Arhiva etichetelor: Hidroelectrica

De ce susține Fondul Proprietatea listarea Hidroelectrica și pe bursa din Londra: ”Va fi foarte importantă pentru că acolo vin investitori globali care nu sunt prezenți pe bursa din București și care este greu de crezut că-și vor deschide aici un cont de tranzacționare. Vrem să reducem la zero numărul de participații în companii necotate fie prin vânzare, fie prin listare”. Ce aduce pentru o companie listarea pe bursă

Fondul Proprietatea, acționarul minoritar al producătorului de electricitate Hidroelectrica, susține necesitatea listării companiei de stat pe bursa de la Londra alături de cea de la București pentru a putea atrage și investitori de talie globală care nu vin să facă tranzacții pe piața bursieră locală.

Lichiditatea redusă a bursei de la București ține departe astfel de investitori, în contextul în care obiectivul declarat al oficialilor locali este de a spori rulajul zilnic prin atragerea de noi emitenți astfel încât bursa să treacă de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă.

„Listarea (Hidroelectrica – n.r.) la Londra este foarte importantă. Unii din acești investitori globali nu sunt prezenți la BVB și, pentru o companie, este greu de crezut că-și vor deschide un cont (de tranzacționare-n.r.) aici. Ca aceștia să aibă acces la Hidroelectrica, compania trebuie listată și acolo”,  a spus Marius Dan, director pentru relația cu investitorii în cadrul Franklin Templeton Investments în cadrul evenimentului ”Piețe de capital – Atragerea de finanțare prin listare”, derulat la finele acestei săptămâni, organizat de firma internațională de avocatură Dentons.

Franklin Templeton Investments administrează Fondul Proprietatea, cel mai mare emitent de pe bursa de la București, care are în portofoliul său participații importante în 13 companii listate, respectiv 34 de firme nelistate, ultimele având o pondere de aproape două treimi din valoarea activului net al fondului, de 2,505 mld. euro.

„Putem veni și noi cu 5% pe lângă pachetul statului”, a reiterat reprezentantul Fondului Proprietatea intenția fondului de a veni pe bursă cu un pachet suplimentar de acțiuni alături de Ministerul Energiei care pregătește listarea a 15% din acțiunile producătorului de energie, tranzacție așteptată de investitori cel mai devreme în toamna lui 2016 sau, cel mai târziu, în 2017. Acesta mai spune că astfel de listări locale sunt o țintă naturală pentru administratorii de fonduri de pensii, care au abia 20% din bani plasați în companii pe bursă.

Vânzarea unui pachet de 20% din Hidroelectrica pe bursă ar putea aduce circa 677 mil. dolari (596 mil. euro), ceea ce înseamnă de departe cea mai mare ofertă publică din istoria Bursei de Valori București, estimare realizată pe baza datelor prezentate de către Fondul Proprietatea. Valoarea activului net este calculată în baza unor cifre auditate de KPMG și EY, care conțin discount-uri materiale între 5% și 20-25%, a precizat oficialul FP.

Deocamdată, Hidroelectrica este în faza în care așteaptă săptămâna viitoare ieșirea din insolvență, compania raportând un nivel al câștigurilor înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de circa 63% din cifra de afaceri și confirmând statutul de ”perlă a statului” în ochii investitorilor.

Listarea Hidrolectrica pe bursă este intermediată de către un consorțiu din care fac parte banca americană de investiții Morgan Stanley și Raiffeisen.

Strategia Fondului Proprietatea este de a-și reduce dependența de participațiile pe care le are în companii din energie, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a valorifica toate pachetele de acțiuni deținute în firme necotate. Hidroelectrica are o pondere de 24% în totalul activului net al Fondului Proprietatea. Fondul deține un pachet de 19,94%% din Hidroelectrica, restul acțiunilor aparținând statului român.

”Vrem să reducem către zero numărul participațiilor în companii nelistate fie prin vânzare directă, fie prin IPO (listare pe bursă-n.r.)”, a mai spus directorul pentru relația cu investitorii al Franklin Templeton Investments.

Printre companiile pe care FP își dorește să le vadă listate se află Societatea Națională a Sării Salrom. În ceea ce privește vânzarea directă, FP a avut discuții nefinalizate până acum cu Electrica pentru vânzarea pachetelor minoritare pe care le deține în subsidiarele acesteia.

FP și-a făcut în ultimii ani exitul din companii ca Transelectrica și Romgaz și vizează un exit parțial din Petrom pe bursa de la Londra, mișcare amânată până la un nou context în care prețul țițeiului să crească și să influențeze astfel și valoarea de piață a companiei.

Principalul acționar al FP este fondul – vultur Elliott Associates cu 21%, urmat de investitorul britanic City of London Investment Management cu 5%.

Listarea pe bursa de la Londra sau pe o altă bursă externă este însă o opțiune limitată pentru companiile românești.

„În cazul unei listări, trebuie luați în calcul mai mulți factori, inclusiv cei emoționali. Despre asta trebuie să vorbim când se cere direct sau indirect dacă o listare a unei companii românești este mai bine să fie la Londra”, afirmă Nikolas Colbridge, partener Dentons în cadrul biroului din Londra și șef al practicii de piețe de capital.

De-a lungul timpului, mai multe firme locale mari precum RCS&RDS, Bitdefender, Rompetrol și-au exprimat intenția de a se lista pe bursa londoneză însă din diferite motive nu au făcut-o până acum. A&D Pharma s-a listat acolo înainte de declanșarea crizei financiare globale, dar în 2011 s-a delistat de pe piața londoneză. În schimb, companii de stat ca Electrica și Romgaz au mers în ultimii ani pe ruta listării duale, piața principală a bursei din București și segmentul secundar al pieței londoneze (AIM).

Marcin Wojcicki, director departamentului de dezvoltare afaceri și marketing al BVB, spune că pentru unele companii poate fi dificil să fii listat pe o bursă externă.

„Dacă o companie se listează la Londra sau New York, ar putea fi prea mică acolo. Investitorii nu vor ști care este povestea ei”, explică acesta. Antreprenorii locali caută destul de des exitul total prin listare, nu pe cel parțial, mai spune Wojcicki.

Pe lângă talia companiei în raport cu piața bursieră pe care vrea să se listeze, importantă este și dimensiunea pachetului scos la vânzare către investitori.

„În general, din ce am văzut noi, pentru ca o listare să aibă succes, pachetul de acțiuni scos la vânzare pe bursă ajunge între 15% și 50%. Pe piața românească astăzi, o listare ar trebui să targeteze un pachet de minim 20 – 25 mil. euro”, explică Bogdan Câmpianu, managing director al Wood & Co.

Acesta afirmă că investitorii caută nu doar listări ale firmelor de stat, ci și pe cele ale firmelor private, și se uită nu numai după yield (randamentul investiției – n.r.), ci și după perspectivele de creștere ale acțiunii după listare.

Casa de brokeraj Wood & Co face parte din consorțiul condus de băncile de investiții Deutsche Bank și Citi, alături de BRD și Raiffeisen, care a primit mandatul pentru listarea unui pachet de până la 25% din acțiunile RCS&RDS pe bursa de la București, tranzacție anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 13 aprilie.

„Investitorii vor o poveste simplă când este vorba despre listarea unei companii. Pentru ce este complicat, investitorii vor cere un discount”, explică Bogdan Câmpianu.

Compania care caută să se listeze trebuie să aibă o structură de organizare simplificată, afirmă Alexandra Smedoiu, director în cadrul departamentului de taxe corporative al PwC România.

Un astfel de proces de listare poate dura între șase luni și un an și poate implica separarea unor linii de afaceri și alte operațiuni necesare pentru a crea un vehicul investițional.

„Într-o listare este foarte important când discuți cu un client să identifici care este proiectul pentru care se face finanțarea”, explică Alexandra Smedoiu. Astfel, trebuie văzut ce entitate are, de fapt, nevoie de acea finanțare.

Potrivit acesteia, o companie trebuie să analizeze cu atenție costul variantelor alternative de finanțare.

Astfel, un împrumut bancar are pe lângă dobândă și o serie de costuri ascunse, care ridică astfel costul total al finanțării atrase.

Împrumutul-acționar implică dincolo de finanțarea propriu-zisă și implicarea la nivelul managementului companiei de către acționarul finanțator.

La nivelul taxării, listarea unei companii este mai ieftină comparativ cu celelalte două variante de finanțare. Astfel, pentru acțiunile unei firme listate pe bursă impozitarea este de 5% asupra câștigului net la care se adăuga din 2017 plata unei contribuții la bugetul asigurărilor sociale de sănătate de încă 5,5%. Comparativ, dobânda pe creditul bancar și împrumutul-acționar este taxată cu 16%.

De asemenea, diferențe mari sunt și între rezultatele raportate potrivit standardelor românești de contabilitate (RAS) față de sistemul internațional de raportare financiară (IFRS), diferențe care au impact nu doar asupra indicatorilor financiari, ci și asupra taxării, avertizează expertul PwC. „Am  avut un astfel de caz, al unui administrator de active care a renunțat să treacă la raportarea IFRS când a văzut ce impact are o asemenea mișcare asupra bilanțului și a impozitelor pe care ar fi urmat să le plătească față de situația raportării rezultatelor financiare în RAS”, explică Andreea Smedoiu.

Companiile românești preferă în continuare să meargă spre finanțări bancare, ce au acum dobânzi mai mici față de alți ani, și evită să utilizeze bursa de la București ca un instrument de finanțare al afacerii.

Într-un efort de a atrage întreprinderile mici și mijlocii să se finanțeze pe bursă, BVB a creat anul trecut un segment special de tranzacționare, Aero, însă în ansamblu lichiditatea pieței locale este mult în urmă nu doar față de Polonia, dată deseori ca exemplu, ci față și de alte burse din regiune, precum cele din Cehia sau Ungaria.

Jurnalul de fuziuni și achiziții din 12 decembrie 2014

ROMÂNIA

BĂNCI. Vânzarea Carpatica la răscruce de drumuri: Familia Carabulea anunță că este pregătită să cedeze pachetul majoritar al băncii. Acționarii au de ales între fuziunea cu Nextebank și tranzacția pe care o pregătește actualul acționar majoritar

BĂNCI. Familia fondatorului băncii Carpatica, omul de afaceri Ilie Carabulea, a anunțat în această seară printr-un comunicat transmis pe bursă că este pregătită să vândă pachetul majoritar al băncii, care ajunge la 57,1% cu tot cu afiliați. Acționarii băncii sunt chemați acum să aleagă între cele două variante puse pe masă – fie să aprobe fuziunea cu Nextebank, aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Axxess Capital, fie să meargă pe mâna familiei Carabulea, scrie jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Hidroelectrica negociază să cumpere hidrocentrale în statele vecine

ENERGIE. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, se află în negocieri pentru achiziţia unor hidrocentrale în statele vecine, a anunţat joi-seară Remus Borza, administratorul judiciar al companiei aflate în insolvenţă.

„Intenţionăm să achiziţionăm câteva capacităţi de producţie în zonele limitrofe României“, a declarat Borza într-o conferinţă de presă ţinută la Ambasada României din Budapesta, cu prilejul intrării Hidroelectrica în comerţul cu energie pe piaţa ungară. Compania de stat discută în acest sens cu firme din Serbia şi Muntenegru, potrivit lui Borza, citat de ZF.

EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

UniCredit nu va părăsi Ungaria

BĂNCI. Şeful diviziei pentru Europa de Est a grupului UniCredit, Gianni Franco Papa, a negat informaţiile privind intenţia băncii de a ieşi de pe piaţa din Ungaria, transmite portalul financiar ungar portfolio.hu.

EUROPA

Ofertă de 744 milioane de euro în industria de petrol din Austria

PETROL. Veteranul din industria petrolieră Maurice Dijols a lansat o ofertă de preluare pentru entitatea de petrol CAT care evaluează compania austriacă la 744 milioane de euro (926 milioane dolari), anunță Reuters.

O bancă din Elveția cumpără 81,9% din acțiunile unui manager de active pentru 372 milioane dolari

BĂNCI. Oficialii băncii Zuercher Kantonalbank din Elveția au fost de acord să cumpere 81,9% din acțiunile fondului de investiții Swisscanto Holding Ltd din Elveția de la celelalte bănci elvețiene pentru o sumă inițială de 360,3 milioane de franci elvețieni (372 milioane dolari), potrivit unui comunicat de presă al companiei Swisscanto.

O companie americană din industria alimentară va licita pentru o companie olandeză de hrană pentru animale

INDUSTRIA ALIMENTARĂ. Conducerea companiei americane Cargill a declarat că va licita pentru compania olandeză de hrană pentru animale Nutreco, notează Dealbook New York Times.

Două companii din Europa intenționează să vândă participațiile deținute într-un dezvoltator olandez de imobiliare

IMOBILIARE. Compania olandeză de imobiliare Global City Holdings, împreună cu firma de construcții U. Dori Group din Israel, analizează opțiuni strategice pentru vânzarea participațiilor deținute în dezvoltatorul olandez de imobiliare Ronson, potrivit unui comunicat de presă al companiei Global City Holdings. Cele două companii dețin fiecare câte o participație de 39,8% în dezvoltatorul olandez de imobiliare Ronson.

AMERICA DE NORD

Tranzacție de aproximativ 800 milioane dolari în sectorul de asigurări din America

ASIGURĂRI. Firma privată de asigurări ipotecare Radian Group Inc din SUA, se apropie de vânzarea activității sale de garanții financiare către firma britanică de asigurări Assured Guaranty Ltd pentru aproximativ 800 de milioane de dolari, potrivit unor persoane ce dețin informați în această privință, scrie Reuters.

Tranzacție de aproximativ 70 milioane dolari în sectorul de asigurări din America

ASIGURĂRI. Firma de asigurări Kemper Corp. din Chicago a fost de acord să cumpere societatea de asigurări auto Alliance United Group din SUA pentru 70 de mil. de dolari în numerar, scrie Bloomberg.

MetLife cumpără un hotel din Washington

HOTELURI. Firma de asigurări de viață MetLife Inc a cumpărat hotelul Fairmont Hotel din Washington de la firma canadiană de imobiliare Ivanhoe Cambridge, precum cea mai mare firmă de asigurări de viață din SUA își extinde portofoliul comercial de proprietăți imobiliare, scrie Bloomberg.

Un dezvoltator de resurse regenerabile de energie vinde o participație majoritară în două ferme eoliene băncii JPMorgan

ENERGIE EOLIANĂ. First Wind Holdings Inc., dezvoltatorul de resurse regenerabile de energie ce este preluat de compania SunEdison Inc, a fost de acord să vândă o participație majoritară în două ferme eoliene către banca americană JPMorgan Chase & Co, scrie Bloomberg.

AMERICA CENTRALĂ ȘI DE SUD

Fuziunea Lafarge – Holcim primește undă verde de la autoritatea antitrust din Brazilia

CIMENT. Consiliul Concurenței din Brazilia, Tribunalul Consiliului de Administrație pentru Apărare Economică (CADE), a aprobat fuziunea propusă dintre giganții europeni de ciment Lafarge și Holcim, informează worldcement.com. Producătorul columbian de ciment Cementos Argos s-a retras din procesul de licitație pentru activele din Brazilia puse în vânzare de către Lafarge și Holcim, după evaluarea pachetului. În România, fuziunea Lafarge – Holcim presupune vânzarea activelor Lafarge.

Trei companii de telecomunicații intenționează să liciteze pentru o companie braziliană de telecomunicații

TELECOMUNICAȚII. Companiile de telecomunicații Oi SA din Brazilia, Telefonica SA din Spania și Claro SA din Brazilia intenționează să facă o ofertă pentru compania braziliană de telecomunicații Tim Participacoes SA, lucru care ar evalua ce-a de-a doua mare companie de telefonie mobilă din Brazilia la aproximativ 15 miliarde de dolari, potrivit unor persoane ce dețin informați în această privință, scrie Bloomberg.

ASIA

Negocieri pe piața bancară din Thailanda

BĂNCI. Cel mai mare acționar al vehiculului LH Financial Group PCL din Thailanda a declarat că grupul financiar poartă discuții cu potențiali investitori strategici locali și străini cu privire la o vânzare a unei participații din grup, precum și din banca LH Bank, cea mai mică bancă din Thailanda, informează Reuters.

Sursă: Hidroelectrica

Creșterea lichidităților i-a permis Hidroelectrica să închidă în primul semestru împrumuturi de 240 milioane de euro

Producătorul de electricitate controlat de stat Hidroelectrica a încheiat la începutul acestei săptămâni plata unui credit de investiții de 75 de milioane de euro, contractat de la Citibank în 2009.

Astfel, nivelul total al împrumuturilor închise în primul semestru al anului totalizează circa 238 milioane de euro, eforturi prin care Hidroelectrica încearcă să demonstreze că este una dintre cele mai solide companii locale, în ciuda intrării în insolvență în urmă cu doi ani.

Creșterea lichidităților companiei este dovedită și de raportarea pentru primele cinci luni ale anului a unui profit brut cumulat de 401 milioane de lei (circa 90 de milioane de euro), după deducerea taxei de stâlp aferente primului semestru de 75 milioane de lei (circa 17 milioane de euro), potrivit reprezentanților Hidroelectrica.

Pe lista de împrumuturi închise în acest an figurează rambursarea anticipată în luna aprilie a acestui an a unui credit de investiții de 110 milioane de euro către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). De asemenea, Hidroelectrica a închis de la începutul anului împrumuturi destinate investițiilor și linii de credit cu o valoare de 231 milioane de lei (peste 50 de milioane de euro). Din această categorie de finanțatori fac parte Banca Transilvania, cu 120 de milioane de lei, Alpha Bank cu 80 de milioane de lei și ING Bank cu 31 de milioane de lei.

tabel credite Hidroelectrica

Reprezentanții companiei afirmă că soldul datoriilor financiare către bănci a scăzut în ultimii doi ani de la 841 milioane de euro în 20 iunie 2012 la 216 milioane de euro pe 30 iunie. Soldul creditelor de investiții urmează să fie redus cu încă 39 milioane de euro până la finele anului după plata ratelor scadente în a doua parte a anului, dau asigurări oficialii producătorului de energie electrică.

Pentru a face rost de lichidități, Hidroelectrica a scos la vânzare în mai multe rânduri microhidrocentrale pe care le are în portofoliu, proces care este și acum în desfășurare.
Compania este unul dintre liderii pieței de energie din România, cu o producție anuală de circa 17 Twh asigurându-și o cotă de aproximativ 30% din producția națională. Compania avea la finele anului trecut în portofoliu 259 de hidrocentrale cu o putere instalată de 6.462 MW.

Hidroelectrica a fost înființată în 2000, după fostei Companii Naționale de Electricitate în patru companii, alături de Transelectrica, care deține monopolul serviciilor de transport și tranzit electricitate, Electrica pe partea de distribuție și furnizare și producătorul de electricitate Termoelectrica.

În 2012, compania a intrat în insolvență, măsură pe care statul a luat-o în calitate de proprietar al companiei pentru a putea scăpa de contractele încheiate cu case de comerț de energie, contracte pe care le considera păguboase pentru companie.

Compania aflată în procedură de reorganizare judiciară a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 3,08 miliarde de lei (697,7 milioane de euro) și un profit net de 718,8 milioane de lei (162,6 milioane de euro). Cu marjă netă anuală de 23%, Hidroelectrica este una dintre cele mai profitabile companii din România. Numărul mediu de angajați al companiei este de 4.601 la finele anului trecut. Statul deține un pachet de 80% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea are restul de 20% din capitalul Hidroelectrica.