Arhiva etichetelor: obligațiuni

Rețeaua elenă de magazine de jucării Jumbo ia în considerare o emisiune de obligațiuni de până la 250 mil. Euro pentru a-și finanța inclusiv extinderea în România. Jumbo are în plan să deschidă 17 magazine pe piața locală

Grupul elen Jumbo ia în considerare emiterea unor obligațiuni convertibile de până la 250 mil. Euro pentru a-și finanța extinderea rețelei de magazine din România și pentru a-și îmbunătăți lichiditățile, potrivit președintelui companiei, Apostolos Vakakis, citat de publicația greacă Kathimerini, preluată de Reuters.

Potrivit sursei citate, reprezentanții conducerii Jumbo s-au întâlnit miercuri cu investitori instituționali. De asemenea, pe 8 noiembrie, acționarii Jumbo sunt convocați pentru a aproba emisiunea de obligațiuni.

Jumbo are în planul său de dezvoltare o extindere a operațiunilor care include deschiderea a 17 magazine în România.

Pe piața jucăriilor, Jumbo concurează cu alte jucători precum Intertoy Zone, Lego România, Noriel sau Smyk.

Potențialul pieței locale de profil este considerat atractiv de către investitori, dacă ne uităm că în urmă cu un an fondul de investiții Enterprise Investors a preluat rețeaua Noriel în cadrul unei tranzacții de circa 24 mil.euro.

Vânzărie Jumbo au crescut exponențial în România, potrivit unei prezentări a grupului elen, de la 24 mil. euro în 2015 la 48 mil. euro în 2016, iar pentru acest an estimările indică vânzări de 66 mil. euro, aproape triple în doi ani. În acest interval, rețeaua Jumbo din România a crescut de la 6 la 8 unități. Ca pondere, România înseamnă 10% din vânzările grupului elen Jumbo, fiind a treia piață ca mărime după Grecia și Cipru.

Grupul Jumbo a raportat petru 2016 vânzări de 638 mil. euro și EBITDA de 184 mil. euro. Valoarea de piață a Jumbo pe bursă este de circa 1,93 mld. euro.

Globalworth a intrat pe bursa de la București cu cea mai mare tranzacție de obligațiuni din istoria pieței locale de capital

Compania de investiții imobiliare Globalworth, cel mai puternic investitor de pe piața locală de birouri, a intrat astăzi la tranzacționare pe bursa de la București cu emisiunea de 550 mil. Euro, cea mai mare astfel de tranzacție din istoria BVB.

„Admiterea obligațiunilor corporative emise de companie la tranzacționare pe Bursa de Valori București marchează un moment de referință pentru Globalworth, pentru demersul nostru de creștere și, totodată, o promisiune pe care o facem cu privire la planurile noastre de dezvoltare. Principalul nostru obiectiv este în continuare cel de a investi, de a ne dezvolta și de a identifica noi oportunități de creștere pe piața din România, iar tranzacționarea obligațiunilor corporative este un nou pas pe care îl facem în această direcție, vizând simplificarea structurii datoriei noastre și reducerea costului mediu al datoriei”, a declarat Dimitris Raptis, Deputy CEO and Chief Investment Officer Globalworth.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a anunțat în premieră pe 6 iunie intenția Globalworth de a lansa o astfel de tranzacție. Tot în premieră, pe 13 iunie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris despre listarea titlurilor Globalworth pe bursa de la București.

„Când investitorii cer ca obligaţiunile să fie introduse pe piaţa bursieră, acest lucru înseamnă că ei apreciază un nivel al lichidităţii şi transparenţei care contribuie la siguranţa investitorilor. Aşadar, este foarte important că obligaţiunile Globalworth, ca urmare a plasamentului global, încep tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti. Suntem mândri de acest fapt care confirmă această evoluţie istorică a pieţei de capital din România,” a spus Ludwik Sobolewski, CEO al BVB.

BERD a investit 50 mil. Euro în emisiunea de obligațiuni Globalworth de 550 mil. Euro, au anunțat printr-un comunicat reprezentanții instituției financiare internaționale.

„Ne dorim ca admiterea la tranzacționare prin Bursa de Valori Bucureşti a obligațiunilor corporative emise de Globalworth să fie un exemplu pentru alte companii şi am încredere că mediul de afaceri românesc va începe să privească mai mult spre piața de capital ca spre o sursă de finanțare. BT Capital Partners se implică foarte mult pentru a contribui la creşterea gradului de intermediere financiară din România şi îşi doreşte să devină un model în acest sens”, a menționat Paul Prodan, Preşedintele Consiliului de Administrație al BT Capital Partners, intermediarul listării obligațiunilor pe piața locală de capital.

Obligațiunile corporative GWI22 se tranzacționează la Bursa de Valori București în euro, în valori nominale de 100.000 de euro, iar decontarea va fi efectuată în RON. Cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României (BNR) în ziua bancară anterioară unei sesiuni de tranzacționare este luat în considerare pentru efectuarea calculului valorii obligațiunilor corporative (exprimate în RON) a ordinelor executate în acea zi de tranzacționare. Acest curs de schimb este aplicat pe durata întregului program de tranzacționare a acestor obligațiuni corporative în acea zi de tranzacționare.

Obligațiunile corporative Globalworth au fost, de asemenea, admise la tranzacționare pe piața reglementată a Bursei de Valori din Irlanda.

De asemenea, la tranzacție au participat și Pimco și alți manageri de fonduri care investesc în titluri cu venit fix, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții imobiliare Globalworth, condus de Ioannis Papalekas, a plasat cu succes o emisiune de eurobonduri în valoare de 550 mil. Euro, destinată rearanjării structurii datoriilor, precum și finanțării planurilor de creștere, inclusiv în România.

Titlurile au o maturitate de 5 ani până pe 20 iunie 2022 și poartă o dobândă fixă de 2,875% pe an, care va fi plătită investitorilor anual începând cu 20 iunie 2018.

Emisiunea de titluri în euro a Globalworth este notată BB+ cu perspectivă stabilă de către analiștii Standard & Poor’s, reespectiv Ba2 cu perspectivă stabilă de către agenția de evaluare Moody’s.

Oferta inițială de 500 mil. euro a fost suprasubscrisă de 1,2 ori pe fondul interesului investitorilor ceea ce a determinat emitentul să vândă în final titluri în valoare de 550 mil. euro

Banii încasați din vânzarea titlurilor vor fi folosiți pentru a plăti anumite datorii ale companiei, precum și pentru scopuri generale corporative.

Deutsche Bank AG, J.P. Morgan Securities plc și UBS Limited au fost joint bookrunners ai tranzacției, în timp ce BT Capital Partners S.A. și Rand Merchant Bank, divizie a FirstRand Bank Limited au acționat în calitate de Co-manageri.

Globalworth, aflată într-un demers investițional de amploare în ultimii ani, a căutat în paralel cu oportunitățile de achiziții și de dezvoltare să își reducă costurile de finanțare și să își întărească propriul capital prin atragerea de fonduri proaspete de la acționari noi.

Astfel, în 2016, Globalworth a vândut obligațiuni de 180 mil. Euro către Canada Pension Plan Investment Board și Cairn Capital, iar într-o tranzacție separată și-a majorat capitalul cu 200 mil. Euro, majorare la care au participat Growthpoint din Africa de Sud, care a devenit principalul acționar al companiei, și Oak Hill Advisors.

Aceste operațiuni la care s-a adăugat contractarea de noi finanțări bancare au permis fondului de investiții să-și înlocuiască datorii pe termen scurt cu credite pe termen lung, iar costul mediu al datoriilor să scadă cu 0,9% până la 5,3%.

Globalworth, fond de investiții listat pe bursa de la Londra, a înregistrat în 2016 venituri de 68,2 mil. euro (față de 44,8 mil. euro în 2015), un cost net de finanțare de circa 32 mil. euro și un profit de 11,3 mil. euro.

Impact a vândut obligațiuni de circa 12 mil Euro către două fonduri de investiții administrate de polonezii de la Credit Value Investments. Titlurile Impact au o dobândă de 6% pe an și sunt scadente peste 4 ani și jumătate. Banii merg către achiziția de terenuri și dezvoltarea de proiecte

Dezvoltatorul imobiliar Impact a lansat o emisiune de obligațiuni cu o valoare nominală de 12 mil. Euro, vândute către două fonduri de investiții administrate de firma poloneză Credit Value Investments Sp. Z o.o.

Obligațiunile vor fi oferite la un preț al emisiunii de 98.400 euro per obligațiune, respectiv 11.808.000 euro per numărul total de obligațiuni, a precizat compania.

Obligațiunile Impact au fost emise pe 11 iulie și sunt scadente peste 54 de luni, cu condiția ca la 42 de luni de la data emisiunii, societatea să răscumpere în mod obligatoriu 50% din valoarea nominală a titlurilor.

Obligațiunile Impact au o dobândă fixă de 6% pe an, plătibilă investitorilor de două ori pe an.

Banii încasați de către Impact din plasarea obligațiunilor au ca destinație achiziția de terenuri, respectiv dezvoltarea și construirea de proiecte rezidențiale, potențial incluzând spații comerciale pe terenuri ale companiei, au precizat reprezentanții Impact.

Obligatiunile vor fi garantate în principal cu o ipotecă imobiliară de prim rang până la valoarea maxima garantată de 18 mil. Euro. Garanțiile vizează nouă loturi de teren cu o suprafață totală de 19,64 hectare situate în București.

Societatea are o opțiune de răscumparare anticipată a obligațiunilor, care poate fi exercitată începând cu a doua dată de plată a dobânzii, cu condiția ca valoarea minimă răscumpărată să fie de cel puțin 1 mil. euro.

Credit Value Investments (CVI) a început operațiunile în 2012 și are sub administrare active de 1 mld. Euro. Investitorul polonez investește în Polonia și piețele Europei Centrale și de Est. Tichetul de investiție se situează de regulă între 2 și 10 mil. Euro.

Sursă date: BVB.

UniCredit Bank ar putea emite obligațiuni de până la 500 mil. Euro cu scadența maximă pe 10 ani. Emisiunea de obligațiuni ar putea fi listată pe bursa de la București sau pe cea din Luxemburg. Poziția UniCredit: “Emisiunea la care faceți referire este doar o propunere adresată AGA care va avea loc în aprilie și nu este o certitudine. Este incorect sa discutăm despre intenția UniCredit Bank de a emite obligațiuni fără a preciza că acest lucru depinde de un context favorabil al pieței”. Ce spune convocatorul AGA publicat în Monitorul Oficial

UniCredit Bank, una dintre cele mai mari bănci de pe piață, ar putea emite obligațiuni în valoare maximă de 500 mil. euro cu scadența până la 10 ani. Titlurile ar putea să fie listate pe bursa de la București sau pe bursa de la Luxemburg, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe baza convocatorului Adunării generale a acționarilor băncii, publicat în Monitorul Oficial.

Poziția UniCredit pe acest subiect este că “emisiunea de obligațiuni la care faceți referire în articolul publicat este doar o propunere adresată Adunării Generale a Acționarilor, care se va întruni în luna aprilie. Ea reprezintă doar un punct pe lista de discuție și vot a AGA și, ca atare, nu este o certitudine – așa cum s-ar putea înțelege din felul în care este formulată informația publicată de dumneavoastră”.

Această propunere prevede cadrul general în care ar putea avea loc – dacă s-ar aprecia oportun la un moment dat – emisiuni de obligațiuni, acest lucru neînsemnând însă în mod cert că banca va emite obligațiuni, afirmă reprezentanții băncii. Potrivit acestora, o eventuală emisiune va fi condiționată ca mărime, structură și preț de existența unui context favorabil pe piețe.

“Este, așadar, incorect să discutăm despre intenția UniCredit Bank de a emite obligațiuni fără a preciza că acest lucru depinde de un context favorabil al pieței, cum de asemenea a fost situația în 2016, când o propunere similară de emisiune cadru nu s-a materializat. Nu în ultimul rând, orice emitent de obligațiuni va informa potențialii investitori, conform reglementărilor în vigoare, cu privire la obligațiile sale și scadența acestora”, mai afirmă reprezentanții UniCredit.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că UniCredit Bank intenționează să emită obligațiuni în valoare de până la 500 mil. Euro cu o scadență de până la 10 ani, în baza informațiilor publicate în cadrul convocatorului adunării acționarilor UniCredit, publicat în Monitorul Oficial. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO vă prezintă mai jos forma în care au fost publicate informațiile în Monitorul Oficial la care face referire poziția UniCredit.

Astfel, acționarii băncii sunt convocați pentru 13 aprilie la adunarea generală extraordinară, printre altele, pentru “aprobarea unui program – cadru de emisiune obligațiuni ipotecare cu următoarele caracteristici generale: plafonul maxim al principalului 500 milioane de euro sau echivalent RON, scadența maximă a obligațiunilor 10 ani, valuta de denominare a obligațiunilor RON sau Euro, rata dobânzii fixă sau variabilă, frecvența cuponului semianuală sau anuală, valoarea nominală maximă a obligațiunilor 5.000 euro”, se arată în punctul 4 al convocatorului.

Emiterea obligațiunilor s-ar putea face fie sub forma unui program – cadru fie sub forma unei singure emisiuni de titluri sub formă de obligațiuni negarantate.

Iată informațiile publicate în Monitorul Oficial pe acest subiect.

UCT captura 1UCT captura 2

UCT captura 3

UCT captura 4

La un astfel de plafon maxim de 500 mil. Euro, emisiunea de obligațiuni a UniCredit Bank, filiala locală a grupului bancar italian, ar fi cea mai mare emisiune de titluri a unei corporații locale și cea mai mare a unei bănci din România.

Actuala emisiune de obligațiuni a UniCredit Bank, în valoare de 550 mil. Lei, la o dobândă de 6,35% pe an este scadentă pe 15 iunie 2018. Din acest punct de vedere, este de așteptat ca o parte dintr-o nouă emisiune de titluri să meargă către rambursarea obligațiunilor actuale ale băncii.

RCS & RDS a avut în 2013 o emisiune de obligațiuni corporative de 450 mil. euro, care a fost înlocuită anul trecut cu una nouă de 350 mil. euro. De asemenea, Primăria Municipiului București are în istoricul său pe piețele de capital două emisiuni în valoare de 500 mil. euro.

În acest moment, cele mai mari emisiuni de obligațiuni corporative listate pe bursa de la București aparțin UniCredit Bank (550 mil. lei), Raiffeisen Bank (500 mil. lei), Banca Internațională de Investiții (300 mil. lei), Garanti Bank (300 mil. lei), Engie România (250 mil. lei) și Transelectrica (200 mil. lei).

Investitorii clasici în astfel de emisiuni de titluri sunt instituțiile financiare internaționale precum BERD, BEI, fonduri de pensii sau administratorii fondurilor de investiții, un interes în creștere fiind înregistrat și din partea investitorilor de retail.

 

rcs-tabel-refinantari-main

Cum arată planul de refinanțare a datoriilor RCS & RDS: Compania lui Zoltan Teszari mizează pe atragerea de finanțări de circa 750 mil. Euro, din care jumătate vine din noua emisiune de obligațiuni de 375 mil. Euro, iar cealaltă jumătate dintr-un acord care cuprinde trei facilități noi de credit. Obligațiunile emise în 2013 vor fi refinanțate din noua emisiune de titluri de 375 mil. euro la care se adaugă 110 mil. Euro dintr-o facilitate nouă de credit

RCS & RDS, compania de comunicații controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari, are în plan refinanțarea datoriei existente prin atragerea unor finanțări noi în valoare totală de circa 750 mil. Euro, încadrându-se în plafonul de finanțări de până la 800 mil. Euro, aprobat în urmă cu o săptămână de către acționarii companiei, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Astfel, Cable Communications Systems – compania – mamă din Olanda a RCS & RDS, urmează să emită în următoarele săptămâni obligațiuni de 375 mil. Euro în două tranșe, una în euro de 275 mil. Euro în euro, iar alta în lei de 100 mil. Euro. Scadența noilor obligațiunilor va fi în anul 2021, respectiv în 2023.

CCS este emitentul, ca și în cazul obligațiunilor din 2013, iar RCS & RDS este garant.

Ratingul acordat noilor obligațiuni și companiilor CCS și RCS & RDS de către agenția financiară Standard & Poor’s este B+, iar cel acordat de către agenția Moody’s este B1, iar perspectiva a fost schimbată de la stabilă la pozitivă.

Pe lângă emiterea de obligațiuni noi, RCS & RDS a intrat pe 7 octombrie într-un acord de împrumut (Facility Senior Agreement), garantat necondiționat de către companie și care este format din trei facilități de credit.

Primele două facilități vor fi folosite în jurul datei de lansare a emisiunii de obligațiuni și vor avea destinații diferite – una dintre facilități va servi la rambursarea integral a unui credit de anul trecut, iar cealaltă va fi utilizată alături de noua emisiune de obligațiuni la refinanțarea obligațiunilor din 2013.

“În jurul datei de emisiune a noilor obligațiuni, RCS & RDS se așteaptă să tragă (a) 930 mil. Lei (205,7 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A1 și să ramburseze SFA  2015 în întregime și (b) 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro echivalent la 30 iunie 2016) în cadrul SFA Facility A2. Angajamentele netrase din SFA Facility A2 vor fi automat anulate”, explică analiștii agenției internaționale de rating Moody’s.

O altă finanțare nouă contractată de către RCS & RDS este o facilitate de credit revolving de 157 mil. Lei.

Din a doua facilitate de credit, în valoare de 600 mil. Lei, va fi trasă suma de 497,5 mil. Lei (110 mil. Euro) care alături de banii obținuți din vânzarea noilor obligațiuni de 375 mil. Euro vor servi la refinanțarea emisiunii de 450 mil. Euro din 2013.

“Sumele din obligațiuni împreună cu tragerile din împrumut bancar, respectiv a doua facilitate de credit (SFA Facility A2) vor fi folosite pentru a refinanța titlurile din 2013“, precizează analiștii agenției de rating Moody’s.

Angajamentele nefolosite din a doua facilitate de credit vor fi automat anulate, adaugă aceștia.

După refinanțare, CCS va beneficia de o facilitate de credit revolving în echivalent de 35 mil. euro, potrivit agenției internaționale de evaluare Moody’s.

Disponibilitatea facilităților de credit (inclusiv a facilității de credit revolving) este restrânsă de convențiile de menținere inclusiv a unui raport sub 3,75 între datoria netă totală și EBITDA până la 31 decembrie 2016 și sub 3,25 după această data, respectiv a unui raport de peste 3,75 între EBITDA și cheltuielile cu dobânzile până la 31 decembrie 2016 și a unei valori de peste 4,25 după acea dată.

Consorțiul de intermediere angajat pentru plasarea obligațiunilor și contractarea finanțării este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, BRD Societe Generale, ING Bank, UniCredit Bank și Banca Transilvania.

De asemenea, firmele de avocatură Clear Gottlieb Steen & Hamilton și Freshfields Deringer Bruckhaus coordonează consultanța juridică pentru noua emisiune de obligațiuni a RCS & RDS, în timp ce firma de avocatură Clifford Chance Badea consiliază băncile pentru aspectele de drept local, iar Peli Filip sunt, în mod traditional, avocații emitentului, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în euro în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la un preț de 103,75% față de principalul titlurilor, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile obligațiuni.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro, după cum au notat analiștii agenției Standard and Poor’s.

Schema de refinanțare actuală a RCS & RDS vizează plata vechilor datorii contractate în cea mai mare parte în euro și la dobânzi mai mari cu datorii noi la costuri mai mici de dobândă și cu o scădere a dependenței față de finanțările în euro, în contextul în care încasările companiei sunt predominant în lei și forinți ungurești.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

“Ne așteptăm ca marja EBITDA a RCS & RDS să se stabilizeze în jurul a 32%”, afirmă Gunjan Dixit, Vicepreședinte Senior Analist în cadrul Moody’s și analist – șef  pentru Cable Communications Systems NV.

RCS & RDS a înregistrat o creștere puternică de unități generatoare de venit (RGU) per total servicii de la 8,1 milioane în 2009 până la 11,1 milioane în 2015. Ritmul de creștere a fost susținut de dezvoltarea portofoliului de clienți de telefonie mobilă, unde a înregistrat EBITDA pozitiv. Veniturile companiei au crescut cu 13% în ultimul an până la 30 iunie 2016.

EBITDA a crescut cu 16% în aceeași perioadă de raportare. Ca urmare a nivelurilor mari de investiții, compania s-a confruntat cu generarea unui flux de numerar liber negativ. Pentru acest an, analiștii Moody’s estimează că RCS & RDS va investi 24 – 25% din nivelul vânzărilor în conținut, extinderea rețelei de fibră optică în România și Ungaria, acoperirea rețelelor 3G și 4G.

Decizia Moody’s de a schimba perspectiva ratingului CCS la pozitivă reflectă așteptările analiștilor agenției de evaluare că RCS & RDS va continua să mențină sub 3,5 raportul dintre datoria brută și EBITDA și că firma va genera un flux de numerar liber din 2017.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

Noua emisiune în euro de obligațiuni RCS & RDS: Firma – mamă din Olanda a RCS & RDS va răscumpăra pe 9 noiembrie la o dobândă de 3,75% obligațiunile emise în 2013 la o dobândă dublă. Deutsche Bank are rol de agent de plată și de agent de transfer

Cable Communications Systems NV, firma – mamă din Olanda a grupului de comunicații RCS & RDS, a ales să răscumpere toate obligațiunile emise în 2013 și rămase restante pe 9 noiembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția vizează toți investitorii înregistrați ca și deținători de astfel de titluri pe data de 8 noiembrie.

Obligațiunile emise în urmă cu trei ani la o dobândă anuală de 7,5% vor fi răscumpărate peste o lună la o dobândă de 3,75%, la care se adaugă dobânda acumulată și neplătită începând de la 1 noiembrie, care este și ultima zi de plată a dobânzii pentru vechile titluri.

RCS & RDS este garant, iar Deutsche Bank sucursala din Londra are rol de agent de plată, în timp ce Deustche Bank Luxemburg va acționa ca agent de transfer și de înregistrare, potrivit unui amendament al CCS din 11 octombrie referitor la anunțul de răscumpărare condiționată a titlurilor emis din 7 octombrie. Inițial, data fixată pentru răscumpărarea obligațiunilor era 6 noiembrie.

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, intenționează să lanseze în perioada următoare o emisiune de 375 mil. Euro și o finanțare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s din 10 octombrie. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 8 august despre intenția RCS & RDS de a emite obligațiuni în euro și în lei pentru a profita de o reducere a costului datoriilor. Consorțiul de intermediere pentru vânzarea noilor obligațiuni este format din băncile de investiții JP Morgan, Citi, Deustche Bank, BRD, Unicredit, ING Bank și Banca Transilvania.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

La rândul său, RCS & RDS este deținut în proporție de 87,09% de către Cable Communications Systems NV,  Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice.

Compania – mamă a RCS & RDS va împrumuta 692 mil. euro, din care 375 mil. euro printr-o emisiune în obligațiuni garantate în euro, iar 317 mil. euro prin împrumut garantat în lei. Datoriile companiei de 659 mil. euro vor fi refinanțate prin scăderea dependenței de obligațiile de plată în euro și mutarea către finanțare în lei, monedă în care este cea mai mare parte a încasărilor firmei

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, are în plan o emisiune de 375 mil. Euro și împrumuturi în valoare de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro), ambele operațiuni fiind garantate de către RCS & RDS, potrivit unui comunicat al agenției de rating Standard & Poor’s. Scopul tranzacțiilor este refinanțarea datoriei existente a companiei, care se ridică la 659 mil. Euro.

Agenția de rating Standard and Poor’s a evaluat atât Cable Communications Systems, cât și RCS & RDS, respectiv emisiunile de împrumut, cu același calificativ, B+.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 8 august că RCS & RDS intenționează să emită în acest an obligațiuni în lei și în euro de minim 500 mil. Euro, tranzacție intermediată de un consorțiu format din JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania.

Compania – mamă poate redeschide vechea emisiune de obligațiuni în euro din 2013 până la începutul lunii noiembrie pentru a se împrumuta mai ieftin.

Pe 3 octombrie, acționarii RCS & RDS au aprobat ridicarea plafonului pentru emisiunea de obligațiuni și a contractării de noi împrumuturi până la 800 mil. Euro, nivel în care se încadrează suma de 692 mil. Euro, care cuprinde emisiunea de titluri în euro de 375 mil. Euro, respectiv împrumutul de 1,43 mld. Lei (317 mil. Euro).

Planurile RCS & RDS ar fi ca o parte din datoriile companiei să fie înlocuite printr-o nouă emisiune de obligațiuni în lei, intermediată de către Banca Transilvania, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În 2013, compania – mamă a RCS & RDS a vândut obligațiuni în euro de 450 mil. Euro cu scadența în 2020 la o dobândă de 7,5% și ulterior a împrumutat alte 300 mil. Euro de la bănci.

Analiștii agenției internaționale de rating afirmă că prin propunerea de refinanțare, compania nu își va schimba nivelul datoriei, dar va scădea nivelul datoriei în euro de la 65% în prezent la 40% din totalul datoriei.

Cea mai mare parte a încasărilor RCS & RDS sunt în lei și forinți ungurești, ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.

Analiștii Standard & Poor’s se așteaptă ca performanța operațională a RCS & RDS să rămână solidă, iar marja de EBITDA să fie mai puternică în anii următori. Estimările agenției internaționale de evaluare sunt susținute de portofofoliul solid de clienți de telefonie mobilă și realizarea unui EBITDA pozitiv în 2016 într-un ritm mai rapid decât cel așteptat.

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Agenția de evaluare internațională estimează că marja EBITDA pentru 2016 și 2017 va fi imediat sub 30%, în creștere față de 27% în 2015, dar nu la nivelul din 2014, de 35%, atins înainte ca firma să intre puternic pe piața de telefonie mobilă.

Pe piața telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

CCS prin RCS & RDS are un portofoliu de clienți de telefonie fixă, cu rate de creștere de 5 – 7% în România, respectiv de 10 – 13% în Ungaria, nivelul ARPU fiind neschimbat pe fondul presiunii pe tarife.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria. Compania mai are clienți în Spania și Italia.

Agenția de rating nu a luat în calcul o intrare a RCS & RDS pe piața telefoniei mobile din Ungaria, o astfel de mișcare ar aduce inițial o reducere a profitabilității și ar avea un impact negativ asupra fluxului de lichidități, așa cum s-a întâmplat în România.

Evaluarea profilului de risc financiar al CCS este constrâns de către generarea slabă de flux de numerar liber din activitatea operațională. Acest indicator este așteptat să se îmbunătățească în anii următori odată cu creșterea EBITDA și a costurilor mai mici de împrumut. Compania are un program de investiții încă mare.

Această slăbiciune este parțial acoperită de gradul mai mic de îndatorare al CCS comparativ cu cei mai mulți operatori de cablu din Europa, notează Standard and Poor’s.

Agenția de rating ia în calcul ca în următorul an să îmbunătățească calificativul companiei cu o treaptă dacă raporturile de credit se vor întări, iar refinanțarea va avea loc în linie cu estimările Standard and Poor’s.

“Am putea ridica ratingul dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale raportat la datorii se îmbunătățește la 5%, în timp ce nivelul datoriei rămâne între 3x și 3,5x, iar proporția datoriei denominate în euro scade până la circa 40%. Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă nivelul fluxului de numerar liber din activități operaționale nu este sustenabil peste 5% în timp. Acest lucru ar putea fi cauzat de un nivel al programului de investiții mai mare decât nivelul așteptat. De asemenea, puțin probabil, am putea de asemenea revizui perspectiva la stabile dacă veniturile sau EBITDA ale CCS nu vor crește așa cum ne așteptăm, dacă datoriile depășesc nivelul de 3,5x sau dacă scad lichiditatea companiei”, explică analiștii Standard and Poor’s.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

 

Banca Internațională de Investiții intră pe bursa de la București cu obligațiuni de 300 mil. lei la o dobândă de 3,4% pe an. BT Capital Partners a intermediat tranzacția, din consorțiul de intermediere a făcut parte și BCR

BT Capital Partners (BTCP), divizia de investment banking și piețe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, a condus consorțiul care a intermediat emisiunea de obligațiuni a International Investment Bank (IIB), în valoare de 300 milioane lei, obligațiuni care vor fi listate la Bursa de Valori București.

BT Capital Partners și BCR au fost co-lead manageri ai emisiunii de obligațiuni.

Aceasta este a treia emisiune de obligațiuni IIB în Uniunea Europeană și al doilea plasament în România, în lei. Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste două ori. 

În 2015, banca a emis obligațiuni de 111 milioane de lei, la o dobândă de 4,1% pe an.

Noua emisiune a atras investitori instituționali, inclusiv fonduri de investiții și de pensii, companii de asigurări și brokeraj, precum și alti investitori, nu numai din România, ci și din Germania, Austria, Croația și Cehia.

Fondurile obținute în urma emisiunii de obligațiuni vor avea ca destinație creditarea de către International Investment Bank a unor companii și proiecte românești.

IIB a emis 30.000 obligațiuni pe 3 ani, cu o valoare nominală de 10.000 lei, o rată fixă a dobânzii de 3,4 % pe an, plătibila anual începând cu 27 septembrie 2017, iar răscumpărarea principalului, la maturitate. Obligațiunile urmează să fie listate la Bursa de Valori București, începând cu data de 29 septembrie.

Polonezul Ludwik Sobolewski a condus în perioda 2006 - 2013 bursa de la Varșovia. Sursă foto: Linkedin.

Ludwik Sobolewski așteaptă pe bursa locală cea mai mare tranzacție de obligațiuni corporative a unei companii din România: “Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori București, așteaptă o listare a obligațiunilor RCS & RDS, în cazul în care compania va decide să-și refinanțeze vechea emisiune de titluri emise în 2013 cu o nouă astfel de tranzacție.

“Am fi bucuroși dacă RCS & RDS își listează emisiunea de obligațiuni pe bursa de la București. Ar fi o tranzacție de câteva sute de milioane de euro”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, șeful Bursei de la București.

Un sindicat format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutshe Bank, respectiv bănci precum ING Bank, BRD sau Unicredit au fost mandatate de către grupul de comunicații RCS & RDS pentru a pregăti lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni în vederea refinanțării titlurilor emise în 2013 și scadente în 2020. Banca Transilvania face și ea parte din grupul finanțatorilor companiei controlate de către omul de afaceri Zoltan Teszari.

Consultanța juridică pentru tranzacție este coordonată de către firma americană de avocatură Cleary Gottlieb Steen & Hamilton, respectiv casa londoneză din “Magic Circle” Freshfields Bruckhaus Deringer. La nivel local, lucrează o altă firmă de top londoneză, Clifford Chance, care asigură consultanța pe aspecte privind dreptul românesc, iar PeliFilip este firma de avocatură care consiliază RCS & RDS.

Emisiunea de obligațiuni a RCS & RDS are un plafon stabilit până la 800 mil. Euro, care urmează să fie supus aprobării acționarilor companiei pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale extraordinare. Compania cere aprobarea acționarilor pentru a putea emite obligațiuni sau a contracta finanțări bancare în limita unui plafon total de până la 1,6 mld. Euro, care să-i permită restructurarea datoriei actuale și să-i lase posibilitatea Consiliului de administrație de a utiliza astfel de resurse financiare și în alte scopuri corporative.

Noua emisiune ar putea fi lansată pe piețele financiare la începutul lunii noiembrie, iar titlurile ar putea fi emise în lei și în euro în condițiile în care vechea emisiune de 450 mil. Euro a Cable Communications Systems NV (firma – mamă a RCS & RDS) a fost lansată numai în euro pe piețele externe de capital la o dobândă anuală a cuponului de 7,5%.

Emisiunea de obligațiuni RCS & RDS vizează bursa de la București, dar ar putea fi luată în calcul și o piață bursieră externă pentru listarea titlurilor, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

O tranzacție cu obligațiunile RCS & RDS pe bursa de la București la anvergura anunțată ar fi cea mai mare vânzare de titluri de împrumut a unei companii din România din istoria pieței locale de capital.

“Avem nevoie de a oferi investitorilor astfel de instrumente de investiții de tip debt capital market (DCM, oferte publice de obligațiuni – n.r.)”, a mai spus Ludwik Sobolewski.

Pe bursa de la București, companiile din energie și băncile domină emisiunile locale de obligațiuni corporative. Astfel, Transelectrica și Engie au listate astfel de titluri de împrumut cu venit fix. BRD Groupe Societe Generale a deschis seria acestor emisiuni locale de obligațiuni corporative în 2004, ulterior și alte bănci intrând pe piața bursieră de la București cu emisiuni proprii – Banca Transilvania, Credit Europe Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

Bursa de la București face eforturi de a-și crește lichiditatea și, implicit, atractivitatea în fața investitorilor pentru a trece de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă. Pentru a atinge acest scop, este necesară atragerea de noi listări atât pe piețele de acțiuni, cât și pe segmentul de obligațiuni.

BVB și Sibex, operatorul bursei de la Sibiu, au selectat recent Deloitte pentru serviciile de evaluare a celor doi operatori bursieri în vederea unei posibile fuziuni. Anul trecut, BVB a lansat piața AeRo ca un canal alternativ de finanțare pentru firmele mici și mijlocii. Printre eforturile echipei actuale de management a BVB în frunte cu polonezul Ludwik Sobolewski de a spori vizibilitatea externă a bursei locale s-a numărat și vânzarea unui pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier de la București către BERD pe 19 noiembrie 2014.

Astăzi, BVB a lansat o platformă online de educație financiară “Fluent în finanțe”, parteneri de proiect fiind grupul financiar Banca Transilvania, BCR Pensii, Depozitarul Central, Intercapital Invest, OTP Asset Management și Tradeville, printre mizele acestui proiect fiind și lărgirea bazei de investitori, respectiv de emitenți în piața locală de capital.

În ceea ce privește listările de companii la cota principală a BVB, investitorii așteaptă venirea Hidroelectrica, care ar putea avea loc în toamna acestui an sau primăvara anului viitor, precum și listarea unor companii private.

Printre firmele private mari care au în vedere o listare pe bursa de la București este și RCS & RDS, care are în plan vânzarea unui pachet minoritar pentru a da posibilitatea unui exit acționarilor străini ai companiei precum fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață. Ultima listare de anvergură a avut loc în 2014, când au intrat la tranzacționare acțiunile companiei energetice de stat Electrica după vânzarea unui pachet de 51% pe bursele din București și Londra pentru 443 mil. Euro. În 2015, la BVB a fost listată cea mai mare emisiune de obligațiuni locală, cea a Primăriei Municipiului București care și-a refinanțat cu 500 mil. euro vechea emisiune de titluri.

BVB are o capitalizare de 31,45 mld. Euro și înregistrează o valoare medie zilnică de tranzacții de 7 mil. Euro, conform datelor statistice făcute publice.

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

Acționarii RCS & RDS au de aprobat pe 3 octombrie o emisiune de obligațiuni și credite pentru refinanțarea datoriilor actuale. Emisiunea de obligațiuni trebuie să se încadreze într-un plafon de până la 600 mil. euro, același prag fiind stabilit și pentru împrumuturile bancare

Acționarii grupului de comunicații și media RCS & RDS sunt convocați pentru 3 octombrie să aprobe contractarea de finanțări și împrumuturi în vederea refinanțării datoriilor existente.

Astfel, acționarii vor discuta contractarea uneia sau mai multe finanțări în valoare totală de până la 600 mil. Euro pentru o durată de până la 10 ani. Compania va putea emite obligațiuni în cadrul acestui plafon de 600 mil. Euro și cu o scadență de până la 10 ani, iar o ofertă publică de titluri, valoarea de emisiune, prețul emisiunii, prospecte de ofertă, precum și negocierea și semnarea oricăror contracte cu intermediari și consultanți, ca și garanțiile aferente vor fi pe ordinea de zi a unei adunări generale extraordinare a acționarilor.

De asemenea, compania va discuta pe 3 octombrie în cadrul unei adunări generale ordinare a acționarilor aprobarea contractării unuia sau a mai multor împrumuturi de până la 600 mil. euro de la bănci, instituții financiare și fonduri de investiții pentru o durată de până la 10 ani.

De asemenea, o rambursare anticipată parțială sau totală pentru o restructurarea aranjamentelor de finanțare existente urmează să fie aprobate de acționari, care sunt chemați să împuternicească Consiliul de administrație în vederea executării acestor tranzacții.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO  a scris în premieră pe 8 august că RCS & RDS a dat mandat unui consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Citi și Deutsche Bank, respectiv BRD, ING Bank și UniCredit Bank pentru lansarea unei noi emisiuni de obligațiuni, care să fie utilizată pentru plata anticipată a emisiunii de obligațiuni de 450 mil. Euro emise în 2013 la o dobândă anuală de 7,5%.

În consorțiul de finanțatori ai RCS & RDS a intrat și Banca Transilvania, care se alătură astfel clubului clasic de creditori ai companiei, care refinanțează constant compania și în care se regăsesc Citi, ING Bank, UniCredit și BRD.

Obligațiunile emise în 2013 sunt scadente în 2020, dar acum companii din regiune și la rating-uri asemănătoare ies pe piața financiară internațională cu obligațiuni la dobânzi și de 3 – 4 % pe an.

RCS & RDS ar putea ieși în această toamnă, până la finele lunii noiembrie, cu o emisiune de obligațiuni în lei și euro cu o scadență de până la 7 ani, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Zoltan Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

RCS & RDS se pregătește să-și refinanțeze obligațiunile emise în 2013 cu o nouă emisiune în euro și în lei în valoare de minim 500 mil. euro cu scadență pe termen mediu. Din consorțiul de intermediere fac parte nume precum JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, se pregătește să își refinanțeze emisiunea de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 printr-o nouă emisiune de obligațiuni a cărei valoare minimă pleacă de la aproximativ 500 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Planul pentru noua emisiune vizează, de asemenea, o scadență pe termen mediu, de la 5 ani până la 7 ani, și are în vedere titluri în euro și în lei, susțin surse din piață.

Mandatul pentru noua emisiune de obligațiuni a fost primit de către un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, Societe Generale, UniCredit și Banca Transilvania, potrivit surselor citate.

Reprezentanții RCS & RDS și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Avantajul unei noi emisiuni de titluri ar fi că RCS&RDS se poate împrumuta la o dobândă mai mică la cotațiile actuale ale pieței și prin împrumutarea unor bani mai ieftini poate plăti anticipat obligațiunile emise în euro care au scadența în 2020, vândute investitorilor acum trei ani la o dobândă anuală de 7,5%. Atunci mandatul aparținea, de asemenea, unui consorțiu în frunte cu JP Morgan, din care mai făceau parte Erste Bank, Societe Generale și UniCredit.

Ratingul acordat de Standard & Poor’s este B+.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Reprezentanții RCS & RDS și ai consorțiului de intermediere nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. Reprezentanții companiei conduse de Zoltan Teszari sunt dealtfel cât se poate de discreți în ceea ce privește deciziile sau mișcările strategice pe care le fac.

RCS&RDS a mai încercat în 2007 o listare a acțiunilor companiei pe bursa de la Londra, mandatul pentru tranzacție aparținând atunci bancherilor de investiții Morgan Stanley, al cărei reprezentant pe regiune era Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziția de membru în Consiliul de administrație al RCS&RDS. Atunci, compania de cablu TV s-a reorientat către contractarea unui împrumut de 500 mil. Dolari aranjat de către Citi și ING și luat de la un sindicat de bănci.

Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH  – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

Fondul de investiții al lui Papalekas a vândut obligațiuni garantate de 180 mil. euro pe 3 ani pentru plata unor datorii. Emisiunea de titluri în euro a redus costul finanțării Globalworth cu bani de la un fond de pensii canadian și un administrator de active controlat de banca italiană Mediobanca. Avocații NNDKP și casa britanică de avocatură Sidley Austin au lucrat cu Papalekas, iar RTPR Allen & Overy au asistat cealaltă parte

Globalworth Real Estate Investments, fondul de investiții condus de omul de afaceri Ioannis Papalekas și listat pe bursa de la Londra, a anunțat ieri că a semnat documentele pentru vânzarea de obligațiuni garantate în valoare de 180 mil. euro, emisiune subscrisă integral de către fondul de pensii canadian Canada Pension Plan Investment Board (CPPIB) și fonduri de investiții administrate de Cairn Capital.

Emisiunea de titluri a fost în euro și are scadența peste 3 ani. Cairn Capital a fost aranjorul emisiunii de obligațiuni Globalworth.

Canada Pension Plan Investment Board (CPPIB) prin subsidiara sa deținută  integral, CPPIB Credit Investments,  a cumpărat obligațiuni Globalworth de 150 mil. euro, iar celelalte 30 mil. euro au fost subscrise de către fondul de investiții European Commercial Mortgage Fund, înființat recent de administratorul londonez de fonduri Cairn Capital, controlat în proporție de 51% de către banca italiană Mediobanca.

Banii rezultați din tranzacționarea obligațiunilor vor fi direcționați către refinanțarea unei datorii în valoare de 100 milioane de euro, acordată în anul 2015, de către fonduri de investiții gestionate de York Capital and Oak Hill Advisors, dar și pentru refinanțarea a trei împrumuturi acordate către trei subsidiare din România ale Globalworth.

Obligațiunile sunt listate la bursă și sunt garantate cu patru dintre activele imobiliare deținute de Globalworth Real Estate Investments .

Ca rezultat al tranzacției, costul mediu al finanțării se reduce de la 6,2% la 5,3%.

Finalizarea emisiunii de obligațiuni este condiționată de respectarea unor condiţii precedente, care sunt obișnuite pentru o facilitate de acest tip, și care sunt așteptate să se îndeplinească în curând.

„Sprijinul obţinut din partea unor investitori de calibru în domeniul imobiliar precum CPPIB reprezintă o recunoaştere imensă a valorii Globalworth şi a poziţiei noastre pe piaţă. Am construit un portofoliu de proprietăţi de care suntem mândri şi vom continua să fim un investitor activ unde vedem valoare, pentru a ne consolida poziţia de lider printre investitorii regionali. Cu o prezenţă locală şi o expertiză demonstrată, Globalworth este foarte bine poziționată ceea ce ne permite sa profităm de oportunităţile de investiţii care apar”, a declarat Ioannis Papalekas, fondator și director general executiv al Globalworth.

Globalworth, cel mai activ investitor pe segmentul de birouri al pieței imobiliare locale, a fost asistat în această tranzacție de către avocații NNDKP, cu echipe specializate în drept bancar și real estate coordonate de către Valentin Voinescu, Alina Radu (bănci), Ioana Niculeasa (real estate). Din echipa de banking au mai fost implicați Ștefan Ionescu, iar din cea de real estate au mai făcut parte Ioana Grigoriu, Lavinia Ioniță Rasmussen și Lucian Vițelaru, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Globalworth a lucrat, de asemenea, cu firma britanică de avocatură Sidley Austin.

De cealaltă parte, avocații RTPR Allen & Overy au asigurat asistența juridică pentru Cairn Capital și investitorul financiar canadian CPPIB.

CPPIB este o entitate specializată în managementul investiţiilor care investeşte fondurile excedentare ale Canada Pension Plan (CPP) pentru a plăti beneficiile curente în numele a 19 milioane de contributori şi beneficiari. Cu sediul în Toronto şi birouri în Hong Kong, Londra, Luxemburg, Mumbai, New York şi Sao Paolo, CPPIB este guvernat și condus independent de către Canada Pension Plan (CPP).

La 31 martie 2016, fondurile CPP totalizau 278,9 miliarde de dolari canadieni.

Cairn Capital este o companie fondată în anul 2004, cu sediul la Londra, care oferă servicii complete de management al activelor de credit, consultanţă şi restructurare valori mobiliare. La 31 ianuarie 2016, Cairn Capital avea 2,1 miliarde de dolari în active administrate discreţionar și 9,7 miliarde de dolari în active administrate în baza unui mandat pe termen lung.

Globalworth este un fond de investiții imobiliar focusat pe oportunități de investiții în Europa Centrală, de Est și Sud-Est în special în România. Fondul de investiții este condus de omul de afaceri de origine elenă Ioannis Papalekas, fondator și director general executiv, împreună cu Dimitris Raptis, director general adjunct și director de investiții, ambii având experiență de peste 15 ani în domeniu.

Celălalt mare investitor din piața imobiliară românească, fondul sud-african de investiții NEPI a ieșit pe 23 noiembrie 2015 cu o emisiune de obligațiuni negarantate de 400 mil. euro pe o perioadă de 5,25 ani la o dobândă fixă a cuponului de 3,75% pe an. Fondurile proaspete au fost alocate refinanțării unor datorii bancare, precum și finanțării unor scopuri corporative, inclusiv achiziții.

Statul român a vândut obligațiuni pe 12 ani de 1 miliard euro la o dobândă de 2,875% printr-o emisiune suprasubscrisă de două ori. Tranzacția a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale și UniCredit

România a emis obligațiuni pe piețele externe de capital în valoare de 1 miliard de euro, consolidându-și astfel curba randamentelor titlurilor de stat cu o nouă maturitate de 12 ani, cu un cupon la o dobândă de 2,875%.

Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale și UniCredit SpA

Emisiunea a fost lansată la un randament competitiv de 2,992% și suprasubscrisă de aproape 2 ori, printr-un număr de 200 de ordine. Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și a tipurilor de investitori, cu o granularitate mai mare și prezența unor investitori noi raportat la emisiunile precedente.

“Tranzacția aceasta confirmă percepția foarte bună și încrederea mediilor investiționale în fundamentele economiei românesti într-un context volatil de piață. Faptul că a fost suprasubscrisă arată că România este pe o traiectorie economică ascendentă, cu o creștere economică în topul Uniunii Europene și cu stabilitate fiscal-bugetară” a declarat ministrul finantelor publice Anca Dragu.

Distribuția geografică a fost următoarea: Germania si Austria (20%), România (19%), Marea Britanie (13%), Centrul și Estul Europei (11%), Scandinavia (9%), SUA (7%), Franta si Benelux (7%), Italia si alte tari din sudul Europei (7%), Elvetia (6%), alte țări (1%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (52%), fiind urmați de bănci și bănci private (26%), fonduri de pensii și societăti de asigurare (21%), și alții (1%).

Emisiunea face parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare.

Statul român a împrumutat printr-o emisiune de obligațiuni locale 500 mil. euro pe cinci ani la o dobândă de 1,03% pe an. În mai puțin de o săptămână, statul a strâns 1,75 mld. euro de la investitorii locali și străini în obligațiuni românești

România a emis obligaţiuni denominate în euro pe piaţa internă, cu un volum de 500 de milioane de euro și maturitate de 5 ani, la cele mai scăzute randamente obţinute vreodată pentru aceste instrumente, au anunțat reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice.

Dobânzile la cupon se situează în jurul a 1%, mai exact la 1,03% pe an, în condițiile în care emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 2 ori.

Emisiunea este destinată în principal refinanțării parțiale a obligațiunilor emise pe piața internă în euro, scadente în data de 26 februarie 2016, în contextul necesităților de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice prin titluri de stat emise pe piața internă, anunțate la finalul anului 2015.

În același timp, ministerul a avut în vedere cererea specifică exprimată de investitorii locali pentru titlurile de stat în euro, susținută de creșterea volumului disponibilităților în valută, ca urmare a reducerii rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valuta de către Banca Națională a României.

Ținând cont de cererea mare pentru acest instrument, în contextul lichidității crescute în euro pe piața internă urmare rambursării unei emisiuni de obligațiuni pe piața internă de aproximativ 1,6 mld. euro pe 26 februarie, Ministerul Finanțelor Publice are în vedere redeschiderea acestei emisiuni și în martie.

Pe 19 februarie, statul român a mai atras printr-o emisiune de euroobligațiuni 1,25 mld. euro la randamente de 2,55% pe tranșa de titluri cu scadența la 10 ani, respectiv la o dobândă de 3,90% la tranșa de titluri scadente peste 20 de ani.

Statul a împrumutat de pe piețele financiare externe 1,25 mld. euro prin obligațiuni în euro pe 10 ani și pe 20 de ani la dobânzi mai mici decât în toamnă. Tranzacția a fost intermediată de către un sindicat format din Citi, HSBC, Raiffeisen și UniCredit

România a atras 1,25 mld. euro de pe piețele externe de capital, din care 750 mil. euro cu maturitate de 10 ani, respectiv 500 mil. euro cu maturitate de 20 de ani. Emisiunea a fost aranjată de către un consorțiu format de către Citigroup, HSBC Bank PLC, Raiffeisen Bank International AG și UniCredit SpA.

Suma a fost obținută prin redeschiderea celor două tranșe de obligaţiuni în euro emise în octombrie 2015, la randamente în scădere de la 2,845% la 2,55% pentru tranșa de 10 ani și de la 3,93% la 3,90% pentru tranșa de 20 ani. Astfel, au fost atinse noi minime istorice pentru cele două maturități. Emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori.

“Tranzacția de astăzi reconfirmă percepția foarte bună și încrederea investitorilor în economia românească într-un context volatil de piață, caracterizat de multe incertitudini. Pe fondul unei cereri semnificative, randamentele aferente titlurilor de stat sunt în scădere atât pentru titlurile de stat emise pe piața internă, cât și pentru cele emise pe piețele externe. Aceste evoluții conduc la reducerea costurilor aferente datoriei guvernamentale odată cu extinderea maturității portofoliului de datorie”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Oferta totală a cumulat 2,3 mld. euro provenind din 220 de ordine. Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și a tipurilor de investitori pentru ambele tranșe.

Astfel, pentru tranșa cu scadență în 2025 distribuția geografică a fost următoarea: România (23%), Marea Britanie (19%), SUA (14%), Polonia și alte țări din Centrul și Estul Europei (14%), Benelux (9%), Germania și Austria (8%), Italia (5%), Asia și Orientul Mijlociu (3%), Scandinavia (3%), alte țări (2%). În privința tipurilor de investitori, managerii de fonduri au predominat (60%), fiind urmați de bănci și bănci private (22%), fonduri de pensii și societăti de asigurare (11%), bănci centrale (5%) și alții (2%).

În tranșa scadentă în 2035, distribuția geografică a fost puțin diferită, cererea investitorilor din Germania și Austria fiind cea mai mare (22%), urmată de cea a investitorilor din Marea Britanie (18%), SUA (18%), România (17%), Benelux (7%), Franța (5%), alte țări din Europa (10%), Scandinavia (2%), Asia și alte țări (1%). Și pentru această tranșă cererea a venit predominant din partea managerilor de fonduri (56%), urmați de fondurile de pensii și asigurători (23%), bănci și bănci private (15%), bănci centrale (2%) și alții (4%).

În urma acestor redeschideri, lichiditatea ambelor tranșe a crescut considerabil, situandu-se la 2 miliarde de euro în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2025 și la 1,25 miliarde de lei în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2035.

Aceste redeschideri fac parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016, încadrându-se în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală în vederea reducerii riscului de refinanțare.

Acționarii dezvoltatorului imobiliar Impact au aprobat o emisiune de obligațiuni de până la 30 mil. euro pe maxim 7 ani. Impact a renunțat la KPMG și a numit ca auditor pe Deloitte

Dezvoltatorul imobiliar Impact, listat pe bursa de la București, a anunțat că acționarii săi au aprobat o emisiune de obligațiuni în valoare maximă de 135 mil. lei (circa 30 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei), cu maturitate pe maxim 7 ani.

Obligațiunile vor putea fi emise în lei, în euro sau într-o combinație între cele două valute, dacă este cazul.

Titlurile sunt negarantate și neconvertibile în acțiuni, precizează reprezentanții societății.

Consiliul de administrație a primit mandatul acționarilor companiei pentru a stabili termenii concreți ai emisiunii de titluri, adică numărul obligațiunilor, valoarea acestora, tipul de dobândă, cuponul, perioada pentru care vor fi emise sau tipul de investitori cărora va fi adresată tranzacția.

Obligațiunile Impact este una dintre rarele emisiuni corporative locale în atenția investitorilor, după emisiunea din primăvară a municipiului București, în valoare de 500 mil. euro, emisă în lei. Cea mai recentă a fost cea derulată de Banca Internațională de Investiții, care a atras 110 mil. lei de la investitori în cadrul unei tranzacții aranjate de BT Securities, fiind vândute titluri cu scadența la 3 ani la o rată fixă de 4,1% pe an în lei.

În ultimii ani, pe bursă au fost listate emisiuni de obligațiuni de către Transelectrica (200 mil. lei), respectiv de către băncile locale BT, UniCredit, Raiffeisen, Credit Europe Bank sau Garanti Bank.

Impact caută să atragă bani pentru a-și finanța proiectul de centru urban Greenfield Plaza din zona Barbu Văcărescu, precum și pentru plata unor împrumuturi bancare contractate anterior.

Principalul acționar al Impact este investitorul privat Gheorghe Iaciu, ce deține 49,04% din companie, un alt acționar important fiind Adrian Andrici cu 16,34% din acțiuni. Acționarii Impact au votat astăzi și revocarea KPMG, respectiv numirea Deloitte ca auditor al companiei.

Piața imobiliară a redevenit atractivă pentru investitori, fiind semnate tot mai multe tranzacții în acest sector. De asemenea, băncile și-au întors fața către acest sector, iar fondurile de investiții specializate în achiziții pe piața locală ridică bani de pe burse pentru a investi în proiecte imobiliare în România.

Fondul sud – african de investiții NEPI testează în acest moment din nou interesul investitorilor pentru o emisiune de obligațiuni pe piața londoneză, așa cum a făcut și în urmă cu un an, cu intenția de a-și plăti printr-o emisiune negarantată împrumuturile contractate de la bănci pentru achiziții și dezvoltarea de proiecte.

Infografic MIRSANU.RO.

Cel mai mare manager de fonduri locale de investiții, nemulțumit că a primit doar o felie de 6% din emisiunea de obligațiuni de 500 mil. euro a Primăriei București. Neacșu, șeful Erste Asset Management și manager peste active de 2 mld. euro: Nu suntem mulțumiți de rata de alocare pentru managerii de fonduri. Noi creăm mai degrabă lichiditate decât BERD

Erste Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri deschise de investiții, a cumpărat 6% din emisiunea de obligațiuni de 2,2 mld. lei (500 mil. euro) a Primăriei Municipiului București, fiind unul dintre cei mai mari investitori locali în tranzacția derulată în aprilie.

”Am cumpărat (obligațiuni PMB – n.r.) de 132 mil. lei, adică 6% din emisiune, dar nu suntem multumiți de rata de alocare pentru fund manageri. BERD ar fi putut primi mai puțin decât cei 75 mil. euro și fund managerii ar fi avut astfel rată de alocare mai bună. Noi creăm mai degrabă lichiditate decât BERD”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dragoș Neacșu, directorul general al Societății de Administrare a Investițiilor (SAI) Erste Management SA.

BERD, cel mai mare investitor străin în tranzacția cu obligațiuni PMB, a luat singur o cotă de 15% din emisiune, adică a cumpărat titluri în valoare de 75 mil. euro.

Cererea puternică de obligațiuni municipale București a fost aproape dublă față de oferta de titluri scoase la vânzare astfel că la închiderea tranzacției investitorii au primit mai puțin decât au cerut prin ordinele de subscriere.

Administratorul de fonduri din grupul financiar austriac Erste, cu active de circa 2 mld. euro în portofoliu, a intrat în tranzacția de finanțare a Capitalei prin trei fonduri de investiții. Cea mai mare expunere pe titluri o are Erste Bond Flexible RON (fost BCR Obligațiuni) care a investit 105 mil. lei, ceea ce echivalează cu o pondere de circa 1,5% din activul fondului.

Un alt fond de investiții în obligațiuni însă denominat în euro, Erste Bond Flexible România a cumpărat titluri în valoare de 23 mil. lei ceea ce înseamnă o pondere de 2% din activul fondului.
Erste Balanced RON (fostul BCR Dinamic), fond care investește în diferite instrumente de la acțiuni listate pe bursă, depozite bancare până la titluri de stat și obligațiuni municipale, a cumpărat cupoane emise de Primăria Bucureștiului în valoare de 4 mil. lei care înseamnă circa 3,8% din activul fondului.

Un alt investitor local puternic – fondurile de pensii administrate de ING Pensii, acum redenumit NN Pensii, cea mai mare companie de pe piața fondurilor de pensii, a dat ordin de subscriere de peste 10% din obligațiunile Bucureștiului, însă a primit mai puțin, potrivit declarațiilor Ralucăi Țintoiu, șeful ING Pensii, pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Fondurile de pensii administrate de ING au luat în final o cotă de până la 8% din obligațiunile municipale vândute în tranzacția intermediată de Raiffeisen în consorțiu cu BT Securities.

În total, fondurile de investiții locale au luat circa 27% din obligațiunile Bucureștiului, fondurile de pensii circa 15%, cea mai mare cotă, de 40% revenind băncilor, printre ele numărându-se băncile mari locale BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania și UniCredit Țiriac Bank, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Bucureștiul s-a împrumutat la o dobândă medie anuală de 3,98% în lei pentru a refinanța o emisiune de obligațiuni de 500 mil. euro din 2005 și scadentă în luna iulie a acestui an. Operațiunea aduce o economie de aproape 4 mil. lei pe an la bugetul Capitalei, afirmă Sorin Oprescu, primarul general al Bucureștiului.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobândă fixă de 5,10%.

Tranzacția cu obligațiuni municipale derulată de Primăria Bucureștiului este cea mai mare operațiune de finanțare de acest tip a unui oraș din România.

Erste Asset Management România avea la finele lunii februarie o cotă de piaţă de 41% pe piața fondurilor deschise de investiții dacă luăm în calcul şi fondurile străine distribuite local, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF). La nivelul global al pieței fondurilor de investiții, care include și SIF-urile, fondurile închise de investiții și portofolii individuale, Erste Asset Management este lider de piață, cu o cotă de 30%, urmat de Raiffeisen Asset Management cu o cotă de 21%, BRD Asset Management cu circa 9%, în timp ce SIF-urile aveau la 28 februarie, după activele totale gestionate, cote de piață între 3,5% SAI Muntenia Invest și 5,6% la SIF Banat Crișana, care controlează SAI Muntenia Invest.

Activele totale administrate de Erste Asset Management erau la finele lui februarie de 9 mld. lei (circa 2 mld. euro), din care 8,97 mld. lei sunt active nete și 74 mil. lei reprezintă valoarea portofoliilor individuale de investiții.

Erste Asset Management administrează fonduri de investiții denominate în lei și în euro. După tipul plasamentului, are în portofoliu fonduri monetare, de obligațiuni, diversificate, de acţiuni şi fonduri de fonduri.

SAI Erste Asset Management SA a fost fondată la sfârşitul anului 2008 şi este membră a grupului Erste Asset Management GmbH.

obligatiuni PMB expunere fonduri pensii main

Fondurile de pensii administrate de ING au cumpărat obligațiuni București de aproape 40 mil. euro și o expunere de aproape 8% pe tranzacția de finanțare de 500 mil. euro. Pe lista investitorilor sunt și fondurile Generali, Allianz Țiriac, Aegon, dar și băncile locale mari BCR, BRD și UniCredit Țiriac

NN Pensii, fostul ING Pensii care administrează fonduri de pensii cu active nete de 1,8 mld. euro, a fost unul dintre cei mai mari cumpărători locali de obligațiuni ale Primăriei Capitalei la emisiunea în valoare de 2,2 mld. lei (500 mil. euro). Marile bănci locale, BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank au luat și ele expuneri alături de Banca Transilvania și Raiffeisen, aranjorii tranzacției prin care Bucureștiul a refinanțat în lei o emisiune de titluri în euro din 2005.

Cel mai mare manager de fonduri de pensii din România, NN Pensii, a cumpărat obligațiuni municipale la finele lunii aprilie în valoare de 175,6 mil. lei (circa 40 mil. euro), ceea ce corespunde unei felii de până la 8% din întreaga emisiune a Primăriei Municipiului București. De asemenea, fondurile administrate de Generali au luat circa 2,6% din titluri, Allianz Țiriac aproape 2%, fondurile administrate de BCR circa 1,1%, fondul Aegon 0,8%, iar cele manageriate de BRD circa 0,6% din total obligațiuni vândute, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor făcute publice de către arbitrul piețelor financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară. În total, fondurile de pensii de pe Pilonul II și III au luat o cotă de 15% din întreaga emisiune de obligațiuni, adică o porție egală cu cea adjudecată de BERD singur, cel mai mare investitor străin în tranzacție.

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

”Noi am pus ordin de peste 10% din oferta PMB, dar ni s-a alocat mai puțin pentru că a fost cerere mare”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Raluca Țintoiu, CEO ING Pensii, companie care și-a schimbat recent numele în NN Pensii și este cel mai mare jucător pe piața pensiilor private.  NN Pensii administrează fondul ING Pensii pe Pilonul II al pensiilor private obligatorii, respectiv ING Activ și ING Optim pe segmentul fondurilor de pensii facultative din Pilonul III. Obligațiunile municipale au ponderi între 2 și 3% în activul fiecăruia dintre cele 3 fonduri manageriate de NN Pensii, care investește și în acțiuni, titluri de stat, obligațiuni corporative ori depozite bancare.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă astfel că investitorii au primit titluri corespunzător cu mărimea ordinelor de cumpărare raportate la nivelul întregii emisiuni.

Al doilea manager local de fonduri de pensii după mărimea expunerii pe tranzacția PMB este Generali, care a investit 56,4 mil. lei (12,8 mil. euro) prin fondurile Aripi și Stabil. Generali este urmat de fondurile administrate de Allianz Țiriac cu o expunere totală de 43 mil. lei (aproape 10 mil. euro), BCR cu 24,7 mil. lei (5,6 mil. euro), Aegon cu aproape 17 mil. lei (circa 3,8 mil. euro) și fondurile administrate de BRD cu 13,5 mil. lei (circa 3 mil. euro). Au participat și alți manageri de fonduri de pensii private, dar cu expuneri nesemnificative.

Vânzarea de obligațiuni municipale de 2,2 mld. lei de către Primăria Bucureștiului este cea mai mare tranzacție de acest tip din ultimii zece ani. Titlurile au fost listate pe bursa de la București la începutul acestei luni.

Bucureștiul s-a împrumutat la o dobândă medie anuală de 3,98% în lei.

Investitorii locali au dat circa 80% din bani, adică circa 400 mil. euro, din care cea mai mare parte au venit de la bănci – 40%, urmate de fonduri de investiții cu 27%.

Pe eșalonul de bănci, în afară de Banca Transilvania și Raiffeisen au participat și celelalte bănci mari – BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank, ce au văzut în obligațiunile în lei ale Bucureștiului o ocazie bună de a-și plasa lichidități și în afara plasamentelor în titluri de stat.

”Am luat o expunere mică pe tranșa obligațiunilor cu maturitate la 3 ani”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO UniCredit Țiriac Bank.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

bonduri_pmb_tabel_tranzactie main

Municipiul București a vândut obligațiuni de 2,2 mld. lei la o dobândă medie de 3,98%. Primăria scapă de riscul valutar și își reduce gradul de îndatorare de peste zece ori coborând sub 8% făcându-și loc pentru noi împrumuturi. Băncile locale, printre care Raiffeisen și BT, au cumpărat obligațiuni de 200 mil. euro. Detaliile tranzacției

Municipiul București a încheiat azi plasarea și decontarea ofertei de obligatiuni municipale de 2,2 mld. lei (500 mil. euro), emisiune în lei care refinanțează vechea emisiune din 2005 în euro ce era scadentă în acest an.

Structurarea tranzacției de jumătate de miliard de euro, cea mai mare emisiune locală de obligațiuni, permite o economie de circa 4 mil. lei anual (circa 1 mil. euro) la bugetul Bucureștiului față de dobânda emisiunii anterioare de 4,175% la euro, afirmă reprezentanții Primăriei Capitalei. În plus, coboară gradul de îndatorare de la 80% la 7,8% lăsând spațiu pentru atragerea de noi fonduri externe în vederea finanțării programelor de investiții.

Primăria Capitalei mizează pe venituri anuale de circa 1 mld. euro, iar obligațiunile grupate pe 4 tranșe cu maturități diferite și la dobânzi diferite se încadrează în plafonul de maxim 30% din veniturile municipalității. Tranșele sunt de valori aproape egale, de circa 555 mil. lei fiecare.

Sindicatul de intermediere, format din Raiffeisen – lider de consorțiu și BT Securities, nu a mai avut în structura sa și pe Nomura, care inițial făcea parte din consorțiu, însă apoi s-a retras.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă, ajungând la 4,2 mld. lei (0,95 mld. euro), iar principalii investitori în titluri au fost cei locali, cu o pondere de 80% în total, străinii având o porție de numai 20%. Obligațiunile au fost vândute către investitori instituționali din România și alte cinci țări, precum și către investitori individuali care au cumpărat titluri de cel puțin 500.000 lei. Valoarea unei obligațiuni a PMB este de 10.000 lei.

Din spectrul de investitori locali, băncile au luat 40%, ceea ce înseamnă aproximativ 160 mil. euro. Din rândul băncilor care au cumpărat obligațiunile PMB se află și Raiffeisen, respectiv BT prin diferite entități.

”Toate băncile care au subscris, indiferent dacă au fost din consorțiu sau nu, au luat aproximativ același procent de alocare”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dana Mirela Ionescu, director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank, liderul consorțiului care a intermediat oferta.

După bănci, fondurile de investiții au subscris și ele 27% din cota investitorilor locali, urmate apoi de fonduri de pensii cu o pondere de 15%. Pe lângă aceștia, instituțiile financiare internaționale și firmele de asigurări. În total, peste 60 de investitori instituționali au subscris.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB - șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart - prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei - Sorin Oprescu, Mirela Ionescu - director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank România, Radu Hanga - director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu - președintele ASF. Sursă foto: BVB.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB – șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart –  vicepreședinte Trezorerie și Piețe de Capital la Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei – Sorin Oprescu, Mirela Ionescu – director executiv pentru Investment Banking la Raiffeisen Bank România, Radu Hanga – director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu – președintele ASF. Sursă foto: BVB.

Din rândul investitorilor străini se distinge după nivelul subscrierii un investitor puternic cu baza la Londra, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții sindicatului de intermediere.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

”Această emisiune de obligațiuni este o premieră pe piața locală, nu numai datorită valorii ofertei, dar și datorită structurii ofertei. Pentru prima oară în România avem instrumente listate la București și decontate peste hotare. Posibilitatea decontării peste hotare a lărgit baza de investitori care au putut investi în această emisiune, scăzând costul pentru municipalitate. Succesul acestei oferte atestă faptul că piața locală este capabilă să constituie o sursă de finanțare, chiar pentru emisiuni mari”, afirmă Mirela Ionescu.

Ea adaugă că este un moment bun pentru municipalități să se împrumute sau să-și refinanțeze datoriile în acest moment al pieței, cu dobânzi scăzute.

De ce tranzacția a vizat obligațiuni în lei către o bază de investitori calificați și nu o ofertă publică sau credit bancar?

”Deoarece a fost organizată ca plasament privat, nu ca ofertă publică. Având în vedere dimensiunea mare a ofertei comparativ cu piața locală, am dorit să reducem cât mai mult riscul de piață și de aceea am ales această variantă. O ofertă publică ar fi trebuit să se deruleze pe mai multe zile pentru a putea da posibilitatea investitorilor de retail să subscrie. Așa am putut închide oferta într-o zi jumătate”, a explicat liderul consorțiului de intermediere pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Raiffeisen mai spun că nu trebuie uitată situația din Grecia și nici cea din Rusia. ”Orice instabilitate a piețelor financiare internaționale ar fi avut repercursiuni asupra dobânzilor și deci a ofertei noastre”, susține Mirela Ionescu.

Opțiunea pentru o tranzacție cu obligațiuni în lei a eliminat riscul valutar având în vedere că PMB obține venituri în lei și a adus fondurilor locale de pensii, de asigurări și de investiții una dintre puținele ocazii de a investi într-un instrument pe piața de capital de la București.

În ceea ce privește alternativa unui credit bancar, reprezentanții consorțiului de intermediari spun că emisiunea de titluri oferă o finanțare mai ieftină și mai flexibilă.

”Obligațiunile sunt cu cupon fix, iar creditele bancare ar fi fost cu dobândă variabilă. În contextul actual de dobânzi mici, este bine să emiți la cost fix. În plus, obligațiunile sunt mai flexibile. Odată aprobat prospectul cadru, poți emite oricând alte obligațiuni, fie cu aceeași scadență, fie pe scadențe diferite. Aceasta se poate face doar cu o simplă notificare la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.r.) în următoarele 12 luni, iar dacă dorim să emitem peste mai mult de un an, este nevoie doar de un amendament la actualul prospect”, a explicat Mirela Ionescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul format din Raiffeisen și firma de brokeraj BT Securities, parte a grupului financiar Banca Transilvania, a depus oferta pe 26 noiembrie 2014 aferentă vânzării de obligațiuni a Capitalei, pentru mandatul căreia intrase în cursă și un consorțiu format de BCR și BRD.

Pe 29 decembrie 2014, reprezentanții consorțiului condus de Raiffeisen au semnat contractul de intermediere, iar primele discuții au avut loc pe 12 ianuarie.

BT Securities a lucrat în dosarul tranzacției cu o echipă formată din 3 persoane, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Hanga, director strategie coordonare la nivel de grup Banca Transilvania.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

NEPI TABEL CREDITE POZA MAIN

De ce emisiunea de euroobligațiuni a fondului de investiții NEPI candidează pentru cea mai mare tranzacție de finanțare din acest an dedicată pieței românești. ”Armăsarul” industriei imobiliare locale ar putea strânge peste 300 mil. euro de la investitori

Fondul de investiții imobiliare NEPI (New Europe Property Investments) ar putea atrage prin emisiunea sa de obligațiuni în euro cea mai mare finanțare corporativă din acest an pentru piața românească. Valoarea sa ar putea depăși 300 de milioane de euro dacă luăm în calcul intenția fondului de a înlocui portofoliul de împrumuturi bancare garantate cu datorii negarantate, intenție dezvăluită în momentul acordării ratingului de către agenția internațională de evaluare financiară Moody’s. Cum au trecut deja trei săptămâni de la momentul de start al întâlnirilor cu investitorii, răspunsul acestora la emisiunea de obligațiuni gândită de NEPI este așteptat să fie cunoscut în perioada imediat următoare.

Pe 17 octombrie, agenția internațională de rating Moody’s a anunțat acordarea NEPI calificativului Ba1, însoțit de perspectivă stabilă.

”Ratingul permite companiei să exploreze posibilitatea de a elibera datorii negarantate la nivel de grup pentru a optimiza sursele de finanțare”, au explicat reprezentanții NEPI, care astfel și-au pregătit terenul pentru lansarea unei emisiuni de obligațiuni corporative.

De asemenea, analiștii Moody’s notează că ”la 30 iunie 2014, portofoliul de proprietăți al NEPI este în mare măsură securizat, în condițiile în care aproximativ 35% din activele sale sunt libere de sarcini” și că proprietățile asigură ”o sursă potențial limitată de lichiditate alternativă”. Aceștia se așteaptă, conform anunțului privind acordarea ratingului NEPI, la o îmbunătățire a nivelului de lichiditate în condițiile în care ”compania are în plan să refinanțeze împrumuturile sale garantate cu datorii negarantate”.

NEPI avea la 30 iunie de rambursat către bănci împrumuturi totale de 283,72 mil.euro. Rata medie a dobânzii pentru credite, care include și costurile de acoperire a riscului de rată a dobânzii, a fost de 4,98%, conform rezultatelor financiare consolidate neauditate din primul semestru. O refinanțare integrală a acestui portofoliu la care s-ar putea adăuga și eventuale fonduri proaspete pentru alte achiziții ridică nevoia de bani la minim 300 mil. euro. La acest nivel, finanțarea de care NEPI are nevoie să o atragă de la investitori ar fi cea mai mare tranzacție corporativă de acest tip de la începutul anului, care vizează piața românească. Proprietățile NEPI sunt situate în cea mai mare parte a lor în România și au fost folosite drept colateral pentru garantarea împrumuturilor de la bănci.

Pe 20 octombrie, oficialii fondului de investiții anunțau că sondează interesul investitorilor pentru o emisiune de obligațiuni în euro și că au mandatat în acest scop băncile de investiții Deutsche Bank, Investec și Raiffeisen International ”să aranjeze o serie de întâlniri cu investitori în instrumente cu venituri fixe în întreaga Europă Continentală și în Marea Britanie, începând cu data de 21 octombrie”, conform comunicatului transmis burselor de valori unde sunt listate acțiunile NEPI. Acțiunile NEPI sunt cotate pe bursa de la Londra, Johannesburg (Africa de Sud) și București.

În acest moment, NEPI dispune de poziția de lider pe segmentul spațiilor comerciale din România, de un grad confortabil de îndatorare, de o rată de profitabilitate atractivă,  de lichidități importante ceea ce alături de un portofoliu de proprietăți închiriat în proporție de 96% și cu un rating situat cu o treaptă sub cel suveran al României. Dacă adăugăm și interesul manifestat de investitori pe bursa de la Johannesburg luna trecută când datorită gradului mare de subscrieri, majorarea de capital inițială de 80 mil. euro a ajuns în final la aproximativ 100 mil. euro, putem spune că NEPI a demonstrat că are acces la capitalul investitorilor.

După primul semestru al acestui an, NEPI a raportat un grad de îndatorare de 16%. Politica fondului este ca gradul de îndatorare să se încadreze într-o țintă de 30% și poate fi acceptată o creștere chiar de până la 35% pentru a permite fructificarea oportunităților de investiții apărute pe piață. Fondul cotat pe bursa londoneză are în acest moment un spațiu larg de manevră pentru a contracta finanțări noi, care să-i asigure lichiditățile necesare planurilor de achiziții.

La 30 iunie 2014, NEPI avea în portofoliu 52 de proprietăți, activele totale ajungând la 1,21 mld. euro. Proprietățile din segmentul retail (centre comerciale) aveau o pondere de două treimi din portofoliul total, în timp ce imobilele de birouri ocupau 31%, iar sectorul spațiilor industriale avea o cotă de numai 3%. La jumătatea anului, fondul de investiții sud – african avea 164 mil. euro în numerar și în acțiuni cotate. La acestea se adaugă o facilitate de credit de 9,5 mil. euro pusă la dispoziție de către UniCredit, care nu a fost folosită până acum.

Între timp, aceste valori au mai suferit modificări pe fondul ultimelor achiziții. Astfel, pe 31 octombrie, NEPI a anunțat achiziția centrului comercial Promenada din nordul Bucureștiului pentru care a plătit 148 mil. euro în numerar din resurse proprii.

NEPI a obținut în primul semestru al anului un profit după impozitare de 28,6 mil. euro la venituri nete de 30,26 mil. euro, conform situațiilor financiare proforma neauditate exprimate conform standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS).

Fondul a înregistrat pe perioada ultimului an până la 30 iunie un nivel al datoriilor nete de 2,3 mai mare comparativ cu câștigurile înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA), ceea ce indică faptul că NEPI poate suporta cu ușurință nivelul actual al datoriilor curente, explică analiștii Moody’s în raportul de evaluare aferent acordării ratingului. Aceștia avertizează că o scădere a ratingului NEPI ar putea surveni dacă dificultățile operaționale ar afecta profitabilitatea sau fluxul de numerar sau în situația în care crește expunerea pe riscul de dezvoltare în sensul că nivelul dezvoltărilor angajate raportate la portofoliul de investiții imobiliare ar depăși 25%. Un alt risc ar putea veni din direcția unor schimbări în structura de capital a companiei cum ar fi un nivel al datoriilor de până la 35% raportat la valoarea activelor totale.

Pe lista proprietăților aduse ca garanții pentru creditele luate de la bănci se află Floreasca Business Park, unde mai sunt de rambursat 53,67 mil. euro, Aupark Zilina din Slovacia (unde mai sunt de plătit 51,79 mil. euro), Brăila Mall pentru care mai sunt de plătit 34,6 mil. euro, imobilul de birouri The Lakeview din București unde mai trebuie rambursate încă 28,77 mil. euro, City Business Centre cu 26,2 mil. euro și alte active în cazul cărora însă nivelul datoriei este sub pragul de 20 mil. euro în fiecare caz în parte.

Din totalul de 283,72 mil. euro pe care NEPI trebuie să le ramburseze băncilor, un sfert din datoriii au scadența în acest an, mai exact 69,1 mil. euro, iar alte 115,9 mil. euro trebuie plătite după anul 2018.

NEPI, cu toate că activele sale sunt plasate în cea mai mare parte în România, este un fond ale cărui operațiuni sunt în curs de extindere în bazinul Europei de Est. Fondul este prezent și pe alte piețe din regiune precum Slovacia și Serbia.

NEPI a recurs până acum la majorări de capital și credite bancare, astfel că pasul spre o emisiune de obligațiuni în euro înseamnă lărgirea evantaiului de soluții prin care să-și optimizeze costurile de finanțare.

Investitorii de pe piețele de capital au devenit un canal de finanțare alternativ sondat tot mai des de companii în ultima vreme în condițiile în care pot obține costuri mai avantajoase față de creditele bancare.

Pe piața românească, au recurs la emisiuni de obligațiuni  de anul trecut încoace Transelectrica, UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen Bank, care s-au adresat investitorilor locali, dar și compania de telecomunicații RCS & RDS. Aceasta din urmă a obținut în urmă cu un an printr-o emisiune internațională de obligațiuni 450 mil. euro, deși cererea de titluri a investitorilor a fost de circa 2,5 mld. euro. Însă numărul companiilor cu centrul de greutate al operațiunilor în România care să poată accesa piețele internaționale de capital rămâne în continuare unul modest.

Cum imobiliarele sunt unul din cele mai active sectoare ale momentului, investitorii și dezvoltatorii de profil se văd și pe piața creditelor corporative, unde o pondere importantă o ocupă în prezent finanțările și refinanțările de proiecte imobiliare.

În ansamblu însă, creditele corporative de valori mari s-au rarefiat în ultimii ani, iar sindicalizările sunt aproape dispărute de pe piața românească. În acest context, unul dintre cele mai mari credite acordate în acest an a fost cel primit de către combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu Mureș, controlat de casa de comerț elvețiană Ameropa, care a semnat luna trecută contractul pentru un împrumut sindicalizat de 75 mil. euro cu BCR și UniCredit Țiriac Bank.

Nota editorului

Această opinie nu este o recomandare de investiții și reprezintă exclusiv punctul de vedere al autorului. Pentru detalii, vă rugăm să consultați secțiunea Termeni și condiții a site-ului.

Sursă : Guvernul României.

România a atras 1,5 mld. euro de pe piețele financiare la o dobândă de 2,97% pe an. HSBC, Raiffeisen, SocGen și UniCredit au avut mandatul de intermediere a tranzacției

Statul român a atras de la investitori 1,5 mld. euro prin vânzarea de obligațiuni pe 10 ani la o dobândă de 2,973% pe an, afirmă reprezentanții guvernului. Titlurile emise în euro au înregistrat un randament cu 0,72% sub nivelul de 3,701% pe an, obținut la ultima emisiune cu maturitate la 10 ani din luna aprilie a acestui an.

Banii atrași vor acoperi parțial din necesitățile de finanțare externe aferente anului viitor, consolidând nivelul rezervei financiare în valută.

Apetitul investitorilor pentru titlurile de stat româneşti ”a permis subscrierea rapidă, de 2,5 ori a volumului emis, ceea ce  s-a reflectat în obţinerea unor condiţii financiare atractive, fără a plăti prima de emisiune”, precizează reprezentanții guvernului.

Emisiunea a fost administrată de către băncile HSBC, Raiffeisen Bank International, Societe Generale şi Unicredit Bank. Avocații de la Clifford Chance Badea au asigurat consultanța băncilor la tranzacția de finanțare.

Aproape un sfert dintre investitorii interesați de obligațiunile românești provin din Germajia și Austria, urmați de britanici (18%), investitori din țările Europei Centrale și de Est (12%), Italia (10%), România (10%), investitori nerezidenți din SUA (9%), restul Europei (9%), Benelux (5%), respective Asia și Orientul Mijlociu (4%).

Pe categorii de investitori, cea mai mare parte din obligațiuni au fost cumpărate de către administratorii de fonduri (62%), fondurile de asigurări și de pensii (21%), bănci (13%), bănci centrale și alte tipuri de investitori (4%).

Garanti Bank a început tranzacționarea obligațiunilor pe bursă

Obligațiunile emise de Garanti Bank SA, subsidiara locală a grupului bancar turcesc Garanti, au intrat de astăzi la tranzacționare pe bursa de la București.

Valoarea emisiunii de titluri a băncii turcești se ridică la 300 milioane de lei (circa 68 milioane de euro), cupoanele având o dobîndă de 5,47%, plătibilă anual. Bondurile sunt scadente la 15 mai 2019 și au o valoare nominală de 10.000 de lei.

Perioada în care s-a derulat oferta de obligațiuni Garanti Bank a fost 26 – 30 mai, inițial fiind scoase la vânzare pentru investitori 23.000 de titluri. După numai o zi, oferta a fost subscrisă integral, fapt pentru care banca a închis anticipat oferta și a mărit numărul de obligațiuni oferite investitorilor până la 30.000 de titluri, potrivit lui Ufuk Tandogan, CEO Grup Garanti Bank România.

În ultimul an, pe bursa de la București, mai multe bănci au căutat finanțare de la investitori prin emisiuni de obligațiuni. Printre instituțiile de credit care au atras bani de pe bursă în acest mod s-au numărat Raiffeisen Bank România, Unicredit Țiriac Bank sau Banca Transilvania.

Garanti Bank a raportat la sfârșitul lunii martie un profit net de 9,2 milioane de euro, în creștere cu 9% față de primul trimestru al anului trecut, și venituri nete de 28,2 milioane de euro.

Banca avea la finele lunii martie un portofoliu de credite de 1,14 miliarde de euro, înregistrând o rată de creștere de aproape 10% în ultimul an, susținută de toate liniile de afaceri – retail, IMM-uri și corporate (companii mari). Un avans mai consistent l-a avut banca în ceea ce privește volumul depozitelor, a cărui valoare s-a majorat cu 33% în aceeași perioadă.

Rețeaua Garanti Bank este formată din 78 de agenții.

Banca face parte din grupul Garanti România, în portofoliul căruia se mai află operațiuni de leasing, credite ipotecare și credite de consum.

În luna martie, Garanti Bank și Garanti Credite Ipotecare au anunțat începerea procedurilor de fuziune, proces care este așteptat să fie finalizat până la finele acestui an.

La 31 martie, grupul Garanti România a raportat un profit net consolidat de 10,6 milioane de euro, mai mare cu șapte procente față de primul trimestru al anului trecut și venituri nete consolidate de 34,2 milioane de euro. Activele totale locale ale grupului turcesc se apropiau la finele lunii martie de pragul de 2 miliarde de euro.

Grupul Garanti este activ în România de 16 ani. Acționarul majoritar al Garanti Bank este Turkiye Garanti Bankasi, una dintre cele mai mari bănci private din Turcia care face parte din Doguș Group.