“Cred ca in momentul asta avem si o discrepanta destul de mare intre oferta si cerere in sensul ca, de fapt, cererea este mult mai mare decat oferta disponibila. Daca ne uitam un pic in piata vorbim de cateva zeci bune de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au produse, au produse foarte putine sau au aceleasi produse vechi de ani de zile”, a declarat Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management, la la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024, eveniment organizat pe 5 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.
“Este o oferta din ce in ce mai activa ceea ce ne forteaza sa ne ducem mult si in exterior.Noi nu putem sa plasam in momentul de fata toti banii pe care ii gestionam doar in Romania, atat ca nu avem suficiente nume, cat si din perspectiva lichiditatii. Iar lucrul asta din pacate cred ca se va exacerba”, a punctat acesta.
“Pe zona de equity (actiuni), participam cam la toate emisiunile care au fost in piata – Premier Energy, Arobs, la tot ce apare pe piata incercam sa participam. Oferta este destul de limitata. Zona de actiuni este o piata foarte mica in continuare, putin lichida”, a mentionat CEO-ul BRD Asset Management, care este lider in piata locala de asset management.
“Am avut Hidroelectrica, inclusiv emisiuni mari, dar daca va uitati la lichiditate inclusiv la Hidroelectrica pe bursa este extrem de mica in momentul de fata astfel incat orice companie noua incercam sa participam acolo. Si da, am participat cam la toate. Si ne bucuram ca apar din ce in ce mai multe pe bursa”, a adaugat Mihai Purcarea.
“Daca ne uitam un pic la structura plasamentelor financiare ale populatiei, majoritar sunt depozite bancare. Dar realitatea foarte simpla este ca bancile nu au motiv sa plateasca prea agresiv in zona asta, au lichiditate suficienta, ne putem uita ca <<loan to deposit ratio>> adica depozitele care se regasesc in credite vorbim de o pondere de 60% si ceva la nivelul sistemului bancar si trendul asta va scadea in continuare”, a subliniat acesta.
“Daca ne uitam la economiile din zona vestica, majoritatea banilor nu sunt neaparat in banci.”, a precizat Mihai Purcarea.
“O parte buna din banii astia se muta catre zona investitionala”, nuanteaza acesta.
“Daca luam definitia unui depozit bancar, este un instrument pe termen scurt de pana la un an. Pe masura ce banii se acumuleaza se vor muta catre zona investitionala, deci vin spre fonduri sau plasamente directe si automat avem nevoie de oferta. Daca oferta nu avem locala, mergem extern”, explica reprezentantul BRD Asset Management.
“Pe zona de actiuni, incercam sa fim cat mai activi. Ne uitam, ne bucuram ca vin companiile, speram sa vina din ce in ce mai multe local. Pe zona de obligatiuni, lucrurile sunt un pic mai complicate si aici ma refer la lichiditate”, semnaleaza Mihai Purcarea.
“Din punctul nostru de vedere, lichiditate buna se poate obtine minim minimorum de la 500 mil. Euro, dar de preferat de la 1 mld. Euro pentru ca altfel nu gasesti lichiditate suficienta”, a mai spus acesta.
“Lichiditatea este destul de inegala in sensul ca dispare cand ai nevoie de ea. Inclusiv zilele acestea, daca voiai sa lichidezi ceva, era greu sa gasesti cumparator”, sustine Mihai Purcarea.
“In piata locala suntem cam aceiasi si, cel mai probabil, daca ar fi un eveniment specific local nimeni nu ar mai cumpara, iar in piata externa sunt de cele mai multe ori client <<buy and hold>> in aceste tranzactii. Vin si cumpara de 10 – 20 mil. Euro intr-o emisiune, raman acolo si nu mai fac altceva. Lichiditatea este un factor foarte important”, concluzioneaza acesta.
“Legat de emisiunile de obligatiuni mentionate (BT, Romgaz, CEC, Autonom, n.r.) noi nu am participat la toate, nu neaparat ca nu ne-a placut emitentul sau dobanda, randamentul oferit, ci mai degraba prin prisma lichiditatii”, explica CEO-ul BRD Asset Management.
“Riscul de lichiditate este unul real si foarte important pentru noi ca si fond deschis de investitii. Daca vorbim despre fonduri de pensii, acolo este alta perspectiva si nu au neaparat o presiune pe lichiditate”, nuanteaza Mihai Purcarea pe marginea diferentelor dintre cele doua clase majore de investitori institutionali locali.
“Actiunile sunt mult mai lichide in general pentru ca acolo ai si zona de retail care poate sa participle. Intr-o obligatiune gen MREL nici nu este recomandata clientilor de retail si nu pot sa cumpere clientii de retail. Cumparatorii la obligatiuni MREL sunt investitori institutionali si daca este sa ii numaram sunt probabil 20. Lichiditatea este extrem de limitata acolo.Mai ales daca apare si un eveniment specific pe Romania, lichiditatea dispare complet”, mai spune acesta.
“In zona de actiuni, lichiditatea ramane aproape intotdeauna si un exemplu foarte bun este daca ne putem aduce aminte de martie 2020 la Covid. Atunci piata de obligatiuni s-a blocat complet, inclusiv piata de titluri de stat. Cele mai lichide instrumente deci <<risk free rate>> a fost blocata in martie pana la interventia Bancii Nationale nu mai puteai sa tranzactionezi nimic. Dar daca ne uitam la bursa, aici s-a tranzactionat, bursa nu a avut nicio problema. A scazut 30%? Ok, era normal, toata lumea era speriata, dar aveai lichiditate, puteai sa o executi. De ce? Pentru ca la bursa ai si retailul, ai mult mai multi investitori institutionali, este o piata mult mai lichida”, a continuat Mihai Purcarea.
“Si atunci daca lichiditatea este un factor important pentru tine ca investitor atunci mereu vei gravita in jurul unor instrumente pe care le poti executa chiar si la un prêt mai mic”, a subliniat Purcarea.
Care sunt perspectivele de crestere ale industriei de asset management pentru 2025?
“Industria de asset management va continua sa creasca, cel mai probabil, destul de mult, acum nu stiu daca neaparat in 2025. Este greu de spus un an specific. Pe termen mediu si lung, industria va creste si va creste destul de mult. Aici lucrurile sunt destul de predictibile”, a raspuns reprezentantul celui mai mare jucator din industria de asset management dupa marimea activelor aflate in administrare.
“Mentionam ca in zona bancara déjà o mare parte din depozite nu se mai regasesc in credite. Automat o parte din banii respectivi vor gravita usor usor catre alte instrumente, iar zona de fonduri de investitii este cea mai la indemana pentru cei mai multi investitori. Cred ca va avea o dinamica pozitiva sau foarte pozitiva. Eu personal ma astept ca din zona financiara, zona de asset management sa aiba cea mai buna dinamica in urmatorii 10 ani”, a punctat Mihai Purcarea.
“Daca ne uitam la activele raportate la PIB, Romania este undeva pe la 2%, cand ne uitam in Ungaria vorbim de 18%, daca ne uitam in Austria vorbim de 50%, nu mai vorbesc de Franta, Germania. Adica decalajul intre noi si celelalte tari este extrem de mare”, explica reprezentantul BRD Asset Management.
“Oarecum si normal, dar aici sunt si studii publicate de BCE, declicul se face la un nivel PIB per capita de 13.000 – 15.000 USD, oarecum pe unde suntem noi. Este momentul in care la nivel general intr-o populatie, economiile disponibile incep sa fie mult mai mari decat nevoile de cheltuiala si atunci se acumuleaza capital si acel capital se investeste. Noi suntem la momentul respectiv si, cel mai probabil, banii care se acumuleaza se vor duce destul de mult si catre zona aceasta”, a adaugat Mihai Purcarea.
“Este greu de imaginat ca peste 3 ani, 5 ani, 10 ani vor mai fi ca si pondere la fel de multi bani in instrumentele monetare. Daca economisesti pe termen lung, nu economisesti intr-un depozit bancar, pui banii intr-un activ real care iti tine pasul cu inflatia”, a mai spus el.
“Iar apropo de evolutia noastra cred ca 2022 a fost un an extrem de educativ in sensul ca a revenit pe tapet riscul de inflatie si este un risc al naibii de real. Si inflatia este cea mai perfida cand este mica pentru ca daca ai inflatie de 3% nu prea iti dai seama cand iti mananca economiile. Economiile le tii la 2% in euro daca luam exemplul unui depozit si in fiecare an iti mananca inflatia 1% – 1,5% din economii. Daca faci asta ca deponent sau investitor timp de 20 sau 30 de ani, o mare parte din randamentul real l-ai pierdut acolo”, avertizeaza CEO-ul BRD Asset Management.
“Cand apare un moment ca 2022 cand inflatia a depasit 16% si erau titluri de stat emise cu 3 – 4% e ceva socant si s-a vazut inclusiv in evolutia titlurilor de stat care pe termen lung au scazut si cu 30 – 40% din valoare”, a mai spus Mihai Purcarea, CEO al BRD Asset Management, la panelul Piete de capital al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.
Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024 sunt KRUK Romania, Forvis Mazars Romania si NNDKP si are sprijinul Supporting Partners din partea Datasite, AxFina, Kapital Minds, Dentons, Sancons Capital & Investment, Bursa de Valori Bucuresti si Vetimex Capital.
Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024
MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2024. “In a storm it’s pretty hard to stay dry”. Lichiditatea din pietele private si din pietele publice va fi afectata de “furtunile” din comertul global, ceea ce va impune schimbarea si adaptarea strategiilor jucatorilor la noul mediu de piata. Ce tendinte modeleaza tranzactiile M&A si de finantare ale investitorilor strategici, ale fondurilor de PE & VC si ale companiilor antreprenoriale. Ce asteptari au investitorii pe pietele de capital, real estate si NPL pentru 2025
Valeriu Binig, PPC Group: PPC a depasit pana acum 2 mld. Euro investitii pe piata de energie din Romania. Vom vedea in sector un flux de capital, intrebarea este cum va fi el ridicat. Pe fondul evolutiilor impredictibile din piete, project finance incepe sa fie sub semnul intrebarii ca tip de finantare si atunci se prefera corporate finance
Radu Hanga, Bursa de Valori Bucuresti: Ne mutam treptat dintr-o lume globala catre una mai locala, in care bursele si fondurile de investitii vor avea un rol mai important. Bursele sunt suficient de mature ca sa preia sarcina de exit a fondurilor de private equity din companii. Pe bursa de la Bucuresti vor continua sa vina pe termen scurt emisiuni de obligatiuni corporate si emitenti non-bancari
Ciprian Dascalu, BCR: Dobanzile pentru companiile din Romania sunt mai mici decat in Ungaria si mai mari decat in Polonia. Ne asteptam sa performeze in anii urmatori sectoarele cu o cerere inelastica sau mai putin elastica din perspectiva consumatorilor
Razvan Butucaru, Forvis Mazars: Estimam piata de M&A din Romania pentru 2024 la un volum de 100 – 120 tranzactii si ne asteptam sa se inchida ca valoare pana undeva la 2,5 mld. Euro. Observam un apetit mai scazut al investitorilor fata de tichetele mari si foarte mari, explicabil in contextul general economic si geopolitic
Bill Watson, Value4Capital: Pentru ca activitatea de strangere de noi fonduri private equity din CEE a fost modesta, va fi mai putin capital de investit si va fi o concurenta mai mica pe tranzactii. Dezvoltarea pietei de leverage pentru a sustine tranzactiile fondurilor de private equity va deveni mai importanta. “Suntem intr-o piata in care nu a fost nicio scanteie tranzactionala”
Ionut Lianu, CEC Bank: Ne dorim ca urmatoarea emisiune de obligatiuni sa o facem intr-un format verde sau ESG. Tichetul de bonduri de 300 mil. Euro pe care l-am emis este unul minim pentru fondurile care acopera regiunea noastra
Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Problema in piata de M&A nu este la nivelul multiplilor de evaluari, ci de pipeline. Lucram la doua tranzactii de “crestere”, din care pentru una clar trebuie sa cautam un partener. Urmatoarea semnare de achizitie, estimata pentru prima jumatate a anului viitor
Daniela Secara, BT Capital Partners: Urmatoare emisiune de obligatiuni a Bancii Transilvania va fi candva anul viitor, fereastra o vom decide in functie de necesarul de finantare al bancii si de evolutia pietelor. Banca Transilvania a decis sa iasa pe pietele internationale pentru ca fondurile de pensii locale si fondurile de asset management au anumite limite de investitii per emitent si atunci ai nevoie si de alti investitori
Cosmina Marinescu, KRUK: Media de portofolii vandute pe piata este la circa 150 in acest an. Va ramane un nivel crescut de vanzare de portofolii NPL de catre IFN-uri, ceea ce poate duce inclusiv la iesirea din piata a anumitor jucatori
Cornel Marian, Oresa: Am vandut de-a lungul timpului 4 companii locale din portofoliu la o valoare de intreprindere de peste 100 mil. Euro. Cred ca nu am avut o companie suficient de mare in portofoliu pentru a face un IPO pe bursa. „Cand intri in perioade ca acestea e bine sa nu fii supraindatorat, iti trebuie cash si acces la capital”
Marius Ghenea, Catalyst Romania: Cel mai profitabil exit l-am facut cu Green Horse Games catre Tencent, unde multiplul fata de capitalul investit de noi in companie a fost de cateva zeci de ori mai mare. La fondul Catalyst 1, dupa 6 exituri avem un multiplu de peste 4x fata de capitalul investit ceea ce ne confirma ca este un fond de succes. Ce minusuri sunt in ecosistemul antreprenorial din Romania
Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: In 2025, obiectivul este sa facem 2 – 3 achizitii de platforme noi cu fondul al doilea, care are un hard cap de 120 mil. Euro. Cu tot cu tranzactii add-on, ne apropiem de un volum M&A de doua cifre. “De cand investim in Romania, mi se pare ca a executa aici strategii bolt-on este mai dificil decat in alte geografii”
Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In acest moment, este o discrepanta destul de mare intre oferta si cererea de pe piata de capital pentru ca sunt cateva zeci de miliarde din partea clientilor care vor sa investeasca si nu au in ce. La emisiunile de obligatiuni se poate obtine o lichiditate buna a acestui instrument daca tranzactia este minim de 500 mil. Euro
Oana Mogoi, ING Bank: Am vazut in acest an o stagnare pe piata creditelor sindicalizate, unde s-au strans peste 1,5 mld. Euro, din care energia este cap de lista cu peste 1 mld. Euro. Energia, serviciile medicale private si telecom, printre sectoarele in care se vor invarti banii din finantarile bancare
Florin Visa, Early Game Ventures: Pentru 2025 ne asteptam la fondul 1 sa avem 1 – 2 investitii follow-on si 4 exituri, iar la fondul 2 avem in plan 6 investitii. Ne concentram pe verticale de business precum cybersecurity, devtools si edutech
Tudor Grecu, KPMG: Nu avem o tranzactie de 1 mld. Euro in pipeline, dar tranzactii de sute de milioane de euro avem si speram sa se intample. “Upper hand”-ul in negocierile de pe piata de M&A este la vanzator cu exceptia energiei regenerabile, iar in tranzactiile din banking este la autoritatea de reglementare
Carmen Sebe, Seedblink: Vedem si noi cumva acea trecere de la globalizare la localizare pentru ca am avut mai multe companii din Romania pe platforma decat companii europene cum incepusem sa avem in ultimii ani
Robert Miklo, Colliers: Un „pipeline” de tranzactii de circa 500 mil. Euro este pe muchie intre 2024 si 2025 pe piata imobiliara. Din valoarea investitiilor de 700 – 750 mil. Euro din acest an pana acum, cam jumatate din pondere este sectorul industrial si spatii logistice, iar segmentul de birouri si cel de retail fiecare a luat cam un sfert
Andrei Racu, Arobs: Strategia noastra M&A este sa mergem catre piete noi din Vest, dar si catre Turcia si ne intereseaza verticale precum cybersecurity, embedded software, medical, aerospatial, AI sau data science. Pana acum am facut 10 achizitii din cash propriu si le-am refinantat in unele situatii pe Arobs
Valentin Voinescu, NNDKP: Vedem si noi o tendinta de localizare. Este o perioada de reasezare pe care am resimtit-o puternic in piata si care probabil va continua in 2025. Daca inainte aveam bani proaspeti 70% – 80% din activitatea noastra, acum suntem la aproximativ 50% – 50% bani proaspeti si reiteratii
Mihai Patrulescu, CBRE: Ne asteptam ca volumul de tranzactii pe piata imobiliara sa se inchida la circa 850 mil. Euro in 2024. Tranzactiile dureaza mai mult – due diligence mai lung si mai greu, au venit si reglementarile ESG la care se adauga cadrul legislativ. Pentru 2025 vad focus pe investitii in retail si industrial
Andreea Pipernea, APlus Advisory: Din zece mandate de fuziuni si achizitii la care am lucrat recent cu antreprenorii, 20% dintre acestea au fost mandate in care sa cumpere competitori mai mici. Prima mentalitate de schimbat la antreprenori este acela ca fac un business ca sa il vand pentru ca, de fapt, venim dintr-o mentalitate mai veche de “business as a lifestyle” prin care sa dau de mancare familiei mele
Florin Sandor, Sancons Capital & Investment: La apogeul pietei locale de NPL, ajunsesem sa administrez active neperformante cat o treime din banca. Fostul bancher Intesa Sanpaolo a investit acum pe cont propriu in achizitia unui portofoliu NPL in Republica Moldova. “Ma uit la pietele din jurul Romaniei la portofolii cu expuneri de 10 – 30 mil. Euro”
