele lunii octombrie că a contractat în acest an finanțări noi în valoare de 117 mil. euro pentru achiziții și dezvoltări de proiecte imobiliare, fondurile fiind acordate de către cinci bănci – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank și Bancpost.

Phoenix Logistics Center (PLC) a fost integrat în CTPark Bucharest și se află în localitatea Chiajna, la intersecția autostrăzii A1 cu Șoseaua de Centură, la o distanță de doar 10 kilometri de centrul Bucureștiului. Parcul are o suprafață totală de 43.000 metri pătrați și o suprafață închiriabilă de 21.000 m². Spațiile sunt ideale pentru a fi utilizate atât pentru activități de depozitare, logistice și de distribuție, cât și producție pentru industria ușoară. Phoenix Logistics Center este complet închiriat către DB Schenker, companie internațională ce oferă servicii de transport rutier de marfă, transport feroviar, transport aerian, transport maritim, servicii de logistică şi formalităţi vamale.

Planurile dezvoltatorului pentru parcul logistic din Chiajna presupun lucrări de renovare și modernizare, investiția estimată se ridică la aproximativ 1,5 mil. euro și se face în două faze. Prima etapă a fost demarată imediat după achiziție, urmând să se încheie luna aceasta. A doua fază va fi demarată anul viitor.

Depozitul din Phoenix Logistics Center dispune atât de spații destinate depozitării, cât și de spații de birouri împreună cu serviciile aferente. Printre caracteristile spațiilor de depozitare se numără: înălţime utilă de 10 metri, capacitate de încărcare de 5 tone pe metru pătrat, instalație de sprinklere, 7 uși secționale, 38 de porți de încărcare și descărcare.

CTP a cumpărat cu peste 42 mil. Euro în acest an patru proiecte logistice în cadrul a trei tranzacții. Astfel, investitorul a preluat două parcuri logistice de la compania slovacă IPEC Group într-o tranzacție de 18 mil. Euro, iar pentru Chitila Logistic Park a încheiat o tranzacție de 17,3 mil. Euro.

CTP este un dezvoltator și administrator full-service de proprietăți comerciale, specializat în livrarea și managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii internaționale și locale de prim rang, care fac investiții strategice noi sau își extind operațiunile în Europa Centrală și de Est. CTP deține CTPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Centrală, cu peste 4,1 milioane de metri pătrați de spații de clasa A, în peste 80 de puncte strategice.

În România, CTP este cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A, cu peste 700.000 metri pătrați de suprafață închiriabilă situați în zece orașe – Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara și Turda.

CTP este cel mai activ investitor pe segmentul spațiilor industriale și de logistică, unde au portofolii importante și jucători de talie internațională precum Blackstone sau P3.

Randamentele investițiilor pe piața spațiilor de logistică din București în medie la 8,75%, peste Varșovia cu 6,5%, Budapesta cu 8% și Praga cu 6,25%, potrivit unui raport al Colliers pentru prima jumătate a anului.

Globalworth cumpără al treilea imobil de birouri din proiectul Green Court al Skanska în cadrul unei tranzacții de 38 mil. euro. Valoarea totală a tranzacției cu Skanska de la Green Court se ridică la circa 127 mil. euro în 3 ani

 

Compania de investiții imobiliare Globalworth, listată pe bursa de la Londra, a anunțat achiziția imobilului C din proiectul Green Court din București, dezvoltat de către grupul suedez Skanska.

Valoarea brută a tranzacției este de aproximativ 38 mil. Euro, conform cumpărătorului. Achiziția este așteptată să fie finalizată în trimestrul al treilea al anului.

Compania condusă de către investitorul de origine elenă Ioannis Papalekas a cumpărat astfel în trei tranzacții distincte imobilele de birouri din complexul Green Court, care totalizează o suprafață închiriabilă de 54.300 metri pătrați.

Primul imobil a fost cumpărat în 2014 pentru un preț anunțat de achiziție de 42 mil. Euro, iar în noiembrie 2015 a fost făcută public o valoare brută a tranzacției de 47 mil. Euro aferentă achiziției celui de-al doilea imobil din proiectul Green Court. Globalworth a fost asistat de către avocații NNDKP, în timp ce Skanska a lucrat alături de avocații PeliFilip.

Noul anunț urcă valoarea totală a achiziției Green Court în trei etape la circa 127 mil. Euro.

Printre chiriașii imobilului C, care dispune de o suprafață de 16.300 metri pătrați, se numără General Motors, Orange, Capgemini, ABB, Legand și Merck.

Globalworth a finalizat recent o emisiune de eurobonduri în valoare de 550 mil. Euro, destinată rearanjării structurii datoriilor, precum și finanțării planurilor de creștere, inclusiv în România. Dintre investitori, BERD a plasat 50 mil. Euro în prima tranzacție cu eurobonduri a Globalworth, care urmează să fie listată la bursa de la București până cel mai târziu la jumătatea lunii iulie.

Titlurile au o maturitate de 5 ani până pe 20 iunie 2022 și poartă o dobândă fixă de 2,875% pe an, care va fi plătită investitorilor anual începând cu 20 iunie 2018.

Emisiunea de titluri în euro a Globalworth este notată BB+ cu perspectivă stabilă de către analiștii Standard & Poor’s, reespectiv Ba2 cu perspectivă stabilă de către agenția de evaluare Moody’s.

Banii încasați din vânzarea titlurilor vor fi folosiți pentru a plăti anumite datorii ale companiei, precum și pentru scopuri generale corporative, inclusiv achiziții.

Globalworth, aflată într-un demers investițional de amploare în ultimii ani, a căutat în paralel cu oportunitățile de achiziții și de dezvoltare să își reducă costurile de finanțare și să își întărească propriul capital prin atragerea de fonduri proaspete de la acționari noi.

Astfel, în 2016, Globalworth a vândut obligațiuni de 180 mil. Euro către Canada Pension Plan Investment Board și Cairn Capital, iar într-o tranzacție separată și-a majorat capitalul cu 200 mil. Euro, majorare la care au participat Growthpoint din Africa de Sud, care a devenit principalul acționar al companiei, și Oak Hill Advisors.

Aceste operațiuni la care s-a adăugat contractarea de noi finanțări bancare au permis fondului de investiții să-și înlocuiască datorii pe termen scurt cu credite pe termen lung, iar costul mediu al datoriilor să scadă cu 0,9% până la 5,3%.

Globalworth, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a înregistrat în 2016 venituri de 68,2 mil. euro (față de 44,8 mil. euro în 2015), un cost net de finanțare de circa 32 mil. euro și un profit de 11,3 mil. euro.

Globalworth este unul dintre cei mai importanți investitori în piața imobiliară locală, respectiv cel mai activ cumpărător în serie de pe segmentul de birouri din ultimii ani.

 

Teraplast cumpără un producător de panouri sandwich din Serbia pentru 4,3 mil. Euro pentru a-și crește vânzările și profitabilitatea. Investiția totală a Teraplast pe piața din Serbia trece de 11 mil. euro. Cumpărătorul a aprobat în mai contractarea unui pachet de finanțare de peste 11 mil. euro de la Banca Transilvania pentru susținerea programului său de investiții

Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre principalii producători de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor, a cumpărat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia.

Valoarea tranzacției din Serbia este de 4,3 mil. Euro, precizează cumpărătorul care adaugă că va investi peste 11 mil. Euro în noua achiziție, sumă care mai include investiții de 2,7 mil. euro în dezvoltare și capital de lucru de 4 mil. euro.

În cadrul tranzacției, Teraplast a anunțat că a acordat un împrumut de 6,25 mil. Euro societății Terasteel DOO Serbia.

Compania din Serbia reprezintă a doua achiziție Teraplast din acest an, după cea a Depaco pentru care a primit deja avizul Consiliului Concurenței.

Firma cumpărată din Serbia are o capacitate de producție similară celei a subsidiarei TeraSteel, adică 2,2 milioane mp/an, și respectiv aceleași utilaje.

Fabrica de panouri sandwich din Serbia va deservi in principal piețe precum Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croația și Muntenegru, dar și piețe secundare precum Ungaria, sudul României și nordul Greciei.

“Potrivit estimărilor noastre, aceste piețe au în 2017 un potențial de 9,6 milioane mp, adică aproximativ 153 milioane euro. Piața panourilor din Serbia este estimată la un volum de 2,3 milioane mp, din care producția locală reprezintă 20%, diferența fiind importuri. În comparație, în România producția locală reprezintă aproximativ 80% din total piață și avem 9 fabrici de panouri termoizolante. TeraSteel vinde peste 33% din producția realizată în România pe piețele externe”, afirmă reprezentanții Teraplast.

Dorel Goia, președinte al Consiliului de Administrație Teraplast a spus: „Achiziția din Serbia face parte din strategia Grupului Teraplast de a crește volumul vânzărilor și profitabilitatea. TeraSteel exportă în Serbia, Bulgaria, Muntenegru și Slovenia de aproximativ doi ani, iar prin fabrica de la Leskovac ne propunem să creștem exponențial vânzările în zona Balcanilor. Suntem convinși că Grupul Teraplast poate să devină un exemplu pentru companiile românești care până în acest moment nu au avut curajul sau nu au fost încurajate să deschidă fabrici pe piețele externe. În schimb, firmele din Polonia, Rusia sau Ungaria au deschis fabrici în România și sunt foarte active în zona construcțiilor. Prin cele două achiziții de anul acesta Grupul Teraplast va ajunge să consume în 2018 capacitatea de producție a unui combinat mediu, adică peste 70.000 de tone de tablă, în valoare de peste 55 milioane euro”.

Acționarii companiei Teraplast SA, controlate de omul de afaceri Dorel Goia, au aprobat în luna mai contractarea de credite de investiții și linii de împrumut de la Banca Transilvania în valoare totală de 51,6 mil. Lei (peste 11 mil. Euro).

Pachetul de finanțare de la Banca Transilvania este compus dintr-un plafon global de exploatare utilizabil sub forma de linii de credit în valoare totală de 27,95 mil. lei, credite pentru investiții în valoare de 17.356.480 lei și un acord comercial în valoare de 6,3 mil. lei. De asemenea, a mai fost aprobată și garantarea de către Teraplast SA a creditelor accesate de subsidiare de la Banca Transilvania până la o valoare maximă de 6,2 mil. Euro.

Compania a stabilit în luna aprilie că limita maximă de îndatorare pe care o poate contracta în exercițiul financiar 2017 este de 135 mil. Lei (aproximativ 30 mil. Euro).

Dorel Goia are o deținere directă de 46,7% din Teraplast SA, unde un alt acționar important este fondul finlandez KJK, ce are un pachet de 10% din companie

Grupul Teraplast include compania Teraplast (producător de țevi, granule și profile din PVC), subsidiara TeraSteel (producător de panouri sandwich și structuri metalice zincate), subsidiara Teraglass (producător de ferestre și uși din PVC), subsidiara Teraplast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activitățile logistice ale Grupului) și Politub (producător de țevi din polietilenă).

Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 mil. lei și un profit net de 38,1 mil. lei. Valoarea EBITDA estimată în 2017 este de 63,3 mil. lei. În primele trei luni din 2017 Grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 mil. lei, un profit net de 1,6 mil. lei și EBITDA de 6,6 mil. lei.

Teraplast activează pe piețele de instalații și amenajări, profile tâmplărie, panouri sandwich și structuri metalice zincate, tâmplărie termoizolantă și granule PVC. Compania-mamă Teraplast este lider de piață pe segmentele de canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucător de pe piața de panouri sandwich și, începând de anul trecut, este liderul pieței de structuri metalice zincate, susțin reprezentanții companiei.

Compania austriacă ALPLA, lider mondial în domeniul ambalajelor de plastic, cumpără producătorul de preforme PET din Brașov Star East Pet

Compania austriacă ALPLA, lider mondial în domeniul ambalajelor de plastic, achiziționează 100% din acțiunile firmei Star East Pet SRL din Brașov, specializată în producția de preforme din PET pentru băuturi, alimente și produse nealimentare, potrivit unui comunicat al ALPLA.

Încheierea tranzacției este prevăzută pentru mijlocul anului 2017, în funcție de autorizațiile legale și industriale necesare, emise de autoritățile abilitate. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Prin această achiziție ALPLA își va mări capacitățile de producție din Europa de Est.

 „Obținem accesul la o rețea de distribuție puternică. Star East Pet este un partener strategic bun pentru atingerea obiectivelor din România și chiar mai departe”, a spus Günther Lehner, CEO ALPLA.

Star East Pet, unul dintre liderii români în producția de preforme din polietilen tereftalat (PET), a fost înființată în 1997 de antreprenorul Dan Moldovan. Compania are una dintre cele mai mari capacități de producție din România, reprezentând 30% SOM în România. Din preforme se produc butelii din PET destinate industriei pentru produsele alimentare și nealimentare.

Printre clienții Star East Pet se numără Molson Coors (Bergenbier), Sabmiller (Ursus), Bunge, Coca Cola, Zizin.

În anul 2015, Star East Pet a înregistrat o cifră de afaceri de 129,16 mil.Lei (28,7 mil.Euro) și un profit net de 3,49 mil.Lei ( 0,77 mil.Euro) la un număr de 70 de angajați,  potrivit datelor înregistrate de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

Printre competitorii Star East Pet se numără Pet Star Holding din Ialomița și Amraz România.

Compania austriacă ALPLA, înființată în anul 1955, are în prezent un număr de 17 300 de angajați și un număr de 160 de fabrici de producție în 43 de țări. În 2016, ALPLA a raportat o cifră de afaceri de 3,25 mld.Euro, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

 ALPLA este prezentă pe piața românească de mai mulți ani prin intermediul Alpla Plastic SRL, cu sediul în Pantelimon.

Regina Maria a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter în cadrul unei tranzacții sub 0,5 mil. Euro

 

Regina Maria, una dintre cele mai mari rețele de servicii medicale din România, a cumpărat centrul medical Al Medica Berlin din Ploiești de la omul de afaceri german Aldea Dieter. Valoarea tranzacției se situează sub 0,5 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții.

Vânzarea vizează fondul de comerț al companiei, potrivit unei decizii a proprietarului clinicii Al Medica Berlin din 29 noiembrie.

Clinica a fost înființată în anul 2000.

În acest an, Regina Maria a mai anunțat și alte achiziții precum spitalul Ponderas din București, centrul medical Helios din Craiova și centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara. Tranzacțiile fac parte din strategia proprietarului Regina Maria, fondul de investiții Mid Europa Partners, de a crește rapid afacerea în contextul unei lupte pentru consolidarea pieței de profil în care sunt angajați și alți jucători precum MedLife sau Medicover.

Afacerea Regina Maria a fost preluată de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut într-o tranzacție de peste 150 mil. Euro.

Regina Maria a anunțat că se concentrează pe extinderea la nivel național a acoperirii rețelei sale, în cadrul strategiei sale un loc distinct îl ocupă dezvoltarea portofoliului  de spitale private.

Pentru finanțarea parțială a achiziției Regina Maria, cât și pentru asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru extinderea rețelei, au fost contractate anul trecut credite de 75 mil. euro de la Erste (inclusiv BCR), Raiffeisen și UniCredit.

Centrul Medical Unirea SRL, compania care operează sub marca Regina Maria, a fost fondată în 1995 de către medicul Wargha Enayati. Acesta și-a făcut exitul din companie în 2015 când a vândut participația de 20% alături de fondul de investiții Advent, deținătorul pachetului de 80%.

Compania a raportat pentru 2015 afaceri de aproximativ 65 mil. euro și are în vedere o creștere rapidă în contextul în care fondul de investiții Mid Europa Partners are un orizont de exit din afacere la nivelul anilor 2020 – 2021.

asahi-cumpara-ursus-main

Adrian Cazan și Mihai Ristici au coordonat echipa de 15 avocați RTPR Allen & Overy în cea mai mare tranzacție de pe piața de fuziuni și achiziții din România din acest an. Achiziția fabricilor de bere din România ale SAB Miller de către japonezii de la Asahi, tranzacție estimată peste 700 mil. euro

RTPR Allen & Overy a oferit consultanţă grupului japonez Asahi Group Holdings, Ltd. cu privire la achiziția Ursus Breweries, unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Tranzacția prin care grupul Asahi a cumpărat producătorii de bere din regiune ai SAB Miller acoperă cinci piețe – România, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – și va fi cea mai mare tranzacție de fuziuni și achiziții din România din acest an, afirmă reprezentanții firmei de avocatură.

Vânzătorul este Anheuser-Busch InBev SA/NV, care a precizat că valoare de întreprindere a activelor vândute în Europa de Est către Asahi este de 7,3 mld. Euro. Componenta tranzacției locale este cotată de către surse din piața de fuziuni și achiziții la un ordin de mărime de peste 700 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate.

Allen & Overy a oferit consultanță Asahi cu privire la aspecte de fuziuni și achiziții, drept comercial, concurență/antitrust, financiar, taxe și dreptul muncii în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu AB InBev. Aceasta este cea mai mare tranzacție din istoria Asahi, afirmă reprezentanții firmei de avocatură a cumpărătorului.

În ceea ce privește implicațiile din România, echipa a fost condusă de Adrian Cazan (Counsel) care, sub îndrumarea lui Mihai Ristici (Partner), a coordonat o echipă multidisciplinară din care au făcut parte un număr de 15 avocați din biroul RTPR Allen & Overy din București.

„Suntem bucuroși că am putut să contribuim la această tranzacție internațională care va fi probabil cea mai mare tranzacție de M&A pe plan local din 2016. A fost un proiect intens care, datorită procesului competitiv, ne-a solicitat capacitățile profesionale la maxim, fiind nevoiți să lucrăm 24/7 pe parcursul mai multor săptămâni. Succesul acestei tranzacții ne confirmă încă o dată capacitatea noastră de a oferi expertiză de top la nivel local și internațional, fiind a treia tranzacție de anvergură finalizată recent în România și în care biroul RTPR Allen & Overy a avut un rol determinant, celelalte fiind: vânzarea lanțului de magazine Profi și achiziționarea de către Allianz Capital Partners a pachetului de acțiuni al E.ON Distribuție România S.A. Toate aceste exemple reprezintă dovada că în mod constant clienții ne încredințează cele mai interesante și complexe proiecte de asemenea calibru. Mulțumesc întregii echipe de proiect pentru implicare și îi felicit pentru această nouă tranzacție de răsunet”, afirmă Adrian Cazan, Counsel în cadrul RTPR Allen & Overy.

RTPR Allen & Overy numără 42 de avocați înscriși în listele Baroului București și este afiliată rețelei globale a firmei poziționate în cercul select al firmelor de avocatură londoneze de top, prestigiosul Magic Circle.

În tranzacție au mai fost implicați de partea cumpărătorului banca de investiții Rothschild, iar de partea vânzătorului au lucrat EY pe zona consultanței financiare și avocații Suciu Popa, care au asigurat consultanța juridică locală pentru SAB Miller.

Finalizarea condițiilor precedente ale tranzacției este așteptată să aibă loc în prima jumătate a anului 2017.

Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România.

Pentru anul 2015, Ursus Breweries a raportat o cifră de afaceri netă de 1,58 mld.Lei ( 351,6 mil.Euro) și profit net 44,17 mil.Lei ( aprox.10 mil.Euro) la un număr mediu de 1419 salariați.

Mărcile Ursus Breweries sunt Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft și St. Stefanus. În prezent, Ursus Breweries deține 3 fabrici de bere în Brașov, Buzău și Timișoara și o facilitate mică de producție în Cluj, potrivit ultimelor date disponibile.

Pachetul de active cumpărat de Asahi de la SAB  Miller este format din 8 companii – Plzeňský Prazdroj a.s.,Pivovary Topvar a.s., SABMiller Poland BV, Ursus Breweries SA, Dreher Sörgyárak Zrt., SABMiller Brands Europe a.s., SABMiller Brands Korea Yuhan Hoesa și SABMiller Europe AG, precizează cumpărătorul.

Pachetul de operațiuni pe care Asahi îl preia în Europa Centrală și de Est avea în anul încheiat în martie 2016 vânzări nete de 1,643 mld. Euro, active totale de 1,976 mld. Euro și un profit înainte de plata dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 493,8 mil. Euro.

În luna noiembrie, fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat achiziția a 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi pentru 533 mil. Euro. Recent, Allianz Capital Partners a anunțat, de asemenea, achiziția a 30% din E.ON Distribuție România, tranzacție a cărei valoare nu a fost făcută publică și care este estimată în jurul a 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Interesul Allianz pentru achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție România, precum și interesul Mid Europa Partners pentru achiziția Profi au fost semnalate în premieră în luna septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife a semnat pe 17 noiembrie achiziția a 51% din acțiunile unei firme ce oferă asistență medicală de specialitate. Valoarea tranzacției este între 1,5 și 2 mil. Euro, prețul final urmând a fi calculat în luna aprilie 2017

MedLife a încheiat pe 17 noiembrie un contract de vânzare cumpărare pentru achiziția pachetului majoritar de 51% din acțiunile unei companii care oferă „activități de asistență medicală de specialitate”, conform prospectului de listare a acțiunilor societății pe bursa de la București.

“Valoarea tranzacției este cuprinsă între un minimum de 1.500.000 euro și un maxim de 2.000.000 euro. Prețul final al tranzacției va fi calculat în aprilie 2017 pe baza situațiilor financiare de la finalul anului 2016 ale societății achiziționate”, se arată în prospectul de listare al MedLife.

Finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea unor condiții precedente uzuale în astfel de tranzacții , între care și decizia organelor corporative ale societății, mai precizează sursa citată.

Reprezentanții MedLife nu au făcut public numele companiei pentru care a semnat achiziția.

Modelul de creștere al afacerii MedLife este bazat pe lângă creșterea organică pe achiziții, compania precizând că aproximativ 30% din veniturile din 2015 au fost generate de pe urma achizițiilor sau a firmelor cumpărate și integrate ulterior.

MedLife vinde 44% din acțiuni pe bursa de la București în perioada 6 – 15 decembrie. Prețul de ofertă este de maxim 35 lei pe acțiune.

Tranzacția ar urma să asigure exitul fondului de investiții V4C prin vânzarea participației de 36,25% din acțiuni, respectiv un exit parțial al IFC prin vânzarea unui pachet de 7,75% din pachetul de 12,75% pe care îl deține acum.

Restul participației de 5%, IFC intenționează să-l vândă către Mihail Marcu. În acest sens, cele două părți au semnat pe 21 noiembrie o opțiune de vânzare a acțiunilor IFC către Mihail Marcu. Dacă acesta nu își va respecta obligațiile asumate față de IFC, instituția financiară internațională își poate vinde acțiunile rămase către un terț sau poate executa o ipotecă pusă pe pachetul de 21% din MedLife deținut de Mihail Marcu. Ipoteca pusă de IFC are prioritate pe pachetul respectiv de acțiuni față de cea a creditorilor, obținută în luna martie de cele patru bănci – BCR, BRD, ING și Raiffeisen pentru creditul sindicalizat de 56 mil. Euro acordat MedLife.

MedLife a cumpărat în ultimii șase ani mai multe companii mai mici din sector în cadrul luptei pentru consolidarea pieței de profil și a poziției de lider, luptă în care principalul său rival este rețeaua Regina Maria, controlată de fondul de investiții Mid Europa. Printre achizițiile recente ale MedLife se numără Centrul Sama, Ultratest și Prima Medical din Craiova, banca de celule stem din Timișoara, Centrul Medical Panduri din București, Diamed și rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet.

Listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al MedLife, tranzacție structurată în jurul exitului fondului de investiții V4C, a fost anunțată în premieră pe 2 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Sursă grafic : ANRE.

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția casei de comerț cu energie Repower România de către MET Holding

Consiliul Concurenţei a anunțat, astăzi, că a autorizat tranzacţia prin care MET Holding AG împreună cu filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL, preia Repower Furnizare România SRL.

KPMG a fost consultantul financiar exclusiv al lui Repower AG la vânzarea subsidiarei din România către MET Group. De cealaltă parte, MET Group a lucrat cu BT Capital Partners la achiziția operațiunilor locale ale Repower.

Tranzacția de exit a Repower a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 16 februarie.

Met Holding AG, Elveţia, compania mamă agrupului MET, este prezentă în zece state europene, cu aproape 400 de angajați permanenți în Austria, Croația, Ungaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Elveția, Turcia și Marea Britanie. Grupul MET desfăşoară activităţi comerciale în domeniul gazelor naturale, energiei electrice, petrolului, GPL.  Filiala sa din România, MET Romania Energy Trade SRL este activă pe piețele concurențiale de furnizare a gazelor naturale și energiei electrice.

Cumpărătorul MET Group este controlat în proporție de 40% de către grupul petrolier ungar MOL, alte acționari importanți fiind Benjamin Lakatos (24,67%), Ilya Trubnikov (12,665%), Gyorgy Nagy (12,665%) și Istvan Garancsi (10%). Grupul petrolier MOL este unul dintre cei mai mari jucători din piața distribuției de carburanți, cu afaceri de aproximativ un miliard de euro.

Repower Furnizare România SRL este o companie activă pe piața concurențială a furnizării de energie electrică din România.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali. Repower Furnizare România deținea o cotă de piață de 2,85% din furnizarea de energie electrică la clienții finali în intervalul ianuarie – martie 2016, conform datelor făcute publice de către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Conform aceleiași surse, Repower Furnizare România avea în perioada raportată o cotă de piață de 4,13% din cantitatea furnizată de electricitate în intervalul ianuarie – martie 2016, pe o piață dominată de Electrica Furnizare (16,45%), Tinmar Energy (8,14%), E.ON Energie România (7,38%), Transenergo Com (5,6%), CEZ Vânzare (5,03%) și Enel Energie (4,45%)

Grupul elvețian Repower a anunțat în luna iulie vânzarea afacerii sale din România către grupul MET Group, cu sediul la Zug (Elveția) și controlat de către investitori din Ungaria.

Ca urmare a tranzacției, MET Group va intra în categoria primilor zece furnizori de energie electrică pentru clienții finali.

MET România Energy Trade a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de 29 mil euro, o pierdere de 0,8 milioane euro și un număr de 12 salariați.

Repower are două companii locale – Repower Furnizare România SRL, care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 114,6 mil. euro și cu pierderi de aproape 3 mil. euro, respectiv Repower România Vânzări SRL, care a raportat pentri 2015 o cifră de afaceri de 15,2 mil. euro și pierderi de circa 15.000 euro.

Comerțul cu energie tinde să devină scena unor tranzacții de consolidare a pieței, în contextul în care activează pe lângă jucătorii mari din piața de energie – Electrica, CEZ, E.ON, Enel, Tinmar – și mulți furnizori mici, care sunt sub presiunea unor tarife mici de vânzare a energiei, dar și a unor grupuri puternice dornice să câștige rapid cotă de piață în sector, așa cum este cazul RCS & RDS, care are deja 4% din comerțul local cu energie.

În acest context, consultanții Deloitte au primit mandat de vânzare pentru un pachet de până la 100% din acțiunile afacerii Arelco, casă de comerț cu energie și gaze, cu o cotă de piață de 4% pe piața concurențială a furnizării de electricitate. Tranzacția de vânzare a Arelco, companie cu cifră de afaceri de 163 mil. euro în 2015, poartă numele de cod Mayer și a ajuns luna trecută în atenția investitorilor.

Printre acționarii Arelco se află Robert Neagoe, care a deținut poziția de șef al Direcției juridice în cadrul OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) în perioada privatizărilor Petrom, Distrigaz Nord și Sud, filiale ale Electrica derulate în perioada 2004 – 2005. Robert Neagoe a fost implicat în dosarul privatizărilor strategice din energie, unde calitatea sa a fost schimbată din inculpat în martor, în acest dosar fiind condamnați, printre alții, foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, fostul consilier al lui Dan Ioan Popescu și fost adjunct al șefului OPSPI, Dorinel Mucea, precum și bancheri de investiții ai Credit Suisse First Boston, care a asigurat consultanța statului român la privatizare.

Robert Neagoe deține 5% din acțiunile Arelco Power și apare în calitate de creditor cu suma de 602.971 lei către companie în declarația de avere din 15 iunie a soției sale, Mona Lisa Neagoe, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Restul acțiunilor aparțin unei firme de tip off – shore.

 

Covalact are fabrici la Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc. Sursă foto: Covalact.

După preluarea Albalact, Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact. Fondul de investiții SigmaBleyzer a mai purtat discuții pentru tranzacția de exit din România și cu alți investitori strategici

Grupul francez Lactalis și-a exprimat interesul pentru achiziția Covalact, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Grupul francez a finalizat în urmă cu circa trei săptămâni oferta publică de preluare a Albalact, iar apetitul său de achiziții nu se oprește aici în cadrul strategiei sale de a-și consolida poziția de lider pe piața de lactate.

De cealaltă parte, fondul de investiții SigmaBleyzer are în portofoliu din 2007 afacerea Covalact, din care ca orice investitor de capital privat trebuie la un moment dat să își facă exitul. În acest context, fondul de investiții SigmaBleyzer a purtat în ultimul an discuții cu investitori pentrru vânzarea Covalact.

Grupul german Müller a negociat în cursul acestui an achiziția Covalact, pentru care a înaintat o ofertă, însă discuțiile cu SigmaBleyzer nu au putut fi finalizate din cauza prețului oferit, susțin surse din piață.

Dealtfel, discuțiile din acest an dintre SigmaBleyzer pentru vânzarea Covalact către un investitor strategic internațional au avut loc în timp ce Lactalis era ocupat cu tranzacția de preluare a Albalact.

Reprezentanții părților nu au putut fi contactate până la momentul publicării acestui articol pentru comentarii pe marginea negocierilor de vânzare a Covalact.

Grupul francez a finalizat pe 15 septembrie preluarea unui pachet de 94,8% din Albalact pe bursa de la București în cadrul unei tranzacții în valoare de 73 mil. Euro. Principalii vânzători ai Albalact au fost familia lui Raul Ciurtin care a încasat 35 mil. Euro de pe urma exitului, în timp ce fondul de investiții RC2, condus de Ion Florescu, a primit în conturi 19,5 mil. Euro din vânzarea unui pachet de 25,4% din companie.

SigmaBleyzer a mai avut discuții pentru exitul din Covalact, însă nu are o presiune de timp ca și alte fonduri de investiții care, de regulă, investesc în medie 3 – 5 ani, iar apoi își vând participațiile. Însă având în vedere că SigmaBleyzer are pe masă ofertă de achiziție, fondul ar putea în orice moment să anunțe numele cumpărătorului Covalact.

În iunie 2007, pachetul majoritar de acțiuni al Covalact a fost preluat de către fondul de investiții Southeast European Fund IV, administrat de către SigmaBleyzer. În aprilie 2008 Primulact și Lactate Harghita au fost cumpărate de către Covalact. De la achiziție şi până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 mil. Euro, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul Covalact.

Covalact SA a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 44,9 mil. Euro și un profit net de 1,3 mil. Euro la 357 de angajați. Compania operează două fabrici, la Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Covalact avea anul trecut o cotă de piață valorică de 4,8%, ocupând poziția a cincea pe piață, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piață Nielsen, citat pe 14 octombrie 2015 de către Cornel Dănilă, director general al companiei.

SigmaBleyzer este un manager de capital privat, fondat în 1994 de către un grup de oameni de afaceri născuți în Ucraina, respectiv în spațiul fostei Uniuni Sovietice. SigmaBleyzer are sub administrare active de circa 1 mld. dolari, iar investițiile sale au vizat în special piețele din Est, precum Ucraina, România și Kazahstan, dar și statul american Texas.

Fondul investește, de regulă, între 25 și 50 mil. dolari într-un tichet de tranzacție pentru obținerea unei poziții de control într-o companie din Europa de Est. Operațiunile locale sunt conduse de către Radu Bugică, country manager SigmaBleyzer. În afara Covalact, SigmaBleyzer mai are în portofoliu afaceri în Ucraina – AgroGeneration (agricultură), Volia Limited (telecomunicații), Poltava Confectionary (industria produselor alimentare și a băuturilor) și Cosmo (retail).

Pe piața de lactate estimată undeva în jurul a 800 mil. Euro pe an, achiziția Albalact de către Lactalis duce grupul francez într-o poziție de lider de sector. Printre investitorii strategici de pe acest segment important de consum se află grupul francez Danone, grupul german Müller, grupul olandez Campina sau grecii de la Olympus.

Pe piața laptelui de consum, principalii jucători sunt Albalact, Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta și LaDorna (Lactalis). Pe segmentul produselor proaspete, concurează Albalact, Covalact, Danone, Friesland și Simultan, iar pe piața de unt Covalact, Albalact, Friesland și Macromex.

După achiziția Albalact, impactul cel mai puternic se simte pe piața laptelui de consum, unde cota de piață a Lactalis trece de 20%, potrivit deciziei Consiliului Concurenței prin care a fost aprobată achiziția Albalact de către compania franceză.

Lactalis a cumpărat în 2008 afacerea LaDorna de la omul de afaceri Jean Valvis într-o tranzacție de 80 – 100 mil. Euro.

Grupul francez, înființat în 1933, este controlat de către familia fondatorului Besnier și a avut în 2015 o cifră de afaceri globală de 17 mld. Euro.

Medicover cumpără 100% din acțiunile Centrului Medical ”Doctor Luca” din Pitești

Medicover, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii medicale private de pe piața locală, cumpără Centrul Medical Doctor Luca din Pitești, afacere fondată în 1991 de medicul Batis Augustin Bujor împreună cu societatea americană Telemedical Incorporated din Illinois.

Anterior tranzacției, compania americană Telemedical Incorporated deținea în cadrul policlinicii private Doctor Luca, pachetul majoritar de 59,50 % din acțiuni, iar medicul Batis Augustin Bujor restul de 40,48%.

Asociații centrului medical din Pitești au hotărât pe 8 septembrie aprobarea vânzării pachetului de 100 % din acțiuni.

În anul 2015, Centrul Medical Doctor Luca a înregistrat o cifră de afaceri netă de 6,54 milioane de lei (aproximativ 1,47 milioane de euro) și o pierdere de 0,33 milioane de lei ( 0,07 milioane de euro) la un număr mediu de 59 de angajați, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Centrul Medical Doctor Luca oferă servicii de asistență medicală primară si specializată, programe preventive și programe de medicina muncii, atât persoanelor fizice, cât și celor juridice. Din anul 1999, centrul medical are și un laborator de analize medicale.

În luna iulie Medicover a anunțat o investiție de 300.000 de euro în a doua clinică multidisciplinară la Cluj-Napoca.

În România, Medicover este prezent de peste 20 ani pe piata serviciilor medicale private și dispune de o rețea de 18 clinici proprii în București și în țară (Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Ploiești, Brașov, Galați) și un spital generalist – Spitalul Medicover.

Cifra de afaceri a grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover și laboratoarele Synevo) a crescut cu peste 13% în 2015, la 252 mil. lei ( 56,75 milioane de euro ), față de 222 mil. lei (50 mil. euro) în 2014. Modelul de afaceri al grupului Medicover presupune ca acționarii companiei să reinvestească în fiecare an întregul profit realizat pentru a-și finanța dezvoltarea.

Grupul Medicover este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est și oferă servicii medicale integrate pacienților din 14 țări (România, Polonia, Suedia, Turcia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Rusia), cu peste 100 de clinici Medicover, 80 de laboratoare, 400 puncte de recoltare, peste 6,5 milioane de pacienți anual și peste 13.000 de angajați.

Pe piața serviciilor medicale private, cele mai mari afaceri sunt derulate de către Medlife, Regina Maria, Medicover și Sanador.

Scandia Food cumpără o fabrică de conserve la Hunedoara

Scandia Food Sibiu, liderul pieței de conserve pe bază de carne, cumpără compania Rotina Product, care deține o fabrică de conserve la Hunedoara.

Ion Pîrjol și Manole Marcel vând fiecare un pachet de 50% din acțiunile Rotina Product pentru un preț negociat brut de 0,78 mil. Euro. Fiecare urmează să încaseze 0,39 mil. Euro pentru transferul participației, potrivit unei decizii a acționarilor Rotina Product din 31 august.

Rotina Product a raportat pentru 2015 un profit net de 0,38 mil. Lei (0,08 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 8,4 mil. Lei (1,9 mil. Euro) și 52 de angajați.

Compania este un jucător de talie locală a cărui piață de desfacere este concentrată în județul Hunedoara. Rotina Product, înființată în 2001, vinde pateuri, conserve de carne și alte produse alimentare sub marca Rotina.

Scandia Food are o poziție de lider pe piața conservelor pe bază, cu o cotă de piață în volum de peste 46% pe segmentul pateului cu ficat, potrivit unei cercetări de piață a AC Nielsen din 2014. Compania are în portofoliu mărci precum Scandia, Bucegi, Sadu și acoperă și segmentele de pate vegetal, carne și mâncare la conservă. Compania exportă către piețele Uniunii Europene, Republica Moldova și Canada.

În anul 2010, compania a intrată în două noi linii de afaceri – restaurant cu servire rapidă și producție de mezeluri. Valoarea investiției Scandia Food în noua fabrică de la Sibiu a fost de 45 mil. Euro.

Scandia Food Sibiu a avut în 2015 o cifră de afaceri de 211,4 mil. Lei (47,6 mil. Euro) și o pierdere de 1,9 mil. Lei (0,4 mil. Euro) la un personal de 512 angajați.

Industria conservelor de carne și pateu, estimată de către jucători din piață la circa 85 – 100 mil. Euro, a înregistrat anul trecut scăderi și în volum și în valoare. Pe piața de profil, activează jucători precum Scandia Food, Hame România, companie intrată în decembrie în portofoliul Orkla Foods după achiziția firmei – mama din Cehia, precum și jucători de talie locală, respectiv mărcile private ale companiilor de retail, a căror pondere în piață este din ce în ce mai mare.

 

O echipă de avocați Schoenherr condusă de partenerul Mădălina Neagu a asistat Braas Monier la achiziția fabricii de țiglă de la Elpreco Craiova

Firma de avocatură austriacă Schoenherr a asistat compania Braas Monier la achiziția fabricii de țiglă de la Elpreco Craiova, tranzacție cu o valoare totală de 33 mil. Lei (circa 8 mil. Euro).

Dosarul achiziției Braas Monier în România a fost coordonat de către Mădălina Neagu, partener al biroului Schoenherr din București, iar din echipă au mai făcut parte avocatele Alexandra Munteanu și Anda Tufan.

Mădălina Neagu este coordonatorul practicii locale de fuziuni și achiziții a firmei austriece de avocatură.

Investiția totală a Braas Monier la fabrica de țiglă a Elpreco Craiova include prețul de achiziție, costurile legate de achiziție, inclusiv de integrare, finanțarea nevoilor suplimentare de capital de lucru și cheltuieli suplimentare de capital.

“Achiziția a fost finanțată din surse interne ale Braas Monier Building Group. Am fost sprijiniți de echipe românești ale unor firme internaționale de consultanță”, preciza pe 6 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck, director de comunicare și pentru relația cu investitorii al grupului cumpărător.

Produsele fabricii achiziționate vor fi vândute în viitor sub numele de marcă Getica.

Managementul Braas Monier se așteaptă ca această tranzacție să genereze în 2019 venituri de aproximativ  22 de milioane de lei si un EBITDA de aproximativ 7,5 milioane de lei, ceea ce ar conduce la un puternic aflux de numerar.

Prin preluarea fabricii, BRAMAC își consolidează poziția pe piața locală și câștigă o bază de clienți mai largă.

Achiziția este de așteptat să se închidă la începutul celui de-al patrulea trimestru din 2016.

“Nu comentăm referitor la potențiale viitoare achiziții. La nivel de grup, am cheltuit aproximativ 50 mil. Euro pe achiziții în 2015 și ne-am simți confortabili cu un nivel similar în 2016 și mai departe”, mai spunea pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Achim Schreck din partea Braas Monier.

Pentru CRH, vânzarea capacității de producție de țiglă de la Elpreco Craiova face parte din procesul intern de reorganizare a operațiunilor locale, care s-au extins puternic după achiziția în urmă cu un an a companiilor Lafarge din România în cadrul unei tranzacții transfrontaliere.

Astfel, grupul irlandez a renunțat la producția de țiglă de la Craiova în contextul în care liniile sale de afaceri sunt concentrate pe producție de ciment, betoane, agregate, producție de feronerie și de alte materiale de construcții, respectiv distribuție de materiale de construcții.

Compania austriacă Bramac a devenit în anul 2004 producător local de tiglă din beton, în urma unei investiții de 6 mil. euro în construirea de la zero a unei fabrici de profil la Sibiu.

Grupul Braas Monier Building avea la 30 iunie operațiuni în 36 de țări  și 118 fabrici de producție, și un număr de aproximativ 7.700 de angajați. În anul 2015, grupul Braas Monier a raportat venituri de 1,256 mld.euro.

Schoenherr, firmă de avocatură de talie regională, și-a deschis biroul de la București în urmă cu 20 de ani, venind alături de primul val de investitori austrieci, din care a făcut parte de exemplu Brau Union din industria berii. Acum, are o echipă de aproximativ 50 de avocați și 13 parteneri.

Polonezii de la Asseco și norvegienii de la Visma, pe lista investitorilor care și-au exprimat interesul pentru TotalSoft, proaspăta achiziție a turcilor de la Logo

Pe lista investitorilor care s-au arătat interesați de procesul de vânzare al TotalSoft s-au aflat investitori strategici precum Asseco din Polonia și Visma din Norvegia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ambele companii sunt déjà active pe piața românească de profil și au făcut anterior achiziții locale.

Compania turcească Logo a semnat pe 2 septembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile TotalSoft pentru care a plătit vineri 30,2 mil. Euro către fondul de investiții Global Finance (cu un pachet de peste 88%), Liviu Drăgan (cu o participație de circa 10%) și Florin Manea (cu un pachet de peste 1%).

Procesul de vânzare al TotalSoft a fost pornit în 2015 de către banca de investiții britanică Clearwater, mandatată să se ocupe de tranzacția de exit a fondului elen de investiții Global Finance.

Asseco și-a construit poziția pe piața de IT din România printr-o serie de achiziții. În 2007, firma poloneză a cumpărat la pachet 70% din acțiunile Net Consulting și Fiba Software, valoarea tranzacțiilor fiind de 13,5 mil. Euro.

În 2009, Asseco a plătit 7,7 mil. Euro pentru achiziția furnizorul de soluții IT Professional Bank Systems & Software (Probass), conform Bloomberg. Ulterior, toate companiile cumpărate au fost fuzionate în cadrul Asseco SEE SRL.

Întrebată dacă Asseco este interesată de achiziția TotalSoft, Monika Perek, Chief Marketing Officer la Asseco South Eastern Europe SA răspundea pe 23 februarie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO: “Referitor la solicitare, vă informăm că noi nu comentăm orice speculație cu privire la achizițiile noastre”.

Asseco SEE SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 106,98 mil. Lei și un profit net de 3 mil. Lei la un număr mediu de 145 angajați.

Visma este o companie norvegiană, cu venituri anuale de circa 900 mil. Euro pe an și EBITDA de aproape 190 mil. Euro.

Visma a intrat în România în 2006 prin deschiderea centrului de cercetare și dezvoltare de la Timișoara. În 2007, Visma devine acționarul firmei Multimedia Capital Romania din Sibiu, fondată în anul 1999, având un număr de 39 de angajați. În anul 2009 Visma Software Timișoara și Visma Software Sibiu fuzionează, devenind Visma Software SRL cu sediul social în Sibiu și punct de lucru în Timișoara.

În anul 2008 Visma își lărgește activitatea deschizând o nouă firmă, Visma Software Romania SRL, aceasta activând în domeniul serviciilor de natură economică, deservind clienți din Scandinavia.

A urmat o creștere organică, la sfârșitul anului 2014 având un număr de 232 de angajați in divizia de software și peste 200 de angajați în divizia de servicii.

Reprezentanții Visma nu au putut fi contactați până la momentul publicării acestui articol.

Logo, cumpărătorul TotalSoft,a precizat pe 2 septembrie că achiziția a fost finanțată în proporție de 57% în numerar, iar restul de 43% prin credit bancar.

Logo Software Investment SA, subsidiară deținută integral de compania turcească, este cumpărătorul acțiunilor TotalSoft în baza acordului încheiat cu Ferabosco Investments Limited și fondul de investiții South Eastern Europe Fund LP, administrat de către Global Finance.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră tranzacția de exit a fondului de investiții Global Finance din TotalSoft pe 26 octombrie 2015.

De asemenea, pe 1 septembrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat, de asemenea, în premieră că Logo semnează achiziția TotalSoft pentru un preț de aproximativ 30 mil. Euro, informații confirmate prin anunțul oficial de astăzi al cumpărătorului.

Potrivit informațiilor făcute publice de către cumpărător, Logo Yazilim Sanayi ve Ticaret a cumpărat pachetul integral de acțiuni la TotalSoft pentru o valoare de întreprindere de 30 mil. Euro.

Prețul plătit reflectă o evaluare a companiei la un multiplu de 8,6 aplicat EBITDA înregistrat în 2015, când valoarea acestui indicator a fost de 3,48 mil. Euro. Raportat la EBITDA bugetat pentru acest an, de peste 4 mil. Euro, prețul plătit evaluează TotalSoft în jurul unui multiplu de 7 EBITDA.

Vânzătorii au fost asistați pe zona de consultanță juridică de către casa de avocatură RTPR Allen & Overy, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Surse din piață susțin că Logo intenționează să acopere o parte din achiziția TotalSoft cu un împrumut de la ING Bank România. Reprezentanții Logo și cei ai ING Bank nu au putut fi contactați până la momentul publicării articolului pe marginea acestui subiect.

Cu această tranzacție, Global Finance își face exitul din afacerea TotalSoft la 11 ani după ce a cumpărat un pachet de 88%.

Fondul elen de investiții a realizat în vară și exitul din afacerea de reciclare Green Group astfel că Global Finance mai are în acest moment în România portofoliul de proprietăți imobiliare, unde investițiile s-au derulat printr-un fond special dedicat pieței imobiliare din regiune.

Liviu Drăgan, fondator al TotalSoft și unul dintre vânzătorii companiei în tranzacția încheiată, își păstrează poziția de conducere, ca și alți membri ai echipei de management, potrivit declarațiilor lui Liviu Drăgan făcute pe 2 septembrie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzările pe piețele internaționale au avut o pondere de 23% în vânzările totale ale TotalSoft din 2015. Anul trecut, TotalSoft a înregistrat venituri de 21,3 mil. Euro, iar pentru primul semestru al acestui an a raportat venituri de 10,65 mil. Euro. Câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) au fost în primele șase luni ale anului de 1,97 mil. Euro.

Potențialul de creștere al pieței locale de IT a fost miza achiziției pentru compania turcească Logo, care urmărește o creștere a expunerii sale pe piețele internaționale.

netcity main

Direct One a semnat contractul de cumpărare a 100% din acțiunile Netcity Telecom. KPMG și Leaua & Asociații de partea vânzătorului, avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații de partea cumpărătorului. Mutare importantă în cursul tranzacției: Directorul general al Netcity a plecat în ianuarie din companie, iar în aprilie a venit la Direct One, unde de două luni este noul director general

Direct One S.A. va prelua controlul asupra Netcity Telecom, operatorul rețelei subterane pentru fibră optică a Municipiului București, în urma acordului semnat cu UTI Netcity Investment BV și UTI Grup SA, companiile care dețin 100% din acțiunile operatorului.

Tranzacția presupune achiziția pachetului integral de acțiuni de către Direct One S.A., furnizor independent și neutru de infrastructură de fibră optică pentru telecomunicații, controlat de antreprenorii români Teofil Mureșan si Simion Mureșan. Direct One operează o rețea aeriană națională de fibră optică în lungime de peste 5.500 km și care asigură exclusiv conexiuni între orașe. Finalizarea tranzacției urmează etapele legale și face obiectul aprobării Consiliului Concurenței.

“Suntem entuziasmați de perspectiva achiziției Netcity care permite unei companii 100% românești să se extindă pe piața locală a infrastructurii de telecomunicații, dorința noastră fiind să servim nevoile tuturor operatorilor telecom într-un mod echidistant și transparent. Sperăm de asemenea că vom putea extinde rețeaua existentă în condiții de fezabilitate economică, cu respectarea legislației aplicabile”, a declarat Marian Pantazescu, Președintele Consiliului de Administrație Direct One.

Tranzacția a fost anunțată în premieră pe 24 februarie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Valoarea tranzacției este estimată de către surse din piața de fuziuni și achiziții până în jurul a 30 – 35 mil. euro, valoare neconfirmată de către părțile implicate în tranzacție.

În perioada derulării tranzacției de vânzare a Netcity Telecom, directorul general al companiei, Adrian Florea a părăsit poziția în ianuarie 2016, pe care o ocupa încă din septembrie 2011. Acesta a fost o perioadă scurtă de timp consultant, iar după trei luni, în luna aprilie a acestui an a intrat în echipa Direct One pe poziția de director general adjunct, iar din iulie a preluat postul de director general al Direct One. Marian Pantazescu a urcat din poziția de CEO al DirectOne în cea de președinte al Consiliului de administrație al companieil potrivit informațiilor făcute publice.

Mutarea lui Florea la DirectOne a avut loc chiar în contextul în care DirectOne se afla în negocieri exclusive pentru achiziția Netcity Telecom. Negocierile între cele două părți erau în derulare încă de la începutul acestui an.

Vânzătorii sunt grupul UTI, al cărui acționar majoritar este familia lui Tiberiu Urdăreanu, iar acționar minoritar fondul de investiții PineBridge, respectiv grupul israelian Elbit. Astfel, Elbit Systems Ltd deține un pachet de 40% din acțiunile UTI Investments BV SA, restul de 60% aparținând grupului UTI.

KPMG a avut mandatul de vânzare al afacerii Netcity, pentru care și-au mai arătat interesul în faze anterioare UPC, RCS & RDS sau fondul de investiții CEE Equity Partners, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bogdan Văduva, Partner M&A la KPMG, a spus: “Suntem mândri că am condus cu succes procesul de vânzare al companiei întrucât este una dintre cele mai importante tranzacții din sectorul local telecom din ultimul deceniu.”

Pentru aspecte financiare și de taxe, cumpărătorii au fost asistați de către PwC.

Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat la achiziția Netcity cu o echipă formată din partenerii Cătălin Băiculescu și Vlad Cercel, de partea vânzătorului casa de avocatură Leaua & Asociații oferind asistență cu o echipă din care a făcut parte partenerul Gina Gheorghe și Alexandru Codescu, Of Counsel.

Până în prezent, investiția în rețeaua Netcity, asigurată exclusiv de UTI Grup și UTI Netcity Investments, a depășit 40 milioane de euro, au precizat reprezentanții UTI. . Reţeaua măsoară peste 900 de kilometri de canalizație și acoperă zona centrală a Bucureștiului, fiind racordate aproximativ 12.000 de clădiri. Valoarea redevenței plătite către municipalitate a depășit 4 milioane de Euro până la data tranzacției.

Pentru dezvoltarea rețelei, compania s-a împrumutat la Raiffeisen și OTP Bank.

Netcity Telecom este operatorul rețelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea și operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului București pe o perioadă de 49 de ani. Rețeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziția operatorilor de telecomunicații care oferă servicii pe teritoriul Municipiului București.

Contractul de concesiune în sistem de parteneriat public – privat dintre Primăria generală a Bucureștiului și grupul privat UTI a fost semnat pe 23 iunie 2006.

Pentru realizarea, operarea şi administrarea reţelei NetCity, compania UTI Systems a înfiinţat o companie de proiect dedicată, Netcity Telecom SA. Pe durata contractului, pentru dreptul de concesiune primit, Netcity Telecom s-a angajat să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, o redevenţă de 12% raportată la veniturile obţinute din serviciile de bază.

Reţeaua metropolitană de fibră optică este una dintre cele mai mari investiţii din Bucureşti, investiţia iniţială necesară realizării proiectului, suportată în întregime de UTI Systems SA, fiind estimată la peste 300 mil. Euro. Investiţia urmează să fie recuperată pe perioada concesiunii de 49 de ani din veniturile obţinute ca urmare a exploatării reţelei Netcity.

Raportul anual al Primăriei Generale a Bucureștiului din 2014 indică faptul că din proiectul Netcity au fost realizate etapa inițială, adică 16 km de canalizație, respectiv etapa I, care a adăugat încă 877 km de rețea. De asemenea, la cererea operatorilor de comunicații electronice, compania a mai executat încă 4,5 km de rețea.

Contractul dintre Netcity Telecom și Primăria Bucureștiului mai are de bifat etapele a II -a și a III- a de extindere a rețelei de fibră optică.

Netcity Telecom a obținut în 2015 un profit net de 14,5 mil. lei (3,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 40,38 mil. lei (peste 9 mil. euro), ceea ce înseamnă că firma operează cu o marjă netă de aproximativ 37%.

Direct One este unul dintre jucătorii tineri de pe piața telecomunicațiilor. Compania condusă de către Marian Pantazescu operează a patra rețea de fibră optică din țară, de aproximativ 5.000 km. De asemenea, Direct One deține și prima rețea de distribuție de conținut din regiune, Seenow.

În 2014, Direct One a obținut câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 6,7 mil. euro la o cifră de afaceri de 10,6 mil. euro și un număr mediu de 45 de angajați. Pentru 2015, compania a raportat o cifră de afaceri de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) și un profit net de 12,7 mil. lei (2,9 mil. euro), adică o marjă netă de 30%.

Direct One este o afacere pornită în 2008 de către antreprenorul Marian Pantazescu, 47 ani, care are o experiență de peste 22 de ani în industria de telecomunicații și new media. Pantazescu a absolvit în 1993 Academia Tehnică Militară Secția Telecomunicații și a lucrat apoi pentru Ericsson și apoi Connex, operatorul de telefonie mobilă care astăzi activează sub numele de Vodafone România.

La începutul acestui an, Direct One a preluat în propriul său patrimoniu elementele de rețea de fibră optică ale Electrogrup Cluj – Napoca, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan.

După majorare, acțiunile Direct One sunt împărțite de către Teofil și Simion Mureșan, fiecare având o cotă de 32,195%, Marian Pantazescu cu 30,618%, respectiv Mihai Dobrescu cu 4,992%, conform proiectului de divizare parțială al societății clujene.

IKEA plătește peste 40 mil. Euro în numerar pentru achiziția a 12.800 hectare de pădure de la firma germană Prokon. Avocații Wolf Theiss au asistat cumpărătorul, iar Dentons a lucrat de partea vânzătorului

Grupul suedez IKEA cumpără 12.800 de hectare de pădure în județele Iași și Neamț în cadrul unei tranzacții în numerar de peste 40 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Vânzătorul este compania germană Prokon, intrată în insolvență în 2014, asupra căreia principalii creditori au pretenții în valoare de peste 1,5 mld. Euro.

Firma de avocatură austriacă Wolf Theiss a asistat cumpărătorul în tranzacție, în timp ce casa de avocatură Dentons a reprezentat interesele vânzătorului. Dentons este implicată, dealtfel, în procedurile de insolvență ale companiei germane.

„Ca parte a Strategiei IKEA Group de Independență a Resurselor, IRI Investments SRL continuă investițiile în România, prin achiziția unei noi suprafețe de pădure. Noua suprafață este de 12.800 de hectare și se află în județele Iași și Neamț. La acest moment, suprafața totală deținută de companie este de aproximativ 46.700 de hectare”, au precizat reprezentanții IRI Investments SRL într-un comunicat de presă, citat de HotNews. Ieri, cumpărătorul nu a făcut public numele vânzătorului.

Reprezentanții Prokon au spus, ieri, la Hamburg că se așteaptă în decembrie să încaseze cel puțin 50 mil. Euro de pe urma a două tranzacții de vânzare de păduri încheiate în România, potrivit cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Plățile urmează să ajungă la creditorii care nu și-au convertit pretențiile în acțiuni ale noii companii Prokon, înființate după falimentul vechii cooperative. Peste 75.000 de investitori privați au căzut pradă intrării în insolvență a Prokon în 2014, ceea ce a dus la schimbări în legislația germană pentru a întări protecția investitorilor.

Compania dispune sub supravegherea aferentă derulării unui plan de ieșire din insolvență de activele care nu fac parte din activitatea de bază de acum a Prokon, adică din sfera administrării parcurilor eoliene. Anterior, Prokon a investit într-o fabrică de biodiesel și în achiziția de terenuri din România, afirmă cotidianul german.

IKEA este la a doua achiziție majoră de suprafețe de pădure în România, după ce a anunțat în iunie 2015 cumpărarea a 33.600 de hectare de pădure de la fondul suedez de investiții GreenGold, condus de românul Sorin Chiorescu. Nici valoarea acestei tranzacții nu a fost făcută publică. Surse din piață, citate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, susțin că prețul plătit anul trecut de către IKEA a fost de aproximativ 125 mil. Euro.

Prokon Hit Timber SRL, subsidiara producătorului eolian german Prokon, a cumpărat pe 28 iunie 2011 de la moștenitorii familiei Sturdza 5.428 hectare de pădure pe raza comunelor Popești, Dumești, Madarjac și Horlești din județul Iași, potrivit contractului de vânzare – cumpărare făcut public de către publicația Bună Ziua Iași (BZI). Conform contractului, firma germană a plătit în urmă cu cinci ani 3.500 euro pe hectare, adică un preț de 18.963.460,25 euro. Vânzătorii au fost la acea vreme Elena Sturdza, Mihai Sturdza, prințul Dimitrie Sturdza, Ioan Eric Sturdza, Gheorghe Sturdza, Neculai și Mihaela Bujor, respectiv Marius – Florin și Mihaela Pavel.

Ulterior, Prokon Hit Timber SRL a făcut o ofertă de vânzare a suprafeței de 5428,1313 hectare pentru un preț total de numai 17 mil. Euro, cu intenția de a semna un contract de vânzare – cumpărare și de a primi plata nu mai târziu de 17 noiembrie 2014, conform documentelor făcute publice de către sursa citată.

Prokon operează acum în noua sa formă 57 de ferme eoliene în Germania și Polonia și vinde electricitate către 30.000 de consumatori.

Prokon Hit Timber SRL a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 8,8 mil. Lei și pierderi de 21,4 mil. Lei la un număr de 12 angajați.

De cealaltă parte, gigantul IKEA, fondat de către suedezul Ingvar Kamprad, este un investitor strain care continuă să-și crească expunerea pe piața locală. Astfel, în 2010, IKEA a cumpărat magazinul de mobilă din Băneasa deținut în franciză de către omul de afaceri Puiu Popoviciu și a anunțat că are planuri de investiții pentru noi unități la nivel local. În paralel, grupul IKEA a intrat în piața imobiliară, prin achiziția terenului fostei fabrici Timpuri Noi din București, unde în prezent ridică un proiect imobiliar. În ultimul an, IKEA a intrat pe segmental achizițiilor de păduri, fiind cel mai mare investitor cu un portofoliu total în administrare de 46.700 hectare de pădure.

IRI Investments SRL avea la 31 decembrie 2015 capitaluri totale de 586 mil. Lei (circa 131 mil. Euro), venituri totale de 3,2 mil. Lei și un profit net de 0,9 mil. Lei, potrivit ultimului bilanț făcut public.

Avocații bpv Grigorescu Ștefănică au consiliat grupul financiar leton 4Finance la achiziția TBI Bank. Prețul plătit la finalizarea tranzacției regionale este de circa 69 mil. euro

Firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică a asistat grupul financiar de origine letonă4Finance, unul dintre cele mai mari grupuri din Europa care acordă împrumuturi rapide prin intermediul platformelor online și mobile, la achiziția grupului financiar TBIF Financial Services, care include banca TBI Bank EAD, cu sedii în Bulgaria și România, precum și entitățile TBI Credit și TBI Leasing.

După un proces care a durat circa un an, tranzacția a fost finalizată pe 11 august 2016, alte etape și proceduri post-closing fiind în desfășurare. Valoarea totală plătită la closing a fost de aproximativ 69 mil. euro, la care s-ar putea adăuga o valoare de ajustare în funcție de performanța confirmată a entităților achiziționate, precizează reprezentanții casei de avocatură.

Cumpărătorul anunța într-un comunicat în luna iunie că tranzacția are o valoare de aproximativ 75 mil. euro.

Prin această achiziție, grupul 4Finance își extinde prezența pe piața din România, adăugând în portofoliul său sucursala București a TBI Bank EAD, precum și două instituții financiare nebancare (IFN) TBI Leasing și TBI Credit, în plus față de Zaplo IFN, care activează pe piață din 2015. TBI Bank EAD este activă în România și Bulgaria în special pe sectorul de IMM-uri și de retail și a raportat active de 272 mil. euro la finalul lunii iunie și credite de consum în valoare de 175 mil. euro.

4finance, cu sediul la Riga, Letonia, a devenit activ în România prin intermediul societății financiare nebancare Zaplo IFN. Grupul este controlat de către miliardarul rus Oleg Boiko, potrivit informațiilor publicate de presa rusă, preluate apoi în media din Letonia.

Echipa de avocați care a consiliat 4Finance pentru componenta din România a achiziției a fost coordonată de Cătălin Grigorescu, Managing Partner al bpv Grigorescu Ștefănică, Cristina Mihai (Managing Associate) și Andreea Cărare (Associate) și a inclus în diversele etape ale tranzacției un număr de până la 12 avocați.

Tranzacția a fost coordonatăla nivel global de biroul de la Moscova al societății internaționale de avocatură Akin Gump, asistența pe drept bulgar fiind asigurată de societatea de avocați bulgară Penkov, Markov &Partners.

Prima parte a anului 2016 a marcat o accelerare considerabilă a activității departamentului de fuziuni și achiziții din cadrul bpv Grigorescu Ștefănică, avocații fiind implicați în încheierea unor tranzacții relevante la nivel regional și internațional, printre care achiziția pachetului majoritar din rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet de către liderul pieței de servicii medicale private MedLife, achiziția de 920 milioane de dolari a KeySafety Systems de către conglomeratul chinez Joyson Electronics sau tranzacția prin care compania americană de IT Riverbed Technology a preluat compania germană Ocedo.

Tranzacția 4Finance marchează a doua achiziție realizată în acest an de către un investitor strategic din Letonia, după ce Food Union, a anunțat în mai cumpărarea unui pachet de circa 70% din acțiunile producătorului local de înghețată Alpin 57 Lux din Sebeș (județul Alba). Food Union este controlat de către milionarul rus Andrey Beskhmelnitski.

Szalma Botond, director general și acționar al Plimsoll:  Nu există niciun vânzător al Plimsoll. Valoarea tranzacției cu TTS București este de 2 mil. Euro și s-a realizat printr-o majorare de capital în urma căreia acesta a preluat 51% din Plimsoll. Negocierile au început în iunie 2015

Grupul Transport Trade Services (TTS) a preluat pachetul de 51% din acțiunile Plimsoll Kft, operator fluvial și una dintre cele mai mari companii de logistică din Ungaria, în cadrul unei tranzacții în valoare totală de 2 mil. Euro, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Szalma Botond, director general al Plimsoll Kft și unul dintre acționarii minoritari ai companiei.

“Nu este vorba despre niciun vânzător al Plimsoll. TTS București a majorat capitalul social al Plimsoll și a devenit acționar cu 51%. Restul pachetului de 49% este în mâinile a patru persoane private din Ungaria, practic managementul Plimsoll Co. Ltd. Majorarea de capital este de 2 milioane de euro și aceasta este valoarea finală a tranzacției”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Szalma Botond.

Szalma Botond, director general și unul dintre acționarii minoritari ai Plimsoll după tranzacția cu TTS. Sursă foto: Plimsoll.

Szalma Botond, director general și unul dintre acționarii minoritari ai Plimsoll după tranzacția cu TTS. Sursă foto: Plimsoll.

Acesta a rămas ca acționar minoritar în companie cu un pachet de 13%, conform propriilor declarații. Ceilalți acționari minoritari, cu participații în jurul a 11 – 12% fiecare, sunt Bela Szalma, Andras Kiss și Jozsef Kiss.

Tranzacția a fost semnată pe 20 iunie.

Din cele 2 milioane de euro aport de capital adus de către noul proprietar, 400.000 euro vor merge sub formă de majorare de capital la armatorul fluvial de nave autopropulsate Fluvius Kft, subsidiară a Plimsoll.

Grupul Plimsoll a avut în 2015 o cifră de afaceri consolidată de circa 10 mil. Euro, a mai spus Szalma Botond.

“Negocierile cu TTS au început în urmă cu un an, în iunie 2015. Ne cunoaștem de peste 30 de ani”, explică directorul general al Plimsoll Kft.

Investiția are ca obiectiv întărirea și dezvoltarea poziției TTS ca jucător regional în zona Dunării.

“Tranzacția deschide drumul către piețele din Vest, Germania, Olanda”, mai spune Szalma Botond.

Deloitte a asigurat servicii de consultanță pentru cumpărător, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații de la Zamfirescu Racoți & Partners (ZRP) au asistat grupul Transport Trade Services (TTS), casa de expediții ce controlează CNFR Navrom S.A., potrivit unui comunicat al firmei de avocatură.

Noul proprietar a fost asistat de către o echipă de avocați din cadrul ZRP, sub coordonarea lui Cătălin Micu (Managing Associate) și a Larisei Popoviciu (Senior Associate), care au asigurat negocierea și finalizarea cu succes a acestui proiect transfrontalier.

Tranzacția a presupus o etapă de due diligence, continuând cu structurarea tranzacției și redactarea și negocierea contractelor. În acest sens, ZRP a colaborat cu avocați din Ungaria, respectiv Kende, Molnár-Bíró, Katona Attorneys-at-Law (KMBK), responsabili cu îndeplinirea formalităților juridice pe teritoriul ungar.

”A fost un proces complex având în vedere specificul activității clientului nostru, dar experiența echipei de avocați și colaborarea tradițională cu TTS ne-a ajutat să acomodăm toate cerințele tehnice și strategice ale investitorului. Tranzacția consolidează poziția TTS pe cursul superior al Dunării și deschide totodată noi oportunități în business”, a declarat Cătălin Micu, Managing Associate ZRP.

Afacerea Plimsoll a fost fondată în 1992 și s-a dezvoltat până la nivelul unui mic grup de firme format din Plimsoll Ltd, Centroport Ltd și Fluvius Ltd.

TTS a fost înființată în 1997 și este o afacere al cărei principal acționar este Mircea Mihăilescu. În 2012, International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a alocat până la 12 mil. Euro (16 mil. Dolari) pentru a intra ca acționar cu un pachet de 10% în TTS. Banii au fost atrași pentru a finanța activitățile subsidiarelor TTS – armatorul fluvial CNFR Navrom, Canopus Star – care operează un terminal de cereale în portul Constanța și Trans Europa Port SA – compania care administrează terminalele din porturile de la Dunăre.

Transport Trade Services (TTS) a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 72,5 mil. Euro și un profit net de 3,3 mil. Euro și un număr de 70 de angajați.

farmatop3crediteinfogrmain

MedLife cumpără 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri, printre ai cărei acționari s-a numărat Carmen Bichiș, fostul președinte al CNVM și  fostă soție a primarului sectorului 3 din București. Avocații de la Dima & Asociații și Taxhouse au asigurat consultanța cumpărătorului. Medlife anunță că negociază un nou împrumut de 20 mil. Euro pentru achiziții. Mihai Marcu, Medlife: “Suntem în discuții avansate pentru realizarea a cinci tranzacții, una dintre acestea fiind de mărime medie spre mare”

MedLife, lider pe segmentul serviciilor medicale private, a anunțat astăzi achiziția unui pachet de circa 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri din București, în cadrul seriei de tranzacții pentru conservarea poziției sale în vârful pieței de profil și în contextul procesului de consolidare din acest sector.

MedLife a semnat tranzacția de preluare a pachetului majoritar, în proporție de 90%, din cadrul Centrului Medical Panduri, iar finalizarea achiziției este așteptată să aibă loc în cursul acestei săptămâni, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ca urmare a acestei tranzacții, Maria Pop, fondator și director general al Centrului Medical Panduri, va păstra atribuțiile de management, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare și extindere a Centrului.

„Parteneriatul cu MedLife ar însemna un pas foarte important în evoluția activității noastre, dar mai ales o nouă oportunitate de a ne dezvolta și a crește accelerat business-ul, în condițiile în care vom avea susținerea celui mai important operator de pe piața serviciilor medicale private din România. Mai mult, este o bună ocazie sa ne mărim baza de clienți prin deservirea abonaților MedLife în Capitală, piață în care MedLife deține o pondere de peste 50%”, a declarat Maria Pop, Director General Centrul Medical Panduri.

Strategia de achiziții a Medlife de până acum, demonstrată și în tranzacții recente precum Sama Craiova sau Dent Estet București, indică preferința cumpărătorului de a păstra la conducerea afacerii și cu un pachet minoritar fondatorul afacerii preluate.

Nici Medlife, nici reprezentanții Centrului Medical Panduri nu au făcut public la cererea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO cine a vândut pachetul de 90% din acțiuni.

Conform unor date publice din 2012, Carmen Bichiș (fostă Negoiță), ex – președinte al Comisiei Naționale pentru Valori Mobiliare (arbitrul pieței de capital care acum face parte din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară) și fosta soție a lui Liviu Negoiță – primar al sectorului 3 până în 2012, respectiv fost vicepreședinte al PDL (partid aflat la guvernare în perioada 2005 – 2012), deținea 33% din acțiunile Centrului Medical Panduri.

Carmen Bichiș nu a putut fi contactată pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută public. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că vânzarea a 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri s-ar situa sub nivelul de 2 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

Medlife a lucrat la această tranzacție cu avocații de la Dima & Asociații pentru partea de asistență juridică, respectiv cu consultanții Taxhouse pentru due diligence (analiză financiară) și asistență pe zona de taxe, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Centrul Medical Panduri este un operator de referință, având o activitate de peste 9 ani pe piața din Capitală. Centrul reunește două laboratoare de analize medicale și două clinici, oferind pacienților o gamă diversificată de investigații clinice și paraclinice, precum și echipamente medicale de ultimă generație. Potrivit reprezentanților companiei, Centrul Medical Panduri a înregistrat la nivelul anului 2015 o cifră de afaceri de peste 1,9 mil. euro, iar pentru anul acesta estimează o creștere de peste 20%.

Compania  a înregistrat anul trecut o marjă netă de profit de circa 10%.

Finalizarea tranzacției cu Centrul Medical Pandurii ar aduce în portofoliul MedLife a 11-a achiziție, trei dintre acestea fiind derulate în 2016 (Prima Medical din Craiova, banca de celule stem de la Timișoara și rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet).

În perspectivă, compania anunță că va majora investițiile alocate proiectelor de achiziții și anunță intenția de a contracta un nou credit.

“Suntem în negocieri avansate cu mai multe bănci, astfel încât credem că în cursul lunii septembrie vom putea contracta un nou credit în valoare de 20 milioane euro (tranzacție de tip leveraged buyoutLBO), fondurile urmând să fie alocate exclusiv pentru achiziții. De altfel, la ora actuală suntem în discuții avansate pentru realizarea a cinci tranzacții, una dintre acestea fiind de mărime medie spre mare”, a spus Mihai Marcu, Președinte al Consiliului de administrație al MedLife. Acesta nu a dat detalii privind băncile cu care negociază noul împrumut.

În luna martie, MedLife a contractat un credit în valoare de 56 milioane de euro de la un consorțiu format de BCR,BRD, ING și Raiffeisen, iar odată cu finalizarea contractării celui de al doilea credit, MedLife va avea la dispoziție un buget total de investiții de 76 milioane de euro, din care o parte importantă va fi alocată proiectelor de achiziție.

“În ultima perioadă am avut o activitate foarte intensă și ne-am consolidat poziția, atât prin proiecte de tip green field, cât și prin achiziții, iar acest lucru se reflectă direct în rezultatele noastre. Creșterea organică accelerată se datorează mai ales creșterii complexității actului medical, atât la nivel de diagnostic, cât și la nivel spitalicesc, ajungând la un grad ridicat de performanță ceea ce ne permite să devenim o referință regională mai ales în ceea ce privește chirurgia bolilor metabolice, neurochirurgia și chirurgia cancerului mamar cu posibilitate de reconstrucție. Și divizia de laboratoare a înregistrat o creștere remarcabilă. În acest sens, ne menținem așteptările pentru anul în curs, ba chiar am accelerat creșterea organică în ultimele luni, astfel încât estimăm că vom încheia 2016 cu o cifră de afaceri cumulată în valoare de 120 milioane euro, creștere organică, existând premize să urcăm până la 130-150 milioane euro, aceaste din urmă cifre fiind condiționate de procesul de finalizare al tranzacțiilor aflate în curs”, a declarat Mihai Marcu,

MedLife a anunțat astăzi rezultatele financiare aferente primului semestru din acest an, raportând o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 58,72 milioane euro, în creștere cu 32,7% față de aceeași perioadă din 2015, când compania a înregistrat o cifră de afaceri de 44,25 milioane euro.

Potrivit reprezentanților MedLife, avansul de 32,7% reprezintă un nou record pentru MedLife, peste 20% fiind susținut de creșterea organică, iar restul prin achiziții.

MedLife activează pe piața din România din 1996 și acoperă un portofoliu larg de activități medicale de la ambulatoriu, spitale, maternități până la laboratoare și farmacii.

În prezent, MedLife își desfășoară activitatea în 16 Hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași și Cluj, 25 de laboratoare proprii de analize, 10 unități spitalicești în București, Brașov, Arad, Craiova și Iași, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie și unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternități în București și în țară, 34 de centre medicale generaliste în București și în țară, 14 centre de excelență cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub rețeaua PharmaLife Med și în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată țara.

Familia Marcu controlează 51% din acțiunile Medlife, în timp ce fondul de investiții Value4Capital are 36,25%, iar International Finance Corporation (divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale) deține un pachet de 12,75% din acțiuni.

IFC este, dealtfel, unul dintre principalii finanțatatori ai programului de dezvoltare al Medlife din ultimul deceniu.

Pe piața serviciilor medicale private, Medlife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliului managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, Medicover și Sanador.

Regina Maria este și ea angajată într-o cursă de achiziții de operatori locali și care să asigure o dezvoltare a portofoliului local de terapii acoperite. În acest an, Regina Maria a cumpărat pe rând spitalul Ponderas, specializat în chirurgia obezității, tranzacție de circa 25 mil. Euro, clinica Helios din Craiova, respectiv centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara.

APS anunță finalizarea în primul semestru a achizițiilor portofoliilor Tokyo și Rosemary care totalizează credite neperformante de 1,33 mld. Euro. Prețul plătit pentru cele două achiziții către BCR și Intesa se ridică la aproape 200 mil. Euro

Compania cehă de administrare a creanțelor APS Holding a anunțat astăzi că a finalizat cu succes achiziția a două portofolii neperformante din România, a căror valoare nominal este de 1,33 mld. Euro.

Primul, denumit Tokyo, cuprinde credite neperformante acordate companiilor și IMM-urilor, garantate și negarantate, cea mai mare parte a garanțiilor fiind proprietăți rezidențiale, comerciale și industrial. Valoarea nominală a portofoliului depășește 1,07 mld. Euro. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 9 iunie că grupul de investitori din care fac parte APS, Deutsche Bank și International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale – a finalizat achiziția portofoliului Tokyo al BCR, cu o valoare nominală de circa 1,1 mld. Euro pentru un preț de achiziție de peste 100 mil. Euro, cotat în jurul a 150 mil. Euro. Tranzacția Tokyo a fost anunțată în premieră în decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

APS precizează că alături de IFC și firma cehă de administrare a creanțelor au mai făcut parte și alți investitori globali, fără însă să-I nominalizeze. “Tranzacția închisă este cea mai mare de acest tip din regiunea Europei de sud – est”, afirmă reprezentanții APS.

APS a fost consiliată la achiziție de firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații și consultanții KPMG, iar pe partea de consultanță imobiliară a lucrat cu Syndre Valuation și Coldwell Bankers, în timp ce avocații Dentons s-au ocupat de structurarea tranzacției.

Portofoliul Tokyo va fi administrat de către APS cu ajutorul Homeland Properties for Real Estates.

Al doilea portofoliu neperformant cumpărat, Rosemary, are o valoare nominală de 261 mil. Euro, după ce a fost scos la vânzare în toamna anului trecut la o valoare nominală de 287 mil. Euro, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 5 octombrie 2015.

Portofoliul Rosemary conține împrumuturi garantate și negarantate acordate companiilor, respectiv garantate și negarantate acordate persoanelor fizice cu garanții constituite din proprietăți rezidențiale, comerciale și industriale.

Investitorul este vehiculul de investiții APS Delta, reprezentând APS Holding susținut de alți investitori printre care și AnaCap Financial Partners.

Prețul de achiziție al portofoliului Intesa Sanpaolo Bank România nu a fost făcut public. Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prețul de achiziție al portofoliului Rosemary este situat la circa 40 mil. Euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

APS a mizat în acest dosar pe serviciile de consultanță ale firmei de avocatură Dinulescu, Maxim, Savin & Asociații și Dentons, respectiv pe suportul specializat al Syndre Valuation și al Coldwell Bankers. De asemenea, administrarea portofoliului Rosemary va fi realizată de APS cu ajutorul Homeland Properties for Real Estates.

APS are déjà 75 de portofolii neperformante cu  valoare nominală totalp de 4,5 mld. Euro.

“Suntem încântați să avem finalizate cu succes achizițiile acestor tranzacții de referință și să îmbunătățim poziția noastră excelentă în piața Europei de Sud – Est. Achizițiile noastre anterioare în regiune ne-au asigurat o experiență valoroasă în segmentul administrării datoriilor corporate și retail. De asemenea, considerăm valoroasă cooperarea noastră cu investitorii noștri pe termen lung în regiune”, a spus Martin Machon, Directorul General și unicul acționar al APS Holding.

Consiliul Concurenței analizează preluarea unor farmacii Polisano și Rețeta de către Sensiblu

Consiliul Concurenței analizează preluarea de către Sensiblu a unor farmacii Polisano si Rețeta, unități deținute de către compania Sibpharmamed, care face parte din grupul Polisano, potrivit unui comunicat al autorității de concurență.

”Consiliul Concurenței va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilității cu un mediu concurențial normal si va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

A&D Pharma, cel mai mare grup farma de pe piața românească, preciza în luna mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.ro că a înaintat o ofertă de achiziție pentru 78 de farmacii Rețeta, care a fost acceptată de către Polisano, însă până la semnarea unui contract în acest sens sunt mai multe etape de parcurs și este necesară îndeplinirea unor condiții.

Remus Borza, președintele grupului Polisano, a spus pe 10 mai că Sensiblu va prelua 78 de farmacii Rețeta în cadrul unei tranzacții de circa 20 mil. euro.

Valoarea ofertei s-ar situa sub nivelul de 15 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate însă de către părțile implicate în tranzacție.

Pentru A&D Pharma, achiziția farmaciilor Rețeta are miză în contextul unei poziții de lider pe acest segment de piață în timp ce pentru Polisano, vânzarea farmaciilor face parte dintr-un plan mai larg al moștenitorilor fondatorului Ilie Vonica de a găsi cumpărător și pentru spital, și pentru fabrica de medicamente, pentru distribuție și pentru alte active ale grupului cu centrul la Sibiu.

Polisano deține în total circa 100 de farmacii, operate sub marca Rețeta, respectiv Polisano.

Sensiblu, rețeaua de farmacii a grupului A&D Pharma, deține peste 400 de unități.

Pe piața farmaciilor, Sensiblu ocupă o poziție de top alături de Catena (grupul Fildas), alți jucători importanți fiind Dona și Help Net.

Sensiblu a avut în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 264 mil. euro și un profit net de 6,9 mil. euro la un număr de 2.243 angajați.

Kruk a cumpărat cu 13,2 mil. euro un portofoliu neperformant de 70 mil. euro al CEC Bank. Prețul de achiziție cotează pachetul vândut de CEC la 19 eurocenți pentru 1 euro la valoare nominală și confirmă tendința de scumpire a portofoliilor locale scoase la vânzare

 

Firma poloneză Kruk, unul dintre liderii pieței locale de administrare a portofoliilor neperformante, a cumpărat pe 28 iunie un portofoliu neperformant al CEC Bank, cu o valoare nominală de 313,3 mil. lei (69,6 mil. euro). Prețul de achiziție al acestui portofoliu  este de 59,5 mil. lei (13,2 mil. euro), ceea ce cotează plata la nivelul de 19 eurocenți raportat la 1 euro valoare nominală a creanțelor din pachet și echivalează cu aplicarea unui discount de 81% față de valoarea la care au fost înscrise în bilanțul băncii.

Pachetul CEC Bank este format din credite garantate și negarantate, fiind un mix de împrumuturi retail și corporate.

Kruk a anunțat că tranzacțiile executate cu CEC Bank, bancă aflată în portofoliul statului român,  au ajuns la valoarea de 72,6 mil. lei fără TVA (peste 16 mil. euro) și depășesc pragul de 10% din veniturile înregistrate de grupul polonez în ultimul an.

Acordul încheiat cu CEC Bank a fost cel mai mare încheiat în perioada raportată.

De asemenea, Kruk derulează în paralel alte achiziții de portofolii bancare de anvergură pe piața de profil. Astfel, firma poloneză a primit pe 27 iunie decizia de aprobare din partea Consiliului Concurenței privind preluarea a trei portofolii neperformante cu o valoare nominală totală de 597 mil. euro, cunoscută investitorilor sub numele de tranzacția Ursa.

În această tranzacție, vânzătorii sunt entități ale grupului bancar elen Eurobank, și anume Bancpost, ERB New Europe Funding II B.V. și ERB Retail Services IFN S.A. Achiziția este realizată împreună cu International  Finance Corporation (IFC) și înseamnă că Kruk va investi 46 mil. euro în achiziția portofoliului, la care se adaugă un împrumut de 20 mil. euro din partea instituției financiare internaționale.

Kruk se pregătește să semneze pe lângă tranzacția de la CEC Bank și tranzacția Elisabeth, prin care urmează să preia un portofoliu neperformant de la Piraeus Bank cu o valoare nominală de 164,2 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Prețul de achiziție pentru portofoliul Elisabeth, format din credite retail și corporate, este așteptat să fie unul comparabil cu cel plătit de Kruk în urmă cu un an pentru portofoliul Henri al Piraeus Bank, când polonezii au dat 12 mil. euro obținând un  discount de 93,5% din valoarea nominală a portofoliului.

Tranzacțiile în diferite faze de execuție ale Kruk cu Eurobank, Piraeus Bank România și CEC Bank indică un val de achiziții în curs al firmei poloneze de portofolii neperformante cu o valoare nominală agregată de peste 800 mil. euro.

În 2015, investițiile Kruk în achiziția de portofolii pe piața românească au fost de aproximativ 163 mil.lei (majoritatea pentru achiziția de portofolii retail), comparativ cu circa 98 mil. lei în 2014. Investițiile din 2015 i-au asigurat Kruk o cotă de piață de 37% pe piața segmentului de creanțe cesionate, raportat la tranzacțiile finalizate în 2015. În următorii ani, grupul polonez intenționează să fie mai activ pe segmentul creanțelor ipotecare și a celor corporate.

Valoarea nominală totală a portofoliilor achiziționate de Kruk în 2015 a fost de 5,04 mld. lei (1,1 mld. euro).

Valoarea nominală a creanțelor vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) sau externalizate spre colectare de bănci sau alte entități pe piața din România, a fost de aproximativ 8,96 mld. lei , comparativ cu valoarea de aproximativ 14 mld. lei în 2014, din care valoarea nominală a portofoliilor de creanțe vândute (tranzacții finalizate până în decembrie 2015) a fost 4,5 mld. lei, față de 9,3 mld. lei în 2014, susțin datele prezentate de Kruk. De asemenea valoarea nominală a portofoliilor externalizate spre colectare a fost de 4,3 mld. lei, comparativ cu 4,7 mld. lei în 2014.

Ultimele tranzacții finalizate pe piața de profil, Rosemary (vânzarea unui portofoliu de circa 287 mil. euro de către Intesa Sanpaolo cehilor de la APS), Tokyo (vânzarea unui portofoliu BCR de 1,1 mld. euro pentru aproape 150 mil. euro), ultima tranzacție încheiată de Kruk cu CEC, respectiv achiziția în derulare a portofoliului Blue Lake al BCR, de circa 400 mil. euro de către un consorțiu din care fac parte EOS și B2 Holding indică o tendință de creștere a prețurilor de achiziție a portofoliilor scoase la vânzare.

Pe piața de profil, Kruk concurează cu APS, EOS, Kredyt Inkaso, iar în ultima lună au dat semnale puternice prin achiziții internaționale cu impact local B2 Holding (care a cumpărat platforma de origine bulgară DCA), respectiv GetBack (preluată de fondul de investiții Abris Capital Partners alături de alți co-investitori). De asemenea, în contextul mai larg al tranzacției de vânzare a portofoliului Neptun al BCR, cu o valoare nominală de 2,7 mld. euro, eșuată însă în septembrie 2015, fondul de investiții Lone Star a fost aproape de a cumpăra firma cehă de administrare a creanțelor APS.

Piața românească de tranzacții cu portofolii neperformante a fost cea mai mare din regiune în 2015 și este atractivă pentru investitorii de profil. Băncile locale stau în acest moment pe un stoc de credite neperformante de circa 6 mld. euro, conform unor estimări făcute de investitori activi pe acest segment și firme de consultanță.

 

Consiliul Concurenței a aprobat achiziția pachetului de 60% din acțiunile lanțului de centre stomatologice DentEstet de către MedLife

Consiliul Concurenţei a aprobat pe 21 iunie tran­zacţia prin care MedLife, cel mai mare operator după cifra de afaceri din piaţa de servicii medicale private locale, preia pachetul de 60% din acțiunile grupului de firme DentEstet.

DentEstet era controlat anterior tranzacției de către  Oana Taban şi Nicu Hagi­vreta, fiecare cu o cotă egală de acțiuni. În urma tranzacției, MedLife preia 60% din acțiuni, iar Oana Taban rămâne cu 40% din acțiuni. Nicu Hagivreta și-a făcut exitul din afacere.

În tranzacție este implicat și soțul Oanei Taban, care figurează ca acționar în unele dintre firmele din grup, conform datelor publicate în decizia Consiliului Concurenței.

Valoarea tranzacției prin care MedLife preia pachetul de 60% din clinicile DentEstet nu a fost făcută publică. Surse din piața de fuziuni și achiziții cotează valoarea tranzacției în jurul a 4 mil. euro pentru pachetul de 60%, valoare necofirmată de către părțile implicate în tranzacție.

La tranzacția semnată în luna aprilie au participat casele de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații de partea cumpărătorului, respectiv bpv Grigorescu Ștefănică de partea familiei Taban. De asemenea, firma de consultanță fiscală Taxhouse a lucrat pentru MedLife la achiziția DentEstetl, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

MedLife este angajat într-o campanie de consolidare a pieței de profil, ca și principalul său rival, rețeaua Regina Maria, aflată sub controlul fondului de investiții Mid Europa Partners.

După preluarea Regina Maria de către Mid Europa Partners în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. euro în toamna lui 2015, compania a cumpărat în acest an pe rând centrele medicale Helios din Craiova, Dr. Grigoraș din Timișoara și spitalul Ponderas, specializat în chirurgia obezității.

Pe piața de profil, principalele poziții sunt ocupate de către MedLife, Regina Maria, Sanador și Medicover.

Grupul leton 4finance Holding, controlat de investitori ruși, cumpără TBI Bank România în cadrul unei tranzacții regionale de aproximativ 75 mil. euro

Banca centrală a Bulgariei a aprobat achiziția băncii TBI Bank EAD, inclusiv a sucursalei din România, de către grupul leton 4finance Holding.

Tranzacția are o valoare de aproximativ 75 mil. euro și este de așteptat să fie finalizată în luna iulie, potrivit unui comunicat al cumpărătorului.

Banca Bulgariei și-a dat avizul pentru ca 4finance să preia TBI Bank, în condițiile achiziției a 100% din acțiunile companiei-mamă, TBIF Financial Services, de la vehiculul de investiții Kardan NV, înregistrat în Olanda.

Fostul șef al Bancpost, George Georgakopoulos, este directorul general al grupului financiar leton 4finance Holding.

Grupul TBIF Financial Services, fondat în Olanda în anul 2001, este specializat în achiziția și administrarea de active în Europa Centrală și de Est. Grupul  a intrat pe piața din România în 2002, prin compania de leasing TBI Leasing IFN SA, urmată în 2004 de compania de credite de consum TBI Credit IFN SA și în 2012 de sucursala din București a TBI Bank EAD Sofia.

Pe piața bancară din România, TBI Bank are o cotă de piață de 0,1%, fiind una dintre ultimele instituții de credit din sistem.

4finance, cu sediul la Riga, Letonia, este prezent în România din 2014, prin intermediul societății financiare nebancare Zaplo IFN. Grupul este controlat de către miliardarul rus Oleg Boiko, potrivit informațiilor publicate de presa rusă, preluate apoi în media din Letonia.

TBI este o bancă concentrată pe activități de credite de consum cu active în Bulgaria și România de 279 mil. Euro la 31 martie, inclusiv credite de consum de 168 mil. euro. Finanțarea se face în cea mai mare parte din portofoliul de depozite de 178 mil. euro, c reprezintă circa 83% din pasivele totale. Banca a făcut un profit net de circa 4 mil.euro după primul trimestru al acestui an, potrivit rezultatelor neauditate raportate.

Veniturile 4finance au fost în primul trimestru de 90,3 mil. euro, iar profitul de 16,7 mil. euro. La finele lunii martie, grupul avea un portofoliu net de credite în valoare de 309 mil. euro.

Unul dintre cei doi fondatori ai centrului medical Dr. Grigoraș este medicul primar timișorean specializat în obstetrică - ginecologie Dorin Grigoraș. Sursă foto: Compania.

Regina Maria cumpără centrul medical Dr. Grigoraș din Timișoara în cadrul unei tranzacții de peste un milion de euro

Regina Maria, unul dintre cei mai mari operatori de servicii medicale private din România, cumpără 100% din acțiunile Centrului Medical Dr. Grigoraș din Timișoara, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Vânzătorii sunt medicul Dorin Grigoraș și soția sa, iar prețul plătit depășește un milion de euro.

Centrul Medical Dr. Grigoraș a fost fondat în anul 2000 de către familia doctorilor Magdalena și Dorin Grigoraș, fiind unul dintre pionierii serviciilor medicale private din Timișoara. Dorin Grigoraș este medic primar specializat în obstetrică – ginecologie, doctor în științe medicale și este profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara. Magdalena Grigoraș a fost în perioada 1997 – 2001 medic primar de medicină internă, cu competență în ecografie generală în cadrul spitalului clinic municipal Timișoara.

Centrul s-a dezvoltat rapid acoperind mai multe specialități medicale – obstetrică – ginecologie, medicina internă, endocrinologie, chirurgie generală, dermatologie, medicina familiei, medicina muncii. În anul 2002 au fost puse bazele laboratorului clinic.

Tot in anul 2002 au fost incluse noi specialiăți, sporind astfel paleta de servicii medicale în neurologie, cardiologie, psihiatrie, neurochirurgie, chirurgie plastică, psihologie, urologie. Apoi a fost înființat laboratorul de explorări paraclinice.

În 2003 Centrul Medical dr. Grigoraș a lansat noi servicii pe linia de optică medicală. În perioada 2005-2008 a fost adoptată o nouă strategie de dezvoltare prin extinderea spațiului existent, deschiderea de sedii secundare și puncte de recoltare,  respectiv investiții în echipamente și aparatură de ultimă generație.

În anul 2009, firma a deschis al doilea centru în Timișoara în imobilul City Business Centre pentru atragerea de noi clienți atât pe segmentul de fee for service cât și pe cel corporate. În 2013, compania a deschis al treilea centru la Lugoj pentru analize de laborator, consultații de specialitate și medicina muncii.

Centrul Medical Dr. Grigoraș dispune de trei centre medicale, două în Timișoara și unul în Lugoj, un personal de 70 de oameni și peste 21.000 de abonați corporate. În 2015, cifra de afaceri a Centrului Medical Dr. Grigoraș a fost de aproximativ 1,5 mil. euro.

Luna trecută, Regina Maria a cumpărat centrul medical Helios din Craiova, preluând un pachet de 100% din acțiunile deținute de familia medicului neurochirurg Alexandru Cameniță pentru un preț în jurul a 0,7 mil. euro.

Preluarea Centrului Medical Helios vine după anunțul altor investiții importante, precum preluarea Spitalului Ponderas, din București, tranzacție estimată în jurul valorii de 20 mil. euro, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, și anunțul dezvoltării unui spital generalist cu servicii integrate din Cluj, cea mai mare investiție a Rețelei de sănătate Regina Maria din afara Bucureștiului. În perioada următoare, Regina Maria va continua planul de dezvoltare la nivel regional.

Principalul concurent al Regina Maria, MedLife a intrat în Craiova la începutul anului 2015 prin achiziția pachetului majoritar al centrului medical SAMA și a laboratoarelor Ultratest, iar în acest an a cumpărat tot în Craiova și Prima Medical, în cadrul unei tranzacții de peste 1 mil. euro. MedLife a anunțat luna trecută achiziția clinicilor stomatologice Dent Estet într-o tranzacție estimată în jurul a 5 mil. euro.

Regina Maria a anunțat că se concentrează pe extinderea la nivel național a acoperirii rețelei sale, în cadrul strategiei sale un loc distinct îl ocupă dezvoltarea portofoliului  de spitale private.

Campania de achiziții a Regina Maria în lupta de consolidare a pieței a primit un suflu proaspăt după preluarea acesteia de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. euro.

Pentru finanțarea parțială a achiziției Regina Maria, cât și pentru asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru extinderea rețelei, au fost contractate anul trecut credite de 75 mil. euro de la Erste (inclusiv BCR), Raiffeisen și UniCredit. De cealaltă parte, MedLife a anunțat în martie că a luat un împrumut sindicalizat de 56 mil. euro de la BCR, BRD, ING și Raiffeisen, din care 20 mil. euro cu destinație de achiziții.

Pe piața serviciilor medicale private, Regina Maria concurează cu Medlife, Sanador și Medicover.

Centrul Medical Unirea SRL, compania care operează sub marca Regina Maria, a fost fondată în 1995 de către medicul Wargha Enayati. Acesta și-a făcut exitul din companie în 2015 când a vândut participația de 20% alături de fondul de investiții Advent, deținătorul pachetului de 80%.

Compania a raportat pentru 2015 afaceri de aproximativ 65 mil. euro și are în vedere o creștere rapidă în contextul în care fondul de investiții Mid Europa Partners are un orizont de exit din afacere la nivelul anilor 2020 – 2021.

Regina Maria are în portofoliu 4 spitale, 2  maternități, 6 campusuri medicale, 8 centre de imagistică, 12 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem, peste 180 de policlinici partenere în țară și peste 300.000 de abonați la serviciile sale de medicină privată.

bancpost main

Tranzacția Ursa s-a semnat: Kruk și IFC cumpără pachetul cu valoare nominală de 597 mil. euro format din trei portofolii neperformante ale Bancpost, ERB Retail Services IFN și ale unui vehicul de investiții olandez al Eurobank. Investitorul polonez va plăti 46 mil. euro pentru pachetul Ursa, la care se va adăuga finanțarea adusă de către IFC. Prețul total de achiziție al întregului portofoliu se cifrează la circa 66 mil. euro, adică la un discount de circa 89% din valoarea nominală

ProsperoCapital Sarl, un vehicul de investiții din Luxemburg al firmei poloneze de administrare a creanțelor Kruk, a semnat astăzi un acord privind achiziția unui pachet de credite neperformante ale Eurobank, cu o valoare nominală totală de 597 mil. euro.

La această valoare, tranzacția Ursa devine a doua din istoria pieței locale de credite neperformante după tranzacția Tokyo, semnată în decembrie 2015 pentru vânzarea unui portofoliu neperformant BCR de 1,2 mld. euro către APS, Deutsche Bank și IFC.

Acordul semnat astăzi vizează preluarea a trei portofolii de creanțe de la entități ale Eurobank din România – Bancpost, ERB Retail Services IFN, respectiv cu subsidiara olandeză a grupului elen, ERB New Europe Funding II B.V.

Investiția va fi realizată de un consorțiu din care fac parte IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, și de InvestCapital Malta Ltd, subsidiară a grupului polonez Kruk.

Kruk va investi în acest proiect 46 mil. euro. Pe lângă Kruk, IFC va participa la finanțarea tranzacției. Potrivit datelor făcute publice de către IFC, instituția financiară internațională a alocat un împrumut de 22,78 mil. dolari (circa 20 mil. euro).

Tranzacția a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 2 octombrie 2015. Pe 19 mai, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO anunța că semnarea va avea loc în jurul datei de 20 mai și că IFC împreună cu Kruk au avut o ofertă acceptată pentru un pachet de credite de 597 mil. euro.

Încheierea tranzacției are nevoie de aprobarea Consiliului Concurenței din România. Preluarea pachetului de creanțe Ursa va avea loc după primirea avizului Consiliului Concurenței și plata prețului.

Condițiile precedente ale acordului trebuie îndeplinite până la 1 august. Conform acordului semnat, cumpărătorul va trebui să suporte plata unei penalități de 6,8 mil. euro către vânzători în cazul unui refuz al cumpărătorului de a închide tranzacția din alte motive decât greșeli imputabile vânzătorilor sau a intervenției unui caz de forță majoră.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a publicat pe 19 mai informația că pachetul Ursa pe care Kruk și IFC îl preiau de la proprietarul Bancpost are o valoare nominală de 597 mil. euro. Unul din cele trei portofolii neperformante are o valoare brută de 170 mil. euro, despre care Eurobank spune într-un document emis pe 17 mai că este format din credite de consum negarantate.

Kruk a cumpărat anul trecut portofoliul neperformant Henri de la Piraeus Bank România de 184 mil. euro la un preț de 12 mil. euro, adică la un discount de 93,5% față de valoarea nominală.

Pe piața managementului de credite neperformante, Kruk, Kredyt Inkaso (Polonia), APS (Cehia) și EOS (Germania) au cele mai solide portofolii sub administrare.

Bancpost este ca și alte subsidiare ale băncilor elene în proces de restructurare și de resetare. Eurobank a selectat pe bancherii de investiții de la HSBC să evalueze operațiunile din România și din alte piețe pentru a stabili opțiunile strategice.

Recent, directorul de strategie al grupului Eurobank, Apostolos Kazakos, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că o potențială tranzacție cu NBG, proprietarul Banca Românească, este una dintre opțiuni pentru a-și întări prezența în România.

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

Șeful grupului de gestionare a activelor cu probleme, Constantinos Vousvounis, este membru al Comitetului pentru planificare strategică și îi raportează direct lui Fokion Karavias, directorul general executiv al Eurobank Ergasias.

La nivelul băncii elene, au fost plasate sub administrarea TAG expuneri de 21 mld. euro, de care se ocupă aproximativ 2.600 de oameni, din care 970 sunt personal extern, format din avocați, angajați ai firmelor de colectare de creanțe și alți specialiști în managementul datoriilor.

În bilanțul Eurobank Ergasias, efectul de balast vine de la stocul mare de credite neperformante acumulat în piața grecească. Băncile grecești au acum expuneri neperformante uriașe, de circa 110 mld. euro și își propun să reducă acest nivel către 65-70 mld. euro până în 2018, informează publicația elenă Kathimerini.

La finele primului trimestru al anului, Eurobank raporta pentru România active de 2,98 mld. euro, împrumuturi nete de 1,76 mld. euro, depozite de 1,85 mld. euro la o rețea de 147 de agenții și 7 centre de afaceri, deservite de un personal de 2.222 de angajați.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Pe 16 mai, Philippos Karamanolis a preluat postul de Președinte Executiv al Bancpost, și poziția de Country CEO al Grupului Eurobank în România,înlocuindu-l pe George Georgakopoulos. Karamanolis a lucrat în Bancpos în perioada 2005 – 2008 ca Vicepreședinte Executiv, iar de atunci a fost Președinte al Comitetului Executiv al Eurobank Serbia.

Pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

bancpost main

Directorul de strategie al Eurobank spune că este pe masă achiziția Banca Românească de către Bancpost: O potențială tranzacție cu National Bank of Greece este una dintre opțiunile noastre pentru a ne întări prezența în România

Banca elenă Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost – una dintre băncile locale din Top 10, afirmă, în premieră, că este luată în calcul o achiziție a Banca Românească în contextul planurilor de creștere a operațiunilor pe piața bancară locală.

”Noi încă examinăm opțiuni strategice pentru a întări mai departe prezența noastră în România. O potențială tranzacție cu NBG (proprietarul Banca Românească – n.r.) ar putea fi una dintre opțiuni”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Apostolos Kazakos, director general al grupului de strategie din cadrul Eurobank Ergasias.

Aceasta este prima declarație a unui oficial al Eurobank care identifică Banca Românească drept o țintă de achiziție pentru Bancpost. Primele informații în acest sens au apărut pe piața financiară locală încă din toamna anului trecut, însă reprezentanții Eurobank și ai NBG nu au confirmat până acum că există astfel de discuții.

Întrebați pe 4 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Eurobank, proprietarul Bancpost, este în discuții pentru o tranzacție cu Banca Românească, oficialii Eurobank au răspuns atunci că: ”România este o țară – cheie pentru grupul Eurobank și, în consecință, noi căutăm oportunități pentru o creștere potențială mai departe a prezenței noastre locale”.

Pe 20 ianuarie, reprezentanții Eurobank au declarat, în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, că au angajat banca de investiții HSBC pentru a evalua opțiunile strategice în România și în alte piețe din regiune.

Eurobank Ergasias, ca și celelalte bănci elene, s-a angajat în fața Directoratului General pentru Concurență din cadrul Comisiei Europene să-și reducă expunerea pe piețele din afara Greciei, să vândă active care nu fac parte din activitatea sa de bază și să se concentreze asupra eficientizării și profitabilității operațiunilor din țara de origine, potrivit planului de restructurare anunțat la Bruxelles pe 29 aprilie 2014.

Băncile grecești au trecut în ultimii ani la mișcări de consolidare în piețele din regiune prin care au încercat să-și rezolve, în parte, problema expunerilor în străinătate prin tranzacții între ele.

banci grecesti tranzactii tabel

Amendamente la planul de restructurare înaintat de către Eurobank Ergasias au fost aprobate de către Comisia Europeană ca urmare a majorării de capital a băncii prin atragerea cu succes a 2,12 mld. euro de la investitori privați fără să mai fie nevoie de vreo injecție de capital din partea statului, potrivit unui comunicat de presă al autorităților de la Bruxelles din 26 noiembrie 2015.

Astfel, Eurobank Ergasias s-a angajat în fața Comisiei Europene să-și taie din expunerea sa pe piețele din afara Greciei astfel încât activele sale din străinătate, inclusiv România, să nu depășească 8,77 mld. euro la 30 iunie 2018. Banca – mamă a Bancpost a obținut o extindere cu 6 luni a termenului pentru reducerea expunerii pe piețele din afara Greciei până la 31 decembrie 2018, acceptând o nouă scădere a plafonului privind activele străine care corespunde ajutorului de stat primit de către bancă.

Eurobank Ergasias a încercat să-și vândă afacerea din Ucraina, însă tranzacția sa de 95 mil. euro către Delta Bank Group a fost blocată de autoritățile de la Kiev.

Pe 17 iulie 2015, Eurobank Ergasias a anunțat încheierea unui acord pentru preluarea operațiunii Alpha Bank din Bulgaria pentru 1 euro, active în valoare de 464 mil. euro fiind transferate către Postbank, bancă a cărei anvergură o plasează în primele 4 bănci la nivelul pieței locale. Mișcarea indică faptul că Bulgaria are profil de piață strategică la nivelul grupului Eurobank Ergasias, cu active de peste 3 mld. euro și cu un profit de circa 17,8 mil. euro, a doua piață străină ca profitabilitate după primele nouă luni din 2015, prima poziție la capitolul câștig net fiind ocupată de Cipru.

Eurobank Ergasias a vândut în aprilie 2012 un pachet de 99,3% din Eurobank Tekfen Turcia către Burgan Bank pentru 355 mil. dolari. În februarie 2011, Eurobank vânduse deja 70% din Polbank, operațiunea sa din Polonia, către Raiffeisen pentru 490 mil. euro.

În ceea ce privește operațiunile din România, ultimele mișcări al Eurobank Ergasias au fost vânzarea operațiunii locale din sectorul asigurărilor la pachet cu cea din Grecia. Astfel, pe 22 decembrie 2015, Eurobank Ergasias a vândut 80% din acțiunile firmei de asigurări Eurolife ERB Insurance Group Holdings S.A. către canadienii de la Fairfax Financial Holdings Limited pentru care au primit 316 mil. euro în numerar.

Astfel, Eurobank Ergasias a rămas numai cu 20% din compania de asigurări activă în Grecia și România.

De asemenea, Eurobank a început discuții pentru vânzarea afacerii locale de leasing, ceea ce corespunde strategiei sale de a se retrage din activitățile care nu au legătură cu operațiunile de bază.

Strategia de restructurare vizează la nivelul băncii – mamă, precum și a subsidiarelor din străinătate, inclusiv a Bancpost, și vânzări de portofolii neperformante pentru a curăța bilanțurile și pentru a debloca o nouă sursă de lichiditate, banii ținuți în provizioane.

Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost, a înființat anul trecut o unitate special dedicată administrării portofoliilor de credite neperformante la nivelul grupului (TAG – Trouble Assets Group), care supervizează unități de profil autonome în cadrul subsidiarelor sale din Europa de Est.

La finele primului trimestru al anului, Eurobank raporta pentru România active de 2,98 mld. euro, împrumuturi nete de 1,76 mld. euro, depozite de 1,85 mld. euro la o rețea de 147 de agenții și 7 centre de afaceri, deservite de un personal de 2.222 de angajați.

Profitul Eurobank în România la finele lui martie era de 6 mil. euro.

Pe 16 mai, Philippos Karamanolis a preluat postul de Președinte Executiv al Bancpost, și poziția de Country CEO al Grupului Eurobank în România,înlocuindu-l pe George Georgakopoulos. Karamanolis a lucrat în Bancpos în perioada 2005 – 2008 ca Vicepreședinte Executiv, iar de atunci a fost Președinte al Comitetului Executiv al Eurobank Serbia.

Bancpost tabel baza 624

Bancpost are o cotă de piață după active de 3% în timp ce Banca Românească deține o cotă de circa 1,8% din piața bancară locală.

Activitatea subsidiarei locale a National Bank of Greece este susținută de către banca -mamă, care precizează în raportul său anual pe 2015 că majoritatea subsidiarelor sale își asigură singure finanțarea necesară, cu excepția Banca Românească, care a primit circa 450 mil. euro de la NBG prin tranzacții interbancare.

În octombrie 2003, cel mai mare grup financiar din Europa de Sud-Est, Grupul National Bank of Greece (NBG), a achiziţionat pachetul majoritar la Banca Româneasca S.A., deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia.

Prin susţinerea financiară a grupului, capitalul Băncii Româneşti s-a majorat substanţial, ajungând în prezent la aproximativ 200 mil. Euro. Banca Românească dispune de o reţea naţională formată din 109 sucursale, din care 33 sunt situate în Bucureşti, potrivit ultimelor informații disponibile.

Dintre companiile mai reprezentative aflate sub controlul National Bank of Greece în România se numără NBG Securities România, Societatea de asigurare – reasigurare GARANTA şi NBG Leasing IFN S.A.

Pe piața locală, anul trecut, Piraeus Bank România a fost aproape de o vânzare către fondul american de investiții JC Flowers, mandatul de vânzare al subsidiarei Piraeus aparținând bancherilor de investiții de la UBS.

Și anterior, au existat discuții de fuziune între băncile elene, care nu au ajuns nicăieri. În urmă cu circa patru ani, Alpha Bank și Eurobank trebuiau să fuzioneze într-o așa numită fuziune a egalilor din Atena, în care acționarii Alpha urmau să aibă un pachet ușor peste 50% din acțiunile băncii ce ar fi rezultat din fuziune, dar tranzacția a picat.

Farmexim si Help Net main

Grupul german Phoenix poartă negocieri exclusive pentru cumpărarea distribuitorului de medicamente Farmexim și a rețelei de farmacii Help Net, cu venituri anuale cumulate de peste 400 mil. euro. Vânzarea afacerii fondate de Ovidiu Buluc, tranzacție estimată la 120 – 150 mil. euro, este o oportunitate de intrare a grupului german pe piața farma din România

Grupul german Phoenix, cu venituri anuale de circa 23 mld. euro, poartă negocieri exclusive pentru achiziția grupului Farmexim, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața distribuției de medicamente și a farmaciilor din România, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția are ca miză intrarea grupului german Phoenix pe piața farmaceutică din România, prin preluarea afacerii fondate de către Ovidiu Buluc, al cărei rulaj anual a depășit 400 mil. euro în 2014.

Achiziția la pachet a distribuitorului Farmexim SA și a lanțului de farmacii Help Net ar putea însemna plata unui preț estimat de surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul intervalului 120 – 150 mil. euro.

”Grupul Phoenix este lider în Europa în furnizarea de servicii medicale integrate. Parte a strategiei noastre corporative de succes pe termen lung este să creștem organic și prin achiziții. Acest lucru conduce ocazional la speculații pe piață, pe care nu le comentăm niciodată”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ingo Schnaitmann, director de comunicare la nivel de grup al PHOENIX Pharmahandel GmbH & Co KG.

De cealaltă parte, reprezentanții grupului Farmexim nu au făcut niciun comentariu până la publicarea acestui articol.

Farmexim SA, principalul pilon al grupului, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 331,5 mil. euro și un profit net de 4 mil. euro la un număr de 651 de angajați.

Pe piața distribuției farma, Farmexim concurează cu Mediplus Exim (parte a grupului A&D Pharma), Farmexpert DCI (parte a grupului Walgreen Boots Alliance), respectiv cu jucătorii Fildas Trading și Polisano. Un alt jucător important până în 2015, ADM Farm, a intrat în insolvență.

DistributieFarmaPiataCEbaza624

Primii trei jucători pe piața locală a distribuției farma au o pondere de aproximativ 60%, conform unui studiu de piață PMR, pe o piață care depășește 2,7 mld. euro. Din punct de vedere al concentrării pieței, piața de profil din România se apropie de Polonia și Bulgaria, arătând că există spațiu de consolidare în sector. În Ungaria și Slovacia însă, primii trei jucători au împreună circa 84% din piață.

Grupul condus de către Ovidiu Buluc deține și rețeaua de farmacii Help Net, care numără 200 de unități, potrivit datelor prezentate pe propriul site.

În octombrie 2015, Consiliul Concurenței a aprobat preluarea fondului de comerț a unui număr de 19 farmacii Centrofarm de către Help Net.

Help Net Farma, compania care operează lanțul de farmacii al grupului Farmexim, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 87,7 mil. euro și un profit net de 1,8 mil. euro la un număr de 1.309 angajați, conform ultimului bilanț făcut public. Help Net este condusă de către Isabelle Iacob, una dintre fiicele antreprenorului Ovidiu Buluc.

Pe piața lanțurilor de farmacii, Help Net concurează cu mai mulți jucători locali, printre care rețeaua Sensiblu a grupului A&D Pharma, Catena a grupului Fildas, sau Dona. Pe acest segment de piață, marjele de profit sunt o provocare constantă pentru jucători, iar rețelele care nu au în spate propria rețea de distribuție operează într-un mediu dificil.

Ovidiu Buluc a mai fost curtat în anii anteriori și de alți investitori așa cum și grupul german Phoenix nu este la prima încercare de a intra pe piața din România.

În urmă cu câțiva ani, Phoenix a purtat discuții pentru o potențială achiziție cu reprezentanții A&D Pharma, cel mai mare jucător din industria locală de farma, însă cele două părți nu au bătut palma.

Totuși, Phoenix este interesată de o achiziție care să-i deschidă drumul către piața din România, singura piață importantă din Europa Centrală și de Est în care nu este încă prezentă.

PhoenixPharmaHartaOperatiunibaza624

Pe piața distribuției farma din România, ultima tranzacție de referință a fost cumpărarea în 2006 a 60% din Farmexpert de la Eugen Banciu de către grupul german ANZAG, costul achiziției ridicându-se atunci la 29,2 mil. euro. Ulterior, în 2012, ANZAG a cumpărat încă 20% din acțiunile Farmexpert la un cost de achiziție de 35,5 mil. euro.

Apoi, în 2013, Alliance Boots preia ANZAG, iar acționarul minoritar al Farmexpert iese în același an din afacere. În decembrie 2014, Walgreen fuzionează cu Alliance Boots și ia naștere Walgreen Boots Alliance.

Ovidiu Buluc a fondat Farmexim la începutul anilor 1990 și este unul dintre cei mai importanți antreprenori din sectorul medical privat. Din grupul Farmexim mai fac parte pe lângă distribuitorul Farmexim SA, farmaciile Help Net și importatorul de cosmetice si suplimente nutritive Green Net.

În 2015, Buluc a vândut fostul sediu al companiei din nordul Bucureștiului către Ioannis Papalekas, cel mai activ investitor pe segmentul de birouri al pieței imobiliare.

Tot anul trecut, Farmexim și-a mutat operațiunile într-un centru nou, ca urmare a unei investiții de aproximativ 16 mil. euro.

La finele anului trecut, Ovidiu Buluc, cu 69% din acțiunile Farmexim, a făcut o ofertă pentru preluarea restului de acțiuni de la ceilalți 30 de acționari minoritari. Această mișcare poate fi citită în contextul mai larg în care Buluc a început ulterior discuțiile cu grupul german, interesat să cumpere atât distribuția, cât și operațiunile de retail.

Phoenix Group a luat ființă în Germania în 1994, prin reunirea mai multor distribuitori regionali F. Reichelt AG (Hamburg), Otto Stumpf GmbH (Berlin), Ferd. Schulze GmbH (Mannheim), Otto Stumpf AG (Nuremberg) și Hageda AG (Koln).

Ulterior, printr-o campanie de extindere și de achiziții atât în Germania, cât mai ales pe alte piețe din Europa, grupul Phoenix a ajuns acum la operațiuni derulate în 25 de țări din Europa de Vest, Europa Centrală și de Est, respectiv nordul continentului.

Phoenix are 28.922 de angajați, 153 de centre de distribuție și 1.600 de farmacii în portofoliu. Pentru anul financiar 2014 – 2015, grupul german a raportat un profit înainte de taxe de 361,28 mil. euro la venituri de 22,57 mld. euro.

Regina Maria cumpără centrul medical Helios din Craiova de la familia neurochirurgului Alexandru Cameniță. Avocații de la Bondoc&Asociații și consultanții EY au lucrat cu cumpărătorul, vânzătorul a fost asistat de către avocații Tumbăr Cega Popa

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA își continuă dezvoltarea la nivel național prin preluarea Centrului Medical Helios din Craiova, oraș în care REGINA MARIA mai are o policlinică și un laborator propriu, ambele deschise în anul 2014.

Centrul Medical Helios a fost fondat în anul 1999 și este una dintre cele mai cunoscute unități medicale private din Craiova.

„Continuăm seria de achiziții importante, demarate încă de la începutul anului, cu preluarea Centrului Medical Helios, numărul 1 ca notorietate din Craiova, conform studiilor de piață. Nu ne uităm la volume, ci la <<dealuri>> strategice, care ne consolidează poziția de lider într-o anumită regiune sau poziția de lider pe zona de calitate. Cum în Craiova avem deja o policlinică deschisă în urmă cu 2 ani, care merge foarte bine, prin preluarea Helios, ne consolidăm poziția în județul Dolj. Pentru noi a contat faptul că fondatorii Helios au pus bazele unui centru medical puternic, care a contribuit la dezvoltarea sistemului medical pe plan local și a ridicat standardele de calitate din zonă. Ne punem toată experiența și know-how-ul în slujba doljenilor pentru a dezvolta și mai mult centrul din Craiova”, a declarat Fady Chreih, Directorul General al Rețelei de sănătate REGINA MARIA.

Afacerea Helios din Craiova este fondată de către familia medicului neurochirurg Alexandru Cameniță, șeful secției de Neurochirurgie din cadrul spitalului județean Dolj.

Vânzătorii își fac complet exitul din afacere prin vânzarea pachetului de 100% din acțiuni, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2015, Centrul Medical Helios a înregistrat o cifră de afaceri de peste 800.000 euro și are un portofoliu solid de clienți, persoane fizice, dar și juridice, către aceștia din urmă furnizând pachete de prevenție și tratament. Helios dispune deja de o gamă largă de specialități medicale ambulatorii, printre care ortopedie, fizioterapie, nutriție, ginecologie, oftalmologie, neurologie, ORL, pediatrie, cardiologie. De asemenea, centrul oferă servicii de spitalizare de zi și continuă, dispunând de propriul bloc operator.

”Intrarea în Rețeaua REGINA MARIA a venit ca un pas firesc în evoluția Helios – un pas care ne va susține în dezvoltarea ulterioară a clinicii noastre și care va aduce atât medicilor, cât și pacienților noștri experiența și oportunitățile unei rețele naționale”, afirmă Dr. Angela Cameniță, director general al Centrului Medical Helios.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părți. Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul achiziției se situează în jurul a 0,7 mil. euro.

REGINA MARIA va continua investițiile în sectorul medical din Craiova, prin extinderea gamei de servicii ale centrului Helios, și va deschide în 2016, ca parte a clinicii, un centru performant de imagistică. Doar investiția în centrul de imagistică se ridică la 1 milion de euro, iar „vedeta” centrului va fi un RMN de ultimă generație, Magnetom Essenza 1.5 T, recunoscut pentru viteza de scanare și reducerea timpului de examinare.

Echipamentul oferă o scanare completă a corpului uman și examinări de mare acoperire, cum ar fi „whole CNS” (întreaga regiune cap-gât-coloană sau abdomen-pelvis), nefiind necesară repoziționarea pacientului în cazul unor examinări multiple. În plus, acest RMN oferă o calitate excelentă a imaginii, fiind potrivit atât pentru examinări de rutină, cât și pentru aplicații clinice avansate. Aparatul permite și examinarea pacienților cu o greutate de până la 200 de kilograme.

În această tranzacție, părțile au fost asistate de Bondoc și Asociații (legal) și Ernst&Young (financial) – pentru Rețeaua de sănătate REGINA MARIA și de Tumbăr Cega Popa (legal) pentru Helios.

Preluarea Centrului Medical Helios vine după anunțul altor investiții importante, precum preluarea Spitalului Ponderas, din București, tranzacție estimată în jurul valorii de 20 mil. euro, anunțată în prmieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO și anunțul dezvoltării unui spital generalist cu servicii integrate din Cluj, cea mai mare investiție a Rețelei de sănătate REGINA MARIA din afara Bucureștiului. În perioada următoare, REGINA MARIA va continua planul de dezvoltare la nivel regional.

Principalul concurent al Regina Maria, MedLife a intrat în Craiova la începutul anului 2015 prin achiziția pachetului majoritar al centrului medical SAMA și a laboaratoarelor Ultratest, iar în acest an a cumpărat tot în Craiova și Prima Medical, în cadrul unei tranzacții de peste 1 mil. euro. Acum 2 zile, MedLife a anunțat achiziția clinicilor stomatologice Dent Estet într-o tranzacție estimată în jurul a 5 mil. euro.

Campania de achiziții a Regina Maria în lupta de consolidare a pieței a primit un suflu proaspăt după preluarea acesteia de către fondul de investiții Mid Europa Partners în toamna anului trecut în cadrul unei tranzacții de peste 140 mil. euro.

Oana Taban, fondator și managing partner al rețelei de clinici stomatologice Dent Estet

MedLife cumpără rețeaua de clinici stomatologice Dent Estet. Avocații de la PNSA și firma de consultanță Taxhouse au lucrat de partea cumpărătorului, iar firma de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică a asistat vânzătorul în tranzacție

Updatat la 20 Aprilie, ora 13.10

MedLife, cel mai mare operator local privat de servicii medicale, a anunțat astăzi cumpărarea pachetului majoritar al lanțului de clinici stomatologice Dent Estet, în cadrul strategiei sale déjà anunțate de a-și consolida poziția la vârful pieței de profil printr-o expansiune care combină dezvoltarea organică și achizițiile.

Afacerea Dent Estet a fost pornită în 1999 și cuprinde în prezent șapte clinici stomatologice, din care șase în București și una în Timișoara, conform informațiilor disponibile pe site-ul companiei.

“Dent Estet reprezintă unul dintre puținele business-uri de nișă din România care a avut încă de la început o strategie de business bine definită în ceea ce privește dezvoltarea și extinderea companiei, înregistrând și o creștere constantă de la an la an. Aceste valori comune au reprezentat o premiză foarte bună pentru a ne uni forțele și a acționa sub umbrela unui sistem integrat, fiind o premieră în ceea ce privește alinierea a doi lideri în piața de servicii medicale private din România. În următoarea perioadă țintim să extindem grupul de clinici Dent Estet cu cel puțin 1-2 unități noi în fiecare an, stomatologia urmând să devină una dintre cele șase divizii de business din cadrul MedLife, alături de hyperclinici, laboratoare, spitale, maternităti și farmacii”, a spus Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație al MedLife, în cadrul unui comunicat de presă.

Conform sursei citate, reprezentantul MedLife susține că a finalizat “de curând toate tranzacțiile anunțate în ultimele luni, respectiv Centrul de imagistică Prima Medical din Craiova, Banca de celule stem Cells Stem Bank din Timișoara și grupul de clinici și laboratoare Diamed”. Acesta mai afirmă că este “în discuții avansate cu 4-5 operatori de servicii medicale”, propunându-și să finalizeze în următoarele 18 luni tranzacții “cu firme a căror cifră de afaceri depășește 20 milioane euro”.

Tranzacția cu Dent Estet este în curs de avizare la Consiliul Concurenței, o procedură așteptată să se deruleze pe parcursul următoarelor luni.

Ca urmare a finalizării acestei tranzacții, Oana Taban, fondator și managing partner al grupului Dent Estet, va păstra integral atribuțiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare și extidere a rețelei Dent Estet. De asemenea, Oana Taban va prelua inclusiv managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife.

Dent Estet a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 5,5 mil. euro, iar pentru 2016 și-a bugetat o creștere de 20%, mai precizează sursa citată.

De cealaltă parte, grupul MedLife anunță că a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. euro și estimează pentru acest an o creștere de 30%.

MedLife a lucrat la tranzacția cu Dent Estet cu o echipă de avocați PNSA coordonată de către partenerul Bogdan Stoica, respectiv cu firma de consultanță Taxhouse, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Update 20 Aprilie Casa de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică anunță că echipa cu care a asistat pe partea de vânzare a fost coordonată de către partenerii Daniel Ștefănică și Cătălin Grigorescu. Din echipă a făcut parte, printre alții, și avocatul senior Alina Melcescu. Consultanța juridică a acoperit aspecte de drept societar, fuziuni și achiziții, dreptul muncii și fiscalitate.

Părțile nu au făcut publică mărimea pachetului majoritar pe care MedLife îl preia în afacerea Dent Estet. De asemenea, nici valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pentru achiziția pachetului de 60% din acțiunile Den Estet situează valoarea afacerii la circa 7 mil. euro, valoare neconfirmată însă de către părțile implicate în tranzacție.

Piața serviciilor medicale private traversează o perioadă de consolidare, în care operatorii poziționați la vârf sunt angajați în campanii de achiziții, menite să accelereze creșterea afacerii.

Astfel, în toamna anului trecut, fondul de investiții Mid Europa Partners a cumpărat rețeaua Regina Maria, nr. 2 după venituri din piața de profil, în cadrul unei tranzacții estimate de surse din piață la aporximativ 140 mil. euro, cea mai mare achiziție din istoria pieței de profil.

Sub bagheta Mid Europa, Regina Maria a trecut la evaluarea în paralel a mai multor ținte de achiziție, printre care s-au numărat clinicile Anima și spitalul Polisano din Sibiu. Pe 22 martie, Regina Maria a anunțat achiziția a 100% din acțiunile spitalului specializat în chirurgia obezității Ponderas, tranzacție în jurul a 20 mil. euro anunțată în premieră pe 14 martie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

poza main Delta Health Care

Regina Maria anunță la ora 15 prima achiziție din era Mid Europa: Preluarea spitalului Ponderas în cadrul unei tranzacții estimate până în jurul a 20 mil. Euro. Pe lista Mid Europa se mai află ținte de achiziție precum clinicile Anima și spitalul Polisano, respectiv clinicile grupului din Sibiu

Rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, aflată în portofoliul fondului de investiții Mid Europa Partners, urmează să anunțe astăzi la ora 15.00 achiziția spitalului Ponderas, specializat în chirurgia obezității, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea tranzacției este estimată de surse din piață în jurul valorii până la aproximativ 20 mil. euro, valoare – record pentru un spital din România. Ponderas înregistrează o marjă de profit atrăgătoare și o rată de creștere de două cifre. De cealaltă parte, Regina Maria sub bagheta Mid Europa accelerează ritmul de creștere al afacerii inclusiv prin achiziții strategice pentru a forma până în momentul de exit, previzibil până în 2020 – 2021, un lider de piață care poate fi vândut la un multiplu al sumei investite în momentul achiziției de către fondul de investiții.

Reprezentanții Ponderas afirmă că detalii despre tranzacție vor fi făcute publice în această după-amiază în cadrul unei conferințe de presă.

Achiziția Ponderas de către fondul de investiții Mid Europa prin intermediul Regina Maria a fost anunțată în premieră pe 14 martie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Primul spital privat din România, specializat în chirurgia obezității, este o afacere construită de la zero în urmă cu cinci ani, care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 16 mil. Euro. Acționarul majoritar al Ponderas este medicul chirurg Cătălin Copăescu, unul dintre fondatorii afacerii alături de alți medici plecați de la spitalul Sfântul Ioan din București. Acţionarii minoritari ai spitalului sunt soţia lui Cătălin Copăescu, Alina Ambrozie, director executiv,cu 4,9499%, Daniela Godoroja şi Mihai Vasile Godoroja, fiecare dintre ei cu o cotă de 4,9499%, respectiv Ana Maria Pascu cu 1,0013%, iar un pachet de 84,1489% aparține  medicului Copăescu, conform ultimelor informații făcute publice.

Discuțiile între cele două părți au început încă de anul trecut.

Mid Europa scanează piața locală de servicii medicale private după achiziții încă dinainte de preluarea Regina Maria. Pe lista sa de ținte de achiziție, se află acum și lanțul de clinici Anima, scoase din nou la vânzare de către Ludovic Robert, unul dintre fondatorii grupului A&D Pharma.

De asemenea, în vizorul Mid Europa este și spitalul Polisano și clinicile aflate în portofoliul grupului din Sibiu, administrat acum de către avocatul Remus Borza, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Planul de achiziție al Regina Maria este finanțat dintr-o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Fondul de investiţii Mid Europa Partners, cumpărătorul reţelei de servicii medicale private Regina Maria, a încheiat pe 14 octombrie un contract de împrumut cu un consorţiu de bănci format din Erste Group Bank AG, UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen Bank şi BCR, care însumează trei facilităţi de credit în valoare totală de 75 mil. Euro.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

Strategia Regina Maria este de a crește rapid prin investiții combinate în spitale și alte unități medicale noi, precum și prin achiziții de operatori dé profil. În paralel, MedLife este angajată și ea în campanile de achiziții pentru a-și apăra și a-și consolida poziția de lider de piață în servicii medicale private. Regina Maria are nevoie să crească repede prin lărgirea paletei de servicii medicale având în vedere orizontul de exit al Mid Europa de 3 până la 5 – 6 ani, când va trebui să vândă afacerea cumpărată la un preț de peste 100 mil. Euro astfel încât să-și asigure un profit confortabil din tranzacție.

Dacă Regina Maria mizează pe puterea de foc oferită de creditele bancare și, la nevoie, de capitalul Mid Europa, MedLife apelează și ea la credite tot de la băncile locale, precum și de la împrumuturi acordate de acționarul său minoritar, IFC.

 Ultimul bilanț public al Delta Health Care, compania care administrează spitalul Ponderas, indică o cifră de afaceri de 10,45 mil. Euro și  un profit net de 0,45 mil. Euro în 2014, adică o marjă netă de 4,3%, la un număr de 140 de angajați.

Afacerea Ponderas a pornit la drum în 2011 în urma unei investiții totale de 13 mil. Euro, din care 8 mil. Euro au provenit de la compania de construcții Delta A.C.M 93, proprietarul clădirii în care a început să funcționeze spitalul privat, iar celelalte 5 mil. Euro au venit de la grupul acționarilor inițiali ai Delta Health Care, respectiv de la medicii colaboratori.

Spitalul, poziționat de către fondatorii săi pe o nișă nouă în piața medical privată, a avut rate mari de creștere anuale, reușind în intervalul 2011 – 2014 mai mult de o triplare a încasărilor, marja continuând să rămână însă mică sub presiunea costurilor cu echipamentele necesare și a salariilor medicilor care au un grad înalt de specializare.

 Cea mai puternică armă a Regina Maria este însuși proprietarul său, fondul de investiții Mid Europa, care poate accesa direct achiziții de 100 până la 150 mil. Euro per tranzacție. Mid Europa investise până în toamna anului trecut aproape 30% din capitalul de 800 mil. Euro al ultimului său fond, Mid Europa Fund IV, ridicat în ianuarie 2014.

Mid Europa este unul dintre cele mai active fonduri de investiții în regiunea Europei centrale și de est și Turcia. A administrat fonduri de 4,3 mld. Euro de la crearea sa în 1999. A finalizat până acum 33 de tranzacții în 18 țări.

Fondul este deţinut de către partenerii săi, printre investitori fiind însă şi BERD, un fond suveran de investiţii din Singapore şi un fond susţinut de statul chinez.

Strategia MEP vizează, de regulă, investiții de capital între 75 și 200 mil. euro pe o perioadă între 3 și 6 ani în companii cu o valoare de întreprindere cotată între 100 și 500 mil. euro.

Sursă foto: La Fântâna.

Fondul de investiții Oresa Ventures negociază un credit în jurul a 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen pentru finanțarea achiziției La Fântâna și plata datoriilor companiei. Răscumpărarea liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler de la Innova Capital se anunță ca fiind una dintre cele mai mari tranzacții ale fondului suedez de pe piața românească

Fondul de investiții Oresa Ventures discută un credit de aproximativ 50 mil. Euro cu ING Bank și Raiffeisen Bank, finanțarea făcând parte din structura tranzacției prin care urmează să preia compania La Fântâna, au declarat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O parte din împrumut ar urma să finanțeze o parte din achiziția liderului pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler, în timp ce cea mai mare parte a fondurilor atrase de la bănci ar avea ca destinație plata datoriilor La Fântâna, susțin sursele citate.

Părțile nu au făcut niciun comentariu pe marginea structurii tranzacției până la publicarea articolului.

Raiffeisen și ING Bank fac parte din grupul celor mai puternice bănci locale de pe segmentul finanțărilor acordate companiilor, alături de BCR, BRD și UniCredit.

Fondul polonez de investiții Innova Capital a început încă de anul trecut discuțiile pentru exitul din afacerea La Fântâna, unde deține un pachet de 92%, cu Oresa Ventures, fond de investiții aflat în portofoliul familiei fondatorului său suedez, Jonas af Jochnick. Restul de 8% din acțiunile companiei sunt în mâinile omului de afaceri Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

Prețul pe care Innova îl va încasa de pe urma exitului este de așteptat să depășească nivelul de 20 mil. Euro, estimează surse din piața de fuziuni și achiziții, care precizează că tranzacția este mult mai mare la valoarea de întreprindere, care cumulează capitalul companiei și datoriile aferente în momentul preluării. Unele estimări cotează valoarea de întreprindere a La Fântâna până în jurul a 70 – 80 mil. Euro, adică la un multiplu de circa 6 – 7 aplicat EBITDA (câștigurile înregistrate înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării – n.r.).

Compania La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza. Împrumutul luat de la Erste ar urma să fie plătit din finanțarea aflată în discuție cu Raiffeisen și ING, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures a notificat déjà la Consiliul Concurenței achiziția companiei La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul polonez de capital de risc Innova Capital are nevoie să-și marcheze exitul din afacere, în condițiile în care fondul de investiții Innova 4 împlinește în acest an perioada de viață de 10 ani și trebuie să ramburseze banii investitorilor la un randament care să-i permită să ridice bani pentru un nou fond. Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

În 2007, fondul polonez de investiții Innova Capital a cumpărat La Fântâna chiar de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții estimate la acea vreme la aproximativ 35 mil. Euro. Oresa a marcat la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială. Exitul Innova din La Fântâna este de așteptat să fie, de asemenea, unul profitabil.

Anvergura achiziției pe care Oresa Ventures o pregătește în cazul La Fântâna confirmă concentrarea investitorului financiar suedez asupra pieței românești.

“Portofoliul nostru constă acum în 5 companii, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 130 mil. Euro și peste 1.000 de angajați. În anii următori, avem în plan să susținem mai departe creșterea companiilor noastre și să facem investiții noi cu ambiția de a ne crește portofoliul la 7 – 8 companii”, spunea în luna ianuarie a acestui an Fredrik Stenmo, președintele board-ului Oresa. Acesta a subliniat creșterea angajamentului pe termen lung a Oresa față de piața românească, unde fondul suedez începând cu 2013 și-a concentrat operațiunile renunțând să mai investească în alte piețe din regiune.

Oresa Ventures a fost fondată în 1995 de către Jonas af Jochnick, fostul șef al Oriflame pe Europa de Est, iar din 1997 este activ direct în România.

În perioada 1997 – 2016, Oresa a investit capital de 100 mil. Euro în companii din România dintr-un total de 150 mil. Euro în toate piețele în care a activat.

Oresa are acum în portofoliu producătorul de vopsele Fabryo-Atlas Paints, Somaco din industria de materiale de construcții, RTC, afacerea Romanian Business Consult din sectorul IT&C și brokerul de credite Kiwi Finance. De regulă, Oresa abordează tichete de achiziții care necesită investiții de capital în medie de 10 – 15 mil. euro, însă a demonstrat că poate avea apetit și pentru ținte mai mari, cum a fost cazul Somaco, preluată în cadrul unei tranzacții de circa 32 mil. euro.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În perioada menționată, La Fântâna a făcut două achiziții importante.

În 2010, a cumpărat de la omul de afaceri Şerban Andrei compania Rokor Ecostyle, importatorul şi distribuitorul purificatoarelor Waterpia în România, la momentul semnării tranzacţiei, valoarea de întreprindere a afacerii fiind evaluată la 4,35 mil. Euro.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în 2015 liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

poza_la_fantana_buna

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Anul trecut, Innova Capital a căutat să listeze pe bursa de la București acțiunile La Fântâna, însă volatilitatea piețelor financiare a făcut ca mandatul dat casei poloneze de brokeraj Ipopema Securities pentru o astfel de operațiune să nu mai fie concretizat, iar listarea a picat.

Innova Capital și-a anunțat pe 29 februarie exitul din afacerea cu procesare de carduri Provus Group, unde a vândut 100% din acțiuni către investitorul strategic german Wirecard, care a anunțat că va plăti 32 mil. Euro pentru achiziție.

După exitul din Provus și cel în curs din La Fântâna, Innova Capital va rămâne în portofoliul său local cu Energobit Cluj – Napoca, unde are raportată o deținere de 50,9% pentru fondurile sale Innova 4 și Innova 5 după achiziția din mai 2013, conform informațiilor postate pe propriul site.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

bt_capital_partners main

BT Securities preia linia de afaceri de bancă de investiții a Capital Partners și intră în concurență directă cu marile bănci străine de pe piață. BT a lucrat cu KPMG și avocații NTMO la tranzacție, fondatorii Capital Partners cu firma de avocatură Păcuraru Iliescu Măzăreanu & Asociații. Doru Lionăchescu, președintele Capital Partners, va prelua un rol de coordonare a activității de investment banking în BT. „Discuțiile au început acum cinci luni și au mers pe idea creării unui pol de servicii financiare cu capital românesc”. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu se ocupă mai departe de administrarea portofoliului de investiții imobiliare al Capital Partners

BT Securities, compania de brokeraj a Grupului Financiar Banca Transilvania, preia activitatea de investment banking a celei mai mari firme independente de consultanță în domeniul fuziuni și achiziții și finanțare corporativă din România, Capital Partners, potrivit unui comunicat al BT.

Mișcarea făcută de BT echivalează cu intrarea în competiție directă pentru mandate de fuziuni și achiziții cu marile bănci străine, care au deja echipe solide de investment banking la nivel local – BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit, ING sau Citibank.

Tranzacția, estimată de Banca Transilvania că va fi finalizată până la finalul lunii martie, constă în preluarea mărcii de bancă de investiții a Capital Partners, a echipei formate din șase oameni (analiști), a portofoliului de clienți astfel încât BT Securities va deveni BT Capital Partners.

Noua entitate va oferi firmelor asistență pentru listarea pe piața de capital şi pentru atragerea de investitori, servicii de brokeraj, consultanță pentru fuziuni şi achiziții, finanțare şi structurarea schemelor de finanțare complexe, cercetare de piață şi consultanță pentru management strategic.

„Intrarea pe piața de investment banking reprezintă un moment-reper pentru Grupul Financiar Banca Transilvania deoarece ne facilitează completarea gamei de produse şi servicii oferite clienților din segmentul large corporate. Prin BT Capital Partners dorim să oferim servicii financiare de top, specializate şi complementare celor bancare, contribuind astfel inclusiv la finanțarea economiei. Intenția noastră este de a combina platforma şi experiența BT Securities şi a Diviziei Corporate a băncii cu aria de expertiză a Capital Partners în zona de investment banking. Această nouă achiziție face parte din strategia Grupului Financiar Banca Transilvania de valorificare a oportunităților de creştere oferite de piața locală”, a declarat Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.

Doru Lionăchescu, partener principal şi preşedinte al Capital Partners, a precizat că „BT Capital Partners se va focaliza pe companiile româneşti cu potențial investițional şi va contribui la consolidarea celui mai puternic pol financiar cu capital românesc”.

Capital Partners este o casă de investiții și servicii de consultanță fondată în urmă cu 10 ani de către patru foști bancheri, Doru Lionăchescu, Andrei Diaconescu, Căpitanu și Vlad Bușilă.

De la înființare şi până în prezent, aceasta a intermediat tranzacții în valoare de peste 2 miliarde de euro.

BT Securities, în cei 15 ani de activitate, s-a remarcat prin intermedierea unor oferte primare şi secundare de acțiuni şi obligațiuni corporative şi municipale.

“Vorbim de o istorie mai lungă și de una mai recentă a noastră cu Banca Transilvania. Cu Horia Ciorcilă mă cunosc de 15 ani și în toată această perioadă, noi am fost aproape de Banca Transilvania. I-am asistat la vânzarea BT Asigurări de exemplu. Pe de altă parte, o istorie mai recentă o reprezintă discuțiile dintre Capital Partners și BT. Discuțiile au început acum circa cinci luni și au fost doar cu BT”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Doru Lionăchescu, președintele Capital Partners.

„Banca Transilvania avea nevoie de așa ceva după achiziția Volksbank România, în condițiile în care a crescut portofoliul de clienți corporativi și există cerere din partea clientelei pentru astfel de servicii”, explică Lionăchescu.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.

Surse din piață susțin că achiziția făcută de către Banca Transilvania înseamnă o plată în numerar, estimată la un ordin de câteva milioane de euro. Informațiile nu au fost confirmate de către părți.

Acordul dintre cele două părți a fost semnat vineri după-amiază la sediul KPMG România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

KPMG și firma de avocatură corespondentă NTMO au asistat BT la achiziție, în timp ce Capital Partners a lucrat cu avocații Păcuraru Iliescu Măzăreanu & Asociații.

După finalizarea tranzacției, Doru Lionăchescu, va prelua un rol de coordonare al activității de bancă de investiții în cadrul BT. De asemenea, alături de acesta din noua configurație va face parte și Vlad Bușilă, în timp ce ceilalți doi fondatori, Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, se vor ocupa mai departe de Capital Partners pe partea de administrare a portofoliului de investiții imobiliare.

Transferul de activitate a fost negociat, pe de o parte, de către echipa de fondatori ai Capital Partners, cu Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania, și Omer Tetik, directorul general al băncii, board-ul BT fiind informat constant despre evoluția tranzacției, iar discuțiile punctuale în tranzacție au fost purtate de către Paul Prodan, șeful BT Securities, și echipa sa.

Portofoliul Capital Partners ce va fi preluat de către BT înseamnă clientelă din utilități, servicii financiare și alte sectoare, în ultimii ani, la afacere contribuind în ponderi aproximativ egale componenta de consultanță în fuziuni și achiziții, respectiv cea de asistență pentru finanțări corporative.

În 2008, Lionăchescu și asociații săi au fost aproape de vânzarea a 51% din Capital Partners către banca elenă Piraeus Bank în cadrul unei tranzacții care se ridica atunci la aproximativ 32 mil. Euro, însă afacerea a picat în cele din urmă.

O mișcare asemănătoare a făcut bancherul de investiții Marian Tescaru, fondatorul boutique-ului de consultanță în tranzacții Altria Capital, care la finele lui 2010 a fost contactat de către grecii de la EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, pentru a-i cumpăra compania. Tescaru a preluat apoi poziția de coordonare a brokerajului și a activității de investment banking în cadrul subsidiarei locale a grecilor.

Pe piața consultanței de fuziuni și achiziții, pe lângă departamentele specializate care fac parte din bănci, activează bănci de investiții precum Rothschild, UBS, Credit Suisse, ocazional pe mandate cu valori mari apar nume precum JP Morgan, Morgan Stanley sau Goldman Sachs, firmele din Big Four – PwC, Deloitte, EY, KPMG, bănci de investiții internaționale de talie mai mică precum Clearwater, Infima, Vienna Capital Partners sau firme locale independente de investment banking precum Filipescu Vișa sau BAC Investment Bank.

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat o creștere în 2015 până la aproximativ 3 mld. euro, conform mai multor estimări avansate de către firme din Big Four.

Capital Partners a asigurat consultanța în tranzacții precum vânzarea BT Asigurări către francezii de la Groupama, vânzarea Mindbank (acum BRCI) către ATE Bank, vânzarea Eurisko Consulting către CB Richard Ellis, a portalului ejobs către fondul american de investiții Tiger, achiziția de către Charlegmagne Capital a unei participații de 50% din proiectul rezidențial Asmita Gardens, dezvoltat de către indienii de la Asmita și finanțat parțial de către Alpha Bank, și, mai recent, achiziția în 2014 a lanțului de centre de fitness World Class România de către fondul de investiții Resource Partners și managementul companiei.

Fondul de investiții Catalyst România și investitorul Radu Georgescu preiau cu un milion de euro 32% din afacerea Intelligent IT din Sibiu, liderul pieței de facturare

Catalyst România, singurul fond de investiții dedicat exclusiv României, investește 0,83 mil. Euro în afacerea Intelligent IT din Sibiu, liderul pieței locale de facturare, unde preia o participație de 24,9%, conform deciziei acționarilor companiei din 19 februarie.

De asemenea, în acționariatul firmei IT intră și investitorul Radu Georgescu, prin intermediul vehiculului de investiții cipriot Concentric Limited, care investește 0,23 mil. Euro în afacere și va prelua un pachet de 6,94% din firmă.

Atât Catalyst România, cât și Radu Georgescu sunt investitori care caută afaceri din domeniul IT și tehnologie, cu nevoie de capital de dezvoltare și cu potențial de creștere rapidă, ceea ce oferă perspectiva unui exit ce ar putea răsplăti cu un multiplu confortabil fondurile investite.

Tranzacția se derulează prin intermediul unei majorări de capital prin care cei doi investitori vin cu aport de capital în valoare de 823 euro, respectiv 228,9 euro, diferența reprezentând prime de emisiune.

În urma derulării investiției totale de 1,06 mil. Euro de către cei doi noi acționari, pachetul de aproape 68% este împărțit astfel de către Radu Călin Hasan (23,96%), Ioana Hasan (23,14%), Mircea Căpățînă (17,56%) și Lucia Todea (3,4%).

De asemenea, ca efect al tranzacției, Marius Ghenea, director de investiții al 3TS Catalyst România, preia un loc în Consiliul de administrație al Intelligent IT Sibiu.

Intelligent IT este o firmă înființată în 2006 cu obiect de activitate în domeniul dezvoltării web și a soluțiilor IT. În 2014, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 1,78 mil. Lei și o pierdere de 0,087 mil. Lei la un număr de 13 angajați.

Lansat în 2007 de către Ioana Hasan, Radu Hasan și Mircea Căpățână, Smart Bill este cel mai utilizat program de facturare și gestiune contabilă din România. În prezent, serviciul este folosit de peste 33.000 de clienți ce emit un milion de facturi lunar, facturând prin intermediul acestuia peste 2 mld. euro anual.

Pe lista tranzacțiilor Catalyst România se află până acum investițiile derulate la Avocatnet, Simartis Telecom, elefant.ro, Green Horse Games, 123ContactForm și Vectorwatch.

Investițiile de capital ale Catalyst într-o companie vizează un nivel cuprins între 0,5 și 2 mil. Euro, însă ultimele tranzacții indică faptul că investitorul și-a calibrat achizițiile de participații minoritare în jurul a unui milion de euro per tranzacție.

Catalyst România este primul fond de private equity dedicat României, finanţat în principal de către Fondul European de Investiţii (FEI) prin iniţiativa JEREMIE, ca parte a Programului Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” 2007-2013, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Principalii investitori în fondul de investiții Catalyst România sunt Fondul European de Investiții (care face parte din grupul Băncii Europene de Investiții), administratorul de fonduri de investiții BT Asset Management (parte a grupului financiar Banca Transilvania), administratorul de fonduri de investiții 3TS Capital Partners, precum şi alţi investitori privaţi. FEI a pus 10 mil. euro în capitalul fondului de investiții Catalyst România.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Tranzacția Carrefour – Billa, în faza analizei dosarului de către Comisia Europeană după ce a fost notificat Bruxelles-ul. Finalizarea achiziției rețelei de supermarketuri de la Rewe International de către francezi, așteptată cel mai devreme în mai – iunie

Achiziția rețelei de supermarketuri Billa România de către francezii de la Carrefour este în analiza Comisiei Europene, după ce tranzacția a fost notificată în urmă cu mai multe săptămâni către forul de la Bruxelles.

Avizul Comisiei Europene este un pas necesar pentru finalizarea tranzacției, moment așteptat să se producă cel mai devreme în mai – iunie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Carrefour a semnat în noaptea de 21 spre 22 decembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile Billa România SRL și a 100% din acțiunile Billa Invest Construct, în cadrul unei tranzacții în valoare de 96 – 97 mil. euro în numerar, conform informațiilor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ca efect al tranzacției, francezii își vor completa portofoliul local cu o rețea de 86 de supermarketuri și cu o serie de terenuri și spații comerciale aferente afacerii de retail. Tranzacția poate fi interpretată și ca un sentiment de încredere al investitorului strategic francez în potențialul de creștere a consumului, pe care pariază și alți mari retaileri internaționali printre care grupul german Lidl Schwarz, francezii de la Auchan.

Grupul Carrefour are o rețea locală formată din 29 hipermarketuri, 106 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact și un magazin online. După preluarea rețelei Billa, Carrefour avansează pe segmentul de supermarketuri, acolo unde Profi și Lidl și-au construit rețele cu acoperire națională, în timp ce în București cel mai important concurent este retailerul belgian Mega Image.

De cealaltă parte, germanii de la Rewe International rămân în piața locală cu liniile de cash and carry Selgros România, respectiv cu discounter-ul Penny Market care număra 181 de unități la finele anului trecut și 8 locații XXL Mega Discount.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Deloitte a primit mandatul de a găsi cumpărător încă din 2014 pentru Billa România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat în activitățile de due dilligence (analiză financiară) pe consultanții de la EY.

Țuca Zbârcea & Asociații, al cărui client vechi este Carrefour, a lucrat în tranzacție cu o echipă de lucru formată din aproximativ 15 avocaţi, coordonată de către Răzvan Gheorghiu – Testa, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, şi Cristian Radu, partener drept corporativ şi fuziuni şi achiziţii.

Roluri importante au avut Bogdan Halcu, Managing Associate în cadrul firmei, care s-a ocupat de negociere contracte pe zona IT şi proprietate intelectuală. Ruxandra Frangeti (Senior Associate), Amalia Dumitru (Managing Associate), Ioana Mărculeţ (Senior Associate) şi Veronica Sandăr (Associate) au fost implicate în activitatea de due dilligence (analiză financiară  – n.r.). Raluca Vasilache (Partener) şi Andreea Oprişan (Senior Associate) au acoperit aspectele tranzacţiei care intră sub incidenţa dreptului Concurenţei.

Avocaţii Ţuca Zbârcea & Asociaţii au lucrat alături de direcţia juridică internă a Carrefour coordonată de la nivel de grup. La nivel local, direcţia juridică internă a Carrefour România este condusă de către Andreea Alexandrescu.

De cealaltă parte, casa austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanţa vânzătorului, grupul german Rewe. Schoenherr a lucrat în dosarul vânzării Billa România cu o echipă formată din şapte avocaţi din birourile de la Viena şi Bucureşti.

Markus Piuk, Partener Schoenherr care activează atât în biroul din Viena, cât şi din Bucureşti, a coordonat consultanţa juridică pe partea de vânzare. În urmă, cu un an, Piuk făcea parte din echipa de avocaţi care se ocupa de exitul băncii austriece Volksbank din România.

În dosar a mai fost implicat Clemens Leitner (Senior Associate pe zona de fuziuni şi achiziţii) din biroul din Viena.

În biroul din Bucureşti, echipa Schoenherr care s-a ocupat de tranzacţie a fost formată din Mădălina Neagu (Partener coordonator al practicii locale de fuziuni şi achiziţii), Alexandra Munteanu (Senior Associate în cadrul echipei locale de practică în fuziuni şi achiziţii), Anda Tufan (Associate în practica de fuziuni şi achiziţii), Silvia Opriş (Partener specializat în practica de Imobiliare) şi Cătălin Suliman (Partener specializat în dreptul Concurenţei).

Pe lângă echipa Schoenherr, direcţia juridică internă a grupului Rewe a lucrat, de asemenea, în tranzacţie. De asemenea, avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, care au oferit asistenţă specializată ani la rând pentru extinderea lanţului de magazine Billa România, pentru achiziţii şi concesiuni de terenuri, precum şi în cadrul altor proceduri juridice, au lucrat pe componenta de tranzacţie aferentă Billa România, respectiv Billa Invest Construct.

În ultimii ani, și alți investitori mari francezi au făcut achiziții strategice în România. Auchan a preluat 20 de hipermarketuri Real în cadrul unei tranzacții la nivelul Europei centrale și de est, iar grupul Adeo, controlat de patronul Auchan a cumpărat rețeaua locală de bricolaj Baumaxx, asigurând astfel exitul austriecilor.

Recent, Lactalis a făcut cea mai importantă mișcare pe piața lactatelor, anunțând că are acordul acționarilor majoritari pentru o preluare voluntară derulată pe bursa de la București a Albalact, liderul local.

poza provus si Innova Capital main

Fondul de investiții Innova Capital își face exitul din afacerea procesatorului de carduri Provus. Austria Card, printre investitorii interesați de achiziție

Innova Capital, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții din regiune, derulează tranzacția de exit din firma de procesare a cardurilor Provus, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Mandatul de vânzare al Provus aparține norvegienilor de la Infima, susțin sursele citate.

Procesul de exit al Innova Capital a început anul trecut și a trecut de faza ofertelor neangajante. Printre investitorii care și-au exprimat interesul pentru achiziția Provus se află și Austria Card, companie intrată recent pe piața locală și aflată în portofoliul firmei grecești Lykos, conform ultimelor informații disponibile din piață. Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate.

Reprezentanții Innova Capital nu au făcut până acum niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții. De asemenea, oficialii Austria Card nu au răspuns până la momentul publicării acestui articol pe acest subiect.

„Politica Infima este de a nu comenta niciodată zvonurile de pe piață”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Rolf Straume, fondator și director general executiv al firmei specializate în servicii de consultanță în fuziuni și achiziții Infima.

Innova Capital a semnat pe 5 iulie 2010 contractul de achiziție a 96% din acțiunile Provus Service Provider de la fondul de investiții Turkven în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimate însă la câteva milioane de euro. Restul de 4% din acțiuni au rămas atunci în posesia oamenilor de afaceri turci Izzet Cem Yenigul și Yenigul Dilek. Achiziția a fost derulată de către fondul de investiții Innova 5 prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Luxemburg.

Pe 14 iulie 2010, Provus a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al Romcard, fondată în 1994 și considerată un pionier al pieței locale de procesare a tranzacțiilor cu cardul, de la un grup de bănci format din BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit și Financiara SA, companie de intermediere financiară controlată de către BCR. Achiziția Provus de către Innova și tranzacția de preluare a Romcard semnată ulterior sunt interdependente, după cum notează Consiliul Concurenței în decizia de aprobare a celor două tranzacții.

Innova Capital are 100% din acțiunile Provus Service Provider, respectiv ale subsidiarei sale Romcard.

În 2013, sub bagheta Innova Capital, Provus și-a extins portofoliul prin preluarea Supercard Solutions & Services.

Afacerea Provus Service Provider și-a dublat talia de la momentul preluării până la finele anului 2014, ajungând de la o cifră de afaceri de 2,85 mil. euro la finele anului 2010 până la 4,48 mil. euro după patru ani, rezultă din bilanțurile depuse de companie la Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, Innova Capital a reușit în 2012 să treacă pe profit afacerea care anterior înregistra pierderi. În 2013, Provus a înregistrat o marjă netă de câștig de peste 47%, iar în anul următor aceasta a coborât la 29%.

Ultimul bilanț public al companiei indică un profit net de 1,29 mil. euro la o cifră de afaceri de 4,48 mil. euro și un personal mediu format in 58 de angajați, ușor mai mare față de numărul de oameni care lucrau la Provus în momentul preluării de către Innova Capital.

Grupul Provus, din care fac parte Provus Service Provider, Romcard și Supercard, este unul dintre jucătorii cei mai mari pe piața locală de profil și are operațiuni și pe piețele din regiune precum Republica Moldova, Bulgaria și Kosovo, conform reprezentanților companiei.

Înființat în 2001, Provus operează cel mai mare centru de procesare din România și unul dintre cele mai mari din regiune. De asemenea, administrează o rețea formată din peste 1.500 terminale ATM și 7.000 terminale POS și lucrează atât cu carduri Visa, cât și cu carduri MasterCard. Capacitatea sa de procesare ajunge la 3 milioane de carduri, respectiv 3,5 milioane de tranzacții pe lună, potrivit datelor prezentate de companie pe site-ul propriu.

Din portofoliul său de clienți fac parte, printre alții, UniCredit, Raiffeisen, OTP, ING, CEC, Garanti, dar și rețele de comerț precum Lidl.

Pe piața procesării cardurilor și a tranzacțiilor cu cardurile activează atât băncile, cât și firme specializate care gestionează astfel de activități externalizate de către instituțiile de credit.

Pe segmentul firmelor specializate, în afara Provus activează la nivel local și nume precum firmele americane First Data și Euronet, respectiv Austria Card aparținând grecilor care au în portofoliul local și firma de procesare de date Inform Lykos.

În aprilie 2013, Austria Card a finalizat o investiție de 25 mil. euro în România într-o fabrică de procesare de carduri cu cip, atât ca instrumente de plată Contactless, Dual Interface, Contact-based, cât și ca instrumente pentru identificare securizată.

Planurile la deschiderea fabricii de carduri de la București prevedeau atingerea în numai un an a capacității maxime de producție, de 140 – 150 milioane de carduri pe an. Principala destinație este exportul, în condițiile în care peste 80% din producție aveau ca țintă peste 35 de piețe externe.

Innova Capital are la activ exituri din companii de procesare de carduri din regiune, deținute acum de către First Data și Euronet, concurenții săi de acum pe piața românească.

Astfel, Innova a investit în 1996 și și-a vândut în 2004 în Ungaria pachetul său de 17% din afacerea aflată în portofoliul Euronet. O afacere foarte profitabilă a fost investiția de 20 mil. euro în pachetul de 36% din PolCard în Polonia în mai 2003, obținând la exitul său în august 2007 de 4,3 ori banii investiți în companie.

Innova Capital este un manager cu capital de risc, cu sediul la Varșovia. Innova Capital a fost fondată în 1994 și până acum a strâns 900 mil. euro pentru cinci fonduri de investiții în regiune.

În România, Innova Capital are în acest moment trei investiții în portofoliul său – Provus, La Fântâna – liderul pieței de îmbuteliere a apei, respectiv afacerea Energobit Cluj Napoca din energie. Din cele trei companii, în acest moment Innova Capital este angajată în două tranzacții de exit, La Fântâna și Provus.

Innova Capital poartă negocieri pentru vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, în condițiile în care în 2007 prelua chiar de la Oresa afacerea în cadrul unei tranzacții estimate la 35 mil. euro, potrivit informațiilor publicate în luna decembrie 2015 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Discuțiile cu Oresa pentru La Fântâna au loc după ce anul trecut au renunțat la listarea parțială a acțiunilor companiei pe bursa de la București.

Innova Capital activează în România încă din 1998, când a investit în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro. De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie.

Managerii de fonduri regionale de investiții cu baza în Polonia sunt printre cei mai activi jucători în tranzacțiile locale. Pe lângă Innova Capital, Abris Capital Partners, Enterprise Investors și Resource Partners au încheiat tranzacții în ultimii ani, iar CEE Equity Partners caută să bifeze la nivel local prima achiziție după ce anul trecut și-a anunțat intrarea în România.

Țintele preferate de investitorii cu apetit de risc rămân companiile cu marje confortabile de profit, care se pot autofinanța, dar au nevoie de capital pentru dezvoltare.

Supremia Grup şi-a deschis o nouă fabrică în 2011. Sursă foto: Supremia.

Antreprenorul Levente Bara intră cu o achiziție de 3 mil. euro pe piața daneză. Producătorul de condimente Supremia și-a făcut un cap de pod în țările scandinave, de unde așteaptă un plus de 10 mil. euro în următorii 2 ani. ING a finanțat achiziția Supremia din Danemarca, iar consultanții PwC au lucrat și ei în dosar

Omul de afaceri Levente Bara, proprietarul liderului pieței locale de ingrediente alimentare și condimente Supremia, a anunțat astăzi achiziția firmelor daneze Tamaco Trading și Tamaco Pack pentru a-și extinde operațiunile pe piețele scandinave.

Tranzacția a fost de aproximativ 3 mil. euro, fiind vorba de o plată în numerar pentru preluarea celor două companii daneze. Prețul a fost deja plătit la finalizarea achiziției pe 18 decembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Contractul de achiziție a fost semnat pe 10 decembrie.

Prețul plătit indică un multiplu de aproape 8 aplicat câștigului obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA), valoarea finală fiind însă influențată de cursul negocierilor dintre cele două părți.

Vânzătorul este grupul danez Tamaco, cu venituri anuale de 75 mil. euro. Din grupul Tamaco mai fac parte în afara Tamaco Trading și Tamaco Pack și firmele Tamao Holding, Tamaco Food, Tamaco International Tamaco Gmbh din Germania și Tamaco SA din Barcelona (Spania).

”Pentru noi, această tranzacție înseamnă un cap de pod pe piețele scandinave, unde este greu să intri dacă nu ești un jucător local. Cele două firme cu un rulaj anual de circa 4,5 mil. euro fac parte dintr-un grup mai mare, din care noi le-am extras prin achiziție numai pe acestea. Noi am lucrat cu ei până acum. Ne așteptăm ca în doi ani să obținem un plus de 10 milioane de euro la cifra de afaceri a Supremia de la firmele cumpărate în Danemarca”, a explicat Levente Bara pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Achiziția reprezintă una dintre puținele incursiuni ale oamenilor de afaceri români dincolo de granițele pieței locale.

ING Bank a finanțat achiziția realizată de Supremia pe piața nordică, iar consultanții de la PwC au lucrat și ei în acest dosar alături de omul de afaceri Levente Bara.

Tamaco Trading va fuziona cu Tamaco Pack și va continua afacerile cu ingrediente alimentare, condimente și ambalaje, urmărind dezvoltarea companiei atât pe piața daneză, cât și în țările scandinave .

„Suntem bucuroși pentru această achiziție pentru că ne dorim întărirea poziției de furnizor pe piața europeană și totodată suntem mândri că suntem printre primele companii din România care achiziționează o companie din zona Scandinaviei”, a spus Levente Hugo, directorul general al Supremia Grup.

Compania Supremia Grup exportă în peste 30 de țări din lume având un portofoliu de peste 2000 de clienți în industria alimentară și peste 300 de angajați.

Supremia Grup are o cifră de afaceri anuală de aproximativ 38 mil.euro. În 2014, compania a raportat un profit net de 0,95 mil. euro la o cifră de afaceri de 35 mil. euro și un număr mediu de 260 de angajați.

Compania dispune din 2011 de o fabrică nouă în urma finalizării unei investiții de 9 mil. euro. Ulterior, a fost pusă în funcțiune o nouă linie de mixare și ambalare, care a majorat capacitatea de producție cu 50%. Majorarea exporturilor este obiectivul principal pentru extinderea afacerii, dovadă și proaspăta achiziție, în condițiile în care livrările pe piața externă au fost 16%, iar acum ținta lor este de 23 – 26% din încasări. În planurile de investiții intră și un centru de cercetare și inovare, investiție în valoare de 3,6 mil. euro.

Supremia Grup produce ingrediente alimentare printre care condimente, mixuri, arome, membrane și stabilizatori alimentari.

Compania are un portofoliu divers de clienți printre care se numără Angst, Fox, Elit (industria cărnii), Albalact (lactate), Dr Oetker (industrie alimentară), Heidi (ciocolată) sau RoStar (biscuiți).

Printre concurenții Supremia pe piața ingredientelor alimentare se numără germanii de la Fuchs sau Puratos.

Fuchs a cumpărat în 2014 un pachet de 99,99% din acțiunile Flexfoil București pentru 1,725 mil. euro de la Saffron Holdings din Danemarca. În luna martie a acestui an, Fuchs a cumpărat și divizia de condimente a producătorului Alex & Comp din Galați.

Levente Hugo Bara, 39 de ani, a fondat afacerea Supremia cu sediul la Alba Iulia în anul 2001.

În 1999, Levente Bara a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În perioada 1999 – 2000, acesta a lucrat ca inginer tehnolog în industria alimentară la Almelar Impex din Târgu Mureș. Bara vorbește româna, maghiara și engleza.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Carrefour a semnat în noaptea de luni spre marţi la București achiziția Billa România în cadrul unei tranzacţii de aproximativ 96 – 97 mil. euro. Francezii lucrează în dosar cu bancherii de la SocGen, consultanţii de la EY şi avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii, iar vânzătorul are în echipă pe consultanţii Deloitte şi firmele de avocatură Schoenherr şi Pachiu & Asociaţii

UPDATE 22 Decembrie ora 01.39 Carrefour a semnat la Bucureşti achiziţia Billa România

Compania franceză Carrefour, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global şi naţional, a semnat în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti contractul de achiziţie al Billa România, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit surselor citate, preţul pe care francezii au agreat să-l plătească în numerar se ridică la aproximativ 96 – 97 mil. euro.

Carrefour preia 100% din acţiunile Billa România, compania care gestionează afacerea de retail, respectiv 100% din acţiunile Billa Invest Construct, firma prin care sunt deţinute active imobiliare, terenuri pe care au fost ridicate magazinele din reţea.

Billa România dispune de o reţea format din 86 de supermarketuri, din care în jurul a 30 din acestea sunt în proprietate, iar restul se află în locaţii închiriate.

Carrefour lucrează în dosarul achiziţiei Billa România cu banca franceză Societe Generale pe probleme de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, inclusiv în ceea ce priveşte structura de finanţare a achiziţiei. De asemenea, Carrefour a avut alături pe consultanţii EY, precum şi pe avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Un rol important în tranzacţie l-a avut şi puternica Direcţie juridică internă a gigantului francez de retail.

De cealaltă parte, grupul german Rewe, care controlează lanţul de magazine Billa. are în echipa sa consultanţii de la Deloitte, care au avut mandatul de vânzare al Billa România, precum şi pe avocaţii casei austriece Schoenherr. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris despre vânzarea Billa România şi angajarea consultanţilor Deloitte de către Rewe în acest scop încă din 1 decembrie 2014, la acel moment reprezentanţii Rewe negând orice plan de vânzare al companiei şi afirmând că grupul se concentrează pe expansiune pe piaţa românească.

Un rol limitat în tranzacţie l-au avut avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, firmă care au oferit asistenţă juridică Billa în România în procesul de achiziţie de terenuri şi de extindere a reţelei.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO, vânzarea Billa România a atras iniţial interes şi din partea fondului de investiţii Enterprise Investors, iar apoi din partea lanţului belgian  supermarketuri Mega Image.

Impactul tranzacţiei este pe piaţa de supermarketuri, unde Carrefour dispune de 186 de supermarketuri şi magazine de proximitate cărora li se vor adăuga cele 86 de magazine din portofoliul Billa.

Pe piaţa supermarketurilor, Mega Image, Lidl şi Profi au poziţii puternice, cu nuanţa că operatorul belgian are centrul de greutate în Bucureşti, în timp ce Lidl şi Profi sunt mai axate pe acoperirea la nivel naţional.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa romania indicatori baza 624

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Billa România este controlată de grupul german Rewe, care mai operează în România lanţurile de magazine Penny Market şi XXL MegaDiscount, precum şi lanţul de unităţi cash and carry Selgros.

Companiile grupului german Rewe din România cumulează afaceri de peste 1,6 mld, euro.

Selgros Cash&Carry România a raportat la sfârșitul anului 2014 o cifră  afaceri de 637,4 mil euro si un profit net de 3,4 mil euro la un număr mediu de 3882 angajați.

Rewe România SRL a raportat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 525,3 mil euro, un profit net de 2,55 mil euro si un număr mediu de 3079 salariați.

Rewe PROJEKTENTWICKLUNG România SRL a avut la sfârșitul anului trecut o cifră de afaceri de 15,5 mil euro și pierderi de 4,43 mil euro.

Prezentă în România încă din anul 2005, reţeua Penny Market este conceptul de succes al grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România. Alături de cele 166 de magazine Penny Market, compania mai operează pe piața românească 8 magazine XXL Mega Discount.

De cealaltă parte, Carrefour a intrat în România în 2001, când a deschis la marginea Bucureştiului primul hypermarket.

Pe lângă dezvoltarea organică, Carrefour a abordat şi strategia de achiziţii, cumpărând lanţul de magazine Artima de la fondul de investiţii Polish Enterprise Fund, administrat de Enterprise Investors, în cadrul unei tranzacţii de 55 mil. euro în 2007.

Acum, Carrefour este unul dintre liderii pieţei locale de retail, cu afaceri anuale de peste 1,23 mld. euro.

Grupul Carrefour deţine acum în România 186 de magazine dintre care 29 hipermarketuri Carrefour, 104 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact şi un magazin de comerţ online.

În 2014, Carrefour România, principalul pilon al francezilor – firma care gestionează lanţul de hypermarketuri, a raportat o cifră de afaceri de 1,026 mld. euro, un profit net de 26,8 mil. euro şi un număr mediu de 7.284 de angajaţi.

carrefour indicatori tabel baza 624

Artima  SA , divizia de supermarket si magazine de proximitate,  a înregistrat la sfârşitul anului 2014 o cifră de afaceri de 200,1 mil euro şi pierderi de 0, 621 mil.euro raportate la un număr mediu de 2039 de angajaţi, iar Supeco Investment SRL, companie care opereaza in prezent patru magazine sub brandul Supeco, a înregistrat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 1,74 mil euro şi pierderi de 0,77 mil euro la un număr mediu de 49 de salariaţi.

Principalii concurenţi ai Carrefour pe piaţa hypermarketurilor sunt germanii de la Kaufland, care fac parte împreună cu Lidl din grupul Lidl Schwarz, respectiv cu grupul francez Auchan.

În ultimul an, alte două afaceri importante de origine austriacă au părăsit România. Astfel, Volksbank România a fost vândută în cadrul unei tranzacţii de exit către Banca Transilvania, în timp ce grupul francez Adeo a cumpărat reţeaua de bricolaj a Baumax.

Sursă: Bursa de Valori București.

Fondul american de investiții JC Flowers este în negocieri avansate pentru achiziția Carpatica. Axxess Capital a renunțat la banca din Sibiu, după două oferte eșuate de fuziune cu Nextebank. Johan Gabriels, directorul Carpatica: ”Ne concentrăm pe discuțiile cu JCFlowers. Sperăm să venim cu anunțuri săptămâna aceasta”. Cine este fostul bancher de investiții Goldman Sachs și miliardar din tranzacții bancare ”de criză” care a pus ochii pe banca fondată de Carabulea

Fondul american de investiții JC Flowers negociază preluarea Carpatica, după ce a înaintat deja o ofertă în acest sens. Axxess Capital, care a curtat asiduu în ultimul an banca din Sibiu, a ieșit din cursă, în contextul în care ofertele de fuziune înaintate prin intermediul Nextebank au fost respinse de acționarii băncii în decembrie 2014 și iunie 2015.

”Au loc încă discuții. Sperăm să facem niște anunțuri săptămana aceasta. În acest moment, focusul nostru este pe restructurarea de capital, majorarea capitalului și JCFlowers”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Johan Gabriels, directorul general al Carpatica.

Reprezentanții JCFlowers nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la publicarea acestui articol.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă Axxess Capital va mai depune o nouă ofertă pentru Carpatica, Horia Manda, Managing Partner al administratorului de fonduri de investiții ce are în portofoliu Nextebank, acesta a confirmat că nu mai există interes pentru preluarea băncii din Sibiu, dar are în continuare apetit de dezvoltare pe piața financiară.

”Ne interesează în continuare să ne dezvoltăm pe piața financiară”, a explicat Horia Manda. Acesta a avut mai multe runde de discuții cu omul de afaceri Ilie Carabulea, principalul acționar al băncii și unul dintre fondatorii acesteia, însă ofertele de fuziune în urma cărora Nextebank ar fi devenit principalul acționar au fost respinse în adunarea generală a acționarilor a Carpatica.

Horia Manda reprezintă unul dintre puținii administratori de fonduri de investiții cu istoric pe piața bancară locală, după ce Fondul Româno – American de Investiții (RAEF) a fost în perioada 1999 – 2003 proprietarul Banca Românească și acționar al Băncii Agricole (acum Raiffeisen Bank România) odată cu privatizarea acesteia în 2002, dar acum are în portofoliu un alt fond al Axxess, Emerging Europe Accession Fund (EEAF) cu care a cumpărat în decembrie 2013 Nextebank odată cu exitul de pe piața locală a grupului ungar MKB.

Acoperirea dată de rețeaua Carpatica, notorietatea mărcii locale (este alături de Banca Transilvania una din cele două mărci bancare private românești existente, create de la zero după 1990 – n.r.), poziția în top 20 bănci locale și lichiditatea imediată a deținerii oferite de poziția de bancă listată ofereau profilul de pradă perfectă pentru Nextebank, care are o cotă de piață după activul net bilanțier de 0,3%, de trei ori mai mică decât a țintei sale.

Ilie Carabulea este în acest moment în arest măsura fiind dispusă în cadrul dosarului penal ASF – Carpatica Asig , iar drepturile sale de vot au fost suspendate de către BNR. Banca centrală a susținut tranzacția de fuziune Nextebank – Carpatica și face presiuni de mai mulți ani asupra lui Ilie Carabulea să atragă un acționar puternic care să capitalizeze Carpatica, dar omul de afaceri sibian nu este mulțumit de ofertele de preț primite care nu reflectă în opinia sa valoarea băncii. El deține 41% direct din Carpatica și aproape 57% direct și indirect, potrivit ultimelor date disponibile.

Ultima ofertă fermă a Nextebank de fuziune cu banca din Sibiu situa valoarea justă a Carpatica la 135 mil. lei (30 mil. euro) față de 168 mil. lei (circa 38 mil. euro) în cazul Nextebank, iar raportul de schimb la patru acțiuni Nextebank pentru cinci acțiuni Carpatica. Prețul oferit pe acțiune la Carpatica era de 0,0429 lei. Acum, pe bursă, acțiunea Carpatica valorează 0,0435 lei, însă la momentul când oferta de preț devenise publică în mai, cotația bursieră abia trecea de 0,04 lei. Prețul pe acțiune este de 0,62 raportat la valoarea contabilă a băncii, de aproape 3 ori sub multiplul înregistrat de celelalte două bănci locale de pe bursă, BRD și Banca Transilvania.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”. Acum, capitalizarea de piață a băncii din Sibiu este de 136,8 mil. lei (30,5 mil. euro).

Dacă ne uităm la evoluția din ultimul an, observăm că valoarea Carpatica a scăzut cu 50% în ultimul an. Față de vârful de 0,0883 lei pe acțiune atins în septembrie 2014, banca și-a înjumătățit chiar valoarea bursieră. Pe un interval mai lung chiar însă, vedem că banca din Sibiu s-a întors acum la valorile din iulie 2012.

Ce indică rezultatele Carpatica: banca a intrat pe pierderi în 2014, capitalul social se reduce, crește nevoia de capital proaspăt

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale.

Sursă: Banca.

Sursă: Banca.

În 2013, banca a obținut o îmbunătățire pe linie a principalilor indicatori – creșterea capitalurilor proprii, a numerarului și a profitului concomitent cu reducerea datoriilor și a activelor. Anul trecut, vestea bună a fost o nouă reducere substanțială a datoriilor, dar au apărut mai multe semne de îngrijorare – trecerea pe pierderi și aproape o înjumătățire a capitalurilor proprii în decurs de un an.

După primul trimestru al anului, rezultatele arată o bancă ce luptă să rămână pe linia de plutire. Carpatica a afișat un profit net mai mult pe hârtie de 0,7 mil. lei și o solvabilitate în scădere până la 10,1%, la limită față de cerința de 10% stabilită de banca centrală. În ultimul an, echipa de directori ai lui Gabriels a obținut o îmbunătățire a ratei de lichiditate imediată de la 39,6% la 54,6% și trecerea la valori pozitive la rata de rentabilitate a capitalului și la rata de rentabilitate a activelor.

Ponderea creditelor neperformante este de 30% în ansamblul portofoliului de împrumuturi.
Banca fondată în 1999 avea la 31 martie o rețea de 126 unități și 954 de angajați și continuă să piardă treptat cotă de piață pe fondul trendului de reducere a activelor din ultimii 3 ani, chiar dacă se menține la jumătatea clasamentului băncilor locale.

Cine este JCFlowers

JC Flowers este unul dintre fondurile americane de investiții specializat în achiziția de bănci ori active financiare depreciate în urma crizei globale. A fost fondat în 1998 și a investit 14 mld. dolari pentru a-și trece sub administrare 32 de entități din întreaga lume, din care 8 sunt bănci.
JCFlowers investește acum din cel de-al treilea fond pe care l-a ridicat, fond cu o capitalizare de 2 mld. dolari. Portofoliul JCFlowers acoperă cele mai mari piețe din lume – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, statele BENELUX (Belgia, Olanda, Luxemburg), Japonia, precum și țările emergente ca Rusia, India și Brazilia.

James Cristopher Flowers, Managing Director și CEO al JCFlowers. Sursă foto: JCFlowers.

James Cristopher Flowers, Managing Director și CEO al JCFlowers. Sursă foto: JCFlowers.

”Părintele” JCFlowers este miliardarul american de 57 de ani James Cristopher Flowers, a cărui avere este cotată de Forbes la 1,43 mld. dolari. Fost absolvent de Matematici Aplicate la Harvard, acesta și-a construit o carieră de bancher de investiții la Goldman Sachs, unde a devenit unul dintre cei mai tineri parteneri din istoria băncii făcând parte din aceeași generație cu Lloyd Blankfein, actualul șef al celei mai mari bănci de investiții din lume. Are în spate peste 35 de ani de experiență ca investitor și consultant. A făcut parte din echipa care a consiliat fuziunea în 2008 dintre Bank of America și Merrill Lynch, tranzacția girată de șeful Trezoreriei americane care ar fi trebuit să acopere în același timp intrarea în faliment a Lehman Brothers, văzută de mulți ca un soi de certificat de naștere al crizei financiare globale.

James Cristopher Flowers este considerat de presa americană unul dintre primii oameni care l-au avertizat pe Henry Paulson, fostul șef al Trezoreriei americane, cu privire la iminența declanșării crizei financiare.

În 2008, anul izbucnirii crizei globale, acesta le spunea investitorilor săi că a apărut ”Super Bowl-ul investițiilor și nu mai e timp de stat în tribune”, conform Financial Times.

A investit în Shinsei Bank din Japonia, unde profitul de pe urma investiției este cotat la 1 mld.dolari și a pierdut în Germania 2,3 mld. euro împreună cu alți investitori după ce banca de credit ipotecar Hypo Real Estate și HSH Nordbank au primit ajutor financiar de urgență de la stat.

În iunie 2014, a reușit listarea băncii britanice OneSavingsBanks pe piața bursieră londoneză.

De asemenea, JCFlowers a investit în consorțiu alături de unii dintre cei mai faimoși investitori precum George Soros, Michael Dell și John Paulson într-o instituție de credit din California pe care au salvat-o în 2008 și pe care au pregătit-o pentru listarea pe bursă sub numele OneWest.

Ultimul său fond urmează să-și plaseze banii până în septembrie și este de așteptat ca JCFlowers să ridice unul nou.

Într-un interviu pentru Financial Times, James Cristopher Flowers spunea că Europa continentală este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru noi tranzacții din cauză că își revine mai greu față de SUA de exemplu.

Fiu al unui librar și al unui ofițer de navă, James Cristopher Flowers are doi copii și trăiește la New York, de unde conduce JCFlowers.

În februarie 2015, a intrat în boardul fundației de șah a lui Gary Kasparov, fostul campion mondial la șah. Pe plan politic, este văzut ca un apropiat al mai multor politicieni din Partidul Republican.

Csaba Baji, șeful MVM. Sursă foto: MVM.

Tranzacție pe piața de energie: Cea mai mare companie de stat din Ungaria intră în România pe calea apei. MVM a cumpărat 90% din acțiunile unui producător hidro de energie din Harghita

MVM, compania energetică deținută de statul maghiar și una dintre cele mai mari din Ungaria, a cumpărat 90% din acțiunile producătorului de energie în microhidrocentrale Hivatalos SRL din Miercurea Ciuc (județul Harghita), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția echivalează cu intrarea liderului pieței de energie din Ungaria în România pe segmentul de producție de energie, microhidrocentralele preluate având o putere instalată de aproximativ 7 MW. Unele surse din piața de energie estimează că, în aceste condiții, vânzarea unui MW de putere instalată în microhidrocentrale se situează în marja de 3 – 4 mil. euro, ceea ce situează valoarea tranzacției sub pragul de 30 mil. euro.

Contactat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Lenard Andras, unul dintre vânzători, a confirmat tranzacția cu MVM: ”Tranzacția este încă în curs. Din câte știu eu, este prima achiziție a MVM în România. Nu vă pot spune valoarea tranzacției pentru că așa au convenit părțile”.

Reprezentanții MVM nu au făcut până acum niciun comentariu. La Registrul Comerțului au fost operate deja modificările în structura acționariatului, locul vechilor acționari – Winsland Holdings LTD, vehicul de investiții din Cipru cu 50% din acțiuni, și Hydroenergy ZRT Ungaria cu 40% din acțiuni a fost luat de MVM Partner Bucharest SRL cu 90% din acțiuni, reprezentanța grupului ungar în România. Celălalt acționar este Casa de Pensii și Ajutoare a Personalului Bisericii Reformate Cluj Napoca, care deține în continuare 10% și care nu a participat la tranzacție.

De asemenea, vechii administratori ai firmei și vânzători în tranzacție, Lenard Andras și Toth Ladislav, au fost deja înlocuiți de reprezentanții cumpărătorului din data de 6 ianuarie.

Microhidrocentralele operate de către firma Hivatalos din Miercurea Ciuc se află pe cursul pârâului Uz din Valea Uzului (județul Harghita).

Primăria comunei Sînmartin (județul Harghita) a aprobat în iulie 2012 ocuparea temporară a unui teren de 7.600 de metri pătrați pentru instalarea unui cablu electric subteran de înaltă tensiune care făcea parte din lucrările de transport și racordare la sistemul energetic național a unui ansamblu de 8 hidrocentrale aflate în construcție și care totalizau o putere instalată de 6,98 MW, investiție administrată de firma Hivatalos.

Hivatalos SRL, firmă înființată în 2007, a raportat pentru anul 2013 pierderi de 6 mil. lei (1,3 mil. euro) la o cifră de afaceri de 0,9 mil. lei (0,2 mil. euro) și venituri de 3,9 mil. lei (0,9 mil. euro). Activele imobilizate ale firmei ajungeau la 85,3 mil. lei (19,3 mil. euro), iar datoriile la 76,7 mil. lei (17,3 mil. euro). În 2012, veniturile totale erau mult mai mari de 51,8 mil. lei (11,6 mil. euro).

Cumpărătorul, MVM, este una dintre cele mai mari firme din Ungaria, liderul pieței de energie și se află în portofoliul statului. MVM are un profil de companie energetică integrată cu operațiuni în producția de energie, printre activele sale fiind și centrala nucleară de la Paks (Ungaria), este unicul transportator de energie din țara vecină, are structuri de vânzare de energie și deține participații în sistemul de distribuție. Dispune, de asemenea, de infrastructură pentru servicii de telecomunicații. MVM derulează afaceri atât pe piața de energie, cât și pe cea de gaze.

Ultimul raport anual al grupului MVM indică pentru 2013 vânzări de 922 miliarde forinți (circa 3 mld. euro) și un profit care după plata taxelor ajunge la 32 mld. forinți (circa 100 mil. euro). Cifrele MVM pentru piața de energie sunt capacități de producție de 2.903 MW și o producție de 16.520 GWh la 7.942 de angajați.

Estimările conducerii MVM pentru 2014 indicau venituri de circa 5 mld. euro, compania fiind într-o fază de extindere a operațiunilor sale. Talia și structura companiei ungare arată că depășește ca mărime oricare din companiile românești din piața de energie.

MVM este unul dintre exponenții politicii duse de cabinetul condus de premierul Viktor Orban, care în ultimii ani a răscumpărat de la companiile străine mai multe active de pe piața de energie locală, dar a încurajat și achizițiile cu capital maghiar pe piețele externe. Politica energetică dusă de Orban de apropiere de Moscova, aflată în tabăra opusă Occidentului datorită dosarului ucrainean, nu este văzută cu ochi buni în cancelariile europene și americane.

Piața de energie din România este dominată în sectorul de producție de companiile de stat Hidroelectrica și Nuclearelectrica, pe segmentul de transport operează compania de stat Transelectrica, iar în sectorul de distribuție și furnizare pe lângă firma de stat Electrica, activează grupuri străine puternice precum Enel (Italia), E.ON (Germania) și CEZ (Cehia).

Sursă foto:  Mylan.

Tranzacție de 5,3 mld. dolari în farma cu impact asupra unei firme din România cu o marjă netă de 40%. Avocații de la Noerr au asistat Mylan la achiziția afacerii de medicamente generice a Abbott din piețele dezvoltate

Compania americană Mylan va finaliza în primul trimestru al acestui an achiziția afacerii cu medicamente generice a Abbott Laboratories din piețele dezvoltate în cadrul unei tranzacții de 5,3 mld. dolari. În România, impactul tranzacției vizează transferul unei părți din activele unei companii care înregistrează o marjă netă de câștig de 40%, ceea ce o plasează printre cele mai profitabile firme locale. Avocații de la Noerr consiliază cumpărătorul în cadrul acestei achiziții cu impact pe piața farma din România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția globală, care a obținut pe 28 ianuarie avizul Comisiei Europene, va fi aplicată la nivel local după un mecanism structurat astfel: o parte dintre activele Abbott Products România SRL vor fi transferate în cadrul unui proces de reorganizare pe o altă companie, iar aceasta din urmă va intra în portofoliul companiei americane Mylan în urma unui contract de vânzare de acțiuni, au explicat surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Abbott Products România SRL este o companie cu 205 angajați, o cifră de afaceri de 85,3 mil. lei (19,3 mil. euro) și un profit net de 34,4 mil. lei (7,8 mil. euro) în 2013, conform ultimului bilanț făcut public. A raportat venituri totale de 122,2 mil. lei (27,6 mil. euro) în 2013.

Abbott Products România SRL a înregistrat o marjă brută de câștig de 49,4%, iar marja netă se situează la 40%.

La nivel global, tranzacția are, de asemenea, o structură diferită de cea clasică operațiunilor de fuziuni și achiziții tocmai pentru a beneficia de un regim fiscal mai favorabil.

Activele cumpărate de Mylan în afara pieței americane vor fi transferate până la închiderea tranzacției pe bilanțul unei companii ce va fi înființată în Olanda. Ulterior, subsidiara olandeză a Mylan va fuziona cu Mylan astfel încât firma – mamă a Mylan va deveni compania olandeză Mylan NV, care va fi deținută în proporție de 78% de către acționarii Mylan, iar 22% din acțiuni vor reveni acționarilor Abbott.

Înăsprirea regimului de taxare din SUA a făcut ca mai multe companii americane să încerce în ultima vreme ca în cadrul unor tranzacții internaționale să-și exporte sediul fiscal în alte jurisdicții mai favorabile.

Acțiunile Mylan NV vor fi tranzacționate pe piața bursieră americană Nasdaq, sub același simbol MYL ca și acum, iar compania va avea aceeași echipă de conducere.

Mylan este un producător de medicamente generice, în timp ce Abbott Laboratories este un producător de medicamente de marcă.

Obiectul tranzacției îl constituie vânzarea portofoliului de afaceri cu medicamente generice al Abbott din peste 40 de piețe din lume din Europa, Japonia, Canada, Australia și Noua Zeelandă, cu vânzări anuale de 2 mld.dolari în 2013 și 3.800 de angajați. Portofoliul cumpărat de Mylan cuprinde peste 100 de produse generice și de specialitate și facilități de producție de medicamente în Franța și Japonia, conform unei prezentări a celor de la Abbott referitoare la tranzacție.

În urma tranzacției, Abbott rămâne cu portofoliul de produse generice și de specialitate de pe piețele emergente din Asia, Africa, America Latină, Rusia, Ucraina și țările baltice, care generează vânzări estimate la 4 mld. dolari în 2015, peste 30.000 de angajați și 1.500 de produse farmaceutice.

Firma germană de avocatură Noerr, care a consiliat pe americanii de la Mylan la achiziția portofoliului deținut de Abbott, are peste 500 de avocați în rețeaua sa de 15 birouri care cuprinde Germania, SUA și Europa. Aproximativ 100 de avocați Noerr acoperă regiunea Europei Centrale și de Est, iar biroul din România a fost deschis în 1998.

Echipa locală a Noerr a lucrat în mai multe tranzacții anul trecut, printre care a asigurat servicii de consultanță pentru fondul american de investiții Marlin care a cumpărat afacerea IT Asentinel, prezentă și în România, respectiv tranzacția prin care austriecii de la Baumax au ieșit de pe piața locală de bricolaj în urma vânzării afacerii către grupul francez Adeo.

Oficialii RBC și ai Oresa Ventures confirmă tranzacția anunțată în premieră de MIRSANU.RO. Fondul de investiții a preluat un pachet minoritar în cel mai mare furnizor de soluții IT pentru lanțurile de comerț

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures a definitivat de curând achiziția unei participări semnificative în cadrul Romanian Business Consult (RBC), cel mai mare furnizor IT pentru industria locală de retail, confirmând astfel tranzacția anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 31 octombrie. Pentru Oresa, achiziția pachetului de acțiuni la RBC înseamnă intrarea în sectorul IT.

”Cu această achiziție, Oresa devine partener cu Andrei Bojiță, care rămâne acționarul majoritar al grupului și va păstra toate responsabilitățile executive”, se arată în comunicatul de presă al celor două părți din tranzacție.

Vânzătorul pachetului de acțiuni către Oresa este compania austriacă Export Consult, iar valoarea tranzacției este confidențială, precizează sursa citată.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO scria la finele săptămânii trecute că fondul de investiții Oresa Ventures a preluat un pachet de circa 49% din afacere, vânzător fiind Export Consult, în spatele căreia se află omul de afaceri austriac Maria Schott, care a fondat afacerea Romanian Business Consult. Valoarea tranzacției în numerar se ridică la aproximativ 9 – 10 mil. euro, conform informațiilor MIRSANU.RO.

„Împreună cu Oresa, vrem să ducem RBC în următoarea etapă de creștere. Ne-am propus să accelerăm dezvoltarea grupului prin adăugarea de noi servicii în segmentele de piață actuale, punând accent pe retail și consolidând astfel verticala de activități care ne-a consacrat. Pe de altă parte, o dezvoltare rapidă ne va permite să luăm în considerare intrarea pe noi segmente, tangențiale față de obiectivele noastre”, a declarat Andrei Bojiță, director general al RBC.

De cealaltă parte, reprezentanții Oresa Ventures afirmă că au găsit în RBC ”un grup cu o cultură organizațională și o echipă de management excelente, precum și cu o poziție foarte bună pe piață și perspective promițătoare”.

Grupul RBC estimează o cifră de afaceri de aproximativ 16 mil. euro pentru acest an, în ușoară creștere față de rezultatul raportat în 2013, de 15,6 mil. euro. Anul trecut, rata de creștere a fost de 6% față de 2012, afirmă oficialii RBC.

Oresa Ventures și-a început activitatea în România în 1997 și a investit de atunci în mai multe afaceri dezvoltate de antreprenori cum este cazul lui Florin Andronescu, fondatorul rețelei de magazine Flanco și a afacerii de consumer finance Credisson, sau al lui Daniel Guzu care a pornit afacerea cu lacuri și vopsele Guzuchim, redenumită apoi Fabryo sub bagheta fondului de investiții. Pe lista antreprenorilor în afacerile cărora a investit Oresa se mai află și Cristian Amza, de numele căruia se leagă îmbuteliatorul de apă La Fântâna, sau Anca Bidian de la brokerul de credite Kiwi Finance.

În portofoliul Oresa se află acum companii din sectorul de materiale de construcții Fabryo – Atlas, Somaco, Europrefabricate, din sectorul serviciilor financiare – Kiwi Finance, respectiv sectorul echipamentelor de birou și papetărie RTC Proffice. Fondul suedez de investiții își concentrează strategia de investiții în sectoarele de servicii financiare, materiale de construcții, servicii de afaceri, precum și în industria bunurilor de larg consum, servicii medicale, retail și distribuție.

Noua afacere din portofoliul Oresa, Romanian Business Consult (RBC), are peste 1.000 de clienți, și birouri la București, Cluj – Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. Compania este furnizor de aplicații IT și sisteme de gestiune a vânzărilor pentru marile lanțuri de comerț, benzinării, companii din industria alimentară , distribuție și alte sectoare economice.

Camelia Cucu, șefa operațiunilor Diaverum România. Sursă foto: Diaverum

Diaverum își trece o nouă achiziție în portofoliu. O clinică din Brașov intră în rețeaua de centre de dializă

Lanțul de centre de dializă Diaverum, controlat de fondul de investiții Bridgepoint, a cumpărat clinica medicală Arnaldo din  Brașov, bifând astfel încă un pas din strategia de extindere pe piață.

Diaverum a intrat pe piața locală în urmă cu un an când a preluat rețeaua de nouă clinici de dializă de la omul de afaceri sibian Ilie Vonica, decedat luna trecută.

Vânzarea s-a derulat prin intermediul unui vehicul de investiții înregistrat în Cipru, Bica Management & Consulting Ltd, reprezentat de către Ioan Ciprian Oțel din Cluj – Napoca.

Diaverum a preluat prin intermediul Diaverum România și Diaverum Holding, înregistrată în Luxemburg, pachetul de 100% din acțiunile clinicii medicale Arnaldo din Brașov, a căror valoare nominală totală este de 4,9 milioane de lei (circa 1,1 milioane de euro), potrivit unei decizii a proprietarului companiei  din luna iunie, publicate în Monitorul Oficial. Vânzarea afacerii a fost aprobată de către proprietarul clinicii pe 9 aprilie.

Ca urmare a achiziției, a fost schimbată și componența Consiliului de administrație al clinicii din Brașov. Astfel, Nicoleta Luchian și Mirel Andrei Mogoș și-au încetat mandatele de administratori. Noul proprietar și-a instalat deja oamenii pe posturile de administratori, care acum sunt ocupate de Camelia Cucu, directorul general al Diaverum România, Magnus Anders Olof Sjoholm, care potrivit ultimelor informații disponibile ocupa poziția de director al Diaverum Holding UK, și Delia Timofte, director medical Diaverum România. Mandatul acestora este de patru ani.

Clinica medicală Arnaldo din Brașov a fost înființată în 2009, conform informațiilor disponibile pe siteul companiei. Ultimul bilanț public indică pentru clinica medicală Arnaldo Brașov o cifră de afaceri de 6,48 milioane de lei (1,5 milioane de euro) și o pierdere de 0,7 milioane de lei (circa 150.000 de euro) la un număr de 21 de angajați.

Cumpărătorul, Diaverum România SRL, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 68,9 milioane de lei (15,6 milioane de euro) și o pierdere de 15,2 milioane de lei (3,4 milioane de euro) la 275 de angajați. Compania Diaverum România a fost înființată în 2011.

După achiziția lanțului de centre de dializă de la omul de afaceri sibian Ilie Vonica, Diaverum a anunțat că-și va continua extinderea pe o piață în creștere. Afacerile din sectorul serviciilor medicale s-au dovedit a fi reziliente în fața crizei, care a lovit mai  multe industrii.

În contextul în care operatorii de servicii medicale au continuat să raporteze creșteri de două cifre și profit, sectorul a atras atenția în ultimii ani investitorilor cu apetit de risc precum fondurile de investiții.

La nivel global, rețeaua Diaverum acoperă 18 piețe cu circa 287 de clinici de dializă în Europa, America de Sud, Asia și Australia. Portofoliul său este format din aproximativ 26.000 de pacienți.

Acționarii – cheie ai companiei sunt directorii Diaverum și fondul de investiții Bridgepoint.