Arhive etichete: ING

Digi ia un credit-punte de 200 mil. Euro pe un an, aranjat de către Citi și ING Bank. 140 mil. Euro din pachetul de finanțare vor acoperi finanțarea achiziției operatorului de telecomunicații Invitel din Ungaria. Digi a atins în ultimul an maximul activității sale tranzacționale cu cea mai mare listare privată pe bursa locală, cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate, o emisiune de obligațiuni de 350 mil. euro și finanțări de aproape 600 mil. euro

Digi Communications NV a anunțat, astăzi, că a încheiat un împrumut pe termen scurt de 200 mil. Euro, din care 140 mil. Euro sunt destinate finanțării achiziției operatorului de telecomunicații Invitel Tavkozlesi Zrt din Ungaria.

Finanțarea a fost aranjată de către Citi și ING Bank, doi dintre creditorii tradiționali ai grupului de telecomunicații controlat de către Zoltan Teszari.

Creditul – punte (bridge loan) are o maturitate de 12 luni și poate fi extins pentru o perioadă suplimentară de până la 6 ori 12 luni, au precizat reprezentanții Digi.

Împrumutul este format din două facilități, pe lângă prima destinată finanțării achiziției din Ungaria, cealaltă este alocată pentru scopurile generale corporative ale companiei.

Digi Ungaria, subsidiară a grupului de telecomunicații Digi, a comunicat pe 21 iulie că a încheiat un contract pentru achiziția a 99,998395% din Invitel Tavkozlesi din Ungaria cu un fond de investiții al CEE Equity Partners, prețul total ce urmează să fie plătit către vânzători fiind de 140 mil. Euro, sumă ce ar putea face obiectul unor ajustări ulterioare. Finalizarea tranzacției este estimată pentru 14 martie 2018.

Digi face prin tranzacția de 140 mil. euro cea mai mare achiziție a unei companii românești în străinătate.

De asemenea, Digi a realizat în acest an un alt record privind cea mai mare listare privată a unei companii din România, după ce a vândut un pachet de 25,6% din acțiunile Digi Communications NV pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie 2016.

Tranzacțiile de finanțare a achizițiilor prin așa-numite credite – punte pe termen scurt sunt, în multe cazuri, urmate de o finanțare pe termen mai lung menită să rearanjeze structura datoriilor.

Grupul Digi tocmai a realizat anul trecut două tranzacții prin care și-a îmbunătățit structura datoriei prin emisiunea de obligațiuni de 350 mil. euro, respectiv după semnarea unui credit sindicalizat de circa 375 mil. euro.

“Nivelul nostru de îndatorare este acum de circa 2,9 x EBITDA și mai avem spațiu până la 3,75 pe partea de obligațiuni“, declara Serghei Bulgac, directorul general al Digi Communications NV pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în mai la momentul listării pe bursă al companiei.

Grupul Digi a realizat anul trecut EBITDA de 263 mil. Euro, ceea ce contura spațiul de manevră pentru finanțări noi în jurul a 220 mil. Euro, spațiu care cadrează cu noua finanțare, fără să își afecteze ratingul acordat de agențiile internaționale de evaluare financiară.

Cu o tranzacție de finanțare de 200 mil. Euro, Digi înregistrează astfel una dintre tranzacțiile majore de finanțare corporativă din acest an, demonstrând un apetit tranzacțional fără precedent în ultimul an, confirmând estimările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO din 11 ianuarie.

Digi concurează cu Orange, Vodafone, UPC și Telekom pe piața serviciilor de telecomunicații.

profi tranzactie tabel Main

Tranzacția Mid Europa – Profi: Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Profi. Sindicatul de bănci este așteptat să pună circa 300 mil. Euro pentru finanțarea parțială a achiziției până săptămâna viitoare. Finalizarea achiziției Profi de către Mid Europa va avea loc la jumătatea lunii februarie

Consiliul Concurenței a anunțat astăzi că a autorizat tranzacția prin care fondul de investiții Mid Europa Partners preia lanțul de comerț Profi de la fondul polonez de investiții Enterprise Investors.

Autoritatea de concurenţă a evaluat tranzacţia din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa națională sau pe o parte a acesteia.

După obținerea avizului Consiliului Concurenței, urmează ca sindicatul de bănci să vină cu aproximativ 300 mil. Euro (1,38 mld. Lei) pentru finanțarea parțială a achiziției de 533 mil. Euro a Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners.

Băncile sunt așteptate să contribuie la creditul sindicalizat până pe 14 februarie, iar finalizarea tranzacției ar urma să aibă loc în jurul datei de 15 februarie, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Fondul de investiții Mid Europa Partners a anunțat pe 23 noiembrie 2016 achiziția pachetului de 100% din acțiunile lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors pentru 533 mil.Euro, cea mai mare tranzacție din 2016 și cea mai mare achiziție din istoria pieței locale de retail.

Tot atunci, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, a anunțat că va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

Finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa este cea mai mare finanțare bancară nouă de pe piața locală și cea mai importantă finanțare a unei achiziții locale din anul 2016.

Banca Transilvania și Erste au intrat în sindicatul bancar format de Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen Bank care vor da un împrumut de 1,38 mld. Lei (în jurul a 300 mil. Euro) pentru finanțarea achiziției Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit datelor publicate de către Global Capital.

Banca Transilvania va participa la finanțare cu aproximativ 30 – 35 mil. Euro, iar Erste va pune circa 35 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Banii celor doi finanțatori se adaugă pachetului pus la dispoziție inițial de către Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen.

O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

De asemenea, fondul de investiții Pantheon International Plc, administrat de către Pantheon Ventures LLP din Marea Britanie, a investit în luna ianuarie 2,9 mil. Lire sterline (3,4 mil. Euro) în achiziția lanțului de supermarketuri Profi de către Mid Europa Partners. Pantheon este unul dintre investitorii de tip Limited Partners al Mid Europa Fund IV alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), grupul Băncii Europene de Investiții, Private Equity Holding AG din Elveția, Lancashire County Pension Fund din Marea Britanie, fondul suveran de investiții GIC din Singapore, China Investment Corporation sau Carlyle, care a preluat AlpInvest Partners.

La un preț de 533 mil. Euro, Enterprise Investors obține astfel la exit un multiplu de peste 10 raportat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), respectiv de peste 7 ori banii investiți în afacere în ultimii 7 ani.

Profi activează pe o piață de retail, în care cei mai apropiați competitori în funcție de formatul de magazin utilizat sunt Penny Market (din grupul german Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize), Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour (cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).

Mid Europa Partners a lucrat  la achiziția Profi cu o echipă de consultanți, din care au făcut parte consultanții EY, consultanții Beragua pe partea comercială, respectiv firmele de avocatură Dechert și Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, Enterprise Investors a fost asistat de către o echipă din Londra a băncii americane de investiții Citi, dar a avut alături și consultanții PwC pe partea de taxe, respectiv pe avocații RTPR Allen & Overy pentru partea de asistență juridică și AT Kearney pe partea financiară.

Erste vine cu aproximativ 35 mil euro, iar Banca Transilvania finanțează cu circa 30 – 35 mil. Euro achiziția Profi de către Mid Europa. Creditul sindicalizat atras de Mid Europa de la 6 bănci este de circa 300 mil. euro, acoperind peste jumătate din prețul de achiziție al Profi

Banca Transilvania și Erste au intrat în sindicatul bancar format de Citi, ING, UniCredit și Raiffeisen Bank care vor da un împrumut de 1,38 mld. Lei (în jurul a 300 mil. Euro) pentru finanțarea achiziției Profi de către fondul de investiții Mid Europa Partners, potrivit datelor publicate de către Global Capital.

Banca Transilvania va participa la finanțare cu aproximativ 30 – 35 mil. Euro, iar Erste va pune circa 35 mil. euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Banii celor doi finanțatori se adaugă pachetului pus la dispoziție inițial de către Citi, ING, Unicredit și Raiffeisen.

Datele indică astfel că mai mult de jumătate din plata prețului de achiziție al Profi va fi acoperită din creditul sindicalizat.

Potrivit Global Capital, pe 31 ianuarie va avea loc o întâlnire a bancherilor implicați în finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa.

Reprezentanții Mid Europa Partners nu au putut fi contactați pentru comentarii până la momentul publicării acestui articol.

Pe 23 noiembrie 2016, Mid Europa Partners, unul dintre cei mai mari manageri de capital privat din Europa Centrală și de Sud – Est, a anunțat că va acoperi o parte din plata prețului de achiziție de 533 mil. Euro printr-un credit bancar în valoare de 225 mil. Euro contractat de la Citi, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

Finanțarea achiziției Profi de către Mid Europa este cea mai mare finanțare bancară nouă de pe piața locală și cea mai importantă finanțare a unei achiziții locale din anul 2016.

De atunci, au continuat discuțiile cu băncile interesate să intre în consorțiul de finanțare și dornice să își împartă astfel expunerile între ele.

O altă parte din banii necesari va veni din capitalul fondului de investiții Mid Europa Fund IV de 800 mil. Euro ridicat în 2014, precum și din facilitatea de co-investiție de 650 mil. Euro care completează fondul.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru primul trimestru al anului 2017.

Consultanții Enterprise Investors la tranzacția de exit din Profi au fost banca americană de investiții Citi, în timp ce PwC și AT Kearney au realizat rapoartele de vendor due diligence pe partea financiară și de taxe. Consultanța juridică a vânzătorului a fost asigurată de către o echipă de avocați RTPR Allen & Overy.

De cealaltă parte, Mid Europa Partners a lucrat la achiziție cu firma spaniolă specializată în consultanța de retail Beragua, cu consultanții financiari ai EY, respectiv cu avocații americani de la Dechert, în timp ce pe aspectele de drept local au apelat la serviciile casei de avocatură Bondoc & Asociații.

Cu tot cu datorii, valoare de întreprindere a Profi a fost de aproximativ 550 mil. euro, potrivit calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, pe baza prețului de achiziție pe care a anunțat că îl va plăti Mid Europa.

 

Tranzacția Mid Europa – Profi: ING Bank, Raiffeisen și Citi vor finanța Mid Europa cu un împrumut sindicalizat pentru achiziția Profi. Valoarea finanțării pentru achiziția Profi poate trece de 200 mil. euro

 

Băncile ING Bank, Raiffeisen și Citi vor împrumuta fondul de investiții Mid Europa Partners pentru achiziția Profi, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția este una de calibru mare pentru piața din România, iar valoarea finanțării pentru achiziție ar putea depăși 200 mil. Euro. Pachetul de finanțare al Mid Europa pentru achiziția Profi ar putea implica inclusiv o finanțare junior. JP Morgan a fost și ea implicată în discuțiile pentru aranjarea pachetului de finanțare a achiziției de la Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Părțile implicate nu au putut fi  contactate pentru comentarii până la momentul publicării anunțului.

Fondul de investiții Mid Europa Partners este cumpărătorul selectat pentru achiziția lanțului de comerț Profi, cea mai mare tranzacție din acest an și cea mai mare din istoria pieței locale de retail, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Informațiile nu au putut fi confirmate până la momentul publicării acestui articol de către părțile implicate.

Enterprise Investors a anunțat pentru astăzi la ora 16 organizarea unei conferințe de presă în care urmează să fie făcute „anunțuri importante”, fără să dea alte detalii.

Valoarea tranzacției ar putea fi în jurul unui ordin de mărime de 600 mil. Euro, calibru la care pe lângă finanțarea atrasă de la bănci Mid Europa Partners va trebui să apeleze la capitalul fondului Mid Europa Fund IV, fond cu o capitalizare de 850 mil. Euro, dar care ajunge la 1,5 mld. Euro cu o facilitate de co-investiție.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Enterprise Investors este asistat la vânzarea Profi de către bancherii de investiții de la Citi și avocații RTPR Allen & Overy. De cealaltă parte, Mid Europa Partners și BC Partners sunt asistate de către consultanții EY, care lucrează cu echipe separate și independente pentru fiecare dintre cei doi ofertanți prin aplicarea așa-numitului „Chinese wall” (zid chinezesc – n.r.) pentru a evita un conflict de interese.

Mid Europa Partners este asistat pe zona de consultanță juridică de către avocații Bondoc & Asociații.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

Fondul de investiții Abris Capital apasă pedala creșterii la ultima achiziție trecută în portofoliu: Green Group împrumută peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank pentru investiții în extinderea capacității de producție

Green Group, lider în industria de reciclare cumpărat recent de managerul regional de capital Abris Capital, a contractat credite de peste 20 mil. euro de la ING Bank și UniCredit Bank.

Compania GreenFiber International, parte din grupul integrat de reciclare Green Group, contractează de la ING Bank Sucursala București și Unicredit Bank două credite de investiții în valoare totală de 11,5 milioane de euro pentru o perioadă de 5 ani, respectiv un credit pentru finanțare TVA de 8,1 milioane de lei ( aproximativ 1,8 milioane de euro) pe o perioadă de 12 luni, potrivit unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA).

Acționarii Green Group au aprobat în cadrul aceleeași AGEA prelungirea cu un an a liniei de credit pentru capital de lucru în valoare de 10 milioane de euro, contractată pe 28 noiembrie 2014, în mod egal, de la UniCredit Bank și ING Bank, sucursala București, precum și majorarea valorii acestui credit la 16,5 milioane de euro.

Împrumutul este garantat cu ipoteci mobiliare pe conturi și subconturi bancare prezente și viitoare deschise la ING Bank și UniCredit Bank, pe stocuri, materii prime, echipamente, creanțe prezente și viiitoare, inclusiv creanțele din asigurări, precum și cu ipoteci imobiliare și interdicții de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, demolare, construire, restructurare, amenajare având ca obiect terenuri și construcții situate pe acestea.

Totodată acționarii Greenlamp Reciclare au aprobat contractarea în comun de către cele 6 companii afiliate ( GreenFiber International, GreenTech, GreenWeee International, GreenLamp Reciclare, GreenGlass Recycling și Total Waste Management), în calitate de codebitori solidari, a unui credit de investiții pe termen lung în valoare de 2,5 milioane de euro, care va fi contractat tot în mod egal de la ING Bank și UniCredit Bank.

Pe 15 septembrie, compania Greenfiber Internațional a anunțat că investește 35 milioane de euro în a treia capacitate de producție de fibră sintetică din 100% material reciclat. Noua fabrică va fi amplasată în Urziceni, pe fosta platforma industrială a ROFEP, achiziționată de către GreenFiber și va avea o capacitate de producție de 30.000 de tone/an de fibră sintetică.

În urma investiției compania devine cel mai mai mare producător european pe acest segment.

GreenFiber Internațional are în vedere o nouă investiție pentru dublarea capacității din Urziceni până în anul 2018, iar la finalizarea proiectului, capacitatea totală de producție a companiei va fi de 113.000 de tone/an, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici din Buzău și Iași.

Înființată în anul 2005 la Buzău, GreenFiber International este primul producător din România de fibră sintetică din 100% material reciclat.

Compania face parte din parcul integrat de reciclare Green Group, alături de companiile: GreenTech (cel mai mare procesator european pentru deșeuri PET), GreenWEEE International (cea mai mare fabrică din România de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice), GreenLamp Reciclare (singura fabrică din România care procesează echipamente de iluminat), GreenGlass Recycling (cea mai mare fabrică de procesare a deșeurilor de sticlă), Total Waste Management (furnizor integrat de servicii de management al deșeurilor și operatorul proiectului de colectare inteligentă, SIGUREC).

În aprilie, managerul de fonduri de investiții Abris Capital a semnat contractul de achiziție pentru 82% din acțiunile Green Group, tranzacție care a asigurat exitul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al managerului grec de capital privat Global Finance. Achiziția Green Group a fost finanțată exclusiv din capitalul fondului de investiții administrat de către Abris Capital.

Finalizarea tranzacției a avut loc pe 4 iulie, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

Tranzacția dintre Abris și Green Group a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 8 decembrie 2015, confirmată printr-un anunț oficial în luna mai 2016.

Green Group este unul din cei mai mari jucători ai industriei de reciclare din Sud-Estul Europei ce proceseaza deșeuri de tip PET, electrice și electronice. Grupul este și cel mai mare operator al unei linii de procesare a deșeului de sticlă.

Compania a raportat, în 2015, venituri consolidate de peste 90 mil. euro si se bazează pe investiții în infrastructura de colectare și reciclare deșeuri din România, Serbia și Macedonia.

Fondul de investiții Abris Capital are în portofoliu compania de curierat Urgent Cargus, grupul de firme Pehart din industria de hârtie și, din vara acestui an, Green Group în sectorul de reciclare.

rcs_top_credite_2007_2013_tabel main

RCS & RDS se pregătește să-și refinanțeze obligațiunile emise în 2013 cu o nouă emisiune în euro și în lei în valoare de minim 500 mil. euro cu scadență pe termen mediu. Din consorțiul de intermediere fac parte nume precum JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, SocGen, UniCredit și Banca Transilvania

Cable Communications Systems NV, compania – mamă a RCS & RDS, se pregătește să își refinanțeze emisiunea de obligațiuni de 450 mil. Euro din 2013 printr-o nouă emisiune de obligațiuni a cărei valoare minimă pleacă de la aproximativ 500 mil. Euro, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Planul pentru noua emisiune vizează, de asemenea, o scadență pe termen mediu, de la 5 ani până la 7 ani, și are în vedere titluri în euro și în lei, susțin surse din piață.

Mandatul pentru noua emisiune de obligațiuni a fost primit de către un consorțiu format din băncile de investiții JP Morgan, Deutsche Bank, Citi, ING, Societe Generale, UniCredit și Banca Transilvania, potrivit surselor citate.

Reprezentanții RCS & RDS și ai băncilor nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Avantajul unei noi emisiuni de titluri ar fi că RCS&RDS se poate împrumuta la o dobândă mai mică la cotațiile actuale ale pieței și prin împrumutarea unor bani mai ieftini poate plăti anticipat obligațiunile emise în euro care au scadența în 2020, vândute investitorilor acum trei ani la o dobândă anuală de 7,5%. Atunci mandatul aparținea, de asemenea, unui consorțiu în frunte cu JP Morgan, din care mai făceau parte Erste Bank, Societe Generale și UniCredit.

Ratingul acordat de Standard & Poor’s este B+.

În Europa Centrală și de Est, Energy Holding Bulgaria a vândut pe 27 iulie obligațiuni internaționale de 550 mil. euro cu maturitate în 2021 la o dobândă a cuponului de 4,875%, în timp ce firma petrolieră ungară MOL a vândut în aprilie obligațiuni internaționale de 750 mil. euro cu scadența peste 7 ani la o dobândă de 2,625%.

Datoriile RCS & RDS sunt constituite în principal, din credite bancare și obligațiuni.

Compania controlată de către omul de afaceri Zoltan Teszari are din 4 noiembrie 2013 (de la emisiunea de obligațiuni) o ipotecă pe acțiuni pusă în favoarea creditorilor săi reprezentați prin Wilmington Trust Limited Londra, valoarea obligațiilor garantate fiind de 1,15 mld. Euro.

Atât RCS & RDS, cât și compania – mamă înregistrată în Olanda, Cable Communications Systems NV, sunt debitori ipotecari ai Wilmington Trust. Aceasta este o companie americană, parte a M&T Bank Corporation, care oferă servicii fiduciare, de agent de garanții pentru investitori în cadrul unor tranzacții de vânzare acțiuni sau obligațiuni, precum și alte servicii cu scop special pentru companii, bănci sau investitori.

RCS & RDS are nevoie de aceste împrumuturi pentru a-și executa strategia care cuprinde pe lângă programele curente de investiții și intrări în sectoare noi, în ultimii ani înregistrând astfel achiziții sau crearea de portofolii în zone precum piața de media și cea de energie.

Profitabilitatea constantă a companiei din operațiunile de pe piața de cablu TV și internet permite RCS & RDS să-și rostogolească periodic împrumuturile contractate de la bănci.

Pe 17 iunie 2015, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră despre negocierile RCS&RDS privind contractarea unui credit sindicalizat de 1,2 mld. Lei (circa 270 mil. Euro) de la UniCredit, ING, Citi și BRD pentru a-și refinanța credite din 2013.

O altă tranzacție pe care RCS & RDS o pregătește în acest an este listarea pe bursă a unui pachet de până la 25% din acțiuni, tranzacție estimată în jurul a 400 – 500 mil. Euro de către surse din piață, după cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 13 aprilie 2016. Mandatul pentru tranzacția care vizează bursa de la București, deși nu este exclusă listarea pe o bursă externă, aparține unui consorțiu format de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, respectiv băncile locale BRD, Raiffeisen și casa de brokeraj Wood.

Mișcarea ar permite exitul acționarilor minoritari străini în special pentru fondul de investiții Eton Park și americanul de origine britanică Wayne Grant Quasha, care dețin împreună prin vehiculul de investiții Carpathian Cable Investment Limited (Quadrant) 21,42% din Cable Communications Systems NV, firma – mamă care are 95,92% din RCS&RDS, conform datelor făcute publice în noiembrie 2013 în prospectul de emisiune a obligațiunilor. Documentul citat indica faptul că Eton Park deținea un pachet de 6,85%, Wayne Quasha 13,7%, iar austriacul Gustav Wurmbock, managing partner la fondul de investiții EPIC, era raportat cu un pachet de 3,26%. În afara acestora, pe lista acționarilor minoritari cu pachete importante se mai aflau la acea dată Stefozar Bugarski cu 3,92%, Nicușor Dorel Schelean cu 3,64%, Ioan Bendei cu 3,41% și Gheorghe Maftei cu 3,32%.

Listarea RCS & RDS s-ar putea face sub forma oferirii către investitori a unui astfel de pachet minoritar de acțiuni preferențiale, lipsite însă de drept de vot în cadrul adunării acționarilor, susțin surse din piață.

Față de acțiunile comune, acțiunile preferențiale sunt văzute de investitori ca un instrument hibrid, care sunt însă subordonate ca și rang obligațiunilor.

Reprezentanții RCS & RDS și ai consorțiului de intermediere nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect. Reprezentanții companiei conduse de Zoltan Teszari sunt dealtfel cât se poate de discreți în ceea ce privește deciziile sau mișcările strategice pe care le fac.

RCS&RDS a mai încercat în 2007 o listare a acțiunilor companiei pe bursa de la Londra, mandatul pentru tranzacție aparținând atunci bancherilor de investiții Morgan Stanley, al cărei reprezentant pe regiune era Bogdan Ciobotaru, care acum ocupă poziția de membru în Consiliul de administrație al RCS&RDS. Atunci, compania de cablu TV s-a reorientat către contractarea unui împrumut de 500 mil. Dolari aranjat de către Citi și ING și luat de la un sindicat de bănci.

Teszari, 46 ani, este fondatorul și acționarul care deține pachetul de control al companiei, cu drepturi de vot reprezentând 63,69% în RCS Management, care la rândul său controlează 63,02% din drepturile de vot în RCS&RDS, potrivit datelor făcute publice în urmă cu aproape trei ani.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Harta operațiunilor RCS & RDS s-a modificat recent prin vânzarea operațiunilor din Serbia, Croația, Slovacia și Cehia, firma concentrându-și resursele asupra piețelor din România și Ungaria.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Afacerea RCS & RDS a fost fondată în 1994. Originile sale ajung însă în 1992 când Teszari, care împreună cu alți asociați pune bazele firmei de cablu TV TVS Holding Brașov, care în 2005 avea să fuzioneze cu RCS & RDS.

Din 1997, afacerea de cablu TV a început să se extindă spre piața de internet fix. În 2003, compania a lansat operațiuni pe piața de telefonie fixă, iar în 2005 are loc fuziunea RCS (cablu TV) cu RDS (internet, date) și ia naștere RCS & RDS. În același an, americanii de la UPC cumpără afacerea Astral Telecom, printre ai cărei fondatori era și Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania. Urmează apoi lansarea de operațiuni pe piața de telefonie mobilă și DTH  – televiziune digitală prin satelit.

Pe plan extern, RCS intră pe piața din Ungaria în 1998, apoi urmează Slovacia în 1999 și treptat și alte țări din regiune. Din 2013 încoace, RCS începe exitul din piețele regionale, axându-se pe România și Ungaria. România înseamnă peste 60% din afacerile RCS & RDS, iar Ungaria aproape 18%. În paralel, RCS investește în piața de media prin lansarea și achiziția de televiziuni specializate pe nișe – sport (Digisport), muzică (UTV), știri (Digi 24), film (Digi Film) și altele, iar în 2014 cumpără rețeaua de stații radio ale CME într-o tranzacție estimată în jurul a 4 mil. euro.

Casa de comerț Nidera a împrumutat 110 mil. Dolari de la UniCredit Bank Austria, Raiffeisen și ING Bank. Banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziția de echipamente, construcția unor noi clădiri de birouri și de prelevare a probelor în Constanța, finanțarea unor proiecte sau tranzacții viitoare. Terminalul de cereale din port cumpărat recent de Nidera, pe lista garanțiilor pentru credit

Casa de comerț olandeză Nidera BV a luat un credit de 110 mil. Dolari de la un consorțiu format din băncile UniCredit Bank Austria AG, Raiffeisen și ING Bank, bani care au ca destinație printre altele ridicarea de clădiri noi în portul Constanța și finanțarea unor proiecte și tranzacții viitoare.

La creditul semnat pe 26 februarie participă în calitate de garanți inițiali și companiile United Shipping Agency și United Shipping and Chartering, care operează terminalul de cereale al Nidera din portul Constanța.

Raiffeisen Bank SA și UniCredit Bank Austria acționează ca aranjori și împrumutători inițiali, iar ING Bank NV, în calitate de aranjor, împrumutător inițial și agent al facilității de credit, iar sucursala din București a băncii olandeze, ca și agent pentru garanții.

Cele trei bănci sunt printre cele mai puternice instituții de credit locale pe segmentul finanțărilor corporative, unde mai sunt bine poziționate BCR și BRD.

Acționarii United Shipping Agency au aprobat pe 10 martie lista de garanții aduse pentru împrumut, pe listă fiind terminalul de cereale din port, terenuri și platforme, depozite, capacități de stocare din Constanța, contracte de închiriere și de asigurare, acțiunile societății fiind de asemenea ipotecate.

Compania va avea acces la fonduri prin intermediul împrumutului dintre societăți și va putea astfel să-și finanțeze diferite investiții, printre care ridicarea unor noi clădiri, una fiind destinată prelevării probelor.

United Shipping Agency își schimbă, de asemenea, forma de organizare în societate cu răspundere limitată față de societate pe acțiuni, cum este în prezent.

În decembrie 2014, casa de comerț olandeză Nidera, controlată de chinezii de la Cofco, a cumpărat terminalul de cereale din portul Constanța și alte active conexe, operate de către United Shipping Agency și United Shipping Chartering.

Anul trecut, International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, a acordat un împrumut de 31 mil. Dolari către Nidera România pentru refinanțarea terminalului din portul Constanța unde au loc proiecte de extindere.

De asemenea, IFC a anunțat că evaluează și acordarea unei noi facilități de credit pentru capital de lucru.

Achiziţia terminalului de cereale din portul Constanţa din decembrie 2014 a făcut parte dintr-un program de creştere cu investiţii derulate în America Latină, SUA şi Europa de Est, inclusiv România – unde miza este accesul direct la rutele de transport din Marea Neagră.

În ianuarie 2015, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia de către Nidera a firmelor United Shipping Agency, care opera un terminal de cereale cu o capacitate de stocare de 250.000 tone, şi United Shipping and Chartering, proprietarul unui depozit în port. Vânzătorii au fost oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică de către părţi. Estimări din piaţă, neconfirmate însă, indică tranzacţia în jurul a 50 mil. Euro.

Porumbul şi grâul sunt cele mai importante cereale care au trecut prin terminalul din Constanţa în 2014, fiecare având o cotă de circa 40% din totalul mărfurilor manevrate, în timp ce seminţele de floarea soarelui au avut o pondere de 4%.

Terminalul preluat în acest an de către Nidera în portul Constanţa are 296 de angajaţi, din care 250 cu contracte pe durată nedeterminată şi 46 de salariaţi cu contracte pe perioadă fixă.

Potrivit planului de investiţii pe cinci ani, Nidera se aşteaptă la o creştere a personalului terminalului, notează IFC în documentul de sinteză al propunerii de finanţare.

Pe lista principalilor contractori pentru terminalul Nidera figurează Timex Surveyors (care asigură servicii de inspecţie la livrare şi recepţie cargo), Euroriver Transport (furnizor de servicii de transport mărfuri şi de manevrare cu macarale plutitoare), Tehnotrans Feroviar (furnizor de servicii de manevrare pe calea ferată) şi Agigea Expres din domeniul serviciilor de curăţire a barjelor pentru depozitare.

Nidera este una dintre casele de comerţ de talie medie la nivel global, fondată în 1920 şi preluată anul trecut de chinezii de la Cofco.

Nidera România, unul dintre principalii jucători în comerţul local cu cereale, a raportat pentru 2014 un profit net de 1,7 mil. Euro la o cifră de afaceri de 267,5 mil. Euro şi 34 de angajaţi.

United Shipping Ageny, compania ce operează terminalul, a încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 mil. Euro la o cifră de afaceri de 18 mil. Euro.

Pe piaţa comerţului cu cereale, companiile americane ADM, Bunge, Brise, Cargill împreună cu Nidera, casele elveţiene de comerţ Ameropa şi Glencore, respectiv Agricover sunt jucători cu poziţii puternice.

Cu capacităţi de stocare, au nevoie de acces la portul Constanţa pentru securizarea rutelor de  de export şi transport din Marea Neagră. În acest context, în ultimii ani în portul Constanţa au avut loc mai multe achiziţii ale caselor de comerţ internaţionale de terminale de cereale.

farmatop3crediteinfogrmain

Trei jucători din sectorul medical privat au împrumutat 258 mil. euro în ultimele șapte luni. Bancherii preferă să-și împartă frățește expunerile pe companii. BCR, BRD, ING și Raiffeisen dau fiecare câte 14 mil. euro în cadrul unui credit sindicalizat pentru a susține campania MedLife de achiziții

MedLife, cea mai mare companie locală de servicii medicale private, a anunțat astăzi semnarea unui credit de 56 mil. euro cu un sindicat bancar format din BCR, BRD, ING Bank și Raiffeisen. Din acești bani, 20 mil. euro vor fi alocate exclusiv proiectelor de achiziţii, cărora compania le va mai pune la dispoziție încă minimum alte 5 mil. euro din fonduri proprii.

Tranzacția poate fi văzută ca o accelerare a ritmului de expansiune al MedLife, în contextul în care crește presiunea din partea fondului de investiții Mid Europa Partners, care a cumpărat în august nr.2 din piața de profil, Regina Maria, și are planuri de a atinge o poziție de lider până la momentul de exit, previzibil într-un interval de până la 5 – 6 ani.

Cinci bănci locale mari, pe lângă cele patru deja menționate alăturându-se și UniCredit, au împrumutat 258 mil. euro în perioada august 2015 – martie 2016 în cadrul a trei tranzacții de finanțare corporativă către jucători din sectorul medical privat – A&D Pharma, Regina Maria și, acum, MedLife, conform datelor făcute publice. Această expunere în creștere rapidă indică încrederea bancherilor în potențialul de dezvoltare al pieței medicale private, care își face astfel loc pe o listă restrânsă de sectoare alături de imobiliare și piața de energie. Mișcările de consolidare derulate la vârful pieței medicale de servicii private alimentează acest val de finanțări corporative, care adresează fie strategii de creștere ale operatorilor, fie refinanțări la dobânzi mai mici a unor împrumuturi la care se apropie scadența.

„În acest moment, ne aflăm în competiție pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate. Nu excludem nici posibilitatea unor noi finanţări/alianţe pentru achiziţii de anvergură, aceste direcţii fiind parte a strategiei de business prin care vizăm să ne consolidăm poziţia de lider şi să ne distanţăm semnificativ de locurile doi și trei de pe piaţă” a declarat Mihai Marcu, Preşedinte Consiliului de Administrație al MedLife, citat de Economica.net.

Din 2010 până în prezent MedLife a derulat nouă tranzacţii de preluare a unui operator local, şase dintre acestea fiind anunţate în ultimele 12 luni, precizează sursa citată.

Strategia MedLife vizează,pe lângă achiziții, și investiții în deschiderea de noi unități medicale, precum și în modernizarea celor deja existente, afirmă reprezentanții companiei, conform Economica.net.

Până acum, băncile implicate în finanțarea companiilor medicale private și-au împărțit în mod egal expunerile în creditele acordate A&D Pharma, respectiv către Centrul Medical Unirea SRL, firma care operează sub marca Regina Maria. Același principiu a fost aplicat și în cazul MedLife, susțin surse din piață, ceea ce înseamnă că BCR, BRD, ING și Raiffeisen au împrumutat fiecare câte 14 mil. Euro companiei controlate de familia Marcu.

Reprezentanții MedLife nu au dat detalii privind contribuția băncilor la credit sau alte condiții privind împrumutul până la momentul publicării acestui articol.

A&D Pharma a rostogolit un împrumut mai vechi și a contractat un credit de 127 mil. euro de la BRD și UniCredit, pe 3 ani, la care fiecare bancă a contribuit cu 63,5 mil. euro. Împrumutul a fost anunțat pe 20 august 2015.

Pe 14 octombrie, fondul de investiții Mid Europa a încheiat acorduri de împrumut cu Erste, BRD și UniCredit, fiecare în valoare de 25 mil. euro. Erste Group Bank AG are calitatea de agent de facilitate şi aranjor, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Bank Austria AG sunt aranjori, iar BCR acţionează ca agent de garanţie în cadrul tranzacţiei de finanţare.

Pe lângă facilitatea de 55 mil. Euro, destinată finanţării parţiale a achiziţiei pachetului de 100% din acţiunile reţelei Regina Maria, Mid Europa apelează la sprijinul băncilor pentru o facilitate de 5 mil. Euro destinată finanţării capitalului de lucru şi scopurilor corporative generale ale fondului de investiţii şi ale companiilor din grupul CMU, care operează pe piaţă sub marca Regina Maria.

La acestea se adaugă încă o facilitate CAPEX de 15 mil. Euro pentru finanţarea achiziţiilor şi cheltuielilor de capital ale Mid Europa şi ale companiilor din grupul CMU.

Strategia de creștere a MedLife în ultimii zece ani a fost finanțată masiv din fondurile atrase de la International Finance Corporation – divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, respectiv din partea fondului de investiții Value4Capital, ambii acționari minoritari în cadrul companiei, dar și prin credite contractate de la bănci.

Fondul de investiții Value4Capital (V4C), care deține o participație de 36% din MedLife, a demarat încă de anul trecut tranzacția de exit din companie, însă nu a finalizat până acum vânzarea pachetului, în ciuda interesului venit din partea mai multor fonduri de investiții printre care Enterprise Capital, Ardian, IK Capital, Warburg Pincus sau PineBridge, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către MedLife.

Un cuvânt important în tranșarea tranzacției de exit a V4C îl are acționarul majoritar, familia Marcu, ce deține 51% din companie.

IFC are o participație de 13% din MedLife.

După vânzarea Regina Maria către Mid Europa, poziția Sanador – afacerea familiei antreprenorului Florin Andronescu – devine cea mai râvnită în contextul luptei dintre MedLife și Regina Maria pentru poziția de lider al sectorului de servicii medicale private.

Citibank, ING Bank și Societe Generale împrumută fiecare cu 29,9 mil. euro pe CEZ Distribuție în cadrul creditului sindicalizat de 153,7 mil. euro la care participă și BERD

Citibank, ING Bank și Societe Generale participă cu 393,75 mil. lei (89,7 mil. euro) la creditul sindicalizat în valoare de 675 mil. lei (153,7 mil. euro) acordat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) distribuției de electricitate CEZ Distribuție, potrivit datelor obținute de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cele trei bănci comerciale împrumută fiecare echivalentul a 29,9 mil. euro către subsidiara locală a cehilor de la CEZ , iar 64 mil. euro vin de la BERD.

„Împrumutul de până la 675 milioane RON (153,7 milioane de euro) e structurat sub forma unui împrumut de tip A/B, din care 281,25 milioane (echivalent a 64 milioane euro) aferente părții BERD și 393,75 milioane RON ( echivalentul a 89,7 milioane euro) aferente celorlalți 3 participanți –  CITIBANK EUROPE PLC, ING BANK N.V., SOCIETE GENERALE SA , fiecare dintre aceștia participând cu cote egale. Investițtiile planificate cu sprijinul acestei finanțări vizează implementarea unor măsuri pentru reducerea pierderilor din rețea, eficiența energetică și contorizare inteligentă. Beneficiile imediate ale investițiilor vor include operarea optimizată a rețelei și continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. CEZ Distribuție confirmă, astfel, angajamentul de a moderniza rețeaua de distribuție din patrimoniul său”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții companiei.

Împrumutul reprezintă prima finanţare sindicalizată pe termen lung în monedă locală acordată de către BERD unei companii din România.

Finanțarea se referă la programele de investiţii din perioada 2015-2016 în reţeaua de distribuţie, al căror scop este reducerea costurilor, îmbunătăţirea eficienţei si instalarea de contoare inteligente, restructurarea balanţei contabile pentru optimizarea structurii capitalului si asigurarea de capital de lucru.

Pe piața finanțărilor corporative locale, creditul sindicalizat obținut de către CEZ Distribuție este printre cele mai mari din acest an.

Astfel, compania petrolieră OMV Petrom a obținut în luna mai un credit sindicalizat multivalută de 1 mld. euro, acordat de un sindicat format din 17 bănci și aranjat de BRD, Societe Generale și UniCredit Bank Austria AG. Banii sunt destinați refinanțării unui împrumut din 2011.

În aprilie, o altă companie petrolieră – KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank. Cele patru bănci și-au împărțit în mod egal expunerile în cadrul împrumutului dat kazahilor. Banii vizează refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare.

O altă tranzacție majoră de finanțare are în centru grupul de telecomunicații RCS & RDS. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 17 iunie că RCS & RDS intenționează să împrumute aproximativ 1,2 mld. lei (circa 270 mil. euro) de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING Bank, Citibank și BRD, tot în scopul unei refinanțării unor credite mai vechi.

În august, BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank au acordat A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro.
Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

În contextul în care creditele noi rămân rare, cu o lichiditate mică pe bursa locală care ține încă departe listările și lipsa de emisiuni corporative, companiile caută să se finanțeze cât mai mult din cashflow-ul pe care îl produc.

obligatiuni PMB expunere fonduri pensii main

Fondurile de pensii administrate de ING au cumpărat obligațiuni București de aproape 40 mil. euro și o expunere de aproape 8% pe tranzacția de finanțare de 500 mil. euro. Pe lista investitorilor sunt și fondurile Generali, Allianz Țiriac, Aegon, dar și băncile locale mari BCR, BRD și UniCredit Țiriac

NN Pensii, fostul ING Pensii care administrează fonduri de pensii cu active nete de 1,8 mld. euro, a fost unul dintre cei mai mari cumpărători locali de obligațiuni ale Primăriei Capitalei la emisiunea în valoare de 2,2 mld. lei (500 mil. euro). Marile bănci locale, BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank au luat și ele expuneri alături de Banca Transilvania și Raiffeisen, aranjorii tranzacției prin care Bucureștiul a refinanțat în lei o emisiune de titluri în euro din 2005.

Cel mai mare manager de fonduri de pensii din România, NN Pensii, a cumpărat obligațiuni municipale la finele lunii aprilie în valoare de 175,6 mil. lei (circa 40 mil. euro), ceea ce corespunde unei felii de până la 8% din întreaga emisiune a Primăriei Municipiului București. De asemenea, fondurile administrate de Generali au luat circa 2,6% din titluri, Allianz Țiriac aproape 2%, fondurile administrate de BCR circa 1,1%, fondul Aegon 0,8%, iar cele manageriate de BRD circa 0,6% din total obligațiuni vândute, conform calculelor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO pe baza datelor făcute publice de către arbitrul piețelor financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară. În total, fondurile de pensii de pe Pilonul II și III au luat o cotă de 15% din întreaga emisiune de obligațiuni, adică o porție egală cu cea adjudecată de BERD singur, cel mai mare investitor străin în tranzacție.

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

”Noi am pus ordin de peste 10% din oferta PMB, dar ni s-a alocat mai puțin pentru că a fost cerere mare”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Raluca Țintoiu, CEO ING Pensii, companie care și-a schimbat recent numele în NN Pensii și este cel mai mare jucător pe piața pensiilor private.  NN Pensii administrează fondul ING Pensii pe Pilonul II al pensiilor private obligatorii, respectiv ING Activ și ING Optim pe segmentul fondurilor de pensii facultative din Pilonul III. Obligațiunile municipale au ponderi între 2 și 3% în activul fiecăruia dintre cele 3 fonduri manageriate de NN Pensii, care investește și în acțiuni, titluri de stat, obligațiuni corporative ori depozite bancare.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă astfel că investitorii au primit titluri corespunzător cu mărimea ordinelor de cumpărare raportate la nivelul întregii emisiuni.

Al doilea manager local de fonduri de pensii după mărimea expunerii pe tranzacția PMB este Generali, care a investit 56,4 mil. lei (12,8 mil. euro) prin fondurile Aripi și Stabil. Generali este urmat de fondurile administrate de Allianz Țiriac cu o expunere totală de 43 mil. lei (aproape 10 mil. euro), BCR cu 24,7 mil. lei (5,6 mil. euro), Aegon cu aproape 17 mil. lei (circa 3,8 mil. euro) și fondurile administrate de BRD cu 13,5 mil. lei (circa 3 mil. euro). Au participat și alți manageri de fonduri de pensii private, dar cu expuneri nesemnificative.

Vânzarea de obligațiuni municipale de 2,2 mld. lei de către Primăria Bucureștiului este cea mai mare tranzacție de acest tip din ultimii zece ani. Titlurile au fost listate pe bursa de la București la începutul acestei luni.

Bucureștiul s-a împrumutat la o dobândă medie anuală de 3,98% în lei.

Investitorii locali au dat circa 80% din bani, adică circa 400 mil. euro, din care cea mai mare parte au venit de la bănci – 40%, urmate de fonduri de investiții cu 27%.

Pe eșalonul de bănci, în afară de Banca Transilvania și Raiffeisen au participat și celelalte bănci mari – BCR, BRD și UniCredit Țiriac Bank, ce au văzut în obligațiunile în lei ale Bucureștiului o ocazie bună de a-și plasa lichidități și în afara plasamentelor în titluri de stat.

”Am luat o expunere mică pe tranșa obligațiunilor cu maturitate la 3 ani”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Răsvan Radu, CEO UniCredit Țiriac Bank.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

Companiile Rompetrol au luat un credit sindicalizat de 360 mil. dolari. BCR, ING, Raiffeisen și UniCredit Țiriac vor pune fiecare câte 90 mil. dolari. Avocații de la Allen & Overy au lucrat cu băncile, Eversheds de partea kazahilor

KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat astăzi o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank.

Inițial, discuțiile au vizat o sumă mai mare, în jurul valorii de de 390 mil. dolari, potrivit anunțului companiei petroliere de la începutul acestui an. Discuțiile dintre grupul petrolier controlat de kazahi și bănci au fost anunțate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în 11 decembrie 2014.

Facilitatea, garantată de KMG International, va fi utilizată de Rompetrol Rafinare, Rompetrol Downstream, KazMunayGas Trading şi KMG Rompetrol pentru refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare. Această facilitate cuprinde două tranşe, o facilitate de credit revolving şi o tranșă ce poate fi utilizată sub forma unor facilităţi auxiliare.

„Acest parteneriat reprezintă un important pas pentru KMG International în asigurarea liniilor de finanțare si a capitalului de lucru necesar activităților și operațiunilor Rompetrol. În acelaşi timp, este un semn de încredere din partea instituțiilor bancare, atât prin valoarea acordată, cât şi prin complexitatea facilităţii de finanţare, ce include multiple posibilităţi de utilizare în acord cu nevoile variate ale Grupului”, declară Mariana Durleşteanu, directorul financiar al Grupului KMG International.

Cei patru aranjori principali mandataţi să pună la dispoziţie facilitatea în cote egale sunt BCR, ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank S.A. şi UniCredit Ţiriac Bank S.A. Banca Comercială Română a acţionat în calitate de Coordonator al facilitatii şi de Agent de Documentaţie, UniCredit Bank AG, Sucursala Londra îndeplineşte rolul de Agent de Facilitate, iar UniCredit Ţiriac Bank SA de Bancă Emitentă, Agent de Garanţii şi Agent de Plăţi.

Allen&Overy LLP împreună cu asociaţii săi din România, Radu Tărăcila Pădurari Retevoescu SCA, au acţionat în calitate de avocaţi pentru sindicatul de bănci iar Eversheds London a acţionat în calitate de avocaţi pentru companiile membre Grupului KMG International.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 3 martie 2015

ROMÂNIA

Grecii de la Piraeus Bank România scot la vânzare un pachet de credite neperformante de până la 200 mil. euro

BĂNCI. Piraeus Bank România, filiala grupului bancar elen Piraeus și una dintre primele zece bănci locale la finele lui 2013, se pregătește să vândă un pachet de credite neperformante de aproape 200 mil. euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piața financiară.

Banca grecească este una dintre instituțiile de credit locale, care cu o rată a creditelor neperformante de 27% în luna septembrie, depășește sensibil media sistemului bancar local. Aceasta se situa la 15,33% în septembrie 2014, iar în decembrie a coborât sub 14%, conform datelor prezentate de banca centrală. Portofoliul de credite neperformante al Piraeus Bank România era în septembrie 2014 acoperit cu garanții în proporție de 87%, potrivit unei prezentări a băncii – mamă.

Traderul Ameropa a cumpărat două noi depozite de cereale

CEREALE. Traderul de materii prime agricole Ameropa Grains, controlat de magnatul elveţian Andreas Zivy, a cum­părat două magazii de cereale în localităţile Dor Mărunt (Călăraşi) şi Măcin (Tulcea). Depozitele orizontale de cereale disponibile în Măcin şi Dor Mărunt arată că achiziţia făcută de Ameropa înseamnă o preluare a unor capacităţi cumulate de cel mult 20.000 de tone de cereale, ceea ce ar însemna tranzacţii cu o valoare maximală estimată la 2 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.

EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Enel așteaptă patru oferte la vânzarea producătorului de electricitate din Slovacia

ENERGIE. Grupul italian de utilități Enel așteaptă la începutul lunii aprilie patru oferte angajante din partea investitorilor înscriși în cursa pentru achiziția producătorului slovac de energie Slovenske Elektrarne, potrivit Reuters, care citează trei surse apropiate tranzacției.

Fortum din Finlanda, producătorii cehi de energie CEZ și EPH, precum și un consorțiu care cuprinde compania Slovnaft aparținând grupului ungar MOL și compania maghiară de stat MVM și-au exprimat interesul pentru achiziția activului scos la vânzare de Enel. În România, italienii au anunțat la finele lunii trecute suspendarea procesului de vânzare.

Telekom Slovenia cumpără un rival de pe piața locală

TELECOMUNICAȚII. Telekom Slovenia a anunțat recent achiziția operatorului de telefonie mobilă Debitel de la vânzătorii ACH, Adria Mobil și Svema Trade. Firma austriacă de avocatură Schoenherr a consiliat Telekom Slovenia la achiziția anunțată pe 27 februarie, care va fi încheiată după obținerea avizelor necesare din partea autorităților competente. Părțile au agreat să nu facă publice mai multe detalii, inclusiv valoarea tranzacției, până la finalizarea tranzacției, conform unui comunicat de presă al casei austriece de avocatură.

EUROPA

Fiica președintelui Angolei vrea ca banca portugheză BPI să fuzioneze cu Millennium și respinge oferta de preluare venită de la spaniolii de la Caixa

BĂNCI. Banca portugheză BCP Millennium, a spus că va analiza propunerea de fuziune dacă și conaționalii de la BPI vor face același lucru, la o zi după ce Isabel dos Santos, fiica președintelui Angolei și acționar al BPI, a trimis o scrisoare cu propunerea de fuziune între cele două instituții, relatează Dealbook New York Times.

Fuziunea dintre BCP și BPI nu numai că va domina piața bancară portugheză, dar va face din investitorii angolezi, proveniți din vechea colonie a Portugaliei, să devină cei mai mari acționari ai noii entități.

Isabel dos Santos, una dintre cele mai bogate femei din Africa, are 18,6% din BPI, în timp ce compania petrolieră deținută de statul angolez, Sonangol, controlează 19,4% din BCP. Propunerea de fuziune vine după ce banca spaniolă CaixaBank, care deține deja 44,1% din BPI, a venit cu o ofertă de preluare pentru restul de 55,9% din acțiunile băncii, care evaluează banca portugheză la 1,94 mld. euro.

Francezii de la Groupama au strâns 485 mil. euro din vânzarea unui pachet de acțiuni la Veolia Environnement

MEDIU. Compania franceză Groupama a spus că a obținut circa 485 mil. euro din vânzarea unui pachet de 28,4 milioane de acțiuni la Veolia Environnement, relatează Reuters.
Pachetul reprezintă 5,05% din capitalul social al firmei Veolia. Groupama este unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de asigurări.

PCH cumpără magazinul online Fab.com

COMERȚ ONLINE. PCH a cumpărat platforma de comerț online Fab pentru a crea un nou magazin electronic pentru tinerele companii de tehnologie hardware și gadget-uri, potrivit FT.
Fab este o afacere care a fost evaluată mai demult la 1 mld. dolari, dar PCH plătește numai o fracție din acel preț după o serie de restructurări care au avut loc anul trecut. Termenii tranzacției în numerar și acțiuni nu au fost dezvăluiți.

Alpha Bank a finalizat achiziția a 100% din acțiunile Emporiki Bank Cipru
BĂNCI. Alpha Bank Cipru a anunțat că a finalizat la 1 martie achiziția pachetului de 100% din acțiunile Emporiki Bank Cipru. Grecii au făcut publică achiziția subsidiarei cipriote încă din 22 decembrie 2014, conform unui comunicat publicat de Stockwatch.

CVC Capital vinde 7,5% dintr-o companie spaniolă de infrastructură pentru 1,156 mld. euro

INFRASTRUCTURĂ. Banca de investiții UBS a anunțat vânzarea accelerată a unui pachet de 7,5% din acțiunile companiei spaniole de infrastructură Abertis, deținut de Trebol International, un fond al CVC, către o bază de investitori calificați, scrie publicația financiară spaniolă Expansion. Pachetul valorează pe bursă 1,156 mld. euro. Fondul administrat de CVC are 15,5% din acțiunile Abertis.

AMERICA DE NORD

Citi vinde furnizorul de credite ipotecare OneMain Financial către o fostă unitate a AIG pentru 4,25 mld. dolari

SERVICII FINANCIARE. Citigroup Inc. este de acord cu vânzarea instituției financiare de credit ipotecar OneMain Financial, cu o vechime de 103 ani, către Springleaf Holdings pentru 4,25 mld. dolari în numerar, informează Bloomberg. Springleaf, fosta unitate a AIG, va deveni astfel cel mai mare jucător în sectorul de credit ipotecar.

Universitatea americană Yale are în mână 1 mld. de dolari în numerar și se uită după investiții

UNIVERSITĂȚI. Universitatea americană Yale, una dintre cele mai bine cotate și bogate universități din lume, stă pe lichidități de aproape 1 mld. dolari și caută noi investiții, scrie Bloomberg.

Nivelul în creștere al lichidităților s-ar putea datora unor plăți mai mari venite de la fonduri de investiții și investiții imobiliare, precum și ca urmare a deciziei de a reduce din participațiile deținute în acțiuni americane. Participațiile Yale sunt de circa 23,9 mld. dolari și se situează sub nivelul rivalei, universitatea Harvard.

Harvard are participații de 36,4 mld. dolari și și-a triplat recent lichiditățile până la circa 1 mld. dolari. Creșterea deținerilor de numerar este un fenomen în creștere printre investitorii care se tem de un declin al piețelor de acțiuni.

ING vinde 18,9% din Voya Financial pentru 600 mil. dolari

SERVICII FINANCIARE. Grupul financiar olandez ING a anunțat că a ajuns la un acord pentru vânzarea pachetului de acțiuni pe care îl deține la firma de servicii financiare Voya Financial în cadrul unei oferte publice, potrivit unui comunicat al ING.

Acordul prevede răscumpărarea pachetului de acțiuni al ING, de 45,6 milioane de acțiuni ce reprezintă 18,9% din capitalul social, pentru 600 mil. dolari. În urma tranzacției, ING iese din acționariatul Voya.

ASIA

Lafarge cumpără încă 45% din acțiunile filialei sale din China

CIMENT. Producătorul francez de ciment Lafarge, aflat în proces de fuziune cu Holcim, a înaintat o propunere în valoare de 294 mil. euro pentru a prelua pachetul de 45% deținut de Socam în filiala sa chineză. Astfel, francezii vor ajunge să dețină pachetul integral de acțiuni al filialei chineze, notează La Tribune.

Operațiunea este condiționată de finalizarea proiectului de fuziune dintre Lafarge și Holcim. În România, activele Lafarge vor fi preluate de către irlandezii de la CRH.

Tranzacție de 550 mil. dolari între malaezieni și japonezi pe piața croazierelor de lux

CROAZIERE. Genting Hong Kong a fost de acord să cumpere compania Crystal Cruises de la grupul nipon Yusen Kabushiki Kaisha (NYK) pentru 550 mil. dolari, mișcare ce permite companiei malaeziene să se extindă pe piața croazierelor de lux, informează South China Morning Post.

Tranzacția este programată să fie finalizată în trimestrul al doilea și va fi finanțată din lichiditățile existente ale companiei malaeziene Genting și din credite bancare.

AMERICA CENTRALĂ ȘI DE SUD

British American Tobacco oferă 3,53 mld.dolari pentru 24,7% dintr-un producător brazilian de țigarete

TUTUN. British American Tobacco Plc a înaintat o propunere pentru a cumpăra pachetul de 24,7% pe care nu îl deține din acțiunile celei mai mari companii braziliene de țigări Souza Cruz SA, scrie Reuters. Valoarea tranzacției este estimată la 3,53 mld. dolari.

AUSTRALIA & PACIFIC

Malaezienii cumpără plantații de palmier în Papua Noua Guinee pentru 1,7 mld. dolari

PLANTAȚII. Sime Darby Plantation Bhd, divizia de plantații a grupului malaezian Sime Darby Bhd, a finalizat achiziția New Britain Palm Oil Ltd din Papua Noua Guinee pentru 1,7 mld. dolari, a anunțat luni compania.

Cel mai mare producător indian de medicamente cumpără o afacere în Australia de la GSK

MEDICAMENTE. Sun Pharmaceutical Industries Ltd, cel mai mare producător indian de medicamente după vânzări, a spus că este de acord să cumpere afacerea cu calmante derivate din opiu a celor de la GlaxoSmithKline Plc din Australia, scrie Reuters.

MelbourneIT continuă achizițiile pe piața de tehnologie a informațiilor

IT. MelbourneIT, companie de web design și de înregistrare de domenii pe internet, are în plan să continue achizițiile după ce a cumpărat săptămâna trecută furnizorul de servicii cloud UberGlobal pentru 15,5 mil. dolari, scrie Australian Financial Review.

Filiala de servicii de mentenanță a Transelectrica extinde un credit de la ING cu 5 mil. lei

Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport  “SMART” majorează un credit de 19 milioane de lei (4,3 milioane de euro, calculat la cursul zilei de 4,4085 lei/euro) luat de la ING  Bank cu suma de 5 milioane lei (1,13 milioane euro), potrivit unei decizii luate în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 31 iulie publicate în Monitorul Oficial.

Proprietarul SMART este Transelectrica, firma controlată de stat care deține monopolul transportului și al tranzitului de electricitate din România. Acționarii nu au fost de acord ca filiala Transelectrica să împrumute de la compania – mamă 6 milioane de lei (1,36 milioane de euro).

La finele anului 2013, compania SMART SA înregistra o cifră de afaceri de 114,15 milioane lei (25,83 milioane euro), un profit de 6,58 milioane lei (1,49 milioane euro) la un număr de 877 angajați, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Datele au fost calculate la cursul mediu al anului 2013 comunicat de BNR, de 4,4190 lei/euro.

Înființată în anul 2001, Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport ”SMART” desfășoară activități de mentenanță, reparații, expertizări și consultanță pentru aparate și echipamente de joasă, medie și înaltă tensiune, transformatoare, linii electrice aeriene și în cablu.

Firma – mamă, Transelectrica, a luat ființă în 2000 în urma spargerii fostei Companii Naționale de Electricitate (CONEL) în patru entități. Atunci au apărut pe piața de energie compania de stat pentru distribuția și furnizării de electricitate Electrica și producătorii de energie Hidroelectrica și Termoelectrica.

ASF pregătește terenul pentru AGA la SIF Oltenia. Drepturile de vot ale grupului ING și ale grupului de acționari din jurul lui Dragoș Bîlteanu, limitate fiecare la 5%

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis ieri limitarea la 5% a drepturilor de vot la SIF Oltenia pentru un grup de acționari format din entități ale grupului financiar olandez ING, o decizie similară fiind luată și în cazul unui alt grup de acționari, controlați de SIF Banat – Crișana. SIF Oltenia are programată o adunare generală a acționarilor pentru 28 – 29 iulie.

De asemenea, ASF a luat act de faptul că pachetul de acțiuni la SIF Oltenia deținut de un alt grup de acționari a scăzut sub pragul de 5%. Acest grup de acționari este format din opt entități din jurul băncii austriece Erste, proprietarul BCR.

Grupul de acționari din jurul Erste care dețin acțiuni la SIF Oltenia sunt fondul de investiții Business Capital for Romania Opportunity, Romanian Equity Partners Cooperatief UA, BCR, Erste Group Bank AG, Fond de Pensii Administrat Privat BCR administrat de către BCR Pensii, fondul de investiții FDI Erste Balanced RON (fost BCR Dinamic), fondul FDI Erste Equity Romania (care anterior se numea BCR Expert), Fondul de Pensii Facultative BCR Plus. Un alt nume important aflat în spatele grupului de acționari SIF Oltenia din jurul Erste este cel al omului de afaceri Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

În ceea ce privește grupul de acționari care provine din grupul financiar olandez ING, acesta este format din patru entități. Astfel, Fondul de Pensii Administrat Privat ING, Fondul de Pensii Facultative ING Optim, Fondul de Pensii Facultative ING Activ și ING International Romanian Equity dețin împreună un pachet de 6,07% din SIF Oltenia.

Autoritatea de supraveghere a pieței de capital a decis că acestea acționează concertat întrucât toate aceste entități fac parte din același grup financiar, ING, și le-a limitat acum drepturile de vot la 5%.

Decizia ASF ia în calcul că Fondul de Pensii Facultative ING Optim și  Fondul de Pensii Facultative ING Activ sunt administrate de către ING Asigurări de Viață, care la rândul său este deținută în proporție de 99,99 % de către ING  Continental Europe Holdings. Aceasta din urmă este deținută integral de către ING Verzekeringen, la care ING Groep are 100% din acțiuni.

În ceea ce privește Fondul de Pensii Administrat Privat ING este administrat de către ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA, al cărei acționar majoritar este cu 99,99% ING Continental Europe Holdings.

ING International Romanian Equity este administrat de către ING Investment Management, înregistrată în Luxemburg, care este la rândul său controlat prin intermediul mai multor societăți de către ING Groep NV.

Al doilea grup de acționari de la SIF Oltenia asupra căruia ASF a decis că acționează concertat este format din SIF Banat – Crișana, SIF Muntenia (controlată de asemenea de către SIF Banat – Crișana), Biofarm – societate controlată de către SIF Banat – Crișana și SIF Muntenia, Dragoș Bîlteanu – președintele SIF Banat – Crișana, respectiv asociatul său de origine libaneză Najib El Lakis, care este și administrator la SIF Banat – Crișana, respectiv Ion Stancu, la rândul său membru în Consiliul de Administrație al SIF Banat – Crișana.

Grupul de acționari din jurul lui Dragoș Bîlteanu, șeful SIF Banat – Crișana, deține acum un pachet de 5,7% din SIF Oltenia, însă decizia ASF le limitează drepturile de vot la 5%. După preluarea șefiei SIF Banat – Crișana, Dragoș Bîlteanu a surprins piața de capital cu o mișcare prin care a achiziționat pachetul de control de la SIF Muntenia, dând de înțeles că va pregăti mutări de anvergură asemănătoare în perioada următoare.

SIF Oltenia deține participații minoritare în mai multe companii și bănci de o importanță strategică. Fondul de investiții avea la finele lunii martie un activ net în valoare de 1,5 miliarde de lei (circa 337 mil. euro). Portofoliul SIF Oltenia este format din 68 de companii, cele mai valoroase participații fiind în active plasate în sectoare – cheie precum bănci – BCR, cea mai mare bancă locală după active, unde deține un pachet de 6,3% cu o valoare de peste 100 mil. euro, BRD – a doua bancă după mărimea activelor unde are 3,3% din acțiuni, Banca Transilvania – la care are 1,46% din acțiuni, energie – Transelectrica (unde are o cotă de 7,3%), OMV Petrom – cea mai mare companie din România unde deține un pachet de 1,23%, alte participații importante fiind deținute la Transgaz, Antibiotice Iași (producție de medicamente) sau producătorul de ulei Argus Constanța.

Acțiunile SIF Oltenia sunt tranzacționate pe Bursa din București. Pe 14 mai, HSBC, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, a fost raportată cu o deținere de 5,2% la SIF Oltenia, participație redusă ulterior sub acest prag. Ultima cotație a unei acțiuni este de 1,8 lei/acțiune, capitalizarea bursieră având valoarea de 1 miliard de lei (225,7 milioane euro).

În primul trimestru al acestui an, compania a înregistrat venituri în valoare de 30,4 milioane lei (6,8 milioane euro), înregistrând un profit în valoare de 6,9 milioane lei (1,5 milioane euro).