Pe piața bancară locală, mai multe bănci sunt ținte de vânzare, însă nu există suficientă profitabilitate astfel încât achiziția de portofolii bancare este o variantă mai ieftină și mai ușor de integrat, a spus Răsvan Radu, Director General Executiv al UniCredit Țiriac Bank la finele săptămânii trecute în cadrul conferinței cu tema ”Să înțelegem viitorul. Perspectivele sectorului bancar și ale economiei. Pot băncile schimba viitorul României în bine?”, organizate de către Consiliul Patronatelor Bancare din România – patronatul care reunește cele mai mari bănci străine active la nivel local.
Profitul net înregistrat de băncile din România a scăzut de la nivelul de 1,4 mld. euro în 2008 până la pierderi de 0,5 mld. euro în 2012, respectiv un câștig de circa 100 mil. euro în 2013, pe fondul creșterii provizioanelor pentru acoperirea portofoliilor de credite neperformante, indică un raport al Deloitte, realizat pe baza datelor Băncii Centrale Europene. Indicatorii de profitabilitate ROA (randamentul activelor – n.r.) și ROE (rentabilitatea capitalurilor proprii – n.r.) s-au apropiat de zero în 2013, până la valori de 0,01%, respectiv de 0,13%, conform datelor BNR.
Grupul italian UniCredit a realizat două din cele trei tranzacții cu portofolii bancare înregistrate în ultimii doi ani, cumpărând afacerea RBS Bank România (fosta ABN Amro Bank România – n.r.) în doi pași succesivi – în 2013 a transferat partea de retail și de preffered banking, iar în 2014 a finalizat exitul britanicilor prin preluarea și a segmentului de corporate. O mișcare asemănătoare a făcut Raiffeisen Bank România, care în 2013 a cumpărat portofoliul local de retail de la Citibank. Valorile acestor tranzacții nu au fost făcute publice, dar având în vedere mărimea portofoliilor preluate înseamnă un ordin de mărime estimat de nivelul zecilor de milioane de euro pentru fiecare tranzacție în parte.
În 2014, au fost înregistrate pe bilanțul UniCredit Țiriac Bank credite în valoare de 90 mil. euro și depozite de circa 170 mil. euro după preluarea portofoliului de clienți – companii (corporate) al RBS Bank din România. Pe 5 august 2014, a fost anunțată achiziția unui portofoliu de circa 500 de clienți – companii, format din active de 260 mil. euro și depozite de 315 mil. euro. Diferențele față de cifrele anunțate pe 5 august la momentul anunțării achiziției înseamnă linii de trezorerie, active extrabilanțiere, iar de la o parte din clienții RBS nu a fost obținut acordul preluării în portofoliu, explică reprezentanții UniCredit Țiriac Bank, care și-au finanțat achizițiile de la RBS Bank din resurse proprii.
În același interval de timp de doi ani au avut loc alte cinci tranzacții clasice – astfel, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a cumpărat fosta ATE Bank de la Piraeus în 2013, iar în același an polonezii de la Getin Bank au preluat RIB pe care l-au redenumit Idea Bank, în timp ce fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital a semnat cumpărarea Nextebank de la MKB Bank (Ungaria). Anul trecut, s-au semnat încă două tranzacții – portughezii de la BCP și-au bifat exitul prin vânzarea operațiunii locale către OTP Bank (Ungaria), iar austriecii de la Volksbank au pus capăt hemoragiei pierderilor printr-un contract de vânzare – cumpărare care propulsează Banca Transilvania către poziția a doua în sistem, după active.
Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO dacă UniCredit Țiriac Bank este angajată acum în discuții de achiziție de noi portofolii de pe piață, Răsvan Radu a răspuns: ”Nu suntem în niciun fel de discuții pe acest subiect. Rămânem interesați dacă apar astfel de oportunități”. Șeful UniCredit Țiriac reia astfel mesajul exprimat la începutul acestui an, cu ocazia publicării rezultatelor financiare ale băncii pe 2014. Acesta mai spunea atunci că o eventuală achiziție ar viza portofolii de o anumită mărime pe segmentul de retail, în condițiile în care centrul de greutate al băncii este portofoliul de corporate, clienții – companii.
În ultimii ani, trei bănci mari locale au fost angajate în tranzacții cu scopul de a-și mări cota de piață profitând de planurile de exit ale unora dintre jucători și pe fondul unei tendințe mai ample, de reducere a numărului de bănci active pe piață în urma unor mișcări de consolidare.
Pe lângă tentativele Nextebank de a forța o fuziune cu Carpatica sub auspiciile BNR, o altă tranzacție ar putea avea loc în viitorul apropiat în România și Bulgaria pentru că ”este probabil să fie vândute una sau mai multe bănci deținute de greci”, notează consultanții de la Deloitte în studiul ”Băncile și Creșterea Economică. Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun”, studiu realizat la comanda CPBR.
Pe piața românească, Alpha Bank, NBG, EFG Eurobank, Piraeus și alte bănci elene dețin o felie de 12% din activele, respectiv 17% din capitalul existent în sistemul bancar local la nivelul anului 2013. Ca pondere, capitalul grecesc este al doilea capital străin ca mărime în sistemul bancar local, după cel austriac și înaintea celui francez.
Tendința de consolidare este turată de cel puțin doi factori – pe de o parte, strategiile băncilor internaționale orientate spre creșterea eficienței operaționale, pe de altă parte, existența a prea multe bănci cu profil universal.
Peisajul de fuziuni și achiziții din piața bancară locală este acum însă predominat nu de vânzarea de bănci sau de portofolii bancare performante, ci de vânzările de portofolii de credite neperformante care anul trecut au marcat două tranzacții de referință – transferul de către Volksbank România a unui astfel portofoliu de circa 500 mil. euro către consorțiul format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap și APS, respectiv externalizarea unui pachet de credite toxice de 400 mil. euro de către BCR, numele cumpărătorilor nefiind încă făcut public. Surse din piață afirmă însă că Deutsche Bank și APS au fost în echipa cumpărătorilor, informație care nu a fost negată de către niciuna dintre părți până acum.
La finele anului 2013, valoarea creditelor neperformante se ridica la 31,5 mld. lei (7,12 mld. euro), cu un ritm de creștere de peste 10% față de anul anterior. Cea mai mare parte a activelor bancare toxice provin din zona clienților – companii, în proporție de 80% la nivelul anului 2013, restul constituind credite neperformante retail, adică acordate populației.
CPBR a fost fondată în aprilie 2014 și are ca membri BCR, BRD, Raiffeisen Bank România, UniCredit Țiriac Bank, ING Bank România și Volksbank România, bancă preluată din 7 aprilie de către Banca Transilvania. Președintele Consiliului de administrație al CPBR este Steven van Groningen, Președintele Raiffeisen Bank România. La nivelul comunității bancare, CPBR grupează vocile celor mai mari bănci străine din România, care susțin că își doresc o reprezentare mai puternică a intereselor băncilor în relația cu autoritățile, sindicatele și populația. CPBR este văzută ca o contrapondere la Asociația Română a Băncilor, a cărei conducere tocmai a fost preluată de Sergiu Oprescu, șeful Alpha Bank România.