Arhive etichete: M & A

Consultanţii KPMG au asistat Diaverum la achiziţia IHS, cea mai mare tranzacţie de până acum pe piaţa de dializă

Consultanţii de la KPMG, una din cele patru firme de audit şi consultanţă la nivel global, au asistat Diaverum la achiziţia concurentului său direct de pe piaţa locală de dializă, International Healthcare Systems, potrivit informaţiilor obţinute de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe 2 noiembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în exclusivitate tranzacţia privind achiziţia nr. 2 pe piaţa de dializă, IHS, de către Nr. 3, Diaverum, informaţie confirmată o zi mai târziu de către Consiliul Concurenţei privind primirea notificării tranzacţiei.

Până acum, reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Operaţiunea are un impact deosebit asupra pieţei de dializă din România, având în vedere că Diaverum va obţine în urma unei astfel de tranzacţii poziţia a doua, ocupată de IHS, conform ultimelor date disponibile. De asemenea, după numărul centrelor preluate şi a impactului la vârful pieţei este cea mai important tranzacţie de pe piaţa locală de dializă până acum.

Tranzacţia va remodela piaţa de profil din Bucureşti, care este polul cu cea mai mare greutate în afacerile din piaţa româneaască de dializă, în contextul în care cei doi operatori implicaţi, atât Diaverum, cât şi IHS, au aici fiecare câte trei centre de dializă în portofoliu.

KPMG a lucrat cu Diaverum şi la momentul intrării acestora pe piaţă în 2011, când firma de origine suedeză, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, a cumpărat o reţea de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul medical privat Polisano din Sibiu, fondat şi controlat de familia Vonica.

KPMG este în acest moment pe piaţă şi cu o altă tranzacţie în sectorul vânzării de portofolii bancare neperformante, primind din partea UniCredit Bank mandatul pentru un portofoliu cu o valoare nominală iniţială de circa 340 mil. Euro.

KPMG a fost consultant şi la privatizarea Poştei Române, tranzacţie eşuată în condiţiile în care operatorul Belgian bpost nu a mai venit cu o ofertă fermă de preluare. Un alt mandat al KPMG a vizat administrarea specială la Astra Asigurări, fostul lider de pe piaţa asigurărilor, care a intrat în faliment în urma deciziei luate recent de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Diaverum, clientul KPMG în tranzacţia derulată cu IHS, este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Pe piaţa serviciilor de dializă, lider este compania germană Fresenius cu 34 de centre şi peste 5.000 de bolnavi dializaţi în portofoliu, urmată de IHS cu 15 centre şi peste 1.700 de bolnavi dializaţi, Diaverum are 13 centre şi peste 1.400 de bolnavi dializaţi, iar Avitum (parte a companiei germane B Braun Avitum) are o reţea de aproximativ 10 centre de dializă şi până la aproximativ 1.400 de bolnavi dializaţi, potrivit ultimelor informaţii făcute publice de către companii.

Configurarea pieţei locale de dializă s–a produs între 2003 şi 2005, când statul roman a pornit un program de privatizare al acestui segment de servicii medicale cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa a apărut IHS în 2004, an în care a debarcat şi B Braun Avitum, iar Fresenius Nephrocare a preluat la privatizare primele două centre la Bucureşti şi la Iaşi.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

În 2011, Fresenius a preluat reţeaua de 8 centre de dializă ale Euromedic ca urmare a tranzacţiei internaţionale prin care compania germană a cumpărat divizia de profil a Euromedic. Tot în 2011, a urmat preluarea reţelei de centre de dializă Renamed, care acoperea judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi şi Bihor, de la omul de afaceri Dan Duţescu din Craiova şi asociaţii săi.

În 2011, Diaverum a cumpărat reţeaua de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano, fondat de medicul sibian Ilie Vonica. Ulterior, în 2014, Diaverum a cumpărat şi 100% din acţiunile centrului de dializă Arnaldo din Braşov.

Seria de tranzacţii a dus până acum la o consolidare a pieţei de dializă din România, care va trece în mâna a trei jucători străini, din care doi fac jocurile la vârf – germanii de la Fresenius şi Diaverum.

Tranzacţie între Nr.2 şi Nr.3 de pe piaţa de dializă de 175 mil. Euro: Diaverum cumpără reţeaua de centre de dializă IHS. Fondul de investiţii Bridgepoint aduce operatorul suedez în coasta germanilor de la Fresenius, iar grecii lasă piaţa în mâinile a trei investitori privaţi străini

Lasă un răspuns

Suedezii de la Diaverum, cotaţi între primii trei jucători de pe piaţa locală de dializă, au notificat recent Consiliul Concurenţei pentru achiziţia concurentului său direct pe piaţa locală, International Healthcare Systems (IHS), au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Cumpărătorul a intrat pe piaţa din România în 2011 prin achiziţia lanţului de 9 centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano din Sibiu, fondat de familia Vonica. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Surse din piaţă estimează achiziţia Diaverum din 2011 la valori cuprinse între 20 şi 25 mil. Euro.

Diaverum este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

Reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe marginea tranzacţiei până la momentul publicării acestui articol.

Valoarea unei astfel de tranzacţii între nr. 2 şi nr. 3 pe piaţa locală a serviciilor de dializă ar putea fi un ordin de mărime în jurul intervalului de 20 – 30 mil. Euro, dacă ne uităm la istoricul tranzacţiilor în sector.

Un indicator important în astfel de cazuri este determinarea valorii de întreprindere a unui jucător de pe piaţa de dializă prin aplicarea unui multiplu la câştigurile obţinute înaintea plăţii dobânzilor, taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) estimate pentru următoarele 12 luni, iar acest multiplu se poate situa la un nivel în jurul a 8 până la 10, conform unor informaţii obţinute din piaţă.

Statisticile oficiale indică 13.445 de bolnavi dializaţi în 2013, pentru fiecare pacient fiind alocat un cost mediu anual de 55.423 lei (12,5 mii euro) prin Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică. Faţă de 2012, numărul bolnavilor dializaţi a crescut cu 7%, ceea ce dă indicii privind rata de creştere anuală a numărului de bolnavi. Potenţialul acestei pieţe este unul uriaş, specialiştii estimând că un număr de peste două milioane de români sunt diagnosticaţi cu o boală cronică de rinichi.

Fresenius Nephrocare avea în 2013 o cotă de piaţă de 45% după numărul bolnavilor trataţi în centrele sale de dializă, International Healthcare Systems (IHS) 14%, Diaverum 11%, Avitum 9%, alţi operatori cumulau o pondere de 10%, iar alţi 11% reveneau sistemului medical public. Cei patru investitori strategici străini cumulau aşadar aproape 80% din piaţa românească de profil.

Sistemul public avea la finele lui 2013 cele mai multe centre de dializă de pe piaţă, 57 de unităţi, comparativ la acea vreme cu 35 de centre ale Fresenius, 13 centre ale IHS, 10 centre ale Diaverum, 8 centre Avitum şi 14 centre operate de alţi operatori privaţi. Tendinţa de la intrarea operatorilor privaţi în sector este de scădere în fiecare an a numărului de pacienţi dializaţi în sistemul public, concentrat în jurul spitalelor din Bucureşti şi din reşedinţele de judeţ.

Din cele 139 de centre la nivelul ţării de acum doi ani, 20 dintre ele se aflau în Bucureşti, potrivit unui raport al Asociaţiei Renale Europene şi a Asociaţiei Europene de Dializă şi Transplant, pe baza datelor furnizate de către Registrul Renal Român.

Serie de fuziuni şi achiziţii pe piaţa de dializă

Piaţa de dializă este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru fuziuni şi achiziţii, pe fondul ratelor de creştere continuă a numărului de bolnavi cronici de rinichi ce au nevoie de dializă.

Evoluţia pieţei a fost un magnet pentru investitorii strategici, în condiţiile în care numărul pacienţilor dializaţi a crescut de zece ori între 1995 şi 2013, iar în ultimii 10 ani a ajuns la dublu, potrivit datelor Asociaţiei Renale Europene şi a Asociaţiei Europene de Dializă şi Transplant, pe baza datelor furnizate de către Registrul Renal Român.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

Tranzacție de aproximativ 100 mil. euro a unui fond de investiții în România: Polonezii de la Abris Capital cumpără afacerile cu hârtie ale lui Ioan Tecar. Abris Capital, consiliată la achiziție de consultanții de la PwC și de avocații de la Clifford Chance Badea

Lasă un răspuns

Abris Capital Partners, administrator de fonduri de investiții cu centrul la Varșovia, a cumpărat operațiunile din domeniul producției de hârtie ale omului de afaceri clujean Ioan Tecar în cadrul unei tranzacții în valoare de aproximativ 100 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Fondul de investiții administrat de Abris Capital Partners lucrează în această tranzacție împreună cu o echipă de consultanți de la PwC și cu avocații de la Clifford Chance Badea, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Casa de avocatură Bondoc & Asociații cu o echipă condusă de Lucian Bondoc, managing partner al firmei, a asistat grupul patronat de Ioan Tecar la tranzacție. De asemenea, BERD își face exitul din afacerea cu hârtie după intrarea în mai 2009 cu un acord de 6 mil. euro când prelua prima participație într-o companie românească din afara sectorului bancar.

Cezar Scarlat, partener al Abris Capital Partners și șeful biroului local al fondului de investiții, declara în luna martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că are în derulare două tranzacții.

De cealaltă parte, omul de afaceri Ioan Tecar a mai avut o tentativă eșuată de vânzare a producătorului de hârtie Pehart Tec din Petrești, județul Alba, către Zewa în 2014.

De asemenea, grupul MG – Tec, controlat de Ioan Tecar și soția sa, mai operează capacități de producție la Dej (județul Cluj), de unde operează în ultimii ani cea mai modernă linie de producție din România din domeniul hârtiei Tissue (șervețele de hârtie – n.r.), construită de Metalicplas Impex, una din cele aproximativ 13 firme din grupul lui Tecar. Investiția a fost de 17 mil. euro, din care o parte o reprezintă fonduri europene nerambursabile de 4,5 mil. euro, iar Banca Transilvania a finanțat proiectul cu circa 8 mil. euro, restul fiind fonduri proprii ale grupului.

Pentru 2015, producătorul de articole din hârtie Pehart Tec din Petreşti, judeţul Alba, controlat de omul de afaceri Ioan Tecar, şi-a bugetat o cifră de afaceri de peste 281 mil. lei (63 mil. euro), mai mare cu 10% faţă de anul trecut, pe fondul cererii în creștere pentru produsele igienico-sanitare.

Fabrica de hârtie din Petreşti produce prosoape de bucătărie, hârtie igienică, batiste, şerveţele care ajung în lanţuri de magazine ca Lidl, Auchan, Profi sau Cora, iar o parte merge la export spre piețe din regiune și Uniunea Europeană. Una dintre mărcile – ancoră ale companiei este Pufina.

Cumpărătorul, Abris Capital, administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacțiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției. Până acum, Abris a cumpărat firme din sectorul de curierat începând cu 2012, marcante fiind tranzacțiile cu Cargus și Urgent Curier, pe care apoi le-a fuzionat.

Pe piața locală, activează mai mulți administratori de fonduri de investiții regionali precum Enterprise Investors, Resource Partners, Innova Capital, GED Capital sau Axxess Capital, în timp ce fonduri de investiții de talie mare precum Advent sau PineBridge lucrează la tranzacții de exit.

Amethyst confirmă tranzacția anunțată în premieră în aprilie de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prin care Mezzanine Management devine acționar semnificativ și ajunge la o investiție combinată de 25 mil. euro în lanțul de centre de radioterapie. Avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații au asigurat consultanța juridică în tranzacție în mai multe jurisdicții

Lasă un răspuns

Fondatorii rețelei de centre de terapie Amethyst Radiotherapy au confirmat astăzi operațiunea prin care administratorul de fonduri tip mezanin Mezzanine Management a devenit acționar în companie. Tranzacția a fost publicată în premieră pe 27 aprilie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Avocații de la Țuca Zbârcea & Asociații au asigurat consultanța juridică în cadrul tranzacției, care a implicat mai multe jurisdicții având în vedere structura de operațiuni a companiei, precum și profilul investitorului financiar.

Injecția de capital va permite Amethyst finanțarea proiectelor de investiții în centre performante de radioterapie din România și străinătate.

Amethyst Radiotherapy Limited a precizat că fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a participat la majorarea de capital social aprobată de companie la finalul lunii aprilie 2015 în vederea susținerii şi dezvoltării afacerii prin deschiderea de noi centre în mai multe ţări din Europa, inclusiv în România. Urmare a acestei operațiuni, fondul administrat de Mezzanine Management a devenit acționar în Amethyst Radiotherapy Limited şi a extins finanţarea acordată iniţial la o valoare cumulată de aproximativ 25 mil. euro. În prezent, grupul Amethyst deține în România două centre de radioterapie deschise la București și Cluj-Napoca și are în plan inaugurarea unui alt centru în Timișoara. De asemenea, prin rețeaua internațională Amethyst sunt oferite tratamente de ultimă generaţie și pacienţilor din Polonia şi Franţa iar planul de dezvoltare vizează deschiderea de noi centre în Germania, Franţa şi Bulgaria.

Fondul de investiții Accession Mezzanine Capital III, administrat de Mezzanine Management, a devenit acționar în companie ca urmare a majorării de capital aprobate luna trecută, după ce în 2014 a acordat Amethyst o facilitate de credit de tip mezanin în valoare de 21 mil. euro.

„Ne bucură încrederea arătată acestei inițiative și în perspectivele de dezvoltare viitoare de către partenerul nostru strategic, fondul Accession Mezzanine Capital III. Am pornit în 2012 cu primul centrul deschis în România și suntem mândri că putem replica conceptul și pe alte piețe, în beneficiul unui număr cât mai mare de pacienţi”, a declarat Eliaz Omer, directorul general executiv al grupului Amethyst.

Eliaz Omer, directorul general executiv al companiei Amethyst. Sursă foto: Compania.

Potrivit reprezentanților companiei, Amethyst intenționează extinderea la o rețea de 20 centre de radiaterapie până în 2020, totalizând investiții de 100 mil. euro.

Până acum, au fost investiți circa 50 mil. euro în patru piețe din Europa – deschiderea a două centre de tratare a cancerului prin radioterapie la București și Cluj – Napoca, unul în Polonia, unul în Germania și achiziția a două unități în Franța, conform ultimelor informații disponibile.
Fondatorii Amethyst dețin o bogată experiență pe piața serviciilor medicale din Europa, Ludovic Robert fiind anterior acționar fondator în A&D Pharma, dar și al clinicilor Anima și a deținut importante funcții de conducere ori a fost acționar fondator în companii precum Ozone Laboratories, Oxigen Plus, Optiblu.

De asemenea, președintele consiliului de administrație Amethyst, Avner Goldenberg, a investit în clinici de dializă atât în România cât și în alte câteva țări din sud – estul Europei.

Eliaz Omer, director executiv al Amethyst, este specializat în economie și management al afacerilor, activând anterior în cadrul unei firme de consultanță și audit Big Four și în alte companii cu activități în industria FMCG sau servicii auto.

Primul centru Amethyst Radiotherapy deschis în România este reprezentat de Centrul de Radioterapie Amethyst, situat în apropierea Bucureştiului. Clinica şi-a început activitatea în septembrie 2012 și pune la dispoziția pacienților servicii de oncologie medicală, radioterapie, brahiterapie, imagistică medicală de tip computer tomografie, psihologie și nutriție. În octombrie 2014, Amethyst a inaugurat centrul de radioterapie din Cluj-Napoca, unde sunt oferite servicii de oncologie medicală, radioterapie, brahiterapie, imagistică medicală. Compania are un personal medical format din 160 specialiști.

Serviciile de asistență juridică pentru Amethyst Radiotherapy Limited în legătură cu intrarea Accession Mezzanine Capital III în acţionariatul societăţii, precum și în legătură cu finanţarea în valoare de 21 mil. din 2014, au fost oferite de Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă coordonată de Gabriela Anton, Managing Associate.

Gabriela Anton, managing associate la Țuca Zbârcea & Asociații. Sursă foto: Țuca Zbârcea & Asociații.

„Această tranzacţie a fost extrem de interesantă pentru noi, ca avocaţi, întrucât ne-a permis consolidarea expertizei de drept bancar financiar într-un domeniu specializat, cu o componentă importantă de private equity ce o diferenţiază de structurile clasice de creditare, finanţările de tip mezanin fiind de altfel relativ rare în România. O altă provocare a constat în supervizarea echipelor de avocaţi din mai multe jurisdicţii implicate (România, Cipru, Franţa şi Polonia). Ne bucură faptul că primim din ce în ce mai des mandate ce implică coordonarea unor tranzacţii multijurisdicţionale, în linie cu gradul de maturitate și profesionalism pe care l-am atins”, a precizat avocatul Țuca Zbârcea & Asociații.

Pe piața de profil din România, activează jucători precum OncoFort, care face parte din grupul Gral Medical, Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic care operează un spital privat la Brașov și Institutul Clinic de la Fundeni, deținut de către stat.

Compania RTC Radiology Therapeutic Center SRL din București, care gestionează activitatea Amethyst pe piața locală, a raportat pentru 2013 o cifră de afaceri de 20,6 mil. lei (4,7 mil. euro) și un profit net de 4,3 mil. lei (circa 1 mil. euro) la un personal format din 43 de angajați. Firma operează deci cu o marjă netă de câștig de 20% sau altfel spus are un profit anual de 100.000 euro per angajat.

Față de 2012, cifra de afaceri și profitul net a crescut de aproape 7 ori, în condițiile în care prima clinică oncologică a firmei a devenit operațională în luna septembrie 2012.

Afacerea Amethyst Radiotherapy International a fost fondată în 2010 de doi oameni, ambii cu experiență de circa două decenii pe piața farma din Europa Centrală și de Est.

Din board-ul companiei fac parte patru oameni – cei doi fondatori, francezul Ludovic Robert și israelianul Avner Goldenberg, Eliaz Omer – directorul general al companiei, și Claudiu Corcodel, șeful biroului Mezzanine Management din România.

Mezzanine Management, firmă de investiții fondată în 2000 de austriacul Franz Hörhager cu focus pe piețele din Europa Centrală și de Est, mai are două afaceri în portofoliul său curent din România – Carpatina pe piața apelor minerale, în care a intrat în iunie 2008, și Imcorp pe piața explorării și extracției de minerale industriale, unde a investit în iulie 2008.

Mezzanine Management administrează trei fonduri de investiții mezanin – AMC I (lansat în mai 2003 cu o capitalizare de 115 mil. euro), AMC II (lansat în mai 2007 cu fonduri disponibile de 261 mil. euro) care a investit în Carpatina și Imcorp din România, respectiv AMC III (lansat în decembrie 2010 cu un capital de 200 mil. euro), acesta din urmă investind în Amethyst. Unul dintre cei mai importanți investitori de capital în AMC III este guvernul american, care a contribuit cu 75 mil. dolari la ridicarea fondului de investiții prin intermediul Overseas Private Investment Corporation (OPIC).

Se apropie de final o nouă vânzare de bancă. Johan Gabriels, şeful Carpatica: Banca a făcut progrese semnificative în identificarea unor investitori strategici

Lasă un răspuns

Johan Gabriels, CEO al băncii Carpatica, spune că identificarea unor investitori strategici pentru instituţia de credit pe care o conduce evoluează conform planurilor. Carpatica a publicat astăzi rezultatele pentru primul semestru, care indică o pierdere de 0,35 mil. lei (78.000 euro), în condiţiile în care în perioada similară a anului anterior raporta un profit net de 16,1 mil. lei.

,,Începând cu al doilea trimestru al anului 2014, în urma mandatului acordat de acţionariatul băncii, prioritatea noastră este identificarea unui investitor strategic adecvat alături de care să maximizăm potenţialul de creştere şi să ne asigurăm că vom crea valoare durabilă atât pentru clienţi, cât şi pentru acţionarii noştri”, afirmă Johan Gabriels, şeful băncii.

Acesta adaugă că, din acest punct de vedere, deja banca a făcut progrese semnificative, lăsând să se înţeleagă că există deja potenţiali cumpărători cu care au avansat discuţiile de vânzare a băncii.

Ultimele informaţii vehiculate pe piaţă, dar neconfirmate de conducerea băncii, indicau o listă de bănci locale, precum şi de fonduri de investiţii, care sunt interesate de achiziţia Carpatica.

Cel mai important acţionar al Carpatica este fondatorul său, omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea, patronul holdingului de firme Atlassib. Acesta deţine un pachet de 41,3% din acţiunile băncii, restul titlurilor fiind în posesia altor acţionari în condiţiile în care acestea sunt listate la categoria I a bursei de la Bucureşti.

Carpatica are acum o valoare bursieră de 231,2 mil. lei (52 mil. euro). La finele anului trecut, banca ocupa poziţia 19 în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de 1,1% din total active.

Cu toate că a raportat pierdere în primul semestru, conducerea băncii se aşteaptă să înregistreze profit în acest an, însă mai mic faţă de cel din 2013.

Veniturile nete au scăzut în perioada raportată cu 7,33% până la valoarea de 86 mil. lei (19,3 mil. euro), ca urmare a reducerii veniturilor din active financiare. Banca a vândut active financiare în prima parte a acestui an de pe urma cărora a obţinut 33,4 mil. lei (7,5 mil. euro) faţă de 52 mil. lei în primul semestru al anului trecut, când a fost vândut un volum dublu de active financiare.

Stocul de credite noi a crescut în primul semestru până la 221 mil. lei (50,4 mil. euro, calculat la cursul de schimb leu/euro de la 30 iunie). Volumul de depozite a scăzut cu 3% până la 2,7 miliarde de lei (peste 610 mil. euro).

Conducerea băncii precizează că tendinţa de scădere a început în luna ianuarie, ca urmare a arestării preventive a lui Ilie Carabulea în dosarul de corupţie deschis la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, eveniment care a afectat reputaţional banca. Tendinţa de creştere a revenit din luna mai, ca urmare a măsurilor de redresare luate de directorii Carpatica.

De asemenea, Carpatica a înregistrat o scădere a activelor cu 19% faţă de 31 decembrie 2013 până la valoarea de 3,3 miliarde de lei (752 mil. euro). De asemenea, capitalurile proprii ale băncii au avansat cu 8,4% în ultimul an până la 429,7 mil. lei (98 mil. euro, calculat la cursul de schimb 4,387 lei la euro din 30 iunie 2014). În acelaşi interval de timp, datoriile totale ale băncii au scăzut cu 21,7% până la 2,87 miliarde de lei (circa 654 mil. euro).

Vânzarea Carpatica se înscrie în seria unor tranzacții care au loc în sectorul bancar românesc, ce marchează în ultimii doi ani retragerea unor jucători care și-au redus sau și-au lichidat portofoliul local coroborat cu creșterea mizei de către băncile de talie regională. În ultimele zece zile, portughezii de la Millennium au anunțat vânzarea băncii din România către OTP – Ungaria, iar britanicii de la RBS și-au vândut și ultimele active locale către UniCredit Țiriac, cărora le cedaseră anul trecut portofoliul de retail și Royal Preffered Banking.

UniCredit Țiriac cumpără și activele corporate de la RBS România. Italienii preiau astfel din două mutări fosta ABN Amro România

Lasă un răspuns

UniCredit Țiriac Bank, a patra bancă după valoarea activelor la finele anului trecut, a anunțat pe 5 august că a semnat un acord pentru preluarea portofoliului de clienți corporativi ai RBS România. Astfel, grupul italian preia în doi pași afacerea locală a băncii britanice RBS Bank, după ce în luna august a anului trecut a finalizat preluarea portofoliului de retail (clienți persoane fizice) și a Royal Preffered Banking, din care fac parte clienții de private banking.

Tranzacția vizează un portofoliu total de active de aproximativ 260 milioane euro si depozite corporate de aproximativ 315 milioane euro. Italienii preiau un portofoliu de clienți RBS România format din peste 500 de companii private de talie medie și mare, locale și internaționale, precum și instituții publice și financiare. De asemenea, UniCredit Țiriac se angajează să transfere și angajații RBS România ”în urma consultărilor cu partenerii sociali”, după cum se precizează în comunicatul comun al celor două bănci.

Achiziția ultimelor active ale RBS Bank România va fi finalizată după obținerea avizului din partea Consiliului Concurenței. Reprezentanții băncii estimează că transferul de active se va încheia în următoarele luni. Cele două părți ale tranzacției, UniCredit Țiriac Bank și banca britanică RBS au precizat că termenii și condițiile financiare ale tranzacției nu vor fi făcute publice.

„Noua achiziție reprezintă încă un pas firesc pentru noi, în condițiile în care UniCredit – unul din liderii pieței financiare europene – are un angajament ferm pentru creștere sustenabilă pe piața românească. După preluarea portofoliului de clienți Retail și Royal Preferred Banking de la RBS România anul trecut, integrarea completă a clienților de Corporate ai aceleiași bănci este o alegere foarte potrivită, ambele instituții financiare având valori comune de excelență în business și în deservirea clienților. Corporate Banking reprezintă o zonă-cheie de activitate pentru noi, prin urmare transferul noilor clienți este perfect compatibil cu strategia noastră pe termen mediu-lung și în același timp contribuie la consolidarea poziției noastre pe piață”, a declarat Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank și Country Chairman UniCredit în România.

De cealaltă parte, britanicii reușesc să găsească un cumpărător pentru RBS Bank România după cinci ani de la pornirea acestui proces. România a intrat pe lista RBS de vânzare a operațiunilor în condițiile în care banca britanică a fost salvată de la faliment de către statul englez. Din 2009 până acum, surse de pe piața financiară susțin că britanicii ar fi avut discuții cu mai mulți potențiali cumpărători, printre care germanii de la Deutsche Bank, ungurii de la OTP Bank, respectiv fondul de investiții Ana Cap, dar nu au fost finalizate, mai ales, datorită prețului și a condițiilor privind portofoliul de companii mari impuse de Londra, conștientă că are de vândut un activ valoros.

„Ne bucură că putem anunța acum transferul business-ului nostru Corporate către UniCredit Țiriac Bank. Suntem încrezători că această decizie va aduce multe beneficii și valoare adăugată clienților. Criteriile principale în alegerea partenerului căruia îi transferăm business-ul, clienții și angajații noștri sunt nivelul calitativ al ofertei de produse si servicii, precum și angajamentul acestora față de piața din România. Clienții noștri sunt foarte importanți pentru noi și am vrea să îi asigurăm că UniCredit Țiriac Bank va continua să construiască și să dezvolte relația de încredere pe care am dezvoltat-o împreună. Până la finalizarea transferului, ne menținem angajamentul de a sta la dispoziția fiecărui client cu aceleași servicii de bună calitate cu care i-am obișnuit”, a spus Henk Paardekooper, CEO al RBS România și Hub Executive al RBS în Europa Centrală și de Est.

Prima tranzacție dintre UniCredit Țiriac Bank și RBS Bank România s-a finalizat în luna auagust a anului trecut. La acea dată, italienii au preluat prin intermediul UniCredit Țiriac Bank și a UniCredit Consumer Financing un portofoliu de retail și Royal Preffered Banking, ce totaliza active în valoare de 315 mil. euro și pasive de 230 mil. euro. Ulterior, banca – mamă britanică a radiat fiica sa din România de la Registrul Comerțului și a transferat pe propriul bilanț activele rămase, și anume portofoliul de clienți – companii.

Impactul tranzacției

Achiziția activelor de retail de la RBS Bank România a consolidat poziția UniCredit Țiriac Bank pe poziția a patra în topul celor mai mari bănci locale. La finele anului trecut, banca italienilor avea o cotă de piață de 7,6%, la mustață în fața urmăritoarelor CEC Bank, banca de stat, cu 7,4%, respectiv în fața austriecilor de la Raiffeisen Bank cu 7,3%.

Anul trecut, lupta pentru poziția a patra în sistemul bancar a devenit foarte aprigă, în condițiile în care atât UniCredit, cât și Raiffeisen au cumpărat portofoliile de retail de la bănci dispuse să își reducă expunerea locală sau să se retragă de pe piață, cum a fost cazul britanicilor de la RBS, respectiv a americanilor de la Citibank.

Competiția dintre UniCredit și Raiffeisen pentru creșterea cotei de piață este la noi cote în acest an. Astfel, achiziția portofoliului de active corporate de la RBS România de către UniCredit dă un nou impuls. Dar, reprezentanții Raiffeisen au anunțat în mod repetat prin vocea președintelui Raiffeisen Bank România, olandezul Steven van Groningen, că sunt interesați de achiziții.

Ultimele informații de pe piața financiară indică faptul că austriecii chiar au avut discuții pentru achiziția Millenium Bank România de la banca – mamă portugheză, însă ulterior s-ar fi retras. Portughezii aveau o cotă de piață după active de 0,8% la 31 decembrie 2013, ceea ce ar fi dat Raiffeisen suficient de mult avânt pentru a depăși UniCredit Țiriac în topul local al instituțiilor de credit. Informațiile nu au fost confirmate până acum nici de către oficialii băncii austriece și nici de cei ai băncii portugheze.

La finele anului trecut, RBS Bank mai deținea o cotă de piață de 0,5%, conform raportului BNR. Dacă luăm în calcul strict cotele de piață cumulate obținute anul trecut după activul net bilanțier rezultă că UniCredit Țiriac Bank ar ajunge la o cotă de piață de minim 8,1%, ceea ce îi asigură în lipsa unei achiziții semnificative din partea Raiffeisen un loc în careul de ași ai pieței, alături de BCR, BRD și Banca Transilvania.

Pentru UniCredit Țiriac Bank, preluarea activelor și depozitelor aferente unui portofoliu de peste 500 de companii ale RBS, înseamnă un atu consistent pe piața finanțărilor corporative unde se înregistrează o concurență puternică cu băncile de talie mare precum BCR, BRD, ING, Banca Transilvania, Raiffeisen sau Alpha Bank.

O bancă olandeză, nedigerată de britanici, ajunsă în brațele italienilor

Povestea RBS Bank România este, în cea mai mare parte, cea a fostei ABN Amro România, bancă înființată de grupul financiar olandez în noiembrie 1995.

Omul care a pornit afacerea ABN Amro pe piața locală este Henk Mulder, bancher olandez cu o experiență de peste trei decenii care acum ocupă poziția de managing director la Rabobank Development, divizia băncii olandeze care se ocupă de finanțarea agriculturii și a industriei alimentare pe piețele din Africa, Asia și America Latină.

Henk Mulder a avut două mandate de CEO în fruntea ABN Amro România, în perioada 1995 – 1998, respectiv 2002 – 2005. Banca s-a dezvoltat puternic și a reușit să devină una dintre băncile de top încă din primul mandat al lui Mulder. Raportul BNR din 1998 indică faptul că ABN Amro ocupa din cele 45 de bănci de pe piață poziția nr. 12 după active, cu o valoare a acestora la 31 decembrie 1998 de 2.331 miliarde de lei vechi și o cotă de 1,8%, adică de aproape patru ori mai mare decât cea actuală. La acea vreme, clasamentul băncilor locale era dominat de mamutul de stat Bancorex, care avea 20% din piață, iar privatizările nu începuseră în sectorul bancar.

În anul următor, vine la conducere un alt olandez, Robert Rekkers, de numele căruia avea să se lege mai târziu și propulsarea Băncii Transilvania în top 3 bănci. La finele lui 1999, ABN Amro își dublase cota de piață într-un an până aproape de 4%, devenind a opta cea mai mare bancă locală. În 2000, banca olandeză continuă ascensiunea până pe locul al cincilea, imediat în spatele conaționalilor de la ING, cu care fac schimb de locuri un an mai târziu intrând astfel între primele patru bănci locale, după BCR, BRD și CEC. Apoi, ABN Amro se oprește la o cotă de piață de peste 5%, iar în anii următori este depășită de Raiffeisen, care își începe ascensiunea către vârful pieței.

Cea mai bună poziție a ABN Amro România pe piață a fost cea ocupată în 2001 sub mandatul lui Rekkers, după care încet – încet a fost depășită de alți competitori. Pe piața bancară începeau să își facă loc grupurile cu puternice interese în regiune. În acest context, OTP intră în 2004 pe piață prin achiziția RoBank, apoi după vânzarea Băncii Țiriac către HVB (Germania), ultima fiind apoi înghițită de către UniCredit (Italia) apare un nou jucător – UniCredit Țiriac Bank.În 2005, Mulder își încheie al doilea mandat de trei ani la șefia ABN Amro România și preia postul de CEO al subsidiarei olandeze din Indonezia, în locul său fiind numit în conformitate cu politica băncii – mamă un alt olandez, Peter Weiss.

În 2006, ABN Amro România ajunsese pe ultima poziție în top 10, însă se bucura de o reputație excelentă pe piața financiară locală, cu un portofoliu deja solid de companii.

Anul 2007 este unul crucial pentru banca din România. La nivel global, într-una din cele mai spectaculoase tranzacții de la acea vreme consorțiul format din RBS (Marea Britanie) – Fortis (Olanda) – Santander (Spania) cumpără într-o tranzacție de peste 70 de miliarde de euro ABN Amro, proprietarul ABN Amro România. La împărțirea listei de operațiuni din întreaga lume, ABN Amro România ajunge pe mâna RBS. La scurtă vreme după tranzacție, în 2008 RBS nu reușește să digere achiziția activelor de la ABN Amro și după declanșarea crizei financiare globale este salvată de la colaps de către statul englez printr-un pachet financiar de urgență. Achiziția activelor ABN Amro de către RBS s-a dovedit a fi o greșeală strategică, însoțită de costuri uriașe suportate în cele din urmă de contribuabilii englezi.

Imediat, urmează și un plan de restructurare a băncii britanice, care este nevoită să vândă mai multe operațiuni preluate de la ABN, inclusiv afacerea din România pentru a face rost de bani. Din 2009, oficial banca este de vânzare și, deși, era profitabilă și avea o structură de active echilibrată între corporate (companii) și retail (persoane fizice), criza financiară și mediul de piață ostil nu atrage cumpărători prea mulți. Printre cei interesați apare gigantul german Deutsche Bank, însă nu se concretizează nici o tranzacție. La nivelul managementului băncii, după Peter Weiss, este instalat de către britanici în octombrie 2009 belgianul Johan Gabriels, actualul CEO al băncii Carpatica.

Acesta este înlocuit din ianuarie 2012 de către Henk Paardekooper, actualul șef al RBS România, în mandatul căruia au loc cele două tranzacții cu UniCredit Țiriac Bank. Anul 2012 reprezintă exercițiul financiar în care banca trece pe pierdere și, în același timp, ultimul bilanț al instituției de credit având în vedere că aceasta a fost dizolvată fără lichidare, după finalizarea transferului de active de retail și Royal Preffered Banking către UniCredit. Mai exact, banca – mamă a fuzionat prin absorbție cu fiica sa din România, trecând activele acesteia din urmă pe propriul său bilanț. CITEŞTE AICI PROFILUL DETALIAT AL RBS BANK ROMÂNIA SA.

Banca fondată de Ion Țiriac, crescută de UniCredit pe piața finanțărilor corporative

Cumpărătorul afacerii RBS Bank România, UniCredit Țiriac Bank este o bancă rezultată în urma mai multor tranzacții care au avut loc în ultimul deceniu pe piața românească.

Originile băncii ajung la anul 1991, când omul de afaceri Ion Țiriac, cunoscut pentru cariera sa de jucător de tenis și pentru experiența sa de afaceri în Occident, ia decizia să-și înființeze propria instituție de credit sub numele de Banca Comercială Ion Țiriac, prima bancă integral privată din România.

În 2000, are loc o tranzacție internațională cu impact direct asupra pieței bancare locale și asupra viitorului Băncii Țiriac. Banca germană HVB preia Bank Austria Creditanstalt, una dintre cele mai puternice bănci din regiunea Europei Centrale și de Est.

În 2001, italienii de la UniCredit intră în România prin achiziția filialei locale a turcilor de la Demirbank, pe care au transformat-o în UniCredit România. În perioada 2002 – 2005, în piața bancară activau UniCredit România, Banca Țiriac și HVB România. În 2002, Banca Țiriac avea o cotă de piață de 2,8%, HVB Bank SA avea 4,1%, iar UniCredit România avea 0,8% din totalul activelor bilanțiere din sistemul bancar local.

În 2005, are loc o tranzacție de proporții la nivel european, când UniCredit preia banca germană HVB. La finele anului 2005, situația nu era schimbată prea mult în ceea ce privește pozițiile ocupate de cele trei bănci. Astfel, HVB Bank România avea o cotă de piață de 4,9%, Banca Țiriac de 2,5%, iar UniCredit de 1,6%, conform datelor BNR.

În 2006, HVB ajunge la un acord cu omul de afaceri Ion Țiriac, care în ultimii ani avusese la ușă și alți cumpărători interesați. Astfel, HVB Bank România fuzionează cu Banca Țiriac, noua bancă numindu-se HVB Țiriac. Ulterior, după integrarea HVB în structurile UniCredit, toate cele trei bănci locale trec sub umbrela actualei UniCredit Țiriac Bank, noua bancă având în primul său de an operare, 2007, o cotă de piață de 5,1%.

Din noua bancă, omul de afaceri deține 45% din acțiuni prin intermediul a două vehicule de investiții, Vesanio Trading înregistrat în Cipru și Rendrum International Investments cu sediul fiscal în Olanda.

Sub comanda italienilor, banca începe să avanseze spre vârful pieței bancare reușind să treacă de rivali precum austriecii de la Raiffeisen sau Volksbank, ultimii nevoiți să își reducă rapid expunerea uriașă pe sectorul creditelor ipotecare. UniCredit Țiriac Bank s-a concentrat în lupta pentru creșterea cotei de piață pe sectorul creditelor acordate companiilor.

Ultimul bilanț disponibil, cel pe 2013, indică o structură a portofoliului de credite axată în proporție de 72% pe finanțările corporative, în timp ce la depozite sectorul companiilor are o pondere de 65%. Ca trend, valorile arată o ușoară reducere a expunerii băncii pe sectorul companiilor, în condițiile în care sectorul companiilor înseamnă peste două treimi din afacerile UniCredit Țiriac Bank. O altă tendinţă care îşi lasă amprenta asupra băncii locale a italienilor este continuarea strategiei de finanţare din piaţa locală prin atragerea de resurse de la clienţi, dar şi prin emisiune de obligaţiuni, în condiţiile în care băncile – mamă au tăiat liniile de finanţare către fiicele lor din România şi alte pieţe externe. Astfel, UniCredit Ţiriac Bank înregistra la finele anului trecut un raport credite/depozite de 101,3% comparativ cu 114,1% la 31 decembrie 2012.

În acest an, banca s-a orientat în activitatea de creditare mai mult spre segmentul de retail (destinat persoanelor fizice), unde ritmul de creştere al portofoliului de împrumuturi a avut un avans mai mare decât cel de pe segmentul IMM-urilor și de aproape cinci ori mai mare faţă de cel înregistrat pe segmentul companiilor mari, potrivit rezultatelor financiare raportate de UniCredit Țiriac Bank până acum.

Pentru acest an, unul dintre obiectivele – cheie ale băncii este să se autofinanţeze din resursele oferite de piaţa locală, în condiţiile unei politici prudente de administrare a riscului, potrivit lui Răsvan Radu, şeful operaţiunilor locale ale UniCredit.

Un alt obiectiv demonstrat de italieni este apetitul pentru noi achiziţii, cu scopul de a-şi întări poziţia în topul pieţei.

Pe piaţa financiară a apărut şi o altă informaţie legată de planurile italienilor în România, care nu a fost până acum nici infirmată, nici confirmată de oficialii băncii. Pe 19 iunie 2014, agenţia de presă Reuters prelua informaţia publicată de ziarul italian Il Messaggero, potrivit căreia banca italiană UniCredit este în curs de a-şi majora participaţia de la 50,5% la 96% prin preluarea pachetului de acţiuni deţinut de Ion Ţiriac, în cadrul unei tranzacţii de 700 milioane de euro, din care o parte ar însemna plăţi de numerar către omul de afaceri. CITEȘTE AICI PROFILUL DETALIAT AL UNICREDIT ȚIRIAC BANK SA.

Analiza pieței de fuziuni și achiziții din primul semestru

Lasă un răspuns

32 de tranzacții, din care 2 fuziuni și 30 de achiziții
35 de companii implicate în tranzacții
1 tranzacție în medie la fiecare 6 zile
19 sectoare economice, cele mai dinamice fiind imobiliarele și sectorul IT & Tehnologie cu aproximativ o treime din numărul de tranzacții
Capitalul străin este motorul fuziunilor și achizițiilor și domină piața la ambele capete, atât la vânzare, cât și la cumpărare
În afara multinaționalelor, pe partea de vânzare, antreprenorii locali au fost cei mai activi
Pe partea de cumpărare, interes tot mai mare al fondurilor de investiții
Tranzacțiile locale, de două ori mai multe decât cele internaționale
Tranzacțiile internaționale au cel mai puternic impact în economie, cu o pondere de trei sferturi din cifra de afaceri a companiilor implicate în fuziuni și achiziții
Cifra de afaceri totală a companiilor implicate în fuziuni și achiziții 1,279 miliarde de euro în 2013
Profitul net cumulat al companiilor implicate în fuziuni și achiziții 28,2 milioane de euro în 2013
Numărul de angajați ai companiilor implicate în fuziuni și achiziții 10.292, din care 8.047 de angajați lucrează în firme care și-au schimbat sau sunt în curs să își schimbe proprietarul
În afara Bucureștiului și a județului Ilfov care cumulează împreună 22 din 35 de companii tranzacționate, Muntenia este cel mai activ teritoriu al pieței de profil, urmată de Moldova și Transilvania

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat în primul semestru al anului un număr de aproximativ 32 de tranzacții, ceea ce înseamnă în medie o tranzacție la fiecare șase zile, potrivit datelor colectate și analizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

În total, 19 sectoare economice au intrat pe radarul cumpărătorilor de acțiuni în companii românești, cele mai active fiind imobiliarele, industria de IT & Tehnologie, agricultura și materialele de construcții, care au cumulat jumătate din numărul tranzacțiilor în perioada analizată. Capitalul străin este motorul tranzacțiilor, fiind net mai activ atât la cumpărare, cât și pe partea de vânzare.

Cea mai activă lună de la începutul acestui an pe piața de profil a fost luna februarie, când au fost anunțate un sfert din numărul total de tranzacții.

Investitorii strategici domină atât pe partea de cumpărare, cât și pe cea de vânzare piața de profil. Ca trend se observă că fondurile de investiții s-au remarcat prin achiziții, confirmând astfel evoluția de anul trecut, când de asemenea, au făcut mai multe investiții decât exit-uri (vânzări de acțiuni în companii). Antreprenorii locali s-au aflat cel mai des în postura de vânzător.

Ca un paradox, tranzacțiile locale au fost de două ori mai multe comparativ cu numărul celor internaționale, în care au fost transferate active românești, însă impactul cel mai puternic vine din partea fuziunilor și achizițiilor încheiate între companiile străine.

Astfel, aproximativ 72% din cifra de afaceri cumulată a companiilor românești implicate în tranzacții în primele șase luni ale anului sunt efectul tranzacțiilor parafate în afara granițelor, ceea ce arată și strânsa dependență a economiei locale de mișcările multinaționalelor.

Sursă tabel: Companiile, pe baza bilanțurilor pe 2013 depuse la Ministerul de Finanțe

Notă tabel: Rezultatele financiare au fost calculate la cursul mediu de schimb pe 2013 de 4,419 RON la euro. La VB Leasing România, a fost luat în calcul indicatorul venituri totale în conformitate cu bilanțul public al companiei pe 2013. Analiza ia în calcul informațiile publicate și confirmate până la 1 iulie 2014.

Cifra de afaceri totală a celor 35 de companii implicate în fuziuni și achiziții este de 1,279,5 miliarde de euro, în condițiile în care au fost luate în calcul bilanțurile publicate pentru anul 2013.

Profitul net cumulat al acestor companii este de 28,2 milioane de euro, potrivit acelorași bilanțuri analizate. Rezultatul global este puternic susținut de performanța producătorului de medicamente Terapia din Cluj, care a raportat anul trecut un câștig net de 24,7 milioane de euro.

Din cei 10.292 de angajați ai companiilor implicate în fuziuni și achiziții, 80% dintre ei lucrează în companii care și-au schimbat sau sunt în curs de a-și schimba proprietarii.

Piața imobiliară și sectorul tehnologic au acumulat împreună o treime din fuziunile și achizițiile anunțate în prima jumătate a anului. Grecul Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai activi investitori în industria imobiliară, a făcut prin intermediul fondului de investiții specializat Globalworth mai multe achiziții de imobile și terenuri, din rândul cărora se distinge achiziția a 50% din turnul de birouri Tower Center International din Piața Victoriei, respectiv clădirile de birouri BOB și BOC din nordul Capitalei, pe care le-a răscumpărat de la RREEF, divizie imobiliară a grupului financiar german Deutsche Bank.

Un alt investitor imobiliar de calibru, omul de afaceri Gheorghe Iaciu a preluat centrul comercial Moldova Mall din Iași de la fondul de investiții Equest Balkan Properties.

Pe segmentul de IT & Tehnologie, cel mai activ fond de investiții din ultimul an de pe piață, administrat de Axxess Capital, a anunțat preluarea a 65% din Star Storage. Alți cumpărători pe acest segment au fost anul acesta grupul UTI, Hootsuite, directorii producătorului de softuri Siveco, respectiv Deutsche Telekom, care a preluat GTS Telecom.

De asemenea, investitorii au marcat achiziții de companii și în agricultură, respectiv materiale de construcții, două domenii cotate cu un potențial de creștere important în anii următori. Considerat unul dintre cele mai promițătoare sectoare pentru piața de fuziuni și achiziții, sectorul bancar a lipsit din peisajul tranzacțiilor, cu toate că atrage constant atenția investitorilor strategici, fonduri de investiții, chiar și antreprenori.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, au fost contabilizate 28 de achiziții și două fuziuni, una la nivel global, cealaltă la nivel local. Pe lista de achiziții se află și două tranzacții în care s-a vândut o participație minoritară – răscumpărarea pachetului de acțiuni din Siveco deținut de fondurile de investiții Intel Capital și Polish Enterprise Fund de către managementul companiei, respectiv preluarea unui pachet de 35% din afacerea de vânzări de flori pe internet FloriDelux de către Mediafax Group și banca de investiții BAC Investment Banking.

De asemenea, un alt pachet minoritar de acțiuni a fost tranzacționat de către fondul polonez de investiții Resource Partners în cadrul lanțului de centre de fitness World Class România, însă acesta a fost pasul final în tranzacția prin care investitorul cu capital de risc a preluat integral afacerea. Pe 4 martie, fondul polonez anunța achiziția unui pachet de 71% din afacerea de fitness, în care au fost preluate active în România, Polonia și Serbia.

De remarcat aici, că fuziunea globală între giganții industriei cimentului – Lafarge (Franța) și Holcim (Elveția) – lasă urme adânci și pe piața locală. Dincolo de efectul combinării operațiunilor, cele două companii vor trebui să decidă ce active vor scoate la vânzare pentru a putea obține avizul Consiliului Concurenței pentru fuziunea la nivel local. De aici și efectul generator al unei noi tranzacții necesare pentru aprobarea fuziunii. Piața cimentului din România este împărțită de către Lafarge, Holcim și Carpatcement, subsidiara locală a grupului german HeidelbergCement, toți având cote de piață aproape egale.

O altă fuziune este cea de pe piața publicitară dintre Friends Advertising șiTBWA București, parte din rețeaua internațională TBWA Worldwide, unul din primele 10 locuri la nivel global în industria de profil.

Volumul de activitate a avut un puternic vârf la începutul anului, marcat în luna februarie când au fost anunțate opt fuziuni și achiziții din totalul de 32, înregistrate în primul semestru. De atunci, numărul tranzacțiilor anunțate nu a mai coborât sub cinci, ceea ce indică o activitate constantă a pieței de profil.

În februarie s-a consumat una dintre tranzacțiile – surpriză ale anului, în urma căreia activele fostului lider al pieței de bricolaj, Praktiker România, au fost preluate de către omul de afaceri de origine turcă Omer Susli. Piața de bricolaj și-a schimbat fața în ultima vreme, după vânzarea afacerii locale a Bricostore către Kingfisher și după informațiile care au apărut pe piață în prima jumătate a anului potrivit cărora și lanțul Baumax intenționează să se retragă.

Tot luna februarie a însemnat trei tranzacții în sectorul imobiliar din cele cinci înregistrate în prima jumătate a anului.

Din punct de vedere al ariei de acoperire, fuziunile și achizițiile locale au dominat peisajul ca număr, în timp ce tranzacțiile internaționale au un ecou puternic direct în economie. Astfel, majoritatea celor 23 de tranzacții locale anunțate se învârt în jurul unor companii cu rezultate modeste.

De cealaltă parte, mișcări precum vânzarea afacerilor Eni (Italia) din România, Ungaria sau Cehia au impact direct asupra unor afaceri de peste 100 de milioane de euro la nivel local și reconfigurează inclusiv cotele de piață în sectorul benzinăriilor, unde Mol înregistrează un avans considerabil prin preluarea stațiilor Agip până la 189 de stații.

Alte exemple în acest sens sunt preluarea indirectă a producătorului de medicamente Terapia din Cluj Napoca aflate în portofoliul Ranbaxy de către un rival indian, Sun Pharmaceutical.

În postura de cumpărător domină multinaționalele și fondurile de investiții. Mișcările prin care unii jucători își redesenează harta operațiunilor pe piețele emergente din regiune au fost cât se poate de vizibile. Trei sferturi din fuziunile și achizițiile anunțate în intervalul ianuarie – iunie au avut pe partea de cumpărare fie un fond de investiții, fie un investitor strategic internațional.

Din nou s-a remarcat comportamentul tipic al fondurilor de investiții, care acționează odată intrate într-un sector economic pentru crearea unei platforme de investiții prin intermediul unei companii achiziționate. Astfel, compania de curierat Cargus, controlată de fondul de investiții Abris Capital Partners, a preluat unul dintre rivali – Urgent Curier. De asemenea, grupul Somaco, în spatele căruia se află fondul de investiții suedez Oresa Ventures, a achiziționat compania Europrefabricate, extinzându-și astfel portofoliul de firme pe care îl are în sectorul materialelor de construcții.

În afara reorganizării operațiunilor din această parte a Europei de către mai multe multinaționale, iese în evidență aici prezența puternică la vânzare a antreprenorilor. Unii dintre ei caută capital pentru dezvoltare, alții își vând afacerile pentru a încerca să își recupereze investițiile după ce ani de zile au încercat să țină piept companiilor străine într-un climat de piață dificil, marcat de scăderea drastică a consumului.

Astfel, o treime din fuziunile și achizițiile înregistrate în această perioadă marchează vânzări de companii făcute de antreprenori. Din rândul oamenilor de afaceri români care au vândut în această perioadă se numără Cătălin Păunescu, Liviu Gosa (acționarii Star Storage), sau Mircea Solomon (fondator al afacerii Emon Electric).

Capitalul străin, care deja deține controlul mai multor sectoare strategice din economie, a înregistrat un nou avans în fața capitalului românesc în peisajul local de fuziuni și achiziții.

Astfel, străinii au dominat atât pe partea de cumpărare, cât și pe cea de vânzare a afacerilor locale. De cealaltă parte, românii s-au aflat mai mult în tabăra vânzătorilor, postură în care au făcut de aproape două ori mai multe tranzacții decât în postura de cumpărător.

În ceea ce privește profilul, străinii au folosit toate armele pe piața de fuziuni și achiziții, derulând tranzacții atât prin intermediul unor investitori strategici, fonduri de investiții, cât și pe palierul investitorilor individuali.

După sediul social al companiei vândute, sudul României este teritoriul cel mai efervescent pentru fuziuni și achiziții. Astfel, dacă scoatem din ecuație Bucureștiul și județul Ilfov, unde își au sediul central aproape două treimi din totalul companiilor vândute, mai exact 22 de companii, observăm că pe regiuni istorice Muntenia este teritoriul cel mai activ, urmat de Moldova și Transilvania, fiecare din ultimele două cu câte trei tranzacții, diferind însă numărul companiilor tranzacționate în perioada analizată.

Pe domenii, în Transilvania s-au consemnat tranzacții în sectorul de medicamente, tehnologie și materiale de construcții, în timp ce în Moldova s-au înregistrat tranzacții în imobiliare, accesorii auto și agricultură. Muntenia a avut parte de tranzacții în agricultură, materiale de construcții, servicii, comerț, sectorul distribuției de automate de cafea, respectiv piața de servicii și echipamente destinate pieței de energie.

DISCLAIMER. ULTIMA ACTUALIZARE A DATELOR UTILIZATE ESTE LA 30.09.2014. MIRSANU.RO ÎȘI REZERVĂ DREPTUL DE A ACTUALIZA CONSTANT BAZA DE DATE ȘI STATISTICILE AFERENTE DIN RESPECT PENTRU CITITORII SĂI ȘI PENTRU O INFORMARE CORECTĂ A OPINIEI PUBLICE.

Cel mai mare M & A din Slovenia a fost finalizat. Avocații de la Schoenherr au asistat vânzătorii într-o tranzacție de 106 milioane de euro

Lasă un răspuns

Firma austriacă de avocatură Schoenherr, din rețeaua căreia de birouri face parte și România, a anunțat astăzi încheierea tranzacției de vânzare a pachetului majoritar al companiei slovene Helios către grupul industrial austriac Ring International Holding (RIH).

Vânzătorii primesc 106 milioane de euro în urma preluării a 77,93% din acțiunile Helios de către Remho Beteiligungs Gmbh, subsidiara grupului austriac RIH.

Tranzacția este cea mai mare din categoria fuziuni și achiziții (M & A) din Slovenia și prima privatizare încheiată cu succes din ultimii ani, susțin avocații Schoenherr, care au asigurat asistență pe partea de vânzare.

Echipa Schoenherr a fost formată în dosarul acestei privatizări din avocații specializați în fuziuni și achiziții Vid Kobe și Bojan Brezan de la biroul din Ljubljana, respectiv Roman Perner, partener al firmei austriece.

Ei au asigurat consultanța juridică a consorțiului de vânzători – un grup de instituții financiare din Slovenia – în ceea ce privește structurarea tranzacției și negocierea contractului de achiziție. Cristoph Haid, partener la Schoenherr specializat în practicile de concurență și legislație a Uniunii Europene, a contribuit la încheierea tranzacției prin asistență pentru obținerea aprobărilor necesare în procesul de control al acestei operațiuni în jurisdicțiile relevante.

Ring International Holding este unul dintre grupurile cele mai mari în sectorul produselor de papetărie și a vopselelor. Divizia de vopsele a RIH este organizată ca o afacere separată și produce o gamă largă de vopsele pulbere și lichide. Grupul industrial austriac mizează pe potențialul sinergiilor ce vor rezulta din combinarea operațiunilor diviziei proprii de vopsele și cele ale companiei slovene Helios pentru a deveni unul dintre jucătorii dominanți din industria de vopsele în Europa.