Arhive etichete: retail

Pachet de finantare masiv IFC – BERD de aproape 300 mil. euro pentru extinderea retelelor de retail Kaufland si Lidl pe pietele din Romania si Moldova

Grupul privat german Schwarz urmeaza sa obtina un pachet de finantare de aproape 300 mil. euro de la International Finance Corporation si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru expansiunea retelelor sale de retail Kaufland si Lidl pe pietele din Romania si Moldova, conform ultimelor informatii disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Cele aproape 300 mil. euro pentru expansiunea din Romania si Moldova fac parte dintr-un pachet mai amplu de finantare, care ajunge pana la aproape o jumatate de miliard de dolari (circa 450 mil. euro) si care mai vizeaza si alte piete din regiune, mai exact zona Balcanilor de Vest.

Principalul beneficiar va fi Lidl, care opereaza linia de afaceri de supermarketuri a grupului Schwarz. Astfel, BERD urmeaza sa discute pe 20 iulie 2022 aprobarea unui imprumut senior de pana la 175 mil. euro care sa finanteze partial un program total de investitii in perioada 2022 – 2024 de 850 mil. euro al grupului Schwarz pentru pietele din regiune. Defalcat, 100 mil. euro urmeaza sa fie alocate din imprumutul BERD pentru extinderea retelei Kaufland in Romania si Moldova, iar celelalte 75 mil. euro vor finanta extinderea retelei de supermarketuri Lidl in Albania, Bosnia si Herzegovina, Kosovo, Macedonia de Nord si Muntenegru.

Separat, IFC, divizia de investitii a grupului Bancii Mondiale, a pregatit un alt imprumut senior cu o valoare similara, de 175 mil. euro, care are exact aceleasi coordonate, adica 100 mil. euro vor fi alocate expansiunii Kaufland in Romania si Moldova, iar restul de 75 mil. euro vor sustine reteaua Lidl in Albania, Bosnia si Herzegovina, Kosovo, Macedonia de Nord si Muntenegru. Mai exact, imprumutul IFC va finanta partial deschiderea in perioada 2022 – 2024 a 41 de hipermarketuri in Romania si a 9 hipermarketuri in Moldova, arata datele disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

La acestea se adauga o alta componenta de finantare a IFC, care a semnat in ianuarie 2022 un imprumut cu o maturitate de pana la 10 ani in valoare de 98 mil. USD pentru finantarea extinderii retelei Lidl Romania in orasele mici si mijlocii, ca parte a unui program de investitii de peste 1 mld. euro, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Lidl si Kaufland, ambele aflate in portofoliul miliardarului german Dieter Schwarz, sunt companiile cu cele mai mari cifre de afaceri de pe piata de retail din Romania, dupa cum indica ultimele bilanturi anuale facute publice.

Astfel, Lidl Discount SRL este afacerea mai mare, care a raportat pentru 2021 o cifra de afaceri de 14,9 mld. RON (circa 3 mld. euro), in crestere cu 15% fata de anul anterior, si un profit net de 737 mil. RON (circa 150 mil. Euro) la un numar de 9.092 de angajati. Lidl activeaza in Romania din 2011 cand a finalizat achizitia retelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann in cadrul unei tranzactii regionale care a cuprins si piata din Bulgaria. Acum, reteaua Lidl depaseste 300 de magazine si 5 centre logistice.

De cealalta parte, Kaufland Romania SCS este afacerea mai profitabila, care a raportat o cifra de afaceri de 13,97 mld. RON (peste 2,8 mld. Euro), in crestere cu 8% fata de anul anterior, dar cu o marja mai mare avand in vedere profitul net raportat de 887 mil. lei (180 mil. euro) la un numar de 13.512 angajati.

In Romania, Kaufland activeaza de 15 ani si a reusit sa isi formeze o retea din care fac parte aproximativ 152 de magazine, 2 centre logistice si 2 birouri administrative. Comparativ, in Moldova are o retea din numai 7 magazine.

„In scopul finantarii activitatilor de extindere si sprijinirii dezvoltarii economiei locale, Lidl Romania beneficiaza de un imprumut IFC. Imprumutul, acordat pe termen de 10 ani, a fost precedat de o serie de verificari ample, la care Lidl Romania a dovedit ca dispune de premisele structurale si organizatorice pentru o activitate economică durabila. Cu ajutorul acestei investitii, Lidl Romania va facilita accesul consumatorilor la produse de calitate la preturi accesibile si va crește numarul de furnizori autohtoni pentru a susține si mai mult economia locala si pentru a minimiza intreruperile lantului de aprovizionare. Investitia va contribui si la ridicarea standardelor de siguranta alimentara de-a lungul lantului de aprovizionare. Prin masurile de limitare a intreruperilor pe lantul de aprovizionare, proiectul dintre IFC si Lidl Romania promoveaza rezilienta pe piata de retail alimentar. Investiția totala este una sustenabila, care sa asigure o dezvoltare durabila pentru Lidl Romania si, in egala masura, sa sustina imbunatatirea permanenta a experientei de cumparare pentru clienti. Prin utilizarea unor tehnologii sustenabile avansate din domeniul constructiilor compania construieste magazine moderne, prietenoase cu mediul. Printre planuri se numara si investitia continua in implementarea caselor de marcat de tip self check-out, care sa le ofere clientilor o sesiune de cumparaturi mai rapida, dar si in dezvoltarea retelei de statii de încarcare pentru masini electrice”, au precizat reprezentantii Lidl intr-un raspuns trimis pe 19 mai 2022 jurnalului de tranzactii MIRSANU.RO pe tema imprumutului Lidl Romania de la IFC.

„In ceea ce priveste investitiile prognozate pentru 2022, bugetul va fi cel putin la nivelul celui din 2021, adica cel putin 375 de milioane de euro. Planul pentru acest an este sa mentinem un ritm de expansiune sustinut, ce vizeaza deschiderea a cel putin zece magazine noi, viziune valabila, de asemenea, pentru fiecare din urmatorii ani. Cu fiecare magazin deschis, se genereaza 100 de locuri de munca. Asta înseamna, automat, o medie de 1000 de locuri de munca noi pe piața locala, pana la finalul anului.”, au explicat pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO reprezentantii Kaufland intr-un raspuns trimis pe 19 mai 2022.

Extinderea retelelor de comert venite dupa 1990 din Vestul Europei pe pietele emergente din Europa de Est a fost masiv finantata de institutiile financiare internationale de dezvoltare precum IFC, BERD si Banca Europeana de Investitii (BEI).

Daca de astfel de imprumuturi de dezvoltare au beneficiat pe rand retele precum Auchan, Carrefour, Mega Image sau Profi, grupul Schwarz prin Lidl si Kaufland a devenit un adevarat campion al finantarilor prin BERD si IFC in Europa de Est. Grupul Schwarz este client al IFC din 2005 si de atunci divizia de investitii a Bancii Mondiale a semnat imprumuturi in 2005, 2010, 2011, 2015, 2017 si 2022 pentru expansiunea grupului german in Romania, Moldova, Bulgaria, Polonia si Croatia. De asemenea, si BERD a stat alaturi de grupul Schwarz in campania sa de extindere in Europa Centrala si de Est din ultimele doua decenii.

Un alt operator major care in ultima perioada a apelat la finantarea IFC si BERD este lantul de supermarketuri Profi, care a apelat recent la IFC pentru dezvoltarea retelei sale, dar care ruleaza si unul dintre cele mai importante credite sindicalizate, cu o valoare de circa 2,3 mld. RON (circa 466 mil. euro), conform informatiilor publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

La nivelul pietei de retail alimentar din Romania, grupul Schwarz care opereaza prin Lidl si Kaufland concureaza cu Profi, lantul de supermarketuri aflat in portofoliul managerului de fonduri private equity Mid Europa, dar si cu investitori strategici precum Carrefour, Auchan (controlat de familia fondatorului sau francez Gerard Mulliez), Mega Image (grupul Ahold Delhaize) sau Penny, care apartine concernului german REWE sau reteaua germana de cash and carry Metro, carora li se adauga si antreprenori romani care au investit in formatele de comert modern.

Grupul german Schwarz a raportat pentru anul fiscal 2021 vanzari de 133,6 mld. Euro, la care Lidl a contribuit cu vanzari de 100,8 mld. Euro, iar Kaufland cu 27,3 mld. euro. Grupul Schwarz opereaza in intreaga lume o retea de peste 13.300 de magazine si numara in jurul a 550.000 de angajati.

Proprietarul grupului Schwarz este miliardarul german Dieter Schwarz, a carui avere depaseste 30 mld. USD, potrivit datelor Forbes.

Consiliul Concurenței va schimba modul de analiză al fuziunilor și achizițiilor în retailul alimentar urmând ca tranzacțiile cu magazine de peste 400 metri pătrați să fie raportate la toate unitățile cu această suprafață minimă indiferent de format pe o arie de 10 minute de mers cu mașina

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenţei va modifica modul de analiză a fuziunilor şi achiziţiilor pe piaţa de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul companiilor de pe această piaţă, dar şi al consumatorilor.

Astfel, când va analiza piaţa relevantă a unui magazin de peste 400 mp, se vor avea în vedere toate magazinele existente (mici şi mari) în aria de 10 minute de mers cu autoturismul faţă de magazinul analizat. Dacă se va analiza un magazin de proximitate, se vor avea în vedere alte magazine de proximitate (cu suprafata mai mică de 400 mp) care se află în aria de 10 minute de mers pe jos faţă de magazinul analizat, dar şi magazinele de dimensiuni medii şi mari (comerţ modern), într-o arie de 10 minute de mers cu maşina faţă de magazinul analizat.

Ca urmare, odată cu aplicarea noului mod de analiză, vor fi mai greu de îndeplinit condiţiile pentru ca autoritatea de concurenţă să autorizeze tranzacţiile care implică magazine ce se află la distanţă mai mică de 10 minute.

Noile reguli survin după ce Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacții precum Auchan – Real, Mega Image – Angst sau Carrefour – Billa. În acest moment, nu există nicio tranzacție din retailul alimnetar notificată Consiliului Concurenței, din datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Autoritatea de concurenţă a comandat un sondaj în sectorul de retail alimentar pentru a constata schimbările apărute în comportamentul consumatorului atunci când achiziţionează bunuri de consum curent. Pe baza datelor şi informaţiilor obţinute în cadrul sondajului, Consiliul Concurenţei a derulat o analiză suplimentară care a indicat o orientare a consumatorului român către formatele de comerţ modern – denumite generic „supermarket”, în timp ce magazinele mici de cartier și piața agroalimentară reprezintă alternative puțin exploatate de consumatori.

Având în vedere proximitatea magazinelor cu suprafeţe mici şi specificul acestora, gama restrânsă de produse care acoperă o nevoie urgentă şi ocazională şi localizarea acestora la parterul blocurilor, de cele mai multe ori fără posibilitate de parcare, consumatorii aleg să se deplaseze pe jos pentru a ajunge la aceste magazine. Analiza a reliefat faptul că cei mai mulţi consumatori sunt dispuşi să se deplaseze maximum 10 minute pe jos până la magazinele de proximitate de sub 400 mp.

Pe de altă parte, pentru magazinele cu suprafețe de vânzare medii şi mari, de peste 400 de mp, respondenţii aleg să meargă cu mașina personală şi sunt dispuşi să aloce un timp de până la 10 minute .

Astfel, au fost identificate două tipuri de magazine care necesită departajare atunci când se analizează oferta produselor de consum curent aparţinând comercianţilor cu amănuntul – magazinele de proximitate cu o suprafață minimă de 400 mp (magazine mici de cartier, alimentare, buticuri, alte magazine sub 400 mp) și magazine de comerţ cu amănuntul cu suprafaţă de vânzare mai mare de 400 mp (supermarketuri/hipermarketuri/discounteri, respectiv magazinele cu suprafeţe între 400 – 2.500 mp şi peste 2.500 mp; aceste magazine fac parte din comerţul modern tip „supermarket”).

Ca urmare, atunci când se va analiza piaţa relevantă în sectorul de retail alimentar Consiliul Concurenţei va avea în vedere toate aceste aspecte constatate atât la nivelul municipiului Bucureşti, cât şi la nivel naţional.

Pe de altă parte, definiţia concretă a pieţei relevante geografice poate diferi în funcţie de pieţele geografice locale, de distribuţia teritorială a magazinelor, de suprafeţele diferite ale acestora pe fiecare piaţă locală şi alte elemente relevante de ordin local.

La cazurile derulate până acum, în cadrul analizei privind concurenţa dintre hiper/supermarketuri, discounteri şi alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate) se aveau în vedere în zonele delimitate de parcurgerea unei distanţe de 10 – 30 de minute de mers cu autoturismul în jurul magazinelor achiziţionate.

Consiliul Concurenţei a autorizat cu condiţii mai multe tranzacţii pe piaţa de retail alimentar după ce a analizat efectele pe care aceste tranzacţii le pot avea pe piaţă.

Astfel, tranzacţia prin care Carrefour Nederland BV a preluat magazinele Billa a fost autorizată cu condiţia ca Carrefour să cesioneze trei supermarketuri active pe piaţa din Brăila, respectiv două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa. De asemenea, Carrefour s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puţin 10 ani.

Achiziţionareaa 20 de magazine Real de către Auchan a fost autorizată cu condiţia ca pe două pieţe relevante, Craiova şi Târgu Mureş, să nu crească preţurile de vânzare cu mai mult de 5 % faţă de media preţurilor altor magazine din reţea, pentru o perioadă de 3 ani. De asemenea, acesta şi-a asumat obligaţia de a nu deschide noi magazine pe cele două pieţe relevante, pentru o perioadă de 5 ani.

SC Mega Image SRL a preluat 20 de magazinele aparţinând SC Angst Retail SRL: în urma intervenţiei Consiliului Concurenţei, Mega Image a renunţat la achiziţionarea magazinului Angst Perla şi s-a angajat să cesioneze magazinele Angst Amzei şi Angst Academiei şi să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani.

Retailerul german Lidl plătește circa 6 mil. Euro pentru achiziția a 3 magazine din rețea unei companii în spatele căreia se află fondul londonez de investiții First Property Group

Lasă un răspuns

Lidl, rețeaua de supermarketuri a gigantului german de retail Schwarz, cumpără cu 5,3 mil. Lire sterline (5,8 mil. Euro) trei magazine din rețea de la Fprop Romanian Supermarkets Ltd, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fprop Romanian Supermarkets Ltd, companie în care fondul de investiții First Property Group deține 24%, a vândut trei din cele nouă magazine Lidl cumpărate în decembrie 2015 pentru 10,5 mil. Euro.

First Property Group, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a obținut un profit de circa 400.000 lire sterline (circa 500.000 euro) din tranzacție.

Reprezentanții Lidl au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că cele trei magazine au fost cumpărate de către Lidl România SCS.

De asemenea, aceștia au mai precizat că magazinele cumpărate sunt la Buzău, Blaj și Luduș.

Lidl a mai cumpărat în acest an două magazine la Sibiu și Galați care făceau parte anterior din rețeaua XXL a grupului german Rewe, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 ianuarie. Finalizarea tranzacției Lidl – Rewe a avut loc în luna mai.

Pentru First Property Group, vânzarea celor trei magazine Lidl către retailerul german este a doua tranzacție în acest an în România, după ce pe 28 martie a anunțat vânzarea unui depozit logistic la Ploiești pentru 3,2 mil. Euro către Aquila Part Prod.

First Property Group, cu o valoare bursieră de 61,48 mil. Lire sterline, a anunțat în iulie o primă închidere a ultimului fond de investiții dedicat pieței din Marea Britanie, după ce a strâns 182 mil. Lire sterline de la opt investitori instituționali.

În 2011, Lidl a intrat pe piața din România după ce a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de peste 200 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Extinderea Lidl ca și a celeilalte rețele a grupului Schwarz, a fost alimentată de împrumuturi de la BERD și IFC.

În primăvară, grupul german Schwarz, unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț din Europa, a primit aprobarea pentru un împrumut sindicalizat de 180 mil. Euro în vederea finanțării expansiunii rețelei de supermarketuri Lidl în Bulgaria și România, respectiv a hipermarketurilor Kaufland în Moldova.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) intenționează să participe la acest proiect cu 110 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

BERD și International Finance Corporation (IFC), parte a grupului Băncii Mondiale, au finanțat în perioada 2009 – 2012 cu peste 250 mil. Euro extinderea operațiunilor în România și în regiune a supermarketurilor Lidl și hipermarketurilor Kaufland, ambele fiind “brațele” aceluiași grup german de retail, Schwarz.

Lidl Discount, cu afaceri de 5,58 mld. Lei (1,24mld. Euro), un profit net de 217,7 mil. Lei (48,4 mil. Euro) și 4.265 angajați în 2016, este unul dintre cei mai mari retaileri pe o piață cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

În acest moment, poziții puternice în comerțul românesc sunt ocupate de către Lidl (Germania), Mega Image (concernul olandezo – belgian Ahold Delhaize), Profi (aparținând fondului Mid Europa Partners), Carrefour și Rewe prin rețeaua Penny, pe segmentul de cash and carry Metro (Germania) și Selgros (Coop Elveția), în timp ce pe etajul de hipermarketuri se află Kaufland (Germania), Carrefour (Franța), Auchan (Franța) și Cora (grupul franco – belgian Louis Delhaize).

Grupul Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

Consultanții PwC și avocații David & Baias au consiliat Voici la Mode la achiziția a trei magazine locale ale Marks & Spencer. Gigantul britanic cu vânzări de 12 mld. Euro pe an și-a făcut exitul din România datorită pierderilor și își lasă afacerea locală de 10 mil. euro în mâinile francizatului său din Cipru

Lasă un răspuns

Consultanții PwC și avocații David & Baias au consiliat Voici la Mode la achiziția a trei magazine locale ale Marks & Spencer. Gigantul britanic cu vânzări de 12 mld. Euro pe an și-a făcut exitul din România datorită pierderilor și își lasă afacerea locală de 10 mil. euro în mâinile francizatului său din Cipru

Echipa integrată de tranzacţii a D&B David şi Baias şi PwC România a anunțat, astăzi, că a oferit consultanţă juridică şi fiscală grupului cipriot Voici la Mode pentru achiziția a trei magazine deținute de Marks & Spencer în România.

Ca urmare a acestei achiziţii și a încheierii unui contract de franciză, Voici la Mode a devenit noul francizat M&S în România. De cealaltă parte, grupul britanic cu vânzări anuale de 10,6 mld. Lire sterline (circa 12 mld. Euro) își face exitul din România pe fondul pierderilor acumulate de către operațiunea locală, în contextul planului de restructurare a operațiunilor internaționale anunțate în noiembrie 2016 de către Steve Rowe, Directorul General al Marks & Spencer, conform BBC.

Marks and Spencer România, afacere deținută 100% de către grupul britanic înainte de tranzacție, a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 43,1 mil. Lei (9,6 mil. Euro) și pierderi de 18 mil. Lei (4 mil. Euro) la un număr de 84 de angajați.

“Operațiunile noastre internaționale s-au schimbat, de asemenea. În timp ce afacerea noastră de franciză cu partenerii noștri informați este profitabilă, cea aflată în proprietatea noastră nu este. Acest lucru nu este sustenabil, așa că ne concentrăm asupra parteneriatelor noastre în cadrul unor asocieri mixte și franciză, respectiv asupra afacerii noastre online în creștere, ieșind astfel din zece piețe ale noastre care ne aduc pierderi”, explica Steve Rowe în raportul anual.

Cumpărătorul afacerii este grupul cipriot Voici la Mode, afacere fondată de către Artemisia Panayiotou. Pe piața retailului de îmbrăcăminte, printre numele puternice prezente pe piața locală se numără Zara, H&M sau Peek & Cloppenburg.

Mișcări similare de exit din piața locală au făcut și alte nume importante din segmente ale pieței de consum. Astfel, anul trecut, gigantul american McDonald’s a vândut pentru 65,33 mil. Dolari o rețea locală de 66 restaurante către grupul maltez Hili Ventures, care deține franciza McDonald’s pentru șase țări din Europa.

În tranzacția cu Marks & Spencer, grup cu o valoare bursieră de 5,7 mld. Lire sterline pe bursa de la Londra, cumpărătorul cipriot a fost asistat de către echipa de consultanţă juridică D&B David şi Baias coordonată de Anda Rojanschi (Partener M&A D&B David şi Baias) şi compusă din Cristina Ciucă, Senior Associate, Anca Dascălu, Associate, şi Andreea Tortov, Associate.

Echipa de consultanţă fiscală implicată în tranzacţie a fost coordonată de Raluca Popa, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România şi Valentina Radu, Director, Consultanţă Fiscală, şi a fost compusă din Adela Ţopescu, Manager, Anca Dumitrescu, Manager, şi Iulia Suciu, Consultant.

Tranzacția a fost semnată în luna mai, grupul Voici la Mode având o relație de lucru stabilită cu Marks and Spencer încă din 1960. Reprezentanții cumpărătorului au anunțat intenția de a extinde rețeaua din România prin deschiderea de noi unități în locații centrale.

Anul acesta, echipa integrată de tranzacţii a PwC România şi D&B David şi Baias a fost implicată în mai multe fuziuni și achiziții printre care preluarea Supremia de către francezii de la Solina, achiziţia SunWave Pharma de către fondul sud-african de investiţii Coast2Coast Capital, proprietarul Ascendis Health, precum şi vânzarea reţelei Praktiker către britanicii de la Kingfisher.

International Finance Corporation finanțează cu 180 mil. Euro programul Kaufland de 400 mil. Euro pentru extinderea în România, Moldova și Bulgaria în următorii doi ani. Gigantul german Schwarz ajunge astfel la finanțări de circa 360 mil. Euro mobilizate în acest an de către BERD și IFC pentru expansiunea rețelelor sale de magazine pe cele trei piețe

Lasă un răspuns

International Finance Corporation, divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, intenționează să împrumute 180 mil. Euro pentru a finanța expansiunea rețelei de hipermarketuri Kaufland pe piețele din România, Bulgaria și Moldova, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondurile ar urma să fie puse la dispoziție de către instituția financiară internațională în cadrul unui împrumut pe 10 ani și vizează finanțarea parțială a programului de investiții de 400 mil. Euro a rețelei Kaufland, ce va fi derulat în următorii doi ani pe piețele menționate.

Proiectul de finanțare al rețelei Kaufland de către IFC așteaptă aprobarea instituției financiare internaționale, care are din anul 2004 client pe gigantul german Schwarz, unul dintre cele mai mari grupuri de retail din lume după venituri.

Grupul german Schwarz a contractat deja un împrumut sindicalizat de 180 mil. Euro, din care 110 mil. Euro vin de la BERD, pentru finanțarea expansiunii rețelei de supermarketuri Lidl în Bulgaria și România, respectiv a hipermarketurilor Kaufland în Moldova. Finanțările combinate mobilizate de la începutul anului de către BERD și IFC ajung la circa 360 mil. Euro pentru rețelele Lidl și Kaufland din România, Bulgaria și Moldova.

IFC a mai finanțat programele Kaufland de investiții din România (în 2009), Bulgaria (2004, 2009 și 2015), respectiv ale Lidl din Polonia și Croația (2004) și România (2011).

Grupul Schwarz operează 113 magazine Kaufland în România și 57 de astfel de unități în Bulgaria la nivelul datelor de la finele anului 2016. Grupul este în faza intrării pe piața din Moldova, unde planurile retailerului indică deschiderea a 10 magazine în următorii trei ani.

Aceste operațiuni sunt susținute de către două centre de distribuție din România și unul din Bulgaria, în contextul în care afacerile din Moldova vor fi deservite de un centru de distribuție din România.

Pentru extindere, Kaufland va ocupa locații noi din zone urbane fie prin leasing, fie prin achiziții de teren de la proprietari privați sau din parcele aparținând autorităților locale.

Evaluarea riscurilor și performanțelor de mediu și a impactului social a portofoliului grupului este făcută de către un departament intern de audit din Germania, iar rezultatele monitorizărilor sunt raportate către Consiliul de Supraveghere cel puțin o dată pe an când CEO-ul grupului Schwarz se întâlnește cu CEO-ul Kaufland și CEO-ul Lidl.

Marile lanțuri de comerț accesează pentru planurile lor de dezvoltare printre cele mai mari finanțări acordate de către instituții financiare internaționale de talia IFC sau BERD, respectiv de către băncile comerciale.

Rețeaua de unități de tip discounter Lidl și hipermarketurile Kaufland sunt cele două „brațe” ale afacerii de familie Schwarz, care numără 416.297 de angajați, din care 302.270 de angajați cu normă întreagă.

Afacerea Schwarz a adus venituri de circa 85,7 mld. Euro în anul financiar 2015 – 2016, din care un sfert provin din rețeaua Kaufland, iar trei sferturi din încasări vin din magazinele Lidl.

Datele IGD (The Institute of Grocery Distribution) indică faptul că grupul Schwarz avea în plan creșterea programelor de investiții la 6,5 mld. Euro în anul financiar 2016 – 2017 de la 5,2 mld. Euro în anul financiar anterior.

Schwarz operează 1.254 de hipermarketuri Kaufland și 10.209 supermarketuri Lidl în 27 de țări.

În România, rețeaua Lidl activează pe o piață a supermarketurilor în care alți jucători majori sunt Profi, Penny Market, Mega Image și Carrefour. Pe segmentul de hipermarketuri, Kaufland activează cu un format cu suprafețe până în 3.500 metri pătrați, mai mic față de principalii săi competitori, Carrefour, Auchan și Cora.

Kaufland România SCS a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 9,69 mld. Lei (circa 2,15 mld. Euro) și un profit net de 653,3 mil. Lei (145 mil. Euro) la un număr de 14.070 de angajați.

Lidl Discount SRL a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 5,577 mld. Lei (1,24 mld. Euro) și un profit net de 217,7 mil. Lei (circa 48,3 mil. Euro) la un număr de 4.265 de angajați.

Proprietarul grupului Schwarz este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii pornite în 1930 în Germania. Dieter Schwarz este unul dintre miliardarii Germaniei, cu o avere estimată la 20,7 mld. dolari de către revista americană Forbes.

Agenția de administrare a rezervelor valutare a Chinei și Fondul Petrolier de Stat din Azerbaidjan au intrat co-investitori alături de BERD în afacerea Profi. BERD despre tranzacția prin care a intrat acționar minoritar în lanțul de supermarketuri: “Investiția în Profi alături de Mid Europa este un proiect în portofoliul fondului de investiții Equity Participation Fund“

Lasă un răspuns

Investiția de capital de 25 mil. Euro a BERD în afacerea Profi, anunțată recent, este un proiect aflat în portofoliul Equity Participation Fund, fond de investiții în care au investit statul chinez și cel azer, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

SAFE, administratorul rezervelor valutare de peste 3.000 mld. dolari ale Chinei, și SOFAZ, fondul petrolier din Azerbaidjan cu active de peste 33 mld. dolari, sunt principalii investitori în fondul de investiții ridicat de BERD, partenerul atras ca acționar în Profi de către Mid Europa.

“Într-adevăr, investiția în Profi alături de Mid Europa este un proiect în portofoliul EPF (fondul de investiții Equity Participation Fund – n.r.). Din păcate, nu putem dezvălui care este participația (în Profi – n.r.) și, așa cum deja știți, noi am făcut o investiție de capital de 25 mil. euro“, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olga Roșca din partea Departamentului de comunicare al BERD.

Fondul de investiții Equity Participation Fund (EPF) dă posibilitatea unor investitori instituționali globali să co-investească alături de BERD în investițiile directe de capital ale acesteia, astfel încât EPF va avea automat o cotă de participare de 20 – 30% în fiecare proiect de investiții al BERD considerat eligibil, proiect de peste 10 mil. Euro.

Diferența față de un fond de investiții clasic este aceea că BERD este acționar direct în companiile în care investește, așa cum este cazul și la Profi, iar EPF și, implicit, co-investitorii în fond, vor avea participații indirecte prin intermediul unui mecanism numit equity return swap.

“În ceea ce privește investitorii în EPF, în septembrie 2016, banca (BERD – n.r.) a avut o primă închidere (a fondului de investiții – n.r.) cu angajamente de 350 mil. Euro din partea State Administration of Foreign Exchange (SAFE) din China și State Oil Fund of Azerbaidjan (SOFAZ). Fondul a avut un start bun cu câteva investiții: Group Allegro în Polonia, Dundee Precious Metals și Profi Rom Food“, a precizat Olga Roșca din partea BERD.

SAFE este agenția guvernamentală a Chinei, însărcinată cu reglementarea activităților pe piața schimburilor valutare și are în administrare rezervele valutare ale statului chinez, care depășeau 3.000 mld. Dolari în decembrie 2016.

SAFE a investit 250 mil. Euro în EPF, fondul de investiții ridicat și administrat de către BERD.

Fondul Petrolier de Stat din Azerbaidjan (SOFAZ) avea în 2016 active sub administrare de 33,15 mld dolari. SOFAZ a investit 100 mil. Euro în capitalul EPF.

EPF va avea o durată de viață de 12 ani pornind de la prima închidere a fondului, în septembrie 2016. Închiderea finală a fondului de investiții EPF este estimată să aibă loc în luna septembrie a acestui an. Mecanismul de funcționare al EPF prevede ca investitorii în fond să aibă posibilitatea să vândă înapoi către BERD participațiile indirecte care nu au fost valorificate pe perioada duratei de viață a fondului de investiții.

EPF participă astfel la investițiile directe de capital ale BERD pe piețele din Europa Centrală și de Est, Asia Centrală, regiunea sudică și estică a Mediteranei, inclusiv în Turcia.

EPF vizează o rată de rentabilitate a portofoliului de 15% și un număr de circa 50 de investiții în funcție de mărimea tichetului.

Până acum, din portofoliul EPF fac parte investiția în grupul Allegro din Polonia, unde BERD a contribuit cu un capital de 24 mil. Euro alături de Mid Europa, investiția în Dundee Precious Metals, o companie minieră canadiană cu operațiuni în Bulgaria, unde BERD a investit capital de 31 mil. Euro. Ambele proiecte erau deja în ianuarie în faza în care banii de investiții erau virați, potrivit unui document de prezentare al EPF.

În luna februarie, proiectul de investiție de capital de 25 mil. Euro al BERD în Profi alături de Mid Europa era în faza în care a fost semnat. Un alt proiect aflat în portofoliul EPF este o investiție de capital de 50 mil. Euro a BERD într-un producător de ambalaje din Turcia.

BERD este cel mai puternic investitor în România, unde finanțează proiecte din diferite industrii pe mai multe canale, fie prin finanțări directe, sindicalizate, prin emisiuni de obligațiuni, prin investiții de capital în tranzacții pe piața de capital, inclusiv listări, prin investiții directe de capital sau, indirect, prin fonduri de investiții administrate de manageri de capital privat precum Mid Europa Partners, Enterprise Investors, Resource Partners, Axxess Capital, Value 4 Capital și mulți alții.

BERD are o investiție cumulată de 7,494 mld. Euro în România. În portofoliul său local, s-au strâns până acum 392 proiecte, din care 158 de proiecte sunt active. În 2016, BERD a investit în România 201 mil. Euro și s-a implicat în 15 proiecte, ambii indicatori fiind la cel mai scăzut nivel din 2011 până acum.

Investiția de capital a BERD în Profi din acest an vine după ce în urmă cu un an instituția financiară internațională contribuia cu 109,5 mil. Lei la un împrumut sindicalizat alături de Raiffeisen în valoare totală de 177 mil. Lei.

Mid Europa a cumpărat 100% din acțiunile companiei Profi Rom Food în luna februarie pentru care a anunțat anterior că plătește 533 mil. Euro în numerar către Enterprise Investors.

Pentru plata prețului de achiziție a Profi, Mid Europa Partners a folosit bani din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014. O altă parte din bani a provenit dintr-un credit bancar în valoare de 1,38 mld.Lei (circa 305 mil.Euro) contractat pe 7 februarie, de la Citibank, ING Bank, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Banca Transilvania și UniCredit. O altă sursă de bani au fost co-investitorii care alături de Mid Europa au decis să vină cu propriul capital în afacerea Profi, așa cum este cazul BERD.

BERD finanțează expansiunea Lidl în România. Grupul german Schwarz ia un credit sindicalizat de 180 mil. Euro, din care 110 mil. Euro vin de la BERD, pentru extinderea Lidl în România și Bulgaria, respectiv a Kaufland în Moldova. Lidl: “Împrumutul a fost acordat pe baza condițiilor de piață, fără subvenții”

Lasă un răspuns

Grupul german Schwarz, unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț din Europa, ia un împrumut sindicalizat de 180 mil. Euro pentru finanțarea expansiunii rețelei de supermarketuri Lidl în Bulgaria și România, respectiv a hipermarketurilor Kaufland în Moldova.

Instituția financiară internațională are în plan să discute în board-ul său proiectul de finanțare pe data de 5 aprilie.

“În scopul finanțării activităților de extindere și sprijinirii dezvoltării economiei locale în regiune, grupul Schwarz beneficiază de credite din partea diverselor instituții financiare, printre care și BERD. Acordarea împrumutului de către BERD este condiționată de respectarea unor practici economice durabile și cu caracter de model pentru economia României, cum este de exemplu, implementarea unor standarde de eficiență energetică sau un management sustenabil pe întreg parcursul lanțului valoric“, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Lidl România.

“Împrumutul este precedat de un amplu și detaliat proces de verificare, în care Lidl România a dovedit că dispune de premisele structurale și organizatorice pentru o activitate economică durabilă. În plus, prin activitatea sa din România, Lidl a dovedit că practicile economice folosite au avut efecte pozitive asupra furnizorilor locali, pieței forței de muncă locale și consumatorilor. În cazul de față, împrumutul a fost acordat pe baza condițiilor de piață, fără subvenții“, au adăugat reprezentanții Lidl România.

Aceștia nu au dat însă detalii despre mărimea finanțării alocate planurilor de expansiune locale și nici cine sunt ceilalți finanțatori din sindicatul bancar format de BERD.

De asemenea, BERD a finanțat și celelalte rețele de comerț active pe piața din România.

Astfel, în 2003, grupul german Rewe a luat un împrumut de 45 mil. euro pentru expansiunea rețelei de supermarketuri Billa în România și în alte două piețe din regiune, Bulgaria și Ucraina.

De asemenea, lanțul de comerț Cora, deținut de Louis Delhaize, a contractat în 2012 un împrumut de 140 mil. euro pentru dezvoltarea operațiunilor locale.

Ultimele mutări ale BERD pe piața de retail din România au vizat lanțul de comerț Profi, printr-o finanțare de 109,5 mil. Lei acordată în urmă cu un an în cadrul unui credit sindicalizat împreună cu Raiffeisen. A doua mutare, realizată recent, este preluarea de către BERD a unui pachet minoritar de acțiuni în afacerea Profi în urma achiziției rețelei de către fondul de investiții Mid Europa Partners. Mid Europa este acționarul majoritar al rețelei Profi, dar are alături și alți co – investitori, printre care și BERD, conform ultimelor informații disponibile din piață.

Pe 19 februarie 2010, Lidl a semnat achiziția rețelei de 103 magazine Plus de la concernul german Tengelmann în cadrul unei tranzacții regionale care a cuprins și piața din Bulgaria. Prin această tranzacție, Lidl a intrat pe piața din România, conform unei decizii a Consiliului Concurenței.

Lidl se definește ca un retailer poziționat în mod strategic între etajul de așa – zis hard discounter și cel de soft discounter, rețeaua de magazine Plus având profil de hard discounter.

După achiziția rețelei Plus, Lidl a urmat apoi o strategie agresivă de expansiune organică prin care a ajuns astăzi la o rețea de 205 magazine, dublă față de momentul intrării pe piață în urmă cu șapte ani.

Lidl, cu afaceri de 4,72 (1,1 mld. Euro), un profit net de 171,9 mil. Lei (38,7 mil. Euro) și 3.771 angajați în 2015, este lider pe piața de retail cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

BERD investește capital de 25 mil. Euro în afacerea Profi și intră acționar minoritar alături de fondul de investiții administrat de Mid Europa Partners, după ce a finanțat expansiunea lanțului de supermarketuri și după ce a investit deja propriii bani în urmă cu trei ani în noul acționar al Profi. Banii proaspeți ai BERD merg în finanțarea expansiunii rețelei de magazine

Lasă un răspuns

BERD a anunțat astăzi că face o investiție de capital de 25 mil. Euro în afacerea Profi, în care intră acționar alături de fondul de investiții administrat de către Mid Europa Partners. BERD este déjà unul dintre investitorii fondului de investiții care a cumpărat Profi.

Mid Europa a semnat în noiembrie contractul pentru achiziția a 100% din acțiunile Profi Rom Food, cea mai mare tranzacție din retail și una record pentru piața românească, dezvăluită în premieră pe 23 noiembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, care a scris în exclusivitate că tranzacția depășește 500 mil. euro și se apropie de 600 mil. euro. De asemenea, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 25 septembrie 2016 despre interesul Mid Europa pentru achiziția Profi, precum și în mai multe rânduri despre creditul privind finanțarea parțială a tranzacției contractat de cumpărător. Mid Europa a cumpărat Profi pentru 533 mil. euro în numerar de la Enterprise Investors, tranzacție finalizată pe 15 februarie.

”Suntem încântați de faptul că BERD va fi partenerul nostru în Profi România. Unul din cele mai importante obiective ale proiectului Profi este extinderea în localitățile mici. Credem că acest lucru va fi benefic pentru comunitățile locale, atât prin crearea de locuri de muncă, cât și prin furnizarea de produse alimentare la prețuri accesibile. Suntem, de asemenea, încântați de oportunitatea de a sprijini managementul Profi pentru continuarea acestei povești de success”, a declarat Andrej Babache, Director al Mid Europa.

La rândul său, Daniel Cîrstea, CEO al Profi Rom Food, a precizat că Profi ”are un potențial de creștere imens în următorii ani în România, inclusiv în localitățile mici”, și că experiența BERD în dezvoltarea sectorului privat din Europa Centrală și de Sud-Est va ajuta compania în proiectele viitoare.

”Cu ajutorul nostru Profi va deschide sute de magazine noi, atât în localitățile mari, cât și în cele mici din România, oferind clienților posibilitatea de a cumpăra produse alimentare la prețuri accesibile și ajutând economia locală prin crearea de noi locuri de muncă. De această extindere vor beneficia nu doar clienții, ci și producătorii locali, care vor avea mai multe opțiuni de a își vinde produsele”, a precizat Matteo Patrone, Director Regional pentru România și Bulgaria în cadrul BERD.

Această nouă finanțare vine ca o continuare a celei precedente, în valoare de 25 de mil.Euro, reprezentând un împrumut BERD pentru sprijinirea creșterii companiei prin îmbunătățirea competitivității.

La solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, BERD și Mid Europa nu au precizat ce pachet de acțiuni va prelua instituția financiară în cadrul afacerii Profi.

Pentru plata prețului de achiziție a Profi, în valoare de 533 de mil.Euro, Mid Europa Partners a folosit bani din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Totodată, o altă parte din bani a provenit dintr-un credit bancar în valoare de 1,38 mld.Lei (circa 305 mil.Euro) contractat pe 7 februarie, de la Citibank, ING Bank, Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, Banca Transilvania și UniCredit.

Alături de BERD, printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV, se numără grupul Băncii Europene de Investiții, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

De asemenea, pe lista investitorilor se află nume din Asia precum fondul suveran de investiții GIC din Singapore și China Investment Corporation. Investitori importanți din SUA precum fondurile Pantheon și Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners se mai află pe această listă.

Fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Astfel, Pantheon participă alături de Mid Europa la achiziția Profi.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners este deținută 100% de către partenerii ei, aceștia fiind Thierry Baudon, Robert Knorr, Matthew Strassberg, Zbigniew Rekusz, Nikolaus Bethlen (care coordonează portofoliul de investiții din Ungaria și România), Michelle Capiod, Kerim Turkmen, Pawel Padusinski și Manish Mittal.

Mid Europa Partners a intrat în 2015 în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on. Profi este al doilea activ strategic din portofoliul său local de afaceri, care a ajuns în numai doi ani de la intrarea pe piață la poziții de lider în sectorul de servicii medicale private, respectiv retail.

Profi deține 523 de magazine în peste 272 localități din România. Finanțarea BERD va sprijini extinderea rețelei de magazine, în special în orașele mai mici din țară.

Mid Europa Partners este un investitor important cu active de peste 4,6 mld.Euro și un vechi partener al BERD.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România. Banca a investit până în prezent peste 7,3 mld.EUro în 384 proiecte și a mobilizat peste 14 mld.Euro din alte surse de finanțare.

Mid Europa Partners a anunțat oficial preluarea afacerii Profi de la Enterprise Investors

Lasă un răspuns

Mid Europa Partners a anunțat preluarea lantului de magazine Profi de la Enterprise Investors.

„Mid Europa Partners, firmă de investiții lider focusată pe Europa Centrală și de Est, a anunțat astăzi că a finalizat achiziția Profi Rom Food, lanțul de supermarketuri cu cea mai rapidă creștere din România”, au spus reprezentanții Mid Europa.

Tranzacția a fost condusa de Andrej Babache, cu sprijinul lui Ratko Jovic, Lukasz Włodarczyk, Tomas Vrba și Albert Jelinek.

Andrej Babache este director în cadrul Mid Europa Partners, unde se ocupă de partea de investiții. Înainte de a se alătura echipei Mid Europa Partners, a lucrat în divizia de investment banking a Citigroup din Londra, concentrându-se asupra tranzacțiilor în Europa Centrală și de Est și Turcia.

Ratko Jovic este director asociat al Mid Europa Partners și este implicat în executarea și monitorizarea investițiilor. Înainte de a se alătura Mid Europa Partners, a lucrat în echipa de Restructurare Financiară și Situații Speciale la Houlihan Lokey din Londra.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa, tranzacție de 533 mil. Euro încheiată cu Enterprise Investors, a avut loc pe 15 februarie.

Prin cele 515 de magazine ale sale, prezente în 265 de localități, și cu peste 11.000 de angajați, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România.

Pentru plata prețului către Enterprise Investors, cumpărătorul a apelat pe lângă capitalul propriu și la contractarea unui credit sindicalizat. Astfel, de la sindicatul bancar format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania vine o facilitate de credit în jurul a aproximativ 247 mil. Euro, susțin surse din piață. Ulterior, băncile vor veni cu alte aproximativ 60 mil. Euro pentru finanțarea programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții, pe modelul deja aplicat de către Mid Europa în cazul achiziției Regina Maria în 2015.

De asemenea, noul împrumut va rearanja structura datoriilor Profi.

Mid Europa are, așadar, în portofoliul local doi piloni strategici – Regina Maria pe piața serviciilor medicale private, respectiv Profi pe piața de retail – în jurul cărora vrea să coaguleze viitoarele platforme pentru exit.

Mid Europa este un administrator de capital privat cu fonduri strânse și administrate de 4,4 mld. Euro din 1999 până acum.

Pe piața de retail, afacerea Profi concurează cu jucători precum Penny din grupul german Rewe, Carrefour (cu rețelele de supermarketuri Carrefour Market și Billa România), Mega Image din grupul Ahold Delhaize sau cu rețeaua Lidl a grupului german Lidl Schwarz.

Mid Europa Partners este de astăzi proprietarul Profi după finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors. Sindicatul format de Citi, ING Bank, Raiffeisen, UniCredit, Erste și Banca Transilvania finanțează cu circa 247 mil. Euro plata prețului de achiziție. O altă facilitate de credit de aproximativ 60 mil. Euro va fi destinată finanțării programului de investiții al Profi, inclusiv eventuale achiziții. Enterprise Investors a vândut Profi la o valoare de întreprindere care merge spre 600 mil. Euro

Lasă un răspuns

Administratorul de capital privat Mid Europa Partners a finalizat astăzi achiziția lanțului de magazine Profi, devenind oficial proprietarul primei afaceri locale de retail din portofoliul său, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Prețul plătit de cumpărător este de 533 mil. Euro, bani care vor merge în conturile managerilor Enterprise Investors, ale investitorilor de tip LP ai fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, ale bancherilor de investiții de la Citi, ale avocaților RTPR Allen & Overy, precum și ale directorilor Profi.

Enterprise Investors, administratorul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a vândut afacerea Profi la o valoare de întreprindere care se apropie de 600 mil. Euro, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru finanțarea achiziției și a planului de investiții al Profi, Mid Europa Partners a apelat la un consorțiu de bănci pentru împrumut sindicalizat. Pentru a plăti prețul de achiziție al Profi și finalizarea tranzacției cu Enterprise Investors, Mid Europa a tras în jurul a 247 mil. Euro de la un consorțiu format de Citi, Raiffeisen, ING Bank, UniCredit, Erste și Banca Transilvania, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alte aproximativ 60 mil. Euro ar urma să fie trase de la bancheri pentru planul de investiții al Profi, care poate acoperi și eventuale achiziții.

Mid Europa Partners a procedat în mod similar și în 2015 la achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria când a tras un credit sindicalizat de 75 mil. Euro de la grupurile Erste, Raiffeisen și UniCredit pentru plata parțială a prețului de achiziție și finanțarea planului de investiții, din care o parte a mers către campania de achiziții a Regina Maria din 2016.

Reprezentanții Profi, ai Enterprise Investors și ai Mid Europa Partners nu au fost disponibili pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu de peste 10 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți, după cum a precizat în noiembrie 2016, Jacek Siwicki, președintele managerului regional de capital privat, la o întrebare adresată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Pentru calcul, este utilizat EBITDA pentru ultimul an de activitate al companiei.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat pe 4 martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food Group (Profi Rom Food, Albinuța Shops, DT Logistic) în cadrul unei tranzacții în valoare de 66 mil. Euro, de la Duna Waiting Participation BV din Olanda. La achiziția de atunci a participat și echipa de conducere a Profi în frunte cu Gunter Grieb, fostul director general al Kaufland România, adică omul care a coordonat extinderea puternică a rețelei locale a grupului german.

Creat ca un magazin de tip discount, lanțul Profi avea în momentul intrării Enterprise Investors în afacere un număr de 67 de magazine și vânzări de 140 mil. Euro în 2009. Enterprise Investors a plătit la achiziția Profi un multiplu de circa 8 față de EBITDA, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pe 19 octombrie 2011, Enterprise Investors a anunțat o investiție adițională de 10 mil. Euro printr-o majorare de capital destinată finanțării extinderii rețelei de magazine și a preluării unor lanțuri mai mici de comerț din țară.

În acest context, Enterprise Investors obține un beneficiu de 457 mil. Euro (diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție la care se adaugă investiția adițională) din vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele distribuite în anii anteriori, rezultă că banii obținuți de Enterprise Investors după o investiție de 7 ani în Profi se învârt în jurul nivelului de jumătate de miliard de euro.

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy, condusă de către Costin Tărăcilă, Managing Partner și coordonatorul practicii de fuziuni și achiziții din cadrul firmei, și din care au mai făcut parte Roxana Ionescu (Counsel), Alina Stăvaru (Counsel), Andrei Mihul (Associate) și Laurențiu Tisescu (Associate) “împreună cu o echipă numeroasă de avocați care au acordat suport în procesul de due diligence și pe documentele tranzacției”, afirmă reprezentanți firmei într-un comunicat.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Mid Europa Partners a cumpărat Profi în urma unei runde finale de departajare, în care oferta sa a depășit pe cea a BC Partners, la capătul unui proces competitiv condus de către banca americană de investiții Citi. Surse din piață susțin că ultima ofertă a BC Partners a depășit și ea semnificativ nivelul de 500 mil. Euro, intrând în intervalul 520 – 530 mil. Euro. BC Partners nu a făcut niciun fel de comentariu pe tema ofertei depuse la Profi.

Cine încasează cei 533 mil. Euro din vânzarea Profi

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, administrat de către Enterprise Investors, a fost ridicat în septembrie 2006 și s-a închis la o capitalizare de 658 mil. Euro. Fondul include o participare de 1,25%, de peste 8 mil. Euro, care vine din partea administratorului fondului, adică din partea managerilor Enterprise Investors.

Strângerea de fonduri a început la sfarşitul lunii mai 2006 şi s-a încheiat în doar 3 luni, conform reprezentanților Enterprise Investors, care mai spuneau la acea vreme că în ceea ce privește cererea, atât din partea investitorilor existenţi cât şi a noilor investitori, fondul a fost de două ori suprasubscris.

Investitorii europeni reprezintă 65% din fond, în timp ce investitorii americani au finanţat restul de 35%.

Capitalul fondului de investiții a fost strâns în cea mai mare parte de la o bază de investitori – așa-numiții Limited Partners – în timp ce o parte mică din bani au venit de la echipa administratorului fondului, aceștia fiind așa-zișii General Partners.

Printre investitorii de capital de tip Limited Partners s-au numărat atunci AlpInvest, CalPERS, Fondul European de Investiții (brațul de investiții din grupul Băncii Europene de Investiții), HarbourVest, LGT, MetLife, Partners Group şi alte instituţii financiare recunoscute pe plan international care au mai investit anterior în fonduri ale Enterprise Investors, în timp ce Adams Street Partners, Allianz Private Equity Partners, Bregal, HRJ Capital, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, Pantheon, SUVA şi Wilshire au intrat pe lista noilor investitori.

Din cei 658 mil. Euro, 200 mil. Euro au venit de la fonduri de pensii, preciza pentru publicația londoneză Investment & Pensions Europe polonezul Jacek Siwicki, președinte și membru în Consiliul de administrație al Enterprise Investors, responsabil de conducerea operaţiunilor firmei şi de implementarea strategiei de investiţii în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est.

Potrivit acestuia, banii au venit atunci de la fondul de pensii publice din California (SUA) CalPERS, AlpInvest (un vehicul de investiții deținut de fondurile olandeze de pensii PGGM și ABP) și de la casa de pensii Keva, aflată sub autoritatea guvernului finlandez. AlpInvest, un manager ce are sub administrare active de 38 mld. Euro, a fost ulterior preluată de către fondul american de investiții Carlyle.

Fondul de pensii CalPERS din California este cel mai mare fond public de pensii din SUA, cu o valoare de piață totală de peste 300 mld. Dolari.

După distribuția banilor încasați pe Profi, principalul beneficiar va fi fondul de pensii Californian CalPERS.

CalPERS a investit până acum circa 141,8 mil. Dolari (circa 110 mil. Euro) în fondul de investiții care urma să cumpere în 2009 lanțul de magazine Profi, ceea ce înseamnă că fondul de pensii din California a dat circa 17% din banii folosiți pentru achiziții de către fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, conform datelor făcute publice.

Valoarea investiției finlandezilor de la Keva în fondul PEF VI se situa la circa 5,6 mil. Euro, conform raportului anual al Keva din anul 2007.

Fondul European de Investiții s-a numărat, de asemenea, printre cei mai mari investitori în PEF VI, pentru care a alocat un capital de 50 mil. Euro, aproape de 8% din banii direcționați de către Enterprise Investors pentru achiziții în regiune, inclusiv în România.

Un alt investitor care va avea motive de bucurie pentru exitul Enterprise Investors din Profi va fi LGT, administrator de active condus de către familia casei princiare de Liechtenstein.

LGT administrează, printre altele, fondul de investiții Castle Private Equity, care avea un capital angajat pentru investiții în fondul PEF VI de 10,87 mil. Euro la 31 decembrie 2015, conform datelor din ultimul raport anual.

HarbourVest este un investitor de talie globală, cu peste 40 mld. Dolari sub administrare, care investește în afaceri din Asia, Europa și America.

Gigantul financiar american MetLife are un portofoliu global de investiții de 516 mld. Dolari, conform datelor prezentate la finele lunii septembrie.

Un alt investitor în fondul PEF VI este Adam Street Partners din SUA, care administrează active de peste 27 mld. Dolari. Tichetul de investiție poate varia între 10 mil. și 200 mil. Dolari.

De pe lista investitorilor europeni, Partners Group este un alt manager de investiții, cu active de 55 mld. Dolari sub administrare, înregistrat și listat pe bursa din Elveția.

De asemenea, Allianz Private Equity, parte a gigantului financiar german, are active sub administrare de circa 8,9 mld. Euro în zona fondurilor de investiții, fiind un fond al fondurilor. Tichetul său de capital poate merge între 20 și 120 mil. Euro per investiție.

Un alt investitor global este grupul american Pantheon, cu active sub administrare de peste 34,3 mld. Dolari. Tichetul său de investiție poate merge până la 80 mil. Dolari, conform Financial News.

Gigantul financiar american Morgan Stanley are o ramură dedicate investițiilor, Morgan Stanley Alternative Investment Partners, care avea sub administrare la 30 iunie 2015 peste 55 mld. Dolari plasate prin 200 de fonduri alternative de investiții.

Un alt manager american de investiții este Wilshire, care în urmă cu 20 de ani își lansa primul său fond de fonduri de investiții. La 31 decembrie 2015. Wilshire Private Markets avea capitaluri de investiții de peste 5,3 mld. Euro, iar prin Wilshire Funds Management oferea consultanță de investiții pentru administratori de active de 148 mld. Dolari.

Bregal Investment este divizia de fonduri de investiții a grupului European Cofra Holding AG, cu sediul la Zug (Elveția). Grupul Cofra are în portofoliul său lanțul de magazine de retail de îmbrăcăminte C&A, prezent și în România, afacere fondată de către frații olandezi Clemens și August Brenninkmeijer în 1841, care și-au pus astfel numele pe rețeaua de magazine. Bregal are capital de 9,5 mld. Euro angajat sau investit.

SUVA, un alt investitor european al PEF VI, este cunoscută și sub numele de Swiss National Accident Insurance Institution, fiind o instituție elvețiană din sectorul asigurărilor. SUVA avea sub administrare în 2014 active de circa 2,3 mld. Euro prin divizia sa de fonduri de investiții, iar tichetul său de investiție se situează, de regulă, între 30 și 80 mil. Dolari, conform datelor Financial News.

O altă parte din bani vor fi distribuiți către partenerii – acționari și managerii Enterprise Investors.

Enterprise Investors este condusă de către americanul Robert Farris, unul dintre co- fondatorii firmei în 1990, Jacek Siwicki, Jason Martin și Anne Mitchell, toți membri ai Consiliului de administrație.

De asemenea, din echipa executivă fac parte trei Managing Partneri – Robert Manz, Dariusz Pronczuk și Michal Rusiecki. Din structurile de conducere ale Enterprise Investors mai fac parte patru parteneri – Rafal Bator, Sebastian Krol, Jacek Wozniak și Michal Kedzia.

La nivel local, o altă parte din bani este de așteptat să ajungă inclusiv către echipa din biroul local, din care fac parte Șerban Roman, vicepreședinte EI și country manager, și Cristian Nacu, ex-country manager și Senior Advisor din iulie 2015 pentru EI.

De asemenea, o practică uzuală a fondurilor de investiții este de a-și recompense managerii companiilor din portofoliu în astfel de procese de vânzare. Din acest punct de vedere, data fiind performanța obținută la vânzarea Profi, astfel de prime este de așteptat să ajungă la echipa de management, din care fac parte Daniel Cîrstea, Director General, și Călin Costinaș, Director General Adjunct.

Un alt beneficiar direct al tranzacției este banca de investiții Citi, care se ocupă de procesul de vânzare al Profi, al cărei comision aferent participării la tranzacție pe partea de vânzare și de rol în aranjarea finanțării ar putea ajunge la câteva milioane de euro.

De asemenea, din prețul de vânzare al Profi vor fi plătiți și avocații angajați să ofere consultanța juridică și structura contractului de vânzare – cumpărare. În cazul Profi, Enterprise Investors mizează ca și în cazul altor tranzacții pe serviciile firmei de avocatură RTPR Allen & Overy.

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din regiune, a marcat prin vânzarea Profi cel mai mare exit din istoria sa de 27 de ani de manager de capital privat, precum și cea mai mare tranzacție din România a unui fond de investiții, respectiv cea mai mare tranzacție locală din retail. În România, Enterprise Investors mai are în portofoliu producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel, cumpărată în 2016 într-o tranzacție de 24 mil. euro.

Cine dă banii pentru achiziția Profi

Fondul de investiții Mid Europa Fund IV, ridicat de către Mid Europa Partners în 2014, este ultimul fond al managerului de capital cu interese de investiții în regiune. Are o capitalizare de circa 850 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care face ca fondurile disponibile pentru Mid Europa să ajungă până la aproximativ 1,5 mld. Euro.

Printre investitorii de tip Limited Partners în Mid Europa Partners IV se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu circa 80 mil. Euro, grupul Băncii Europene de Investiții cu circa 50 mil. Euro, dar și alți investitori europeni printre care Private Equity Holding AG din Elveția sau Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie.

Pe lângă investitorii de tip Limited Partners, în fondurile de investiții se află și categoria celor așa-ziși General Partners, care reprezintă echipa de management a fondului.

Mid Europa Partners a intrat în urmă cu un an în România prin achiziția rețelei Regina Maria în cadrul unei tranzacții de circa 150 mil. Euro. De atunci, Regina Maria a bifat la rândul său noi achiziții de tip add-on. Profi este al doilea activ strategic din portofoliul său local de afaceri, care a ajuns în numai doi ani de la intrarea pe piață la poziții de lider în sectorul de servicii medicale private, respectiv retail.

DOSARUL MIRSANU.RO PRIVIND TRANZACȚIA DE VÂNZARE A PROFI

Reacția Lidl la informațiile publicate în premieră de Mirsanu.ro privind achiziția magazinelor XXL de la Rewe: Suntem mereu atenți la posibilitățile de expansiune pe care le oferă piața și suntem deschiși la toate oportunitățile de dezvoltare

Lasă un răspuns

Lidl, lider pe piața de retail, afirmă că este mereu atentă la oportunitățile de expansiune pe care le oferă piața și este deschisă către toate oportonitățile de dezvoltare ca reacție la informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 26 ianuarie potrivit cărora retailerul german se pregătește să semneze achiziția magazinelor XXL din Sibiu și Galați de la Rewe, cu terenurile aferente.

Valoarea tranzacției este estimată de surse din piață pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO la 5 – 10 mil. Euro.

“Lidl este o companie care a avut un ritm accelerat de creștere. Am intrat pe piața locală prin preluarea rețelei de magazine Plus, iar în cei cinci ani de activitate în România ne-am extins organic, prin deschiderea de noi magazine. Pentru a fi cât mai aproape de clienții noștri, anul acesta avem în plan deschiderea a cel puțin 10 noi unități. Suntem mereu atenți la posibilitățile de expansiune pe care le oferă piața și suntem deschisi la toate oportunitățile de dezvoltare”, au spus pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții Lidl.

“Pentru fiecare nou magazin Lidl, luăm în calcul o serie de factori precum dimensiunea terenului și amprenta ecologică a construcției – o condiție foarte importantă, în contextul în care demersurile noastre se îndreaptă către sustenabilitate în toate domeniile în care activăm. Totodată, magazinele Lidl rerspectă un anumit format care ne permite să punem la dispoziția clienților noștri același sortiment de produse în toate unitățile noastre sau să păstrăm același amplasament al rafturilor. Din păcate, în acest moment nu putem oferi mai multe informații referitoare la solicitarea dumneavoastră”, precizează reprezentanții Lidl.

Discuțiile dintre cele două părți au avansat în a doua parte a anului trecut, pe fondul intenției Rewe de a-și vinde cele două magazine și de a închide celelalte unități din rețeaua XXL Mega discount, după ce nu au găsit un cumpărător pentru întreaga rețea de 8 magazine. Intenția de vânzare a rețelei XXL de către Rewe a fost anunțată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 12 aprilie 2016.

Cele două companii germane au strategii diferite pe piața românească. Concernul Rewe, care până în 2010, activa cu patru rețele în etaje diferite ale pieței locale de retail acum mizează pe una singură, și anume rețeaua de magazine Penny Market.

În 2010, Rewe a vândut magazinele cash and carry Selgros către elvețienii de la COOP, iar în decembrie 2015 a semnat vânzarea rețelei de supermarketuri Billa România către grupul francez Carrefour, în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro.

În 2016, după finalizarea tranzacției de vânzare a Billa România, Rewe s-a concentrat pe discuțiile de vânzare a rețelei de 8 magazine XXL pentru a elimina din pierderi și a de a-și concentra strategia locală de dezvoltare în jurul Penny. La discuțiile cu Rewe au venit atât investitori strategici internaționali cu prezență locală, cât și antreprenori locali, însă a ajuns în final la un acord cu concurentul său direct, Lidl, susțin surse din piață.

În general, concurenții caută să obțină locații bune, cu trafic, pentru a-și amenaja propriile magazine astfel că poziționarea terenului unde este magazinul – țintă are un rol important pentru un retailer implicat în astfel de tranzacții.

De cealaltă parte, Lidl ocupă poziția de cel mai puternic jucător în piața de retail din România și face parte din același grup, Schwarz, cu rețeaua de hipermarketuri Kaufland.

Lidl se definește ca un retailer poziționat în mod strategic între etajul de așa – zis hard discounter și cel de soft discounter, rețeaua de magazine Plus având profil de hard discounter, iar magazinele Penny ale celor de la Rewe sunt considerate un operator de tip soft discounter, arată un raport al Consiliului Concurenței din 2014.

Lidl, cu afaceri de 4,72 (1,1 mld. Euro), un profit net de 171,9 mil. Lei (38,7 mil. Euro) și 3.771 angajați în 2015, este lider pe piața de retail cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

Miza pe creșterea consumului, de unde vine și potențialul de creștere al pieței de retail, a adus în noiembrie 2016 cea mai mare tranzacție din istoria sectorului local de profil – vânzarea lanțului de supermarketuri Profi de către Enterprise Investors pentru 533 mil. Euro către Mid Europa Partners.

Lidl cumpără magazinele XXL scoase la vânzare de către Rewe

Lasă un răspuns

Lidl, cea mai mare companie locală din piața de retail, se pregătește să semneze în perioada următoare achiziția celor două magazine XXL din Galați și Sibiu pe care Rewe le-a scos la vânzare, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Lidl și ai Rewe nu au făcut niciun comentariu pe subiectul acestei tranzacții până la momentul publicării acestui articol.

Surse din piață estimează că tranzacție dintre cele două părți ar putea fi în jurul a 5 – 10 mil. euro.

De cealaltă parte, Lidl ocupă poziția de cel mai puternic jucător în piața de retail din România și face parte din același grup, Schwarz, cu rețeaua de hipermarketuri Kaufland.

Lidl, cu afaceri de 4,72 (1,1 mld. Euro), un profit net de 171,9 mil. Lei (38,7 mil. Euro) și 3.771 angajați în 2015, este lider pe piața de retail cu vânzări estimate la 10 mld. Euro pe an.

Penny Market, rețea ajunsă la 200 de magazine, a anunțat planuri de dublare a rețelei până în 2025. Rewe România a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 2,65 mld. Euro (596,8 mil. Euro) și un profit net de 12,86 mil. Lei (2,9 mil. Euro) la un număr mediu de 3.472 angajați.

Grupul german Rewe, a raportat pentru 2015 vânzări globale de 52,38 mld. Euro, 326.478 angajați și un profit de 383 mil. Euro.

Grupul Lidl Schwarz, cu venituri anuale de circa 86 mld. Dolari, este printre cei mai mari retaileri din Europa și în primii zece jucători de profil din lume prin rețelele Lidl și Kaufland. Proprietarul grupului este Dieter Schwarz, 77 de ani, fiul fondatorului afacerii, a cărui avere este estimată de către revista americană Forbes la 17,8 mld. Dolari.

Metro a vândut ultimele patru hipermarketuri Real către un grup de executivi din retail, tranzacție estimată peste 40 mil. Euro cu tot cu datorii. Avocații de la Schoenherr au lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului

Lasă un răspuns

Grupul german Metro a vândut ultimele patru hipermaketuri din România către un grup de executivi din retail, în contextul în care încă de anul trecut circulau informații privind derularea negocierilor de vânzare. Casa de avocatură Schoenherr a lucrat de partea vânzătorului, iar PeliFilip de partea cumpărătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

“METRO GROUP a vândut părţile sociale deținute în cadrul Real Hyper Magazine SRL (care operează 4 magazine în România), companiei Terazone Enterprises Limited. Tranzacția a fost finalizată astăzi, 20 ianuarie 2017, moment în care noul proprietar a devenit deținătorul legal al acestor părţi sociale”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Adina Tîmplaru, Director de comunicare Metro Cash & Carry România. Aceasta nu a precizat care este valoarea tranzacției sau alte detalii ale acordului.

Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează valoarea totală a tranzacției peste nivelul de 40 mil. Euro, valoare care include în cea mai mare parte datoriile preluate ale firmei.

În spatele achiziției, s-ar afla Dusan Wilms, fostul șef al Metro România, împreună cu alți asociați, mai susțin surse din piață. Dusan Wilms nu a putut fi contactat pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

În 2012, Metro a vândut către grupul francez Auchan rețeaua hipermarketurilor Real din Europa de Est, inclusiv a 20 unități din România, în cadrul unei tranzacții totale de 1,1 mld. Euro.

Pentru cele două 20 de hipermarketuri Real, Metro a obținut aproximativ 257 mil. Euro, însă a rămas să opereze mai departe unitățile de la Oradea, Arad, Suceava și Constanța.

În ultimul exercițiu financiar, cele patru unități au obținut vânzări de 57 mil. Euro și pierdere de 11 mil. Euro la un număr mediu de 735 de angajați.

Grupul german Metro operează în România o rețea de 25 de magazine cash and carry, a căror cifră de afaceri în anul 2015 a fost de 4,49 mld. Lei (peste 1 mld. Euro) și un profit net de 35,4 mil. Lei (7,9 mil. Euro) și un număr de 4.576 angajați.

În anul 2015, omul de afaceri Ion Țiriac și-a vândut participația de 15% din afacerea Metro România către acționarul majoritar, în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută publică, estimată de către surse din piață la 60 – 70 mil. Euro.

Piața de retail din România a devenit recent scena celei mai mari tranzacții locale de profil, după ce Mid Europa Partners a semnat în noiembrie 2016 achiziția lanțului Profi pentru 533 mil. Euro de la Enterprise Investors. Investitorii strategici și financiari sunt atrași de potențialul de creștere al consumului în anii următori și de spațiul încă disponibil de extindere pentru marile rețele. Pe piața locală de retail, cele mai puternice poziții le au Kaufland, Carrefour și Auchan pe etajul de hipermarketuri, în timp ce pe suprafețe mai mici principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Carrefour, Profi și Penny Market.

Cine va încasa sutele de milioane de euro din vânzarea Profi: Fonduri de pensii din California și Finlanda, Banca Europeană de Investiții, investitori globali de talia Carlyle, MetLife, Morgan Stanley, Allianz, Adam Street Partners. Managerii Enterprise Investors, directorii Profi, bancherii de investiții de la Citi și avocații de la RTPR Allen & Overy vor avea fiecare câte o felie din prețul de vânzare, care ar putea ajunge în jurul a 500 mil. euro

Lasă un răspuns

Vânzarea lanțului de magazine Profi se conturează ca o tranzacție a cărei valoare ar putea depăși pragul de 500 mil. Euro, având în vedere ofertele neangajante înaintate de către investitori în prima rundă, susțin surse din piață.

Fondurile de investiții Mid Europa, BC Partners, KKR și Pamplona Capital, din care numai unul este prezent direct în România, însă nu în sectorul de retail, s-au plasat în linia câștigătorilor după prima etapă, iar a doua ciocnire între investitorii rămași în cursa pentru Profi, printre ei Mid Europa și BC Partners, va avea loc vinerea viitoare, adică peste 9 zile, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Dacă tranzacția merge până la capăt, atunci Enterprise Investors ar putea obține un multiplu în jurul intervalului de 6 – 7 ori banii investiți, respectiv un multiplu în jurul a 10 x EBITDA, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza datelor din piață.

Sutele de milioane de euro pe care Enterprise Investors le-ar putea astfel încasa din vânzarea Profi se vor împărți între investitorii care au pus capital în fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI, managerii Enterprise Investors, managerii Profi Rom Food – compania care administrează lanțul de magazine Profi, bancherii de investiții de la Citi, respectiv echipa de avocați ai RTPR Allen & Overy care asigură consultanța juridică a vânzătorului, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Investitorii europeni reprezintă 65% din fond, în timp ce investitorii americani au finanţat restul de 35%.

Cine sunt marii investitori în fondul de investiții care vinde Profi

Fondul de pensii CalPERS din California este cel mai mare fond public de pensii din SUA, cu o valoare de piață totală de peste 300 mld. Dolari.

De asemenea, până acum CalPERS a încasat 39 mil. dolari din PEF VI și a înregistrat o rată internă de rentabilitate netă (IRR) de 3,4% pe an, respectiv un multiplu de 1,2 al investiției, potrivit sursei citate.

Având în vedere anvergura investiției, CalPERS va fi unul dintre principalii beneficiari ai vânzării Profi de către Enterprise Investors.

Valoarea investiției finlandezilor de la Keva în fondul PEF VI se situa la circa 5,6 mil. Euro, conform raportului anual al Keva din anul 2007.

Un alt investitor care va avea motive de bucurie pentru exitul Enterprise Investors din Profi va fi LGT, administrator de active condus de către familia casei princiare de Liechtenstein.

HarbourVest este un investitor de talie globală, cu peste 40 mld. Dolari sub administrare, care investește în afaceri din Asia, Europa și America.

Gigantul financiar american MetLife are un portofoliu global de investiții de 516 mld. Dolari, conform datelor prezentate la finele lunii septembrie.

Un alt investitor în fondul PEF VI este Adam Street Partners din SUA, care administrează active de peste 27 mld. Dolari. Tichetul de investiție poate varia între 10 mil. și 200 mil. Dolari.

De pe lista investitorilor europeni, Partners Group este un alt manager de investiții, cu active de 55 mld. Dolari sub administrare, înregistrat și listat pe bursa din Elveția.

Vânzătorii “casei”

O poziție specială în tranzacția de la Profi este ocupată de către echipa Enterprise Investors, respectiv de către managerii lanțului de magazine, chiar dacă beneficiile vor fi diferite.

Astfel, pe de o parte, partenerii – acționari ai Enterprise Investors vor beneficia conform propriilor participații de performanța obținută de către fondul de investiții.

O altă parte din bani este de așteptat să ajungă inclusiv către echipa din biroul local, din care fac parte Șerban Roman, vicepreședinte EI și country manager, și Cristian Nacu, ex-country manager și Senior Advisor din iulie 2015 pentru EI.

Separat, echipa de management a Profi în frunte cu Daniel Cîrstea, Director General, și Călin Costinaș, Director General Adjunct, ar putea încasa un comision de succes din tranzacție. Surse din piață explică faptul că acest comision de succes din tranzacție care merge către managerii companiei vândute poate pleca de la un nivel sub 1% și poate ajunge, în funcție de specificul tranzacției, dar și a înțelegerilor semnate cu managerii fondului de investiții, până în jurul a 5% din valoarea tranzacției.

Un alt beneficiar direct al tranzacției este banca de investiții Citi, care se ocupă de procesul de vânzare al Profi.

Surse din piață susțin că nivelul comisionului de succes poate fi în jurul a 1% – 2% în cazul unei tranzacții de talia estimată a Profi, însă la nivelul unei bănci globale de investiții așa cum este Citi, valoarea minimă a unui astfel de comision ar fi în jurul a 1 mil. Euro.

De regulă, comisionul de succes pentru o bancă de investiții crește invers proportional cu scara tranzacției ceea ce înseamnă că este un procent mai mic dacă tranzacția este mai mare.

Citi ar putea încasa pe lângă comisionul de vânzare al companiei și un comision pentru aranjarea finanțării de tip staple finance, opțiune la care poate recurge cumpărătorul.

Enterprise Investors a cumpărat în 2009 afacerea Profi pentru 66 mil. Euro și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală și de Est. Activă din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce depășește 2 mld.Euro. Aceste fonduri au investit 1,7 mld. Euro în 136 de companii într-o gamă largă de sectoare și au vândut 111 companii realizând încasari brute de 2,3 mld.Euro.

În România, Enterprise Investors are o prezenţă constantă din anul 2000. Capitalul investit în companii românești este de aproximativ 200 mil.Euro, inclusiv tranzacţia cu Noriel.

Fondurile de investiții domină lista scurtă a investitorilor selectați pentru achiziția Profi: Mid Europa, KKR și fondul Pamplona Capital al unui miliardar de origine rusă, printre numele așteptate să ajungă în faza finală a tranzacției de exit a Enterprise Investors

Lasă un răspuns

Fondurile de investiții Mid Europa Partners, KKR și Pamplona Capital au fost selectate pe lista scurtă a investitorilor care continuă cursa pentru achiziția lanțului de magazine Profi, după depunerea ofertelor neangajante în urmă cu o săptămână, susțin surse din piață.

De asemenea, unele surse mai susțin că pe listă se mai află și fondul de investiții BC Partners. Acestea adaugă că ar putea avansa în proces și alți investitori, în funcție de strategia de vânzare stabilită.

Investitorii selectați pe lista scurtă va trebui să-și pregătească echipele pentru a intra în faza de due dilligence (analiză financiară) în vederea pregătirii ofertelor angajante. După depunerea ofertelor angajante, Enterprise Investors va putea selecta viitorul cumpărător al Profi.

Tranzacția de vânzare a Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, cotată de surse din piață în jurul a 300 – 350 mil. Euro, a atras atenția la început mai multor investitori de talie globală, printre care și CVC Capital Partners, dar unii dintre aceștia au decis să nu depună o ofertă neangajantă. Banca americană Citi se ocupă de vânzarea Profi, tranzacție în care cumpărătorul ar putea opta pentru contractarea unei finanțări de achiziție de tip staple finance de la un consorțiu de bănci.

Pe lista investitorilor care au depus oferte neangajante, dar care nu au fost selectați pentru faza următoare se află grupul lituanian VP, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate în tranzacție.

Fondul de investiții Mid Europa are avantajul unei cunoașteri mai bune a pieței locale, după achiziția rețelei de servicii medicale Regina Maria în urmă cu un an în cadrul celei mai mari tranzacții din istoria pieței de profil, estimată în jurul a 130 mil. Euro.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

Zabka concurează pe piața din Polonia cu Biedronka a portughezilor de la Jeronimo Martins. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este o tranzacție estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro, adică în jurul unui multiplu de 13 EBITDA raportat la rezultatul obținut în anul anterior vânzării.

Fondul american de investiții KKR este un investitor care a intrat recent în piața Europei de Sud – Est și până acum tranzacțiile din piața românească nu au suscitat suficient interes până la vânzarea Profi.

KKR are sub administrare active de 131 mld. Dolari. În 2013, KKR a cumpărat cea mai mare companie de cablu din Serbia, SBB, într-o tranzacție de peste 1 mld. Euro.

Pamplona Capital a fost fondat în 2005 și a strâns până acum cinci fonduri de investiții cu un capital total de peste 7 mld. Euro. Fondul IV, strâns în 2014, are o capitalizare de 3 mld. Euro.

Fondatorul Pamplona Capital este miliardarul născut la Moscova în urmă cu 57 de ani, Alexander Knaster. Evreu de origine rusă, Knaster a emigrat în SUA la 16 ani. Apoi, acesta și-a luat o diplomă în matematică și inginerie electrică, iar apoi a făcut un MBA (master în administrarea afacerilor) la universitatea americană Harvard. În 1995, s-a întors în Rusia, iar trei ani mai tâziu a acceptat oferta miliardarului rus Mikhail Fridman pentru a prelua postul de director general al gigantului financiar rusesc Alpha Group. În 2004, a pus bazele Pamplona Capital, în spatele căruia se află din nou puternicul grup rusesc Alpha, controlat de oligarhi ruși. În 2013, Pamplona admnistra active de 6,5 mld. Dolari, din care 2 mld. Dolari aparțineau Alpha Group.

Acum, Pamplona Capital Management are sub administrare active de peste 10 mld. Dolari. Revista americană Forbes a scris că în 2013 Knaster a făcut 600 mil. Dolari când Alpha Group și-a vândut participația în TNK BP pentru 28 mld. Dolari. Averea lui Alexander Knaster era estimată de către Forbes în 2014 la 2,1 mld. Dolari.

Alpha Group este un conglomerat privat rusesc, fondat în 1989, în spatele căruia se află un grup de oligarhi în frunte cu Mikhail Fridman (avere estimată de Forbes la 15,3 mld. Dolari), German Khan (avere estimată la 9,9 mld. Dolari) și Alexei Kuzmichev (avere estimată la 7,7 mld. Dolari). Una dintre companiile aflate în portofoliul conglomeratului rusesc Alpha Group este X5 Retail, care operează un lanț de circa 7.936 de supermarketuri în Rusia și cu venituri anuale de peste 13 mld. Dolari.

BC Partners, un alt nume care s-a interesat de achiziția Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Vânzarea Profi este una dintre tranzacțiile – vedetă ale regiunii pentru fondurile de investiții mari. În acest moment, alte tranzacții importante sunt în derulare în regiune – vânzarea lanțului Zabka în Polonia, a afacerii de comerț online Allegro din Polonia sau cea a pachetului de fabrici de bere SAB Miller din Europa de Est de către AB Inbev.

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organică a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Enterprise Investors a mai vândut în acest an afacerea cu servicii HR Smartree către Cylatrea Investments, vehicul investițional condus de către Dragoș Roșca. De asemenea, în aprilie, a anunțat achiziția a 100% din acțiunile grupului Noriel de pe piața jucăriilor, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Tranzacția de vânzare a lanțului Profi la start: Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins, printre numele așteptate să intre în cursa pentru achiziția rețelei de supermarketuri. Enterprise Investors va primi până pe 30 septembrie ofertele neangajante. Cumpărătorul are opțiunea de a-și finanța achiziția printr-un împrumut aranjat de către Citi

Lasă un răspuns

Tranzacția de vânzare a lanțului de supermarketuri Profi, aflat în portofoliul managerului regional de capital privat Enterprise Investors, ajunge până la 30 septembrie în faza ofertelor neangajante, fiind așteptată participarea unui număr mare de fonduri de investiții și a câteva nume de investitori strategici, conform informațiilor din piață disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners, BC Partners, proprietarul rețelei de supermarketuri Migros, CVC Capital Partners și grupul portughez Jeronimo Martins se numără printre candidații așteptați să intre în cursă pentru achiziția afacerii Profi.

De asemenea, surse din piață susțin că tranzacția așteptată să ajungă la un ordin de mărime estimat în jurul a 350 – 400 mil. Euro ar putea atrage interesul și al altor fonduri de investiții de talia KKR, Advent, Blackstone sau Warburg Pincus.

Lista potențialilor candidați la achiziția Profi este estimată în prima fază undeva în jurul a 20 de investitori, din care circa 4 nume ar putea veni din zona investitorilor strategici, în special din rândul grupurilor de retail care nu au operațiuni în România și au acum oportunitatea de a obține printr-o astfel de achiziție suficientă masă critică pentru o poziție de top în piața locală de profil.

Banca americană de investiții Citi este cea care a primit mandatul pentru vânzarea Profi. Ca o noutate pentru piața locală de fuziuni și achiziții, Citi va aranja și o finanțare de tip staple finance prin care va putea oferi cumpărătorului un împrumut sindicalizat împreună cu alte bănci prin care să pună la dispoziție bani pentru achiziția Profi. Finanțarea aranjată de către Citi este opțională pentru cumpărător.

Profi are o cotă de piață de aproximativ 5 – 7% raportată la nivelul a tot ceea ce înseamnă piață locală de retail, care cuprinde mai multe formate precum hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, unități de tip discounter sau cash and carry.

Vânzarea Profi intră pe radarul marilor investitori într-un context de piață favorabil, fiind una dintre atracțiile regiunii cu o economie într-un ritm de creștere de peste 5% și cu o anumită stabilitate la nivel politic la care se adaugă potențialul cert de creștere al consumului.

În plus, tranzacția de la Profi ajunge la un calibru suficient de mare încât să atragă mai multe profiluri de investitor, de la investitori strategici până la fonduri de investiții cu interese regionale și fonduri de investiții globale. În piață, există mulți bani lichizi, dar puține ținte de achiziție suficient de mari care să stârnească apetitul unor astfel de investitori.

Printre investitorii strategici care și-au exprimat și în trecut intențiile de a cumpăra Profi este grupul portughez Jeronimo Martins prin subsidiara sa poloneză, Biedronka.

“Jeronimo Martins Group este întotdeauna foarte atent la oportunitățile de creștere care pot apărea dar niciodată nu facem vreun comentariu referitor la chestiuni potențiale de fuziuni și achiziții”, a răspuns pe 9 septembrie printr-un email jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO Rita Fragoso, șeful departamentului de Media din cadrul Jeronimo Martins.

Jeronimo Martins este un grup portughez fondat în 1792, cu operațiuni în Portugalia, Polonia (prin intermediul lanțului de supermarketuri Biedronka cu vânzări anuale de 9,2 mld. euro) și Columbia. Jeronimo Martins are vânzări anuale de 13,7 mld. Euro, EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 800 mil. Euro, 89.027 angajați și un portofoliu de 3.605 magazine.

Jeronimo Martins are o capitalizare bursieră de 9,738 mld. Euro pe bursa Euronext Lisabona. Principalul acționar al Jeronimo Martins este Sociedade Francisco Manuel dos Santos cu 56,1%, urmat de Aberdeen Asset Managers Limited cu 5%, Heerema Holding Company – 5%, BNP Paribas Investment Partners cu 5%, conform datelor de la finele anului trecut. BlackRock a ajuns la 2% în iunie 2016. În 1992, o participație de 49% la Jeronimo Martins Retail (JMR) – parte a grupului portughez – a fost preluată de grupul olandez Ahold, care a finalizat în vara acestui an fuziunea cu grupul belgian Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image din România.

Conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, Mega Image, care în ultimii ani s-a numărat printre investitorii care au avut discuții pentru achiziția Profi, nu va participa la procesul de vânzare organizat de către banca americană de investiții Citi. Rămâne de văzut ce efecte va avea tranzacția Ahold – Delhaize, care a creat noul concern olandezo – belgian Ahold Delhaize, asupra strategiei Jeronimo Martins față de Profi.

Mid Europa vinde lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, tranzacție estimată către 1 mld. Euro, și se uită la achiziția Profi în România

Un alt investitor care s-a uitat în trecut la achiziția Profi și este interesat acum să depună o ofertă de achiziție este fondul de investiții Mid Europa Partners, proprietarul rețelei de servicii medicale private Regina Maria, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au făcut niciun comentariu până la momentul publicării acestui articol pe subiectul tranzacției de la Profi.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia, de unde este în curs de exit.

CVC Capital Partners, BC Partners, proprietarul rețelei Migros urmăresc tranzacția de exit a Enterprise Investors

CVC Capital Partners este printre investitorii care au manifestat interes pentru tranzacția de la Profi, datorită calibrului acesteia. CVC Capital Partners are o limită minimă de investiție pentru fondurile sale din Europa la 150 mil. Dolari, însă vizează de regulă tichete de cîteva sute de milioane de euro. Pe piața românească, astfel de tichete apar destul de rar astfel se explică și interesul conjunctural al unor astfel de manageri globali de capital de risc.

CVC Capital Partners s-a mai uitat în 2011 la achiziția grupului A&D Pharma, pentru care își exprimaseră interesul și alte fonduri de investiții din Europa, dar tranzacția nu a avansat.

CVC Capital Partners a strâns de la investitori instituționali, guvernamentali și privați capital de peste 71 mld. Dolari, realizând peste 300 de tranzacții.

BC Partners, un alt nume care se învârte în jurul achiziției Profi, are în administrare fonduri de 12 mld. Euro. În 30 de ani de existență, are la activ 91 de tranzacții. BC Partners a intrat în 2008 în Migros, unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din Turcia, valoarea tranzacției fiind de 1,7 mld euro.În 2015, BC Partners a anunțat că vinde 40% din afacere către conglomeratul turcesc Anadolu Endustri Holding AS.

Un fond de investiții care vizează tichete de tranzacții de mărimea celui așteptat la Profi este Advent. Pe lângă faptul că este un jucător cu istoric bogat de tranzacții în piața românească, care și-a făcut exitul în 2015 din afacerea Regina Maria, a arătat interes pentru piața de retail din regiune.

În noiembrie 2012, Advent a cumpărat afacerea de retail din Polonia EKO Holding. Fondat în 1984, Advent este un administrator de investiții de talie globală care a investit 31 mld. Dolari în peste 310 de tranzacții în lume.

Printre managerii de capital privat care ar putea să se uite la tichete de tranzacție de anvergura Profi ar putea fi și nume precum Blackstone sau KKR, susțin surse din piață. De asemenea, Warburg Pincus s-a uitat recent la ținte de achiziție în România. Niciunul dintre aceste nume nu a spus dacă este interesat de Profi sau de alte ținte de achiziție în România.

Profi, cea mai valoroasă afacere din portofoliul local al Enterprise Investors

Profi este rețeaua de supermarketuri cu cel mai agresiv ritm de extindere în teritoriu, având ca țintă să ajungă la 500 de unități până la finele acestui an.

Profi este poziționat ca un lanț de magazine de proximitate, profil pe care merg și alți concurenți precum Mega Image și Carrefour Market. Modelul de afaceri al Profi are la bază o extindere la nivel național, acoperind cu formate mai mici inclusiv zone din mediul rural. Atât locațiile din mediul urban, cât și cele din mediul rural sunt profitabile, explica recent Călin Costinaș, director general adjunct al Profi Rom Food, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării ultimului raport Deloitte CE Top 500, care a analizat tendințele economice pe piețele din regiune.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Pe 11 martie, reprezentanții companiei au semnat un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Citi tatonează terenul pentru aranjarea finanțării necesare achiziției lanțului de supermarketuri Profi. Banca americană de investiții are șansa să lucreze și cu potențialul cumpărător, după ce a primit déjà mandatul din partea fondului de investiții Enterprise Investors, așteptat să-și facă exitul din lanțul de supermarketuri

Lasă un răspuns

Banca americană de investiții Citi ar putea aranja finanțarea necesară achiziției lanțului de supermarketuri Profi, cea mai așteptată tranzacție de pe piața locală de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul Citi acoperă o tranzacție de tip staple financing, susțin surse din piață, prin care va putea fi oferit de către banca de investiții angajată de către vânzător un pachet de finanțare pentru achiziția Profi. Într-un astfel de caz, pachetul de finanțare însoțește practic contractul de vânzare – cumpărare.

Citi a primit în luna mai mandat din partea managerului polonez de fonduri de investiții Enterprise Investors pentru a se ocupa de evaluarea opțiunilor strategice privind viitorul afacerii Profi.

Banca de investiții ar putea avea astfel oportunitatea de a lucra, pe de o parte, cu vânzătorul într-o tranzacție de tip M&A, respectiv împreună cu potențialul cumpărător în tranzacția de finanțare, necesară plății parțiale a prețului de achiziție.

Pentru a face rost de banii necesari finanțării, aranjorul va trebui să formeze un sindicat de bănci comerciale dispuse să își ia expuneri în cadrul unui astfel de împrumut.

Până acum, au existat déjà astfel de tatonări privind aranjarea unui astfel de împrumut pentru Profi, adaugă sursele citate.

Informațiile nu au fost confirmate de către părțile implicate. Până în acest moment, Enterprise Investors nu a făcut niciun fel de anunț privind scoaterea la vânzare a rețelei Profi, nu a confirmat, însă nici nu a negat explicit existența unui astfel de mandat.

Exitul Enterprise Investors din afacerea Profi este o tranzacție cotată în acest moment de surse din piața de fuziuni și achiziții în jurul unui interval de circa 350 – 400 mil. Euro, însă cifrele pot varia semnificativ în funcție de evoluția EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, a deprecierii și a amortizării) și de ritmul de creștere al afacerii. De asemenea, pachetul de finanțare al achiziției este cotat în jurul intervalului mediu de 160 – 170 mil. Euro, cifră care, de asemenea, poate varia în funcție de anumiți parametri, printre care nivelul EBITDA, respectiv valoarea achiziției.

Lanțul de supermarketuri Profi înregistrează cel mai puternic avans după numărul de locații deschise. Pe 15 iulie, rețeaua a anunțat că a ajuns la 416 magazine.

În 2009, când managerul de capital privat Enterprise Investors a cumpărat cu 66 mil. Euro 100% din acțiunile lanțului Profi, care număra atunci de șase ori mai puține magazine, respectiv 67 de unități.

Reprezentanții Enterprise Investors au anunțat pe 24 mai că “Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de private equity administrat de Enterprise Investors, a anunţat astăzi că intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din Romania. Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă, precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei”.

Întrebați dacă mandatul dat Citi vizează și tranzacția de vânzare a Profi, reprezentanții Enterprise Investors au precizat pe 25 mai pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Încă de la achiziție, compania a crescut într-un ritm alert și credem că acum este un moment foarte bun să explorăm toate opțiunile strategice pentru Profi și să căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”.

Profi activează pe o piață de retail, cu concurenți puternici pe segmentul supermarketurilor precum Mega Image, Lidl, Carrefour (cu formatele sale Carrefour Market și Billa), respectiv Penny Market. Miza achizițiilor și a investițiilor în dezvoltarea organic a rețelelor de comerț este reprezentată de creșterea consumului în anii următori pe piața locală, într-o economie cu o putere de cumpărare cu mult sub cea a economiilor din vestul Europei și sub cea a altor piețe din regiune, însă cu o pondere importantă a coșului zilnic în veniturile lunare ale românilor. De asemenea, scăderea TVA de la 24% la 20% a dat un nou impuls pieței de retail.

Ultima tranzacție în sectorul de profil s-a încheiat pe 30 iunie, când grupul francez Carrefour a cumpărat lanțul de supermarketuri Billa România de la operatorul german Rewe pentru care a plătit aproximativ 96 – 97 mil. euro. Ulterior achiziției, Carrefour va trebui să vândă trei supermarketuri din Brăila, un magazin Billa și două din rețeaua proprie, conform angajamentelor voluntare luate în fața Consiliului Concurenței, care a aprobat condiționat tranzacția.

Având în vedere și condițiile impuse anterior cumpărătorului în tranzacția Auchan – Real de către Consiliul Concurenței, viitorul cumpărător al Profi ar putea fi ori un jucător care intră în România, fie un fond de investiții, fie în cazul unui investitor strategic prezent în mediul local, acesta din urmă ar putea primi, de asemenea, un aviz condiționat de preluare, urmând să fie forțat să renunțe la anumite locații din rețea.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără aproape 9.500 de angajaţi.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro). Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii.

În ultimii ani, Profi a fost curtat de mai mulți investitori, atât strategici, cât și fonduri de investiții.

În 2007, Enterprise Investors a bifat primul exit din piața locală de retail după vânzarea lanțului de 21 magazine Artima către Carrefour.

Consiliul Concurenței a autorizat condiționat preluarea Billa de către Carrefour după modelul aplicat tranzacției Auchan – Real. Grupul francez finalizează pe 30 iunie achiziția de circa 96 mil. euro a rețelei de 86 de supermarketuri. Carrefour s-a angajat ca după încheierea tranzacției să vândă pe piața din Brăila trei supermarketuri, două din rețeaua proprie și un magazin Billa

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat preluarea rețelei de magazine Billa de către Carrefour, doar cu condiția vânzării ulterioare a trei magazine din Brăila – două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa.

Acest angajament a fost propus de către partea franceză autorității concurențiale pentru a putea obține avizul acesteia, necesar pentru închiderea tranzacției cu Billa.

Finalizarea tranzacției Carrefour – Billa este așteptată să aibă loc pe 30 iunie. Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații asistă grupul francez în procedurile aferente achiziției în timp ce grupul german Rewe, vânzătorul afacerii Billa din România, a lucrat cu casa austriacă de avocatură Schoenherr.

Valoarea tranzacției prin care Carrefour preia 100% din acțiunile Billa România, companie ce operează lanțul de 86 de magazine, respectiv 100% din titlurile Billa Invest Construct – care administrează terenuri și alte active imobiliare – nu a fost făcută publică. Carrefour plătește în numerar circa 96 – 97 mil. euro pentru preluarea integrală a afacerii Billa din România, potrivit datelor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 22 decembrie 2015.

Miza achiziției Billa de către Carrefour este atacarea unei poziții de lider pe piața supermarketurilor, unde principalii concurenți sunt Lidl, Mega Image, Profi și Penny (al cărui proprietar este Rewe, vânzătorul Billa). Rețelele de retail și-au continuat expansiunea în teren atât organic, cât și prin achiziții, pariind pe creșterea consumului pe piața locală.

Dosarul Carrefour – Billa s-a aflat în prima jumătate a anului în analiza atât a Comisiei Europene, dată fiind anvergura la nivel european a părților implicate, precum și a Consiliului Concurenței. Cazul prin care grupul francez Auchan a cumpărat 20 de hypermarketuri Real în 2012 a fost un model de lucru pentru Consiliul Concurenței în rezolvarea dosarului Carrefour – Billa, ambele având impact la nivelul întregii piețe, însă cu efecte locale de distorsiune a mediului concurențial.

În primul caz, Auchan a primit aviz favorabil de preluare a unităților Real, condiționat de asumarea unor angajamente care limitează operațiunile pe piețele din Craiova și Târgu Mureș pentru a nu afecta mediul concurențial local. La dosarul Carrefour – Billa, grupul francez a primit aprobarea Consiliului Concureței, sub condiția vânzării ulterioare a trei unități din Brăila tot pentru a nu distorsiona piața la nivel local.

Tranzacțiile din industria de retail sunt privite cu atenție sporită de către comisarii Consiliului Concurenței datorită impactului nu doar pe orizontală, ci și pe verticală, fiind afectați nu doar concurenții direcți, ci și micii furnizori a căror putere de negociere riscă să fie mai mică în fața jucătorilor mari, în contextul în care mișcările de consolidare din sector reduc numărul de jucători din piața de profil, iar forța jucătorilor mari rămași crește.

Din acest punct de vedere, este de urmărit dacă așteptata vânzare a afacerii Profi de către fondul de investiții Enterprise Investors, care se profilează ca fiind una dintre cele mai mari tranzacții din istoria pieței locale de retail, va aduce o nouă mișcare de consolidare sau intrarea unui jucător nou în sectorul de profil.

„În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că în zona geografică Brăila operaţiunea ar putea conduce la consolidarea poziţiei pe piaţă a Carrefour, cu efectul reducerii posibilităţilor de alegere a consumatorilor. În această situaţie, ar fi existat posibilitatea ca tranzacţia să conducă la creşterea preţurilor produselor alimentare în zonă”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.

În ceea ce privește vânzarea ulterioară a celor trei unități Carrefour din Brăila (2 magazine Carrefour Market și un supermarket Billa), cesiunea va fi realizată ca un transfer de activitate continuă fără întreruperea activității, pentru fiecare magazin în parte sau pentru toate împreună.

Carrefour va avea obligaţia de a pune la dispoziția Consiliului Concurenței informații referitoare la potențialii cumpărători, dar şi să obțină acordul prealabil al autorităţii de concurenţă referitor la cumpărătorul desemnat.

În același timp, retailerul francez s-a angajat și să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puțin 10 ani.

Carrefour a semnat contractul de achiziție a Billa în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2015.

Deloitte a primit mandatul de a găsi cumpărător încă din 2014 pentru Billa România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră la începutul lunii decembrie 2014.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat în activitățile de due dilligence (analiză financiară) pe consultanții de la EY.

De asemenea, avocații firmei Pachiu & Asociații au asistat Billa România în fazele inițiale ale tranzacției. Afacerea Billa a pornit în România în anul 1999.

Billa România a raportat pentru anul 2015 o cifră de afaceri de 1,509 mld. lei (circa 340 mil. euro) și un profit net de 5,18 mil. lei (1,2 mil. euro) la un personal format din 3.112 oameni.

În România, grupul Carrefour numără 191 de magazine dintre care 29 de hipermarketuri Carrefour, 109 de supermarketuri Market, 43 de magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact și un magazin de comerț online.

Grupul Carrefour a raportat pentru România vânzări nete de 1,215 mld. euro în 2015, în creștere cu 20% față de anul anterior.

De cealaltă parte, grupul german Rewe rămâne concentrat pe dezvoltarea rețelei Penny Market. În 2010, Rewe a vândut rețeaua de magazine cash and carry Selgros către grupul Transgourmet, controlat de compania elvețiană Coop. După vânzarea Billa România, Rewe a scos la vânzare și cele opt magazine XXL MegaDiscount, pe care le are în continuare în portofoliu.

Enterprise Investors despre mandatul dat Citi pentru explorarea opțiunilor strategice la Profi: “Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”. Fondul de investiții nu precizează dacă mandatul acoperă o potențială tranzacție de vânzare a Profi

Lasă un răspuns

Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, afirmă că a dat mandat bancherilor de investiții de la Citi pentru explorarea unor opțiuni strategice privind lanțul de magazine Profi, în condițiile în care nu a luat nicio decizie legată de viitorul Profi.

“Nu s-a luat nicio decizie cu privire la Profi. Încă de la achiziție, compania a crescut într-un ritm alert și credem că acum este un moment foarte bun să explorăm toate opțiunile strategice pentru Profi și să căutăm în același timp o structură de finanțare optimă care să susțină o creștere viitoare la fel de ambițioasă”, au răspuns reprezentanții Enterprise Investors unei solicitări venite din partea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Întrebați dacă mandatul dat Citi acoperă și aranjarea unei potențiale tranzacții de exit a fondului de investiții din Profi, reprezentanții Enterprise Investors nu au dorit să facă niciun alt comentariu pe acest subiect. Profi este în portofoliul Enterprise Investors de 7 ani, iar până acum, exiturile acestui manager de fonduri indică două opțiuni la care apelează, de regulă, pentru a-și valorifica investiția într-o companie: prin vânzare fie prin intermediul unei listări pe bursă, fie prin vânzare directă către un investitor.

Pe 24 mai, managerul de capital privat a informat printr-un comunicat de presă că Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), un fond de investiții administrat de Enterprise Investors, intenţionează să evalueze opţiunile strategice disponibile pentru Profi, liderul segmentului de supermarketuri din România.

”Managerul de private equity a decis să contracteze Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condiţiile de piaţă precum și scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a companiei”, au spus oficialii fondului.

Proprietarul Profi lasă să se înțeleagă că mandatul Citi vizează găsirea unei noi surse de finanțare pentru planurile de dezvoltare ale companiei. Acestea pot varia de la o gamă de diferite tranzacții de finanțare, listare pe bursă până la vânzarea parțială sau totală a companiei către un investitor dispus să susțină un astfel de plan de dezvoltare.

În decembrie 2015, reprezentanții biroului local al Enterprise Investors vorbeau de un posibil exit din Profi în 2017.

Profi s-a extins rapid în ultimii ani, ajungând la un ritm de dezvoltare actual de aproape 100 de magazine noi pe an, fiind cea mai extinsă rețea de retail la nivelul întregii țări.

Planurile de investiții au fost alimentate atât de către fondul de investiții din capitalul propriu, cât și din credite bancare.

PEF VI a achiziţionat 100% din companie pentru 66 mil. Euro în 2009, iar în 2011 a finalizat o investiţie adiţională de 10 mil. Euro.

De la tranzacţia iniţială, Profi a crescut într-un ritm alert de la 67 de magazine la peste 400 de magazine în prezent, doar în 2015 deschizand 93 de magazine. Compania operează magazine în formatele “Standard” și “City” în zonele urbane și a dezvoltat de curând și formatul “Loco”, destinat zonelor rurale din ţară, adaptându-și oferta pentru a răspunde nevoilor consumatorilor și pentru a penetra cu succes zone care înainte erau inaccesibile retailului modern. În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și astăzi are aproape 10.000 de angajaţi.

În ultimii ani, Profi a fost curtat de mai mulți investitori, atât strategici, cât și fonduri de investiții.

Vânzarea Profi are șanse să atragă un interes puternic din partea unor investitori strategici cu apetit de intrare pe piață sau concurenți deja activi în piața locală. Pe lista potențialilor cumpărători, ar putea apărea și fonduri internaționale de investiții.

Pe segmentul de supermarketuri, activează alături de Profi rețelele Mega Image, Lidl, Penny Market și Carrefour. Francezii de la Carrefour așteaptă avizul Consiliului Concurenței pentru preluarea lanțului de magazine Billa, tranzacție de 96 – 97 mil. euro a cărui semnare a fost anunțată de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 21 decembrie.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva.

Profi a semnat pe 11 martie contractul de împrumut pentru 177 mil. Lei de la BERD și Raiffeisen. Suma maximă garantată de lanțul de retail pentru credit ajunge la 265,5 mil. Lei. Finantarea merge în extinderea lanțului de magazine și va avea impact asupra structurii viitoarei tranzacții de exit a fondului de investiții Enterprise Investors

Lasă un răspuns

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, a semnat pe 11 martie un contract de credit cu BERD și Raiffeisen Bank România în valoare de până la 177 mil. Lei (aproximativ 39,3 mil. Euro), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Raiffeisen a jucat în tranzacția de finanțare corporativă și rol de agent de garanție.

Finanțarea este destinată unui proiect de 199 mil. Lei (circa 44,2 mil. Euro), care vizează extinderea rețelei Profi inclusiv în mediul rural, la care compania participă cu 22 mil. Lei din surse proprii, după cum preciza anul trecut pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț Profi.

”De la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) vor fi împrumutați 109,5 mil. RON și adițional încă 67,5 mil. RON de la o bancă locală. Banca locală cofinanțatoare la acest împrumut este Raiffeisen. Maturitatea împrumutului discutat este de 5 ani”, spunea în noiembrie 2015 pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț.

Creditul de la BERD și Raiffeisen este însoțit de un contract de ipotecă mobiliară asupra mai multor bunuri, încheiat pe 15 martie. Astfel, Profi are obligația de restitui împrumutul de 177 mil. Lei la care se adaugă dobânzi, costuri, comisioane și alte cheltuieli aferente documentelor de finanțare până la valoarea maximă garantată de 265,5 mil. Lei (59 mil. Euro).

Rețeaua Profi a ajuns în luna martie la 380 de magazine în 180 de localități și peste 9.500 de angajați.

Profi Rom Food, companie cu sediul la Timișoara, a raportat pentru 2014 un profit net de 27,3 mil. RON (6,1 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,844 mld. RON (415 mil. euro) și un număr mediu de 5.672 de angajați.

Ritmul de extindere al rețelei Profi la nivel național este unul rapid, în condițiile în care fondul de investiții Enterprise Investors a anunțat déjà că ia în calcul o tranzacție de exit în 2017.

Rewe a semnat în decembrie 2015 vânzarea rețelei de supermarketuri Billa către grupul francez Carrefour în cadrul unei tranzacții de 96 – 97 mil. Euro. Din acest punct de vedere, tranzacția de vânzare a Profi va avea o anvergură mult mai mare și ar putea marca un record pentru piața locală de retail.

Având în vedere orizontul de exit al Enterprise Investors din Profi, împrumutul contractat de la BERD și Raiffeisen are impact direct asupra nivelului datoriilor companiei șl deci, este de așteptat să cântărească asupra prețului pe care îl va încasa fondul de investiții din vânzarea lanțului.Deseori, un astfel de împrumut este refinanțat de noul proprietar printr-un credit nou.

Profi este unul dintre cele mai mari lanțuri de comerț pe piața supermarketurilor, unde concurează cu rețeaua Lidl din grupul german Lidl & Schwarz, Mega Image aparținând grupului belgian Delhaize, Carrefour Express din grupul francez Carrefour și magazinele Penny Market aparținând grupului german Rewe.

Fondul de investiții Polish Enterprise Fund VI a preluat în martie 2010 pachetul de 100% din acțiunile Profi Rom Food, companie înființată în 1999. Valoarea tranzacției se ridica la 66 mil. euro. În 2011, fondul a anunțat o investiție adițională în capitalul Profi de 10 mil. euro, precizând că miza investiției totale a PEF VI în Profi ar putea ajunge la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul campaniei de extindere a operațiunilor lanțului de comerț.

Fondurile administrate de polonezii de la Enterprise Investors, unul dintre cei mai importanți manageri de capital de risc din regiune, mai au în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva, după ce au vândut în acest an furnizorul de servicii specializate de resurse umane Smartree către Cylatrea Investments, companie de investiții care gestionează un mic portofoliu de companii și este condusă de către Dragoș Roșca, desprins din vechiul fond de investiții Gemisa Investments.

Implicarea marilor investitori internaționali de talia BERD și IFC în finanțarea expansiunii lanțurilor internaționale pe piața locală de retail este una obișnuită.

Lidl & Schwarz, Rewe, Carrefour, Auchan sau Metro au construit de la zero (cu excepția Auchan, care a făcut o achiziție strategică pe mai multe piețe prin preluarea operațiunilor regionale ale hipermarketurilor Real) afaceri care pleacă fiecare de la un rulaj minim de 1 mld. euro pe an.

Astfel, BERD și IFC, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, au investit pe de o parte în participații de capital în companii și bănci locale, în emisiuni de obligațiuni corporative, dar au folosit și arma finanțărilor bilaterale sau sindicalizate pentru a ”planta” aici magazine Cora, Billa, Kaufland, Lidl sau Profi.

În plus, instituțiile financiare internaționale joacă rol de catalizator în tranzacțiile mari de finanțare corporativă și atrag expuneri și din partea băncilor comerciale.

O bună parte din stocul investițiilor străine acumulate în România este plasată astfel în sectorul de comerț, unde se găsesc mai nou și unii dintre cei mai mari angajatori locali.

Pe lista celor mai importante împrumuturi atrase de la cele două mari instituții financiare internaționale se află grupul german Lidl & Schwarz, care operează hipermarketurile Kaufland și supermarketurile Lidl.

Tranzacția Carrefour – Billa, în faza analizei dosarului de către Comisia Europeană după ce a fost notificat Bruxelles-ul. Finalizarea achiziției rețelei de supermarketuri de la Rewe International de către francezi, așteptată cel mai devreme în mai – iunie

Lasă un răspuns

Achiziția rețelei de supermarketuri Billa România de către francezii de la Carrefour este în analiza Comisiei Europene, după ce tranzacția a fost notificată în urmă cu mai multe săptămâni către forul de la Bruxelles.

Avizul Comisiei Europene este un pas necesar pentru finalizarea tranzacției, moment așteptat să se producă cel mai devreme în mai – iunie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Carrefour a semnat în noaptea de 21 spre 22 decembrie la București contractul de achiziție al pachetului de 100% din acțiunile Billa România SRL și a 100% din acțiunile Billa Invest Construct, în cadrul unei tranzacții în valoare de 96 – 97 mil. euro în numerar, conform informațiilor publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Ca efect al tranzacției, francezii își vor completa portofoliul local cu o rețea de 86 de supermarketuri și cu o serie de terenuri și spații comerciale aferente afacerii de retail. Tranzacția poate fi interpretată și ca un sentiment de încredere al investitorului strategic francez în potențialul de creștere a consumului, pe care pariază și alți mari retaileri internaționali printre care grupul german Lidl Schwarz, francezii de la Auchan.

Grupul Carrefour are o rețea locală formată din 29 hipermarketuri, 106 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact și un magazin online. După preluarea rețelei Billa, Carrefour avansează pe segmentul de supermarketuri, acolo unde Profi și Lidl și-au construit rețele cu acoperire națională, în timp ce în București cel mai important concurent este retailerul belgian Mega Image.

De cealaltă parte, germanii de la Rewe International rămân în piața locală cu liniile de cash and carry Selgros România, respectiv cu discounter-ul Penny Market care număra 181 de unități la finele anului trecut și 8 locații XXL Mega Discount.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Deloitte a primit mandatul de a găsi cumpărător încă din 2014 pentru Billa România, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a informat în premieră.

De cealaltă parte, cumpărătorul a mizat în activitățile de due dilligence (analiză financiară) pe consultanții de la EY.

Țuca Zbârcea & Asociații, al cărui client vechi este Carrefour, a lucrat în tranzacție cu o echipă de lucru formată din aproximativ 15 avocaţi, coordonată de către Răzvan Gheorghiu – Testa, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, şi Cristian Radu, partener drept corporativ şi fuziuni şi achiziţii.

Roluri importante au avut Bogdan Halcu, Managing Associate în cadrul firmei, care s-a ocupat de negociere contracte pe zona IT şi proprietate intelectuală. Ruxandra Frangeti (Senior Associate), Amalia Dumitru (Managing Associate), Ioana Mărculeţ (Senior Associate) şi Veronica Sandăr (Associate) au fost implicate în activitatea de due dilligence (analiză financiară – n.r.). Raluca Vasilache (Partener) şi Andreea Oprişan (Senior Associate) au acoperit aspectele tranzacţiei care intră sub incidenţa dreptului Concurenţei.

Avocaţii Ţuca Zbârcea & Asociaţii au lucrat alături de direcţia juridică internă a Carrefour coordonată de la nivel de grup. La nivel local, direcţia juridică internă a Carrefour România este condusă de către Andreea Alexandrescu.

De cealaltă parte, casa austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanţa vânzătorului, grupul german Rewe. Schoenherr a lucrat în dosarul vânzării Billa România cu o echipă formată din şapte avocaţi din birourile de la Viena şi Bucureşti.

Markus Piuk, Partener Schoenherr care activează atât în biroul din Viena, cât şi din Bucureşti, a coordonat consultanţa juridică pe partea de vânzare. În urmă, cu un an, Piuk făcea parte din echipa de avocaţi care se ocupa de exitul băncii austriece Volksbank din România.

În dosar a mai fost implicat Clemens Leitner (Senior Associate pe zona de fuziuni şi achiziţii) din biroul din Viena.

În biroul din Bucureşti, echipa Schoenherr care s-a ocupat de tranzacţie a fost formată din Mădălina Neagu (Partener coordonator al practicii locale de fuziuni şi achiziţii), Alexandra Munteanu (Senior Associate în cadrul echipei locale de practică în fuziuni şi achiziţii), Anda Tufan (Associate în practica de fuziuni şi achiziţii), Silvia Opriş (Partener specializat în practica de Imobiliare) şi Cătălin Suliman (Partener specializat în dreptul Concurenţei).

Pe lângă echipa Schoenherr, direcţia juridică internă a grupului Rewe a lucrat, de asemenea, în tranzacţie. De asemenea, avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, care au oferit asistenţă specializată ani la rând pentru extinderea lanţului de magazine Billa România, pentru achiziţii şi concesiuni de terenuri, precum şi în cadrul altor proceduri juridice, au lucrat pe componenta de tranzacţie aferentă Billa România, respectiv Billa Invest Construct.

În ultimii ani, și alți investitori mari francezi au făcut achiziții strategice în România. Auchan a preluat 20 de hipermarketuri Real în cadrul unei tranzacții la nivelul Europei centrale și de est, iar grupul Adeo, controlat de patronul Auchan a cumpărat rețeaua locală de bricolaj Baumaxx, asigurând astfel exitul austriecilor.

Recent, Lactalis a făcut cea mai importantă mișcare pe piața lactatelor, anunțând că are acordul acționarilor majoritari pentru o preluare voluntară derulată pe bursa de la București a Albalact, liderul local.

Tranzacția Carrefour – Billa: Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat cu o echipă de 15 avocați pentru cumpărător. Vânzătorul a fost asistat de șapte avocați Schoenherr din birourile de la Viena și București. Pachiu & Asociații și direcțiile juridice interne din Carrefour și Rewe au fost și ele implicate în dosar

Lasă un răspuns

Trei firme de avocatură și direcțiile juridice din Carrefour și Rewe au asigurat consultanța juridică necesară părților implicate în achiziția Billa România de către grupul francez, tranzacție de aproximativ 96 – 97 mil. euro în numerar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Țuca Zbârcea & Asociații, al cărui client vechi este Carrefour, a avut o echipă de lucru formată din aproximativ 15 avocaţi, coordonată de către Răzvan Gheorghiu – Testa, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, şi Cristian Radu, partener drept corporativ şi fuziuni şi achiziţii.

În dosar a mai fost implicat Clemens Leitner (Senior Associate pe zona de fuziuni şi achiziţii) din biroul din Viena.

La tranzacţie au mai participat banca franceză Societe Generale şi consultanţii de la EY de partea Carrefour, în timp ce Rewe a mizat pe serviciile consultanţilor de la Deloitte.

Reprezentanţii Carrefour au semnat la Bucureşti în noaptea de luni spre marţi contractul de achiziţie al afacerii Billa România, care cuprinde o reţea de 86 de magazine, ceea ce completează portofoliul la nivel local al gigantului francez, activ déjà pe segmentele de hypermarketuri, supermarketuri şi magazine de proximitate.

Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat pe 1 decembrie 2014 intenţia germanilor de la Rewe de a vinde Billa România şi angajarea în acest scop a consultanţilor de la Deloitte, informaţii negate la acea dată de oficialii grupului cu sediul la Koln. Pe 21 decembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în premieră semnarea tranzacţiei de către cele două părţi.

Achiziţia face din Carrefour un lider de piaţă pe segmentul supermarketurilor, unde lupta se duce cu rivalii Kaufland, Mega Image şi Profi.

De cealaltă parte, Rewe face un pas înapoi în România şi rămâne cu un portofoliu local reprezentat de Selgros România, jucător pe segmentul de cash and carry, şi se concentrează pe reţeaua de magazine de tip discounter Penny Market, după cum susţine Frank Hensel, CEO al Rewe International AG şi reprezentant al Rewe Group.

Tranzacţia Carrefour – Billa are nevoie de avizul Concurenţei pentru a fi finalizată şi a putea produce efecte în piaţă.

Carrefour a semnat în noaptea de luni spre marţi la București achiziția Billa România în cadrul unei tranzacţii de aproximativ 96 – 97 mil. euro. Francezii lucrează în dosar cu bancherii de la SocGen, consultanţii de la EY şi avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii, iar vânzătorul are în echipă pe consultanţii Deloitte şi firmele de avocatură Schoenherr şi Pachiu & Asociaţii

Lasă un răspuns

UPDATE 22 Decembrie ora 01.39 Carrefour a semnat la Bucureşti achiziţia Billa România

Compania franceză Carrefour, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global şi naţional, a semnat în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti contractul de achiziţie al Billa România, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit surselor citate, preţul pe care francezii au agreat să-l plătească în numerar se ridică la aproximativ 96 – 97 mil. euro.

Carrefour preia 100% din acţiunile Billa România, compania care gestionează afacerea de retail, respectiv 100% din acţiunile Billa Invest Construct, firma prin care sunt deţinute active imobiliare, terenuri pe care au fost ridicate magazinele din reţea.

Billa România dispune de o reţea format din 86 de supermarketuri, din care în jurul a 30 din acestea sunt în proprietate, iar restul se află în locaţii închiriate.

Carrefour lucrează în dosarul achiziţiei Billa România cu banca franceză Societe Generale pe probleme de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, inclusiv în ceea ce priveşte structura de finanţare a achiziţiei. De asemenea, Carrefour a avut alături pe consultanţii EY, precum şi pe avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Un rol important în tranzacţie l-a avut şi puternica Direcţie juridică internă a gigantului francez de retail.

De cealaltă parte, grupul german Rewe, care controlează lanţul de magazine Billa. are în echipa sa consultanţii de la Deloitte, care au avut mandatul de vânzare al Billa România, precum şi pe avocaţii casei austriece Schoenherr. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris despre vânzarea Billa România şi angajarea consultanţilor Deloitte de către Rewe în acest scop încă din 1 decembrie 2014, la acel moment reprezentanţii Rewe negând orice plan de vânzare al companiei şi afirmând că grupul se concentrează pe expansiune pe piaţa românească.

Un rol limitat în tranzacţie l-au avut avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, firmă care au oferit asistenţă juridică Billa în România în procesul de achiziţie de terenuri şi de extindere a reţelei.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO, vânzarea Billa România a atras iniţial interes şi din partea fondului de investiţii Enterprise Investors, iar apoi din partea lanţului belgian supermarketuri Mega Image.

Impactul tranzacţiei este pe piaţa de supermarketuri, unde Carrefour dispune de 186 de supermarketuri şi magazine de proximitate cărora li se vor adăuga cele 86 de magazine din portofoliul Billa.

Pe piaţa supermarketurilor, Mega Image, Lidl şi Profi au poziţii puternice, cu nuanţa că operatorul belgian are centrul de greutate în Bucureşti, în timp ce Lidl şi Profi sunt mai axate pe acoperirea la nivel naţional.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Billa România este controlată de grupul german Rewe, care mai operează în România lanţurile de magazine Penny Market şi XXL MegaDiscount, precum şi lanţul de unităţi cash and carry Selgros.

Companiile grupului german Rewe din România cumulează afaceri de peste 1,6 mld, euro.

Selgros Cash&Carry România a raportat la sfârșitul anului 2014 o cifră afaceri de 637,4 mil euro si un profit net de 3,4 mil euro la un număr mediu de 3882 angajați.

Rewe România SRL a raportat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 525,3 mil euro, un profit net de 2,55 mil euro si un număr mediu de 3079 salariați.

Rewe PROJEKTENTWICKLUNG România SRL a avut la sfârșitul anului trecut o cifră de afaceri de 15,5 mil euro și pierderi de 4,43 mil euro.

Prezentă în România încă din anul 2005, reţeua Penny Market este conceptul de succes al grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România. Alături de cele 166 de magazine Penny Market, compania mai operează pe piața românească 8 magazine XXL Mega Discount.

De cealaltă parte, Carrefour a intrat în România în 2001, când a deschis la marginea Bucureştiului primul hypermarket.

Pe lângă dezvoltarea organică, Carrefour a abordat şi strategia de achiziţii, cumpărând lanţul de magazine Artima de la fondul de investiţii Polish Enterprise Fund, administrat de Enterprise Investors, în cadrul unei tranzacţii de 55 mil. euro în 2007.

Acum, Carrefour este unul dintre liderii pieţei locale de retail, cu afaceri anuale de peste 1,23 mld. euro.

Grupul Carrefour deţine acum în România 186 de magazine dintre care 29 hipermarketuri Carrefour, 104 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact şi un magazin de comerţ online.

În 2014, Carrefour România, principalul pilon al francezilor – firma care gestionează lanţul de hypermarketuri, a raportat o cifră de afaceri de 1,026 mld. euro, un profit net de 26,8 mil. euro şi un număr mediu de 7.284 de angajaţi.

Artima SA , divizia de supermarket si magazine de proximitate, a înregistrat la sfârşitul anului 2014 o cifră de afaceri de 200,1 mil euro şi pierderi de 0, 621 mil.euro raportate la un număr mediu de 2039 de angajaţi, iar Supeco Investment SRL, companie care opereaza in prezent patru magazine sub brandul Supeco, a înregistrat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 1,74 mil euro şi pierderi de 0,77 mil euro la un număr mediu de 49 de salariaţi.

Principalii concurenţi ai Carrefour pe piaţa hypermarketurilor sunt germanii de la Kaufland, care fac parte împreună cu Lidl din grupul Lidl Schwarz, respectiv cu grupul francez Auchan.

În ultimul an, alte două afaceri importante de origine austriacă au părăsit România. Astfel, Volksbank România a fost vândută în cadrul unei tranzacţii de exit către Banca Transilvania, în timp ce grupul francez Adeo a cumpărat reţeaua de bricolaj a Baumax.

Profi negociază un împrumut pe cinci ani de la BERD în valoare de 109,5 mil. lei și o finanțare de 67,5 mil. lei de la Raiffeisen. Banii vor fi destinați unui proiect de extindere de 199 mil. lei a lanțului de magazine deținut de Enterprise Investors, inclusiv în mediul rural. Ce finanțări majore au atras lanțurile de comerț locale de la IFC și BERD

Lasă un răspuns

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, intenționează să contracteze un pachet de finanțare în valoare de 177 mil. RON (39,1 mil. euro) de la BERD și Raiffeisen pentru extinderea rețelei, inclusiv în mediul rural prin intermediul formatului Profi Loco.

Costul total al proiectului de extindere este estimat la 199 mil. RON, din care Profi va suporta 22 mil. RON din propriile resurse.

”De la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) vor fi împrumutați 109,5 mil. RON și adițional încă 67,5 mil. RON de la o bancă locală. Banca locală cofinanțatoare la acest împrumut este Raiffeisen. Maturitatea împrumutului discutat este de 5 ani”, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dumitru Dragomir, directorul financiar al Profi Rom Food SRL, compania care operează lanțul de comerț Profi.

Contractul de împrumut nu a fost semnat, fiind în curs de semnare, după cum confirmă atât BERD, cât și Profi. Creditul a fost deja aprobat de către board-ul instituției financiare internaționale.

Ultimele date disponibile indică o rețea Profi formată din 357 de magazine în întreaga țară, peste 8.500 de angajați. Planurile de expansiune vizează atingerea țintei de 500 de magazine în 2016.

În ultima vreme, investițiile sunt concentrate în mediul rural, unde compania a introdus formatul de magazin Loco, cu suprafețe de vânzare de circa 200 – 250 metri pătrați, mai mici față de cele operaționale în orașe, cu spații de desfacere de 300 până la 500 de metri pătrați.

Profi parcurge în acest moment un ritm alert de dezvoltare pe piață, planul pentru 2015 fiiind de a deschide 100 de unități noi, precum și extinderea cu încă 100 de locații în cursul anului viitor.

Profi Rom Food, companie cu sediul la Timișoara, a raportat pentru anul trecut un profit net de 27,3 mil. RON (6,1 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,844 mld. RON (415 mil. euro) și un număr mediu de 5.672 de angajați.

Expansiunea lanțurilor internaționale de comerț, alimentată cu împrumuturi de la BERD și IFC

Piața de retail din România a fost terenul unde lanțuri internaționale de comerț precum Lidl & Schwarz, Rewe, Carrefour, Auchan sau Metro au construit de la zero (cu excepția Auchan, care a făcut o achiziție strategică pe mai multe piețe prin preluarea operațiunilor regionale ale hipermarketurilor Real) afaceri care pleacă fiecare de la un rulaj minim de 1 mld. euro pe an.

Dincolo de fondurile investite de companiile internaționale din propriile resurse, acestea au apelat pentru expansiune la bănci și la instituții financiare internaționale, care joacă rolul de investitori străini majori pe piața locală.

O bună parte din stocul investițiilor străine acumulate în România este plasată astfel în sectorul de comerț, unde se găsesc mai nou și unii dintre cei mai mari angajatori locali.

În 2009, BERD a alocat 150 mil. euro pentru extinderea Kaufland în România și Bulgaria. Un an mai târziu, Kaufland România a atras 52,6 mil. dolari de la IFC. În 2012, ”sora” Lidl a luat de la IFC un credit de 66,56 mil. dolari. Astfel, BERD și IFC au alimentat cu peste 250 mil. euro operațiunile Lidl & Schwarz din România și Bulgaria.

Lanțul de comerț Cora, deținut de Louis Delhaize, a contractat în 2012 un împrumut de 140 mil. euro pentru dezvoltarea oprațiunilor locale.

În 2003, lanțul de magazine Billa, aflat în portofoliul germanilor de la Rewe, a luat un împrumut de 45 mil. euro pentru expansiunea sa în România și în alte două piețe din regiune, Bulgaria și Ucraina.

Astfel, lanțurile Cora, Lidl, Kaufland, Billa și Profi au pe listă împrumuturi care totalizează peste jumătate de miliard de euro de la BERD și IFC, bani cu predilecție orientați către piața locală. La acestea se adaugă bani atrași de la băncile comerciale în cadrul creditelor sindicalizate, a căror valoare depășește contribuția instituțiilor financiare internaționale.

Lanțurile de comerț se numără printre clienții corporativi ai marilor bănci locale, ale căror tranzacții majore de finanțare vizează, de regulă, companii din sectorul petrolier, telecomunicații, energie, farma, industrie sau imobiliare.

Grupul german REWE a scos la vânzare rețeaua BILLA din România și Bulgaria, tranzacție în jurul a 500 mil. euro. Deloitte are mandatul de vânzare. REWE neagă scoaterea la vânzare a afacerii BILLA

Lasă un răspuns

Grupul german de comerț REWE a scos la vânzare rețeaua de magazine BILLA din România și Bulgaria precum și alte participații din cele două țări, în cadrul unei tranzacții care ar putea ajunge la 500 mil. euro, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO mai multe surse din piață. Intenția este negată de către oficialii REWE.

„Tranzacția echivalează cu exit-ul rețelei BILLA din România și Bulgaria. Deloitte are mandatul de vânzare pentru BILLA. La vânzare pe lângă cele două rețele sunt și alte active pe care BILLA le deține în cele două țări”, au declarat pentru MIRSANU.RO surse din piață.

Tranzacția de exit a BILLA din România și Bulgaria, care include rețelele de pe cele două piețe, s-ar putea apropia de jumătate de miliard de euro, susțin surse din piața de fuziuni și achiziții care au dorit să își păstreze anonimatul având în vedere natura privată a afacerii.

”Acestea sunt doar speculații. Nu sunt planuri să vindem BILLA România. Rămânem la strategia noastră de expansiune în viitor în condițiile în care piața româneascp este foarte importantă pentru noi”, a declarat în urmă cu două săptămâni pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Theresa Teufel, Director de comunicare al REWE International AG.

BILLA România operează o rețea de 85 de magazine, iar BILLA Bulgaria activează cu un lanț de aproximativ 90 de magazine, conform ultimelor informații disponibile.

La o tranzacție de acest nivel pe piața de retail, unii experți din sectorul de fuziuni și achiziții se așteaptă ca interesul pentru o asemenea mișcare să vină din partea unor jucători strategici, deși nu este exclus apetitul și al unor fonduri de investiții de talie regională sau chiar europeană.

O tranzacție cu o structură asemănătoare a fost cea din 2010, când grupul german Tengelmann a vândut către LIDL rețelele de supermarketuri Plus din România și Bulgaria.

Printre cei care și-au exprimat interesul în acest an pentru achiziția magazinelor BILLA din România s-a numărat managerul de fonduri Enterprise Investors, însă sursele MIRSANU.RO precizează că fondul polonez de investiții s-a retras de la discuții.

Pe piața de retail, printre grupurile care au dat semnale că sunt interesate să se extindă se află Mega Image, lanț controlat de belgienii de la Delhaize, grupul german Lidl Schwarz sau francezii de la Carrefour.

”Delhaize Group nu comentează asupra unor zvonuri despre potențiale fuziuni, achiziții sau vânzări”, a răspuns pe 17 noiembrie întrebărilor MIRSANU.RO Charles Davis, Senior Vice President pentru comunicare și relații publice în cadrul Delhaize Group.

De asemenea, oficialii Lidl nu au făcut niciun comentariu până în momentul publicării acestui articol. Reprezentanții Carrefour au precizat că nu doresc să comenteze acest subiect.

Rețeaua austriacă de retail Billa a deschis primul magazin în România în 1999.

Grupul german REWE este unul dintre cei mai mari jucători din piața de retail din România, fiind prezent aici cu rețeaua BILLA, lanțul de magazine cash and carry Selgros România și supermarketurile Penny Market și XXL Mega Discount. În total, grupul REWE număra peste 10.000 de angajați și un volum al afacerilor de peste 1,5 mld. euro, conform bilanțurilor raportate de fiecare companie în parte.

Astfel, Billa România a raportat pentru anul trecut un profit net de 2,18 mil. lei (0,49 mil. euro) și o cifră de afaceri de 1,359 mld. lei (307,5 mil. euro) la un personal format din 3.132 de angajați.

Prin rețelele de magazine Penny Market și XXL Mega Discount, compania REWE România SRL și divizia de Real Estate (REWE Projektentwicklung România SRL) au înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de peste o jumătate de miliard de euro. La finele anului trecut, cifra de afaceri a REWE România SRL a fost de 2,194 mld. lei (496 mil. euro), în creștere cu 12,9% față de cea înregistrată anul anterior, iar cea a diviziei de Real Estate (REWE Projektenwicklung România SRL) a ajuns la 61,7 mil. lei (13,9 mil. euro). La finele lui 2013, rețeaua penny Market avea 149 de magazine, iar cea a XXL Mega Discount 7 magazine, ceea ce totalizează pe bilanțul companiei 3.212 angajați.

Selgros Cash and Carry a raportat la rândul său pentru anul 2013 un profit net de 53,9 mil. lei (12,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 3,09 mld. lei (699,28 mil. euro) și un personal format din 4.026 de angajați. Rețeaua Selgros cuprinde 19 locații la nivel local, conform informațiilor disponibile pe site-ul companiei.

La nivel global, grupul german REWE a raportat vânzări de 50,6 mld. euro în anul fiscal 2013 și un personal format din 329.418 angajați. REWE a luat ființă în 1927. În 1996, REWE a cumpărat BML Group, care deținea rețeaua de supermarketuri BILLA.

Mega Image înghite tot mai greu:Consiliul Concurenței a autorizat preluarea a 19 magazine Angst cu condiția renunțării la unități din zonele Piața Amzei și Academiei din București. Partenerul Manuela Guia de la casa de avocați David & Baias i-a asistat pe belgieni în dosar

Lasă un răspuns

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi autorizarea preluării rețelei de 19 magazine Angst de către lanțul Mega Image, cu condiția ca operatorul belgian să își respecte angajamentul de a vinde din unitățile aflate în zona Piața Amzei și Academiei din București.

La începutul acestei luni, Mega Image a propus Consiliului Concurenței un set de măsuri pentru a urgenta aprobarea preluării rețelei Angst. Astfel, operatorul belgian, care deține o poziție foarte puternică pe piața supermarketurilor din București, a renunțat la preluarea magazinului Angst din zona Perla și și-a luat angajamentul de a renunța ulterior aprobării tranzacției la unități din zona Piața Amzei și Academiei.

Rețeaua preluată de Mega Image operează în Capitală și în județul Ilfov.

”Tranzacţia a fost autorizată cu condiţia respectării unor angajamente asumate voluntar de Mega Image. Astfel, Mega Image şi-a luat angajamentul de a cesiona magazinul Angst Amzei şi Angst Academiei sau alte magazine din reţeaua Mega Image, situate în aproierea acestora, care au realizat, în anul 2013, vânzări egale sau mai mari decât vânzările realizate de cele două magazine Angst”, detaliază comunicatul Consiliului Concurenței pe tema condițiilor care însoțesc decizia de autorizare a tranzacției.

De asemenea, Mega Image s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani, adaugă reprezentanții autorității concurențiale.

Mega Image a fost consiliat la achiziția magazinelor de la Angst Retail de către casa de avocatură David & Baias, al cărei reprezentant în acest dosar a fost partenerul Manuela Guia.

Grupul Angst a pornit în 1990 ca o afacere cu capital româno-elveţian. Omul de afaceri Sorin Minea are aproximativ 60% din acţiuni, iar restul acțiunilor este împărțit în mod egal de Liudmila Minea şi Bernadette Martha Maria Wyrsch-Angst. Angst are în portofoliu trei fabrici, la Buftea – pentru producția de carne proaspătă şi preparate fierte, afumate, Salsi Sinaia – aferentă activității de produse crud uscate şi la Videle, unde este unitate de procesare a laptelui. Mega Image se angajase în vară că va prelua 20 din cele 22 de magazine Angst, care tocmai se retrăseseră atunci dintr-o colaborare cu Carrefour. Acum, va prelua 19 din cele 20 de magazine și va fi nevoită să renunțe la alte unități din zonele indicate de Consiliul Concurenței pentru a nu distorsiona climatul de competitivitate de pe piață.

Fondată în 1995, rețeaua Mega Image este una dintre cei mai mari operatori de profil în comerțul de pe segmentul supermarketuri, unde se luptă cu alte lanțuri precum Profi, Lidl sau Billa. După ce ani la rând, Mega Image a avut inițial o prezență destul de modestă în peisajul lanțurilor de retail, în ultimul deceniu operatorul a crescut puternic ritmul de dezvoltare, care a inclus pe lângă extinderea organică și achiziția unor rețele deja existente pe piață precum La Fourmi, G’market, iar acum a venit rândul Angst.

Compania locală, parte a grupului belgian Delhaize, activează pe piață prin intermediul supermarketurilor Mega Image și a magazinelor de proximitate Shop & Go. Ultimele date disponibile indică faptul că rețeaua belgienilor este formată din 364 de unități în București, Constanța, Ploiești, Pitești, Brașov, Târgoviște și alte locații din țară. Din rețea fac parte 177 de supermarketuri Mega Image, 185 magazine Shop & Go, un magazin sub brandul AB Cool Food și o unitate Mega Drive.

Mega Image SRL a raportat pentru anul trecut un profit net de 12,47 mil. euro la o cifră de afaceri de 529,52 mil. euro și un personal format din 6.107 angajați. Indicatorii financiari au fost calculați la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru 2013 de 4,419 lei la euro.

Domo: Noul proprietar al companiei este Eugen Petrov. Înainte de preluare, austriacul de origine bulgară era președintele Consiliului de administrație și reprezenta foștii acționari

Lasă un răspuns

Omul de afaceri austriac Eugen Petrov a preluat Domo Retail, unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine specializate în electroretail, și este unicul acționar al companiei, se arată într-un comunicat de presă al Domo, citat de săptămânalul economic Capital.

Mișcarea prin care președintele Consiliului de administrație al Domo Retail și, implicit, reprezentantul foștilor acționari, este o tranzacție de tip management buyout (cumpărarea acțiunilor de către conducerea companiei – n.r.), potrivit oficialilor lanțului de magazine. Comunicatul Domo nu spune care este valoarea tranzacției sau alte detalii legate de această operațiune.

”Am preluat noua poziție în cadrul companiei având o viziune clară asupra perspectivelor Domo ca principal jucător pe piața de retail din România și sud – estul Europei (…) Obiectivul principal pe care mi-l propun ca acționar este să conduc Domo către rezultate financiare pozitive. Cred în implicarea totală a fiecărui angajat al companiei și am încredere deplină în experiența echipei de management, în cunoștințele și know – how -ul vestic adus de aceasta, precum și în leadership-ul și viziunea lui Kim Koellner, ca CEO al Domo Retail SA”, afirmă Eugen Petrov în comunicatul de presă.

Omul de afaceri austriac de origine bulgară Eugen Petrov a ajuns la Domo în 2012, când a preluat poziția de președinte al Consiliului de administrație, reprezentând astfel interesele acționarilor, care niciodată nu au fost făcuți publici.

În lipsa unor precizări clare din partea oficialilor Domo privind adevărații acționari, pe piață au circulat informații potrivit cărora în spatele Domo s-ar afla miliardarul bulgar Tzvetan Vassilev, acționarul majoritar al băncii bulgare Corporate Commercial Development, acuzată de către banca centrală că se află la originea unei puternice crize de lichiditate ce a lovit în această vară piața financiară a statului de la sud de Dunăre.

Vassilev, cotat ca fiind unul dintre cei mai bogați și influenți oameni din Bulgaria, are afaceri în mai multe sectoare, cu o putere cumulată estimată la circa 10% din Produsul Intern Brut al celui mai sărac stat din Uniunea Europeană. În cadrul băncii Corporate Commercial Development, Vassilev deține, conform propriilor declarații, 50% din acțiuni, iar cel mai important asociat și partener al său în cadrul băncii este Fondul de Rezervă Generală a Statului (State General Reserve Fund – SGRF), cel mai mare fond suveran de investiții al sultanatului Oman.

SGRF deține 30% din banca lui Vassilev, conform informațiilor publicate de omul de afaceri pe site-ul personal. Fondul de investiții suveran din Oman a avut un cuvânt greu de spus și în afacerea Domo în ultimii ani, în condițiile în care SGRF deținea circa o treime din acțiunile fondului de investiții Trans Balkan Investments Limited (TBIL) și avea de recuperat datorii importante de la TBIL, după cum rezultă din comunicate ale fondului transmise bursei din Londra, unde erau listate acțiunile TBIL. TBIL, care a operat anterior sub numele de Equest Balkans Investments Limited, a cumpărat afacerea Domo în urmă cu șapte ani.

Despre Eugen Petrov, informațiile făcute publice sunt foarte puține. Petrov este cetățean austriac, ”absolvent al studiilor de master în economie, comerț exterior și în domeniul bancar al Universității Economice din Viena”, potrivit comunicatului Domo. Acesta este fondator și managing partner în cadrul mai multor companii internaționale cu birouri și filiale în țări membre ale Uniunii Europene și țări ale Comunității Statelor Independente din domeniul producției și comerțului cu materii prime, resurse de energie și combustibili, mai spune sursa citată care adaugă că Petrov este implicat și în aria serviciilor de consultanță financiară și de afaceri. În comunicatul Domo nu este menționat niciun nume de companie pentru care a lucrat Petrov.

Domo Retail SA operează în acest moment o rețea de 90 de magazine la nivelul întregii țări, cu o suprafață totală de peste 81.000 de metri pătrați, și o platformă de vânzări online. Pe piața retailului specializat în electronice, electrocasnice și IT & C, Domo se bate cu Altex, Flanco, precum și cu retaileri online de talia eMag.

Strategia sa pe piață vizează formate diferite de magazine de la Digital Domo, cu spații până în 300 de metri pătrați, Go Domo – cu spații de până la 500 de metri pătrați, în timp ce pe segmentul magazinelor de mari dimensiuni, retailerul a gândit Discover Domo cu suprafețe între 1.000 și 3.000 de metri pătrați, respectiv magazinele operate sub marca Technomarket, a căror suprafață depășește 3.000 de metri pătrați.

O afacere crescută două decenii: Primul deceniu – al fondatorului, al doilea în epoca fondurilor de investiții

Afacerea Domo Retail a fost pornită în 1994 la Târgu Secuiesc în județul Covasna de către antreprenorul Lorand Szarvadi. Trei ani mai târziu, apare pe piață marca de produse Domo, iar compania se dezvoltă atingând în zece ani de la înființare pragul de 100 mil. euro cifră de afaceri anuală și o rețea formată din 100 de magazine.

Tot în 2004, în companie intră Fondul Româno – American de Investiții, care își face exitul în 2007 alături de fondatorul Lorand Szarvadi și familia Hegedus în cadrul unei tranzacții de 62,5 milioane de euro, cumpărătorul fiind fondul de investiții TBIL.

Criza financiară globală din 2008 taie puternic apetitul de consum astfel că printre afacerile lovite direct se numără și lanțurile specializate în electroretail. Domo intră pe pierdere din 2009 și nici până acum nu a revenit pe plus. Dimpotrivă, pierderile au ajuns la un nivel record de 50 mil. lei în 2012, iar cifra de afaceri scade cu peste 25% în intervalul 2008 – 2012.

De asemenea, fondatorul Lorand Szarvadi se retrage treptat și din structurile de conducere ale Domo astfel că sunt aduși noi executivi în fruntea afacerii.

În această perioadă, destinul Domo este strâns legat de fondul suveran de investiții din Oman SGRF, acționar în cadrul TBIL și care avea de recuperat datorii de aproximativ 17 milioane de euro de la TBIL. Fondul de investiții arab se implică inclusiv în schimbarea conducerii Domo pentru a redresa situația financiară a companiei și are discuții cu Dragoș Dinu, fostul șef peste grupul A & D Pharma – controlat de acționari de origine arabă, conform unor surse de pe piața locală. La începutul lunii februarie 2013, Dragoș Dinu preia postul de CEO al Domo.

Tot atunci, acțiunile Domo Retail sunt transferate indirect către fondul de investiții Domtech Holding AG, ai cărui acționari nu au fost făcuți publici și, deci, nu este clar dacă a existat un transfer real al Domo către un alt proprietar sau nu.

Din data de 15 noiembrie 2013, poziția de CEO la Domo este ocupată de către sud – coreeanul Kim Koellner, care la momentul numirii sale vorbea despre trecerea Domo de la stadiul de afacere de familie spre modelul de companie internațională.

Noului director numit de board-ul Domo i s-au alăturat în echipa de conducere și doi acționari, Eugen Petrov, actualul proprietar, și Sigmund Klein, consultant în cadrul board-ului, conform informațiilor disponibile la acea dată.

Schimbările operate la vârful conducerii companiei și reducerile de personal care aproape au înjumătățit în cinci ani numărul de angajați al Domo au adus un ușor reviriment la finele anului trecut. Astfel, în premieră de la izbucnirea crizei, Domo a raportat în 2013 o creștere a cifrei de afaceri concomitent cu scăderea pierderilor față de anul anterior, dar rămâne deschisă lupta pentru revenirea pe profit, 2008 fiind ultimul an când compania a încheiat pe plus. PENTRU DETALII, VEZI INFOGRAFICUL CU EVOLUȚIA INDICATORILOR DOMO, PLASAT LA ÎNCEPUTUL ARTICOLULUI.