Adrian Mîrșanu

publicat la: 03.08.2014  22:44

Abisul din umbra visului?

Adrian Mîrșanu, Editor Fondator al jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO
 

Era într-o joi. 11 octombrie 2007. București. Bucurie. A începuturilor.

”În premieră absolută pentru România, noua bancă deschide concomitent 40 de sucursale în 9 oraşe: Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara, angajând peste 500 de profesionişti in domeniu. Investiţia iniţială este de 40 de milioane de euro. Conform strategiei de dezvoltare, Millennium Bank va investi până la sfârşitul anului 2011 un total de 300 de milioane de euro, urmând ca numărul sucursalelor să ajungă la 100, până la sfârşitul anului 2009”, spunea primul comunicat dat de portughezi la descălecarea pe piața bancară locală.

La conferinţa de presă, prilejuită de lansarea operaţiunilor, Millennium Bank era reprezentată la cel mai înalt nivel de Filipe de Jesus Pinhal – președintele Consiliului de Administrație al Millennium bcp, Christopher de Beck – vicepreședintele Consiliului de Administrație al Millennium bcp și Jose Toscano, primul director general al Millennium Bank România.

”Suntem optimişti în ceea ce priveşte dezvoltarea noastră în România şi suntem siguri că ne vom depăşi obiectivele stabilite”. Cu aceste cuvinte, José Toscano, rostea pariul făcut de portughezi. Încă joi, încredere, șampanie.

Urma o altă joi. 18 octombrie 2007. Cel mai înalt brad de Crăciun din Europa va fi construit la București. Bradul Millennium, amplasat în Piața Unirii, la kilometrul zero al Bucureștiului, al României, urma să se înalțe la 76 de metri, cu un diametru de 26 de metri, 290 de tone și peste două milioane de beculețe cadou pentru două milioane de bucureșteni, pentru 22 de milioane de români.

”Este darul nostru către oraşul Bucureşti, în primul an după integrarea României în Uniunea Europeană. Odată cu începerea activităţii pe piaţa din România, ne dorim să facem parte din viaţa fiecărui român, conduşi de sloganul Millennium Bank “Viaţa ne inspiră”. Din nou José Toscano, Director General al Millennium Bank România.

1 decembrie 2007. Președintele Millennium din nou la București. Alături de el, primarul Capitalei. Alături de ei, zeci de mii de oameni se călcau în picioare să vadă minunea. Bradul ambițiilor portugheze își aprindea luminițele. Visul construcției de la zero a unei bănci de succes în România se înălța luminos către cer.

Sâmbătă. Din aerul general de euforie, de sărbătoare populară parcă mai răzbătea ceva. Ceva ce seamănă vag cu beția succesului. Sau poate cu iluzia că o parte din cei ce se înghesuiau în jurul bradului, amețiți de o campanie eficientă de marketing, cu un ecou larg și rarisim pentru o bancă, va fi acea scânteie de unde va porni creșterea puternică a unei bănci nou – născute.

Portughezii și românii petreceau împreună și, astfel, o mică parte a gintei latine era într-o armonie perfectă sub auspiciile Crăciunului, o sărbătoare a Nașterii.

3 iunie 2008. Marți. Nu neapărat cu ghinion. Millennium Bank România raportează pentru primul trimestru al anului o creștere cu 50% față de estimările inițiale. Active totale de 148,9 milioane de euro, mai mari cu 82% față de 31 decembrie 2007. Soldul împrumuturilor se dublase de la 37,2 milioane de euro la 78,9 milioane de euro. Depozitele și ele făcuseră un salt de 95% până la 74,9 milioane de euro. “Rezultatele financiare ale Millennium Bank arată o evoluţie constantă şi sigură a companiei pe piaţa competitivă din România. Am reuşit să depăşim obiectivele stabilite şi suntem încrezători că investiţiile masive în România, pe care le avem în plan pentru următorii ani, vor asigura poziţia Millennium Bank în sectorul financiar“. Jose Toscano, șeful Millennium în România.

La aceeași dată, strategia băncii pentru 2008 includea continuarea investiţiilor pe piaţa din România. Planurile anunțau extinderea de la 42 până la aproximativ 80 de unităţi și majorarea personalului de la 509 până la aproximativ 850 angajați. Marți, încredere.

Urmează o nouă raportare peste estimări la 23 iulie 2008, odată cu publicarea rezultatelor semestriale. Creștere de 150% a activelor comparativ  cu 31 decembrie 2007, creștere de 261% la împrumuturi, depozite cu 94% mai mari. Venituri totale de 9 mil. euro, prodit operațional de 5 mil. euro, pierderi de 13,6 mil. euro datorate mai ales investițiilor în dezvoltarea rețelei. “Ne-am bucurat de o lansare de succes şi deţinem în acest moment o afacere de succes. Continuăm să depăşim obiectivele stabilite şi previziunile analiştilor financiari, iar acest fapt ne încurajează angajamentul faţă de piaţa locală şi planurile de investiţii Millennium Bank în România pentru următorii ani”. Ghiciți cine? Corect, Jose Toscano.

Apoi 29 octombrie, bilanțul primului an al Millennium Bank în România. Active de 253 mil. euro, împrumuturi de 189 mil. euro, depozite de 79 mil. euro, pierderi de 21,3 mil. euro. Rezultate peste așteptări, noi confirmări privind planurile de extindere. Miercuri, încredere.

11 februarie 2009. Acționarii băncii majorează capitalul băncii cu 285,4 mil. lei până la valoarea de 370,5 mil. lei. A doua majorare de capital, prima avusese loc în 2008. Crește miza portughezilor pe România. Miercuri, tot mai multă încredere. Și o corecție. Planurile de extindere încep să scârțâie. Din anunțata extindere pe hârtie la 80 de unități până la 31 decembrie 2008, pe teren se văd în februarie 2009 numai 70 de unități. Dar, să nu uităm. Cea mai importantă majorare de capital tocmai avea loc. Deci miercuri, totuși încredere.

13 iulie 2009. Rețeaua locală a Millennium ajunge la 73 de unități în 17 județe. Planul este de a încheia anul cu 75 de unități. Portughezii apasă ușor frâna. Planurile de expansiune rapidă se domolesc. Momentul “bradul Millennium“ dă piept cu rezistența opusă de începutul declinului pe piața bancară. Luni, o doză de realism.

11 februarie 2010. Se anunță rezultatele financiare ale băncii pentru 2009. Bilanțul arată active de 473 mil. euro, portofoliu de credite de 243 mil. euro, depozite de 255 mil. euro, 700 de angajați, 27.000 de clienți, pierderi de 38 mil. euro. Cota de piață a băncii se dublase în ultimul an pe depozite, iar creșterea se vedea și pe credite. Millennium făcuse un salt de la o cotă de piață de 0,4 la 0,6% după active. Comentariul lui Jose Toscano începe cu observația că în 2009 competiția pe piață s-a intensificat. Sub masca investițiilor, costurile dezvoltării rețelei își arată colții pe o piață în care începeau să se înghesuie pierderile. Încet, încet, de la visurile de mărire, portughezii ajungeau să exploreze abisurile pieței. Este joi și se văd nuanțe de gri și roșu pe poza Millennium în România.

2 februarie 2011. Rezultatele băncii pentru 2010 arată active de 517 mil. euro, mai mari cu 11% în lei în ultimul an și credite de 303 mil. euro, în creștere cu 26% în lei.  Depozite mai mari cu 12% în lei până la 281 mil. euro. Toscano vorbește de creșterea cotei de piață pe cel două linii de afaceri strategice ale băncii – credite ipotecare și depozite, și reafirmă angajamentul pe termen lung al grupului portughez pentru piața locală. 731 de angajați, 45.000 de clienți, pierderi mai mici, de numai 24 mil. euro.

Bilanțul pe 2011 arată primii pași făcuți înapoi de Millennium. Scad față de anul anterior  activul net bilanțier, numărul de angajați și numărul de sucursale. Cota de piață stagnează. Cresc în schimb veniturile totale și pierderile sunt și ele mai mici. VEZI AICI PROFILUL MILLENNIUM BANK ROMÂNIA.

2012 aduce încheierea mandatului lui Jose Toscano la șefia Millennium Bank România, după șase ani în care a pus bazele afacerii, a crescut-o, dar a experimentat și înrăutățirea condițiilor pe piața locală sub impactul crizei financiare globale. Comunicatul de instalare al succesorului său, Jose Reino da Costa, descria peisajul lăsat în urmă de Toscano, care contribuise la stabilizarea business-ului “într-un context economic foarte dificil“. Mutarea anunțată pe 24 septembrie 2012 urma să confirme planurile de dezvoltare ale Millennium în România. Banca avea o rețea de 65 de sucursale și aproximativ 700 de angajați, portughezii trecând din 2011 la faza de restructurare a afacerii, a tăierilor de cheltuieli pentru a-și limita expunerea, și implicit, pierderile. Luni, realism.

Bilanțul pe 2012 vine cu vești și bune și proaste. După doi ani de reducere, pierderile trec de nivelul din 2010 și ajung la 23,8 mil. euro. Pe de altă parte, banca ajunge la o cotă de piață de 0,7%, cu activ net, număr de clienți și fonduri proprii în creștere.

Pe 21 august 2013, presa anunță că Millennium Bank își vinde afacerea din România în cel mult doi ani. Miercuri, alarmă.

4 februarie 2014. Millennium anunță cele mai bune rezultate operaționale de la lansarea afacerii în România și face un teasing foarte bun în contextul în care banca – mamă este angajată în discuțiile de vânzare. Bilanțul pe 2013, ultimul înaintea vânzării către OTP, arată o cotă de piață de 0,8%, 75.000 de clienți, 65 de sucursale, 562 de angajați, portofoliu de credite de 488 mil. euro și depozite de 365 mil. euro. Încă o marți, una din acelea de dinaintea așteptării veștii vânzării afacerii Millennium.

Iar vestea vânzării pică miercuri, 30 iulie. Grupul ungar OTP s-a înțeles cu banca – mamă din Portugalia pentru achiziția Millennium Bank România pentru 39 mil. euro, una din obligațiile asumate fiind și rambusarea unei finanțări intragrup de 150 mil. euro acordate de Millennium BCP fiicei sale din România. Miercuri, tristețe, sfârșit. Pentru portughezii care trag linie.

În șapte ani, portughezii au cumulat pierderi de 168,4 mil. euro.

Au venit joi și au plecat miercuri. Șapte ani au trecut ca șapte zile. Au pierdut bani pentru a construi o bancă de la zero, care niciodată nu a ajuns la 1% cotă de piață ori în prima jumătate a clasamentului. Poate că nici nu și-au propus. Poate că nici nu au pierdut atât de mult, dacă ne gândim că erau în 2005 atât de aproape să cumpere BCR pentru o sumă, în jurul valorii de 3 miliarde de euro, după cum susțin unele surse din piața financiară.

Au venit cu bucurie, pleacă, se pare, cu tristețe, forțați să vândă aici de Comisia Europeană. Portughezii au dat o lecție de curaj. Au îndrăznit să viseze, să spere, să construiască. S-au aventurat într-o piață bancară pe care nu o cunoșteau așa cum o făcea odinioară Magellan pe oceanele lumii. Bradul Millennium a fost un moment de măreție, banca portughezilor a fost un moment de curaj. Și unul, și altul nu aveau cum să vadă abisurile ce aveau să vină, să le experimenteze începând cu 2009. Din cei șapte ani de construcție și chin, ultimii cinci au fost marcați de criză. Iar vânzarea s-a făcut în circumstanțe speciale, fiind inițiată de Bruxelles, și nu de Lisabona.

Asta arată că portughezii chiar au crezut în piața bancară din România mai mult decât trebuia. Că au investit când deja era mai înțelept să nu o faci. Că au continuat să se extindă când mai toate băncile tăiau din costuri. Au căutat să își construiască banca din vis chiar dacă găseau, probabil, pe piață o bancă mai mică, pe scheletul căreia să dezvolte o operațiune de calibru.

Au înțeles mai târziu că piața locală nu le poate oferi ceea ce vor. Noua strategie a băncii – mamă portugheze vizează patru piețe – cheie. Portugalia, Polonia, Angola și Mozambic. Turcia, Grecia și România au fost explorate, dar niciodată cucerite de Millennium. Au greșit poate și au plătit pentru asta. Strategia curajului nu aduce garanții solide pentru obținerea succesului. Dar, cert, este că, fără curaj, nu poți construi nimic niciunde în lume. De aici încolo, depinde fiecare la ce ne uităm. La jumătatea goală a paharului, adică frica de abis, de eșec când ai de împlinit un obiectiv? Sau la jumătatea plină a paharului, la curajul de a-ți construi visul, de a fi pregătit să riști?!


Categorii: 


0 Comentarii

Spune-ti parerea

Articole Similare:

Fuziuni Şi Achiziții

Bancherii de investiții de la Rothschild caută cumpărători pentru rețelele KFC și Pizza Hut într-o tranzacție estimată în jurul a 170 – 180 mil. Euro. În paralel, Raiffeisen încearcă listarea unui pachet minoritar de acțiuni al grupului pe bursă

 

Proprietarii grupului care deține rețelele de restaurant Pizza Hut și KFC au dat recent mandat de vânzare a afacerii bancherilor de investiții de la Rothschild, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

  Citeşte articolul integral