Arhiva etichetelor: credite

TTS a decis contractarea de credite de 13 mil. Euro de către două firme din grup. IFC s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor. Banii vor fi folosiți pentru finanțarea investițiilor și a asigurării capitalului de lucru

 

TTS (Transport Trade Services) a aprobat contractarea mai multor facilități de împrumut în valoare totală de circa 13 mil. Euro pentru subsidiarele sale, Navrom și TTS Porturi Fluviale.

Astfel, Navrom urmează să ia un împrumut de investiții de 6,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,4 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 4 mil. Euro, potrivit deciziei acționarilor TTS din 28 august.

De asemenea, o altă subsidiară, TTS Porturi Fluviale urmează să contracteze credit de investiții de 1,5 mil. Euro, o linie de trezorerie de 0,1 mil. Euro și o facilitate de capital de lucru de 0,5 mil. Euro.

TTS, compania – mamă a celor două companii, va garanta împrumuturile cu o garanție corporativă și cu o macara plutitoare pentru TTS Porturi Fluviale.

Singurul acționar care s-a abținut de la aprobarea împrumuturilor a fost International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții din grupul Băncii Mondiale, care deține 4,84% din acțiunile companiei.

IFC a luat recent decizia de a vinde un pachet de 6% din acțiunile Transport Trade Services (TTS) pentru 9,358 mil. Euro, tranzacție prin care instituția financiară internațională își face exitul parțial din afacere.

Compania cu activități de transport TTS este cumpărătorul pachetului de acțiuni proprii deținut de către IFC, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tranzacția a fost aprobată de către acționarii TTS pe 30 iunie și urmează să aibă loc până pe 22 octombrie, adică într-un interval de 30 zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acționarilor companiei în Monitorul Oficial.

La acest preț de achiziție de 234 euro per acțiune, după cum rezultă din datele făcute publice, pachetul de 100% din acțiunile TTS este evaluat la aproximativ 155,9 mil. Euro.

Pe 6 iulie 2012, IFC a anunțat că investește până la 12 mil. euro în TTS și în subsidiarele acestuia pentru a îmbunătăți serviciile de logistică și de transport naval din bazinul Dunării în vederea dezvoltării industriei și comerțului în regiune. Acum cinci ani, IFC a preluat un pachet de circa 10% din TTS.

Intrarea IFC în afacerea TTS, fondată în 1997, a avut loc după ce deja instituția financiară internațională acordase anterior finanțări de sprijin dezvoltării operațiunilor grupului de transport.

În prezent, lista acționarilor TTS cuprinde pe omul de afaceri constănțean Mircea Mihăilescu, care deține 296.940 de acțiuni, adică 44,54% din acțiuni, Ion Stanciu (director general adjunct al TTS și membru în Consiliul de supraveghere al operatorului portuar SOCEP Constanța) cu 12,727%, deputatul PSD și ex – ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, cu 9,09%, elvețianul Peter Hungerbuehler (director general al Danu Transport Gmbh din Austria) cu 9,09%, Constantin Hârțan cu 4,54%, Petru Ștefănuț (directorul general al TTS) cu 2,727%, Aurel Florin Moldoveanu cu 0,909%, Jancovschi Daniel Ștefan cu 1,359%, Silviu Cătălin Petrea cu 1,359%, Antonio Gabriel Stoean cu 1,359%, Daniela Camelia Simion cu 0,909%, Mihaela Aurelia Cismek cu 0,46%, Mihaela Miron cu 0,46%, Florin Alexandrescu (directorul economic al TTS) cu 0,46%, respectiv IFC cu 9,99%.

TTS a raportat pentru anul trecut un profit net de 11 mil. Lei (2,4 mil. Euro) la o cifră de afaceri de 275,8 mil. Lei (61,3 mil. Euro), potrivit ultimului raport anual.

Din grupul de companii afiliate TTS fac parte CNFR Navrom Galați (91,79% deținut de TTS), TTS Operator SRL (90% TTS), operatorul de terminal portuar Canopus Star Constanța (51% din acțiuni TTS, 49% Cargill din SUA), Agrimol Trade (99,99% are TTS), Sim Tur (91,79% TTS), TTS Gmbh (75% TTS), Cargorom Trans bbva (51% TTS), Plimsoll Kft din Ungaria (51% TTS), Fluvius Kft (100% Plimsoll), Cernavodă Shipyard (99,18% CNFR Navrom), Bunker Trade Logistic (95% CNFR Navrom), Navrom Bac (97,37% CNFR Navrom), Navrom Centru de Afaceri SRL (95,5% Navrom), Navrom Shipyard (99,86% Navrom), Hotel Mercur SRL (100% Navrom), Superquattro Group (74,5% Navrom) sau Rom Pesc Impex (100% Navrom).

În acest an, în cadrul operațiunilor de reorganizare a structurii grupului TTS, Trans Europa Port și Hotel Mercur și-au schimbat numele în TTS Porturi Fluviale, respectiv Navrom River.

Este vremea bancherilor în agricultură și industria alimentară: Prutul SA a aprobat facilități de împrumut în valoare de peste 43 mil. Euro de la Raiffeisen pentru finanțarea achiziției de materii prime, cereale și semințe oleaginoase. Compania a mai semnat în ultima lună facilități de credit de 15 mil. Euro cu UniCredit și de 10 mil. Euro cu Eximbank

Prutul SA, unul dintre cei mai importanți jucători din producția de ulei vegetal și din agricultură, a aprobat, recent, contractarea de la Raiffeisen Bank a unor facilități de credit care însumează peste 43 mil. Euro, cu scadența maximă de până la un an.

Fondurile urmează să fie folosite pentru finanțarea și refinanțarea achiziției de materii prime, cereale și semințe oleaginoase. În ultima lună, compania a semnat contractarea de facilități de credit cu UniCredit în valoare de 15 mil. Euro, respectiv cu Eximbank în valoare de 45 mil. Lei (circa 10 mil. Euro). La acestea se adaugă și alte acorduri semnate cu alte instituții de credit precum BCR, BRD sau Bancpost, care vizează împrumuturi angajate de companie în anii anteriori.

Pachetul de finanțare al Raiffeisen aprobat de Prutul SA este format dintr-o facilitate de avans în cont curent de 28 mil. Euro, ce poate utilizată în lei, euro sau dolari, destinată finanțării și refinanțării achiziției de materii prime în vederea procesării și a vânzării.

De asemenea, compania dispune și de o facilitate de avans în cont curent de 35 mil. Lei pentru achiziția de cereale și semințe oleaginoase.

Din pachet mai fac parte o facilitate overdraft de 7 mil. Euro, ce poate fi utilizată în lei, euro și dolari, respectiv o facilitate de tranzacționare de instrumente derivate de 1,5 mil. Euro pentru acoperirea riscului valutar.

Împrumuturile sunt garantate cu stocuri de materii prime și terenuri, conform informațiilor făcute publice.

Prutul SA Galați este o afacere pornită în 1992 și controlată de omul de afaceri Marian Andreev. Compania a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 751,9 mil. Lei (167 mil. Euro) și pierderi de 26,5 mil. Lei (5,9 mil. Euro) la un număr de 539 de angajați.

Compania dispune de fabrica de ulei din Galati și de 22 de capacități de depozitare a cerealelor și oleaginoaselor în 9 dintre cele mai importante județe cu potențial agricol din țară, conform informațiilor prezentate pe propriul site.

Pe piața producției de ulei și a capacităților agricole de stocare, Prutul concurează cu companiile americane Bunge și Cargill, grupul francez Avril (fost Sofiproteol) sau companii precum Argus Constanța.

Companiile din sectorul agricol apelează în mod tradițional în această perioadă la contractarea de împrumuturi bancare garantate cu stocuri de cereale pentru a-și asigura achizițiile de materii prime și a-și finanța lucrările de sezon necesare noului an agricol.

MedLife a semnat un împrumut de 11 mil. Dolari cu International Finance Corporation pentru finanțarea programului său de investiții și achiziții

International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, a semnat pe 30 septembrie un împrumut în valoare de 11,11 mil. Dolari cu MedLife, lider în sectorul serviciilor private medicale, conform datelor făcute publice de către instituția internațională.

Noul împrumut al IFC, care deține și calitatea de acționar minoritar în MedLife, este destinat finanțării parțiale a programului de extindere a rețelei private de servicii medicale, estimat la 55 mil. Euro pentru perioada 2015 – 2017, plan care include noi achiziții în București, Craiova, Timișoara și Oradea.

Proiectul implică extinderea MedLife cu clinici și servicii de diagnosticare în “orașe de nivelul doi și trei din România pentru a îmbunătății accesul serviciilor companiei în România”, explică reprezentanții instituției financiare internaționale.

Împrumutul IFC este ultimul dintr-o serie începută în 2006 și a fost aprobat de către board-ul instituției financiare internaționale pe 23 august.

MedLife a apăsat puternic în acest an pedala împrumuturilor pentru a-și putea finanța planurile de creștere organică, dar mai ales pentru a avea bani pentru campania de achiziții care să-i consolideze poziția de lider în sectorul de profil.

Compania, aflată sub controlul familiei fondatoarei afacerii – medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, este în proceduri avansate de listare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursă, tranzacție ce ar permite exitul fondului de investiții Value4Capital (V4C).

Listarea MedLife este așteptată să aibă loc în perioada imediat următoare, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, neconfirmate de către companie sau de către autoritățile pieței de capital.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, în premieră, pe 2 octombrie că MedLife pregătește listarea unui pachet minoritar de acțiuni pe bursă. De asemenea, pe 6 octombrie, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris că mandatul pentru listarea MedLife aparține unui sindicat de intermediere format de către Raiffeisen și Wood & Co. Avocații sindicatului de intermediere sunt Clifford Chance Badea, iar cei ai MedLife sunt cei ai Schoenherr în timp ce V4C este consiliat de casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, iar IFC a mizat pe serviciile Leroy & Asociații.

MedLife este o afacere controlată de familia fondatoarei afacerii, medicul pediatru Mihaela Marcu Cristescu, care are un pachet de 51% din acțiuni, restul fiind în posesia unor investitori financiari internaționali – fondul de investiții Value4Capital (36,25%), respectiv International Finance Corporation cu un pachet de 12,75%.

Tranzacția de exit a fondului de investiții V4C din MedLife a atras un interes puternic anul trecut din partea fondurilor de investiții, nume ca PineBridge și Warburg Pincus ajungând în faze avansate ale negocierilor. Ulterior, către finele anului 2015 au început discuții pentru atragerea unui investitor puternic de talia grupului condus de Ion Țiriac, care are în spate lichidități estimate de ordinul sutelor de milioane de euro după exiturile din 2015 din UniCredit Țiriac Bank și Metro România, însă și această serie de negocieri a eșuat la începutul anului 2016. A intrat apoi în scenă BERD, unul dintre acționarii minoritari – cheie în multe afaceri dezvoltate de antreprenori români vezi cazurile Banca Transilvania sau grupul de firme Pehart Tec, care împreună cu fondul de investiții Mezzanine Management ar fi pus pe masa MedLife o ofertă pentru preluarea unui pachet minoritar în companie, favorizând exitul V4C, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Alternativ, MedLife a început să lucreze la varianta listării pe bursă, idee despre care managementul companiei a vorbit și în anii anteriori.

Reprezentanții companiei nu au confirmat discuțiile avute în diferite rânduri cu investitorii, anunțurile MedLife concentrându-se până acum asupra principalilor indicatori financiari, a investițiilor, achizițiilor și a finanțărilor contractate până acum.

MedLife a ajuns în acest an la un vârf al împrumuturilor, după ce în luna martie a accesat un credit sindicalizat de 56 mil. Euro, în care băncile finanțatoare BCR,BRD, ING și Raiffeisen și-au împărțit în mod egal expunerile.

Banii împrumutați sunt utilizați pentru investiții în noi unități medicale, precum și în achiziții de operatori locali în contextul unui proces de consolidare al pieței locale în care s-au angajat și alți jucători, în special rețeaua Regina Maria. Apetit de achiziții susținut a demonstrat și Affidea, care tocmai a anunțat semnarea unui acord angajant de preluare a rețelei de centre Hiperdia, după achizițiile de anul trecut ale centrelor Phoenix și Sanmed.

Campania de achiziții a MedLife a vizat până acum Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov (2010), grupul Genesys Medical Clinic din Arad (2011), două laboratoare la Iași și la Constanța (2014), centrul medical SAMA si Ultratest din Craiova, banca de celule stem Stem Cells Bank din Timișoara, Prima Medical din Craiova (în 2015), rețeaua de laboratoare Diamed Center, clinicile stomatologice Dent Estet, respectiv pachetul de 90% din acțiunile Centrului Medical Panduri (în 2016).

BCR și IFC au jucat roluri – cheie în seria de finanțări care au dezvoltat afacerea MedLife.

IFC a mai acordat MedLife împrumuturi în 2006 și în 2010.

În anul 2006, în cadrul unui proiect de finanțare cu o structură complexă, IFC a acordat MedLife un împrumut în valoare de 5 mil.Euro pe o perioadă de 10 ani, cu trei ani de grație pentru îmbunătățirea furnizării de servicii medicale pe teritoriul României. Contractul a fost semnat pe 16 octombrie 2016.

Tot atunci, divizia de investiții a Băncii Mondiale a intrat în acționariatul MedLife prin achiziția unui pachet de 20% din acțiunile companiei de servicii medicale private, pentru care a plătit 5 mil.Dolari.

În 2010, IFC a acordat MedLife un împrumut în valoare de 12,29 mil. Dolari. Contractul a fost semnat pe 30 iunie 2010.

MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 mil. Euro.

Compania MedLife își desfășoară activitatea în 17 hyperclinici din București, Timișoara, Brașov, Arad, Craiova, Galați, Iași, Ploiești și Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 spitale în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, trei maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.

Compania numără peste 3000 de angajați, din care 1300 sunt cadre medicale . Un procent de 80% din personalul medical este angajat în mod direct, fie cu normă întreagă sau parțială, iar 20% din forța de muncă este externalizată. Personalul externalizat este, în general, format din doctori, care lucrează și pentru alți furnizori de servicii medicale. Aproximativ 40% dintre angajați sunt femei, conform unui document al IFC care prezintă o sinteză a investiției în Medlife.

Pe piața serviciilor medicale private, MedlLife concurează cu Regina Maria – aflată în portofoliul managerului de fonduri de investiții Mid Europa Partners, cu Medicover și Sanador.

 

Ana Dumitrache, Country Head al CTP România

Bancherul BCR din spatele refinanțării achizițiilor CTP trece de cealaltă parte a mesei și se va ocupa de finanțările companiei imobiliare. Ana Dumitrache va avea pe mână portofoliul local de 250 mil. euro al liderului pieței de spații industriale

Ana Dumitrache, șef al departamentului de finanțări imobiliare din BCR, va împărți de la 7 noiembrie atribuțiile de coordonare a operațiunilor locale ale companiei imobiliare CTP cu șeful acestui grup, olandezul Remon Vos.

Din poziția sa în cadrul BCR, Ana Dumitrache este unul dintre cei mai puternici bancheri locali pe piața finanțărilor imobiliare, printre clienții băncii numărându-se jucători precum AFI, fondul de investiții Globalworth sau chiar CTP. Astfel, în urmă cu un an, BCR a refinanțat cu 56,1 mil. Euro achizițiile realizate de CTP pe piața locală. Acum, Ana Dumitrache va trece de cealaltă parte a mesei și va avea printre responsabilități finanțarea operațiunilor locale ale companiei, precum și dezvoltarea afacerilor, respectiv contabilitate.

Ana Dumitrache lucrează în BCR din 2009, iar în perioada 2005 – 2008 a fost director adjunct al diviziei de real estate din Volksbank România (bancă preluată în 2015 de către Banca Transilvania). Are o diplomă în jurnalism a Universității din București și are un MBA (master în administrarea afacerilor) cu specializarea Finanțe a Universității din Seattle (SUA).

În vara anului 2015, CTP a contractat un credit de 56,1 mil. Euro și încă aproape 1 mil. Euro pentru plata TVA, banii mergând pentru refinanțarea achizițiilor parcului logistic Cefin Arad (unde a fost rambursat un credit de 13 mil. Euro), a parcului Deva Logistic Center pentru aproape 2,5 mil. Euro, a parcului logistic ProLogis pentru circa 33 mil. Euro, respectiv a unui parc logistic la Turda unde împrumutul a fost de 1,4 mil. Euro.

Valoarea împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente ale CTP în România a crescut de la zero în 2014 la 110,97 mil. Euro în 2015.

Băncile cu expunere pe proiectele locale ale CTP sunt BCR (cu credite pe companiile CTPark Beta SRL, CT Park Bucharest West I SRL, Deva Logistic Center SA), BRD (cu expunere pe firmele  CTPark Bucharest SRL și H.E.E. (Mercury) Proprietăți SRL) și Raiffeisen Bank SA (cu CTP Park Alpha SRL, unde expunerea este de circa 21 mil. Euro).

După șapte ani de prezență pe piață, CTP a trecut în anul 2015 la o campanie de achiziții de parcuri logistice în țară devenind astfel cel mai puternic jucător pe acest segment, cu investiții curente evaluate la circa 250 mil. Euro.

CTP dezvoltă proiecte industriale de clasa A în București și în orașele mari din țară, ținta companiei fiind să ajungă la un portofoliu local de suprafață închiriabilă de 1 milion metri pătrați în 2018. CTP are parcuri logistice în vecinătatea autostrăzii București – Pitești, dar a lansat proiecte importante și la Sibiu și Cluj – Napoca.

Piața imobiliară locală a devenit un motor de tranzacții pe segmentul de fuziuni și achiziții în contextul în care randamentele locale au atras atenția mai multor fonduri de investiții inclusiv a Blackstone sau Texas Pacific Group, care au venit aici să investească prin platforme regionale. În 2015, poziția de cumpărător de serviciu pe segmentul de spații comerciale a revenit fondului sud-african NEPI, pe segmentul imobilelor de birouri fondului de investiții Globalworth, condus de grecul Ioannis Papalekas, iar pe segmentul spațiilor industriale celor de la CTP.

Impact București a rambursat anticipat credite de peste 4 mil. Euro către Banca Transilvania

Compania de dezvoltare imobiliară Impact București a anunțat rambursarea integrală anticipată a circa 22,3 mil. Lei (4,8 mil. Euro) către Banca Transilvania.

Pe 16 noiembrie 2015, compania a semnat un contract de credit pentru investiții în valoare de 18,25 mil. Lei (4,1 mil. Euro., calculat la cursul de schimb anual din 2015 comunicat de către BNR). Acest împrumut a fost acordat pentru o perioadă de 18 luni, fiind scadent anul viitor.

De asemenea, Impact a luat încă un împrumut de la Banca Transilvania în valoare de 4,04 mil. Lei (0,9 mil. Euro, calculat la cursul oficial anual din 2015) pentru finanțare TVA, cu scadența la 12 luni.

Creditele au fost luate pentru a finanța parțial investiția aferentă ansamblului de locuințe colective Cartierul Salcâmilor, care face parte din proiectul rezidențial Greenfield.

Banca Transilvania a finanțat Impact și luna trecută, când au fost semnate un credit ipotecar pentru acoperirea lucrărilor la ansamblul de locuințe colective Ansamblul Platanilor din cadrul proiectului Greenfield II, credit în valoare de 20,2 mil. Lei și un altul de 4,04 mil. Lei pentru plata TVA. Ambele credite au scadența peste un an.

Ansamblul Platanilor reprezintă a treia fază a proiectului rezidențial Greenfield, iar pentru această fază, Impact a anunțat că investește 44 mil. Euro.

Proiectul rezidențial Greenfield urmează să livreze în total peste 6.000 de locuințe, perioada de dezvoltare a proiectului începând în 2007 și fiind programat să se încheie în 2022. Este dezvoltat pe o suprafață de 60 de hectare în zona pădurea Băneasa din București.

Impact București mai are în derulare proiectele rezidențiale Boreal din Constanța și Blume din Oradea.

Compania a dezvoltat proiecte și pe segmentul de birouri, trecându-și în portofoliu imobilul de clasa A Construdava Business Center din zona Băneasa – Pipera.

Investitorul Gheorghe Iaciu deține 49.48% din acțiunile Impact București, un alt investitor important în companie fiind Adrian Andrici cu 15,24%. Impact are o capitalizare bursieră de 194,5 mil. Lei (43,2 mil. Euro).

Compania a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de 110,8 mil. Lei (24,9 mil. euro) și o pierdere de 4,4 mil. Lei (1 mil. euro) la un număr mediu de 43 de angajați.

Piața imobiliară este unul dintre cele mai fertile terenuri pentru achiziții și finanțări bancare, în condițiile unui reviriment al cererii de locuințe, susținut în ultimii ani de programul guvernamental Prima Casă. Investitorii marchează achiziții pe toate segmentele de piață, de la imobile și proiecte comerciale până la logistică și rezidențial.

Firma de construcții Delta A.C.M. 93 împrumută peste 50 mil. euro de la BRD și Bancpost

Delta A.C.M. 93, una dintre cele mai mari firme românești de construcții,  a desemnat BRD Groupe Société Générale ca aranjor al unui credit sindicalizat în valoare de 230 mil.lei (circa 52 mil. euro), cu o durată de 2 ani.

Consorţiul este reprezentat de principalul  partener bancar al firmei, BRD Groupe Société Générale, în calitate de aranjor principal, bancă emitentă, agent şi agent de garanţie, şi de Bancpost.

Finanţarea asigură capitalul de lucru şi emiterea de scrisori de garanţie bancară pentru contractele încheiate de companie cu diverşi beneficiari.

Asistența juridică în cadrul tranzacției de finanțare a fost asigurată de către avocații Clifford Chance Badea.

Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93 SRL, una dintre cele mai mari firme de construcții din România, a fost înființată în 1993 și este cu capital integral românesc, în spatele acesteia fiind omul de afaceri Florea Diaconu.

În 2014, compania a raportat un profit net de 42,4 mil. lei (9,5 mil. euro) la o cifră de afaceri de 502,4 mil. lei (113 mil. euro) și un număr mediu de 1.396 de angajați.

Delta A.C.M. 93 dispune de un portofoliu de lucrări în valoare de peste 2 mld. lei (circa 450 mil. euro) pe piața internă și pe piețe externe precum Austria, Gabon şi Irak.

Pe lista proiectelor în derulare se află magistrala 5 de metrou din București, modernizarea centurii rutiere a Capitalei, parcul de distracții Water Park din Craiova, reabilitarea drumului național 56 Craiova – Calafat, autostrada Erbil – Koya din Irak sau lucrări edilitare la Angondje (Gabon).

Finanțarea corporativă acordată Delta A.C.M. 93 este una dintre puținele astfel de tranzacții de anvergură pe piața construcțiilor, unde ca urmare a scăderii puternice a sectorului după declanșarea crizei financiare un val de insolvențe a lovit firmele de profil.

Anul trecut, o altă mare companie de construcții cu capital românesc – Hidroconstrucția – a luat un credit sindicalizat cu destinație de capital de lucru de 60 mil. euro de la un consorțiu condus de BRD, din care făcea parte și firma de asigurări Allianz – Țiriac Asigurări.

BRD, unul dintre principalii finanțatori de pe piața construcțiilor, este a doua bancă din România după totalul activelor și subsidiară a grupului bancar francez Societe Generale. Are un portofoliu de 2,2 milioane de clienţi şi active totale de de 47,1 mld. lei la 30 iunie.  BRD a fost unul dintre aranjorii principali ai celei mai mari finanțări a unei firme locale – refinanțarea de 1 mld. euro pentru OMV Petrom, apoi a dat 90 mil. dolari către firmele KMG International (ex- Rompetrol Group) ca parte a unei sindicalizări de 360 mil. dolari, și este unul dintre creditorii care a oferit un împrumut sindicalizat de 127 mil. euro acordat împreună cu UniCredit către A&D Pharma.

Celălalt creditor al Delta A.C.M. 93, Bancpost, este subsidiara grupului elen EFG Eurobank. Bancpost este o bancă locală de top 10 în România după active. La finele primului trimestru, Bancpost avea un profit net de 2,3 mil. euro la active de 3,3 mld. euro, portofoliu de credite nete de 2 mld. euro, depozite în valoare de 1,8 mld. euro, o rețea de 158 de locații și 9 centre de afaceri, respectiv 2.373 de angajați.

Pentru finanțarea companiilor, Bancpost folosește atât bani atrași de la clienți în depozite, cât și linii de credit puse la dispoziţie de către instituţii financiare internaţionale precum BERD şi IFC.

Piața finanțărilor mari corporative este dominată de companiile din energie, telecomunicații, metalurgie și imobiliare, sectoare cu marje stabile de profit și rate de creștere anuală a veniturilor.

bancpost main

International Finance Corporation în consorțiu cu polonezii de la Kruk pregătesc o ofertă în tranzacția Ursa privind portofoliul grecilor de la EFG Eurobank. IFC se așteaptă la un preț de vânzare sub 65 mil. euro pentru portofoliul cu o valoare nominală în jurul a 600 mil. euro scos la vânzare de proprietarul Bancpost

International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, a făcut consorțiu cu Kruk România, filiala locală a administratorului polonez de creanțe, pentru a cumpăra portofoliul de credite neperformante scos la vânzare de grecii de la EFG Eurobank, proprietarul Bancpost.

Tranzacția EFG Eurobank poartă numele de cod Ursa, iar IFC se așteaptă ca prețul de cumpărare al portofoliului după procedurile de evaluare să fie sub 65 mil. euro, potrivit unui sumar al proiectului de investiții propus spre aprobare board-ului instituției financiare internaționale și consultat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Pentru portofoliul Ursa, IFC intenționează să aloce un credit sub 35 mil. euro destinat unuia sau mai multor vehicule de proiect create pentru achiziția portofoliului de credite neperformante acordate de ”subsidiara din România a unei bănci regionale mari”, se arată în documentul instituției.

EFG Eurobank este banca regională indicată în document, iar Bancpost este subsidiara din România implicată în tranzacție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Valoarea nominală a portofoliului de credite neperformante se situează în jurul a 600 mil. euro, fiind una dintre cele mai mari tranzacții din piața de profil.

Numele companiei de proiect a celor de la IFC și Kruk este DARP Ursa SPV. DARP este acronimul programului IFC dedicat portofoliilor de credite neperformante (Debt and Asset Recovery Program), cu fonduri alocate de 1,55 mld. dolari pentru trei ani, iar SPV indică faptul că firma de proiect este un vehicul de investiții creat cu un scop special (Special Purpose Vehicle), în acest caz scopul fiind achiziția portofoliului deținut de proprietarul Bancpost.

Portofoliul de credite neperformante este constituit din împrumuturi de retail (aproximativ 80% din total) și credite colaterizate acordate IMM-urilor din sectoare precum agricultură, construcții, comerț și transporturi.

Pe baza portofoliului indicativ, cele mai multe credite neperformante acordate IMM-urilor sunt de așteptat să fie în proceduri judiciare, iar asta înseamnă riscuri în obținerea și vânzarea garanțiilor aduse colateral la creditele respective, potrivit documentului IFC.

Proiectul IFC are ca dată estimată 1 septembrie pentru a fi supus aprobării board-ului instituției financiare internaționale.

”Nu putem face niciun comentariu în această fază a procesului”, a răspuns Marta Mueller Guicciardini, Principal Finance Officer în cadrul IFC, la întrebările jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO legate de faza în care se află propunerea de finanțare a unei achiziții a portofoliului Ursa.

Tranzacția Ursa este coordonată de la Atena de către EFG Eurobank, proprietarul Bancpost și a patra bancă din Grecia, și o execută pe cont propriu (in house), fără să-și fi angajat un consultant specializat.

Surse din piață susțin că tranzacția a ajuns în atenția investitorilor în luna iulie, iar acum a ajuns în faza pregătirii ofertelor angajante, o semnare a contractului de vânzare a portofoliului Ursa fiind așteptată până la finele acestui an.

Reprezentanții Bancpost și ai EFG Eurobank nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării articolului.

Pe piața de profil din România, tranzacția Ursa a proprietarului Bancpost este cotată ca fiind cea mai mare după eșecul vânzării portofoliului Neptun de la BCR, care grupa vânzarea unor credite neperformante de 2,7 mld. euro. Până acum, cumpărătorii au plătit, în medie, între 5 și 15 eurocenți pentru 1 euro valoare nominală din portofoliile neperformante, în funcție de calitatea portofoliului, conform informațiilor obținute din piață, însă neconfirmate la nivel oficial de către părțile implicate în astfel de tranzacții.

Bancpost este pilonul local al operațiunilor EFG Eurobank. Bancpost a fost înființată la 1 iulie 1991, iar în 2002 devine prima bancă din sistemul românesc privatizată integral. În noiembrie 2003, Eurobank (Eurobank Ergasias SA) devine acționarul majoritar al Bancpost.

Acțiunile Bancpost sunt acum împărțite de Eurobank Ergasias SA cu 93,78141% și alți acționari cu 6,21859%, din care ERB New Europe Holding BV are 5,36534%.

La finele primului trimestru, Bancpost avea un profit net de 2,3 mil. euro la active de 3,3 mld. euro, portofoliu de credite nete de 2 mld. euro, depozite în valoare de 1,8 mld. euro, o rețea de 158 de locații și 9 centre de afaceri, respectiv 2.373 de angajați.

La nivel de piață, Bancpost la finele anului trecut intra în top 10 bănci locale cu o cotă de piață de 3,1% după active.

Necazurile cu care se confruntă cele patru mari bănci grecești au început să producă valuri și pe piața românească, deși aici au operațiuni stabile și, unele dintre ele, profitabile.

Astfel, Piraeus a angajat banca elvețiană de investiții UBS pentru a-i găsi un cumpărător pentru Piraeus Bank România, iar pe lista investitorilor interesați au fost OTP, fondurile americane de investiții JC Flowers, Warburg Pincus, investitorul american Wilbur Ross. Banca Transilvania s-a uitat la tranzacție, dar nu a depus nicio ofertă. Ultimul cuvânt în tranzacție îl are Atena, unde Alexis Tsipras își instalează un nou guvern.

Principalul acționar în cele patru mari bănci – Piraeus, Alpha Bank, National Bank of Greece și EFG Eurobank – este statul grec prin intermediul Hellenic Financial Stability Fund.

Grupul Rompetrol este unul dintre cei mai activi clienți pe piața finanțărilor corporative. Sursă foto: Rompetrol.

Grupul Rompetrol dă lovitura pe final de an pe piața finanțărilor corporative și ia două împrumuturi de 400 mil. dolari. Kazahii iau de la cele mai mari bănci locale un credit nou de 250 mil. dolari și o refinanțare de 150 mil. dolari

Grupul Rompetrol a ajuns la un acord pentru contractarea unui pachet global de finanțări cu cele mai mari bănci locale, reușind la final de an să atragă cele mai mari finanțări locale corporative.

Astfel, firmele din grupul Rompetrol au contractat un împrumut nou de 250 mil. dolari, care are destinația de investiții, au declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață. Un alt împrumut din pachetul de finanțări sindicalizate se ridică la aproximativ 150 mil. dolari și este destinat refinanțării unei părți din creditele luate anterior, au mai spus sursele citate.

Împrumuturile au fost aranjate după ce grupul Rompetrol, controlat de kazahii de la KazMunaiGaz, au avut discuții cu un grup format din cele mai mari bănci locale de pe segmentul de finanțări corporative – Erste, BRD, UniCredit Țiriac Bank, Raiffeisen și ING Bank, susțin sursele MIRSANU.RO.

Creditele se înscriu în perioada de maturitate tipică pentru acest tip de împrumuturi, cu rambursare pe termen mediu.

Un anunț privind contractarea noilor împrumuturi de către Rompetrol urmează să fie făcut public în perioada imediat următoare.

Până la acest moment, una dintre cele mai mari finanţări corporative atrase în acest an era cea acordată combinatului chimic Azomureș Târgu Mureș,controlat de elveţienii de la Ameropa, care a contractat un credit sindicalizat de 75 mil. euro de la BCR și UniCredit Ţiriac Bank.

Grupul Rompetrol, ca şi alţi jucători mari din piaţă care rulează împrumuturi de valori mari precum Petrom sau RCS & RDS, îşi reîmprospătează periodic resursele pentru investiţii fie cu credite noi, fie prin refinanţarea ori înlocuirea unora dintre creditele mai vechi.

Rompetrol este al doilea jucător ca mărime de pe piața petrolieră din România, având în portofoliu rafinăria Petromidia cu acces la Marea Neagră și una dintre cele mai mari din Europa de Sud – est, o rețea de benzinării, divizie de petrochimie precum și operațiuni în domenii conexe, precum servicii și echipamente destinate pieței de energie și infrastructură. Kazahii au decis să-și concentreze operațiunile din România în jurul afacerii de bază – petrolul și să renunțe la participații sau companii care nu fac parte din acest focus.

În ultimii ani, piaţa finanţărilor corporative s-a îngustat mult pe măsură ce multe dintre companii au fost afectate de criză, iar bilanţurile lor s-au depreciat, iar bancherii au devenit mai atenţi la profilul de risc al clienţilor lor în condiţiile în care băncile au început să acumuleze un stoc tot mai mare de credite neperformante.

Avocații de la Țuca, Zbârcea & Asociații asigură consultanța Deutsche Bank la tranzacția prin care BCR vinde credite neperformante de 433 mil. euro

Casa de avocatură Țuca, Zbârcea & Asociații lucrează cu banca germană Deutsche Bank în dosarul licitației BCR pentru vânzarea unui pachet de credite neperformante în valoare de 433 mil. euro, au declarat mai multe surse de pe piață. Informațiile MIRSANU.RO privind consultanța acordată de Țuca, Zbârcea & Asociații băncii germane în tranzacțiile cu acest tip de active bancare au fost confirmate de către unul dintre partenerii care conduce departamentul de bănci și finanțări din cadrul firmei de avocați.

”Da. Noi lucrăm cu ei (Deutsche Bank – n.r.) pe proiectele de portofolii de credite neperformante”, a răspuns Mihai Dudoiu, partener în cadrul firmei de avocatură Țuca, Zbârcea & Asociații la întrebarea dacă firma sa asigură consultanța locală a gigantului financiar german.

O altă casă de avocatură care lucrează cu Deutsche Bank pe proiectele locale este  Clifford Chance Badea, biroul local al firmei din Magic Circle, ce reunește firmele londoneze de top.

”Deutsche Bank lucrează cu amândoi (cu Clifford Chance Badea și cu Țuca, Zbârcea & Asociații – n.r.) depinde de mărimea și complexitatea tranzacției”, a spus Daniel Badea, managing partner al Clifford Chance Badea.

Deutsche Bank este client al Țuca, Zbârcea & Asociații încă de la înființarea firmei de avocatură în 2005, după plecarea unui grup de avocați de la Mușat & Asociații, unul dintre liderii pieței de servicii de consultanță juridică în afaceri.

În primul an de activitate, firma de avocatură care la acea vreme se numea Țuca & Asociații a lucrat cu Deutsche Bank în dosarul privatizării BCR. Gabriel Zbârcea, care la momentul înființării firmei ocupa postul de președinte al Autorității de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) și, pentru o scurtă perioadă, poziția de președinte al Comisiei de privatizare a BCR, s-a alăturat ulterior firmei fondate de Florentin Țuca și asociații săi, care și-a schimbat astfel denumirea în Țuca, Zbârcea & Asociații.

Deutsche Bank, prezentă din 1998 la București la nivel de reprezentanță, a devenit mai activă în ultimul an. Banca germană a lucrat din nou cu avocații de la Țuca, Zbârcea & Asociații la tranzacția prin care Deutsche Bank, alături de un consorțiu din care au mai făcut parte fondul britanic de investiții AnaCap, HIG Capital și cehii de la APS, au cumpărat un pachet de credite neperformante de 495 mil. euro de la Volksbank Austria, subsidiara locală a băncii austriece.

Aceasta este cea mai mare tranzacție din sectorul creditelor bancare neperformante, însă și una dintre primele de calibru mare, fiind așteptat un val de vânzări de portofolii pe piață. La 31 iulie, BCR a anunțat vânzarea unui pachet de credite neperformante de 1 mld. lei (circa 230 mil. euro), fără să anunțe cine sunt cumpărătorii. Cea mai mare bancă locală avea la finele primului semestru pe bilanț un portofoliu de credite neperformante cotat la 12 mld. lei (circa 2,7 mld. euro) de care trebuie să scape în perioada următoare.

BCR, subsidiară a grupului bancar austriac Erste, a fost asistată până acum în astfel de dosare de către casa austriacă de avocați Schoenherr, care asigură consultanța și în tranzacția de acum în care sunt scoase la vânzare active de 433 mil. euro. Primele informații privind valoarea pachetului de active al BCR scos la vânzare au fost publicate săptămâna trecută de publicația britanică Costar Finance și preluate apoi de Mediafax. BCR nu a făcut deocamdată niciun comentariu pe marginea acestei tranzacții.

În acest moment, pe piața bancară s-au conturat clar două tendințe. Pe de o parte, tranzacțiile cu credite neperformante care apasă bilanțurile băncilor locale sunt de acum așteptate să fie tot mai multe, mai ales în urma mesajului băncii centrale adresat instituțiilor de credit să se grăbească cu externalizarea portofoliilor cu astfel de active.

Pentru bănci, vânzarea portofoliilor la discounturi mari înseamnă asumarea unor pierderi, însă pe de altă parte, sunt eliberate resursele financiare blocate acum în provizioane. Acești bani, mizează banca centrală, ar putea ajuta la relansarea creditării populației și companiilor.

O altă tendință în derulare pe piața bancară este exitul unor bănci de talie mai mică, ceea ce atrage apetit de achiziții din partea unor bănci mari precum UniCredit Țiriac, Raiffeisen Bank România sau Banca Transilvania, care ar putea să-și majoreze cota de piață prin preluarea activelor scoase la vânzare acum pe piață.

Sursa: Băncile, BVB.

Banca Transilvania, cea mai profitabilă în top 3 bănci. BCR pierde bani datorită creditelor neperformante

BCR, liderul pieței bancare, este singura bancă din top 3 care înregistrează pierderi în primul semestru, în condițiile în care BRD și-a dublat profitul în ultimul an, iar Banca Transilvania a afișat cel mai mare câștig net dintre cele trei bănci.

În ceea ce privește evoluția activelor, după care se calculează cota de piață, BCR și-a redus activele totale cu 9,2% față de primul semestru al anului trecut, pe fondul măsurilor de curățare a portofoliului. În schimb, Banca Transilvania și BRD au active în creștere în ultimul an.

BCR, parte a grupului austriac Erste, a raportat pentru primele șase luni ale anului o pierdere de 276,6 milioane lei (61,9 milioane euro) față de un profit net de 556,7 milioane lei (126,8 milioane euro) în perioada similară a anului anterior. Liderul pieței a raportat pierderi și în primul semestru din 2012, când banca era angajată în proces de restructurare. La acea vreme, pierderile băncii erau duble față de acum, înregistrând o valoare de 124,9 milioane de euro.

Evoluția băncii din primul semestru se datorează unei rate mari a creditelor neperformante, ținta până la finele anului fiind reducerea acestora cu 25%.

Valoarea creditelor acordate de BCR este în scădere cu 5,7 % față de primul semestru al anului 2013, ajungând la 35,6 miliarde lei (8,1 miliarde euro), în contextul procesului de curățare a portofoliului. Tendința nu este aceeași și pe segmentul depozitelor, unde a fost înregistrată o creștere ușoară de 1% față de perioada de raportare de anul trecut ajungând la 37 miliarde lei (8,3 miliarde euro).

“BCR înregistrează în acest moment o cotă de piață respectabilă pe segmentul creditărilor noi, precum și consolidarea bazei de depozite. Pe lângă soluționarea accelerată a  moștenirii de credite neperformante, intenționăm să îmbunătățim și mai mult capacitatea noastră competitivă, pe segmentele retail și corporate”, explică Tomas Spurny, CEO al BCR. Cehul a fost adus de șeful Erste, austriacul Andreas Treichl, pentru restructurarea băncii și tăieri de costuri astfel încât BCR să revină pe plus.

BCR avea la 30 iunie active totale de 63,3 miliarde lei (14,4 miliarde euro).

Banca de pe locul al doilea din punct de vedere al cotei de piață, BRD a raportat la 30 iunie active totale de 45,1 miliarde de elei (10,3 miliarde de euro), în avans cu 3% în ultimul an. Față de sfârșitul anului trecut, activele totale ale BRD sunt însă în scădere.

Subsidiara grupului bancar francez Societe Generale a înregistrat însă o dublare a profitului net în ultimul an până la nivelul de 122,8 milioane lei (27,5 milioane euro). Pe de o parte, costul net al riscului a scăzut, pe de altă parte, banca a reușit să-și majoreze de peste patru ori câștigurile din instrumente financiare derivate și titluri de tranzacție obținând 148,22 mil. lei (33,2 mil. euro).

Portofoliul de împrumuturi al BRD este la 30 iunie de 7,4 miliarde de euro, cea mai mare pondere fiind reprezentată de către creditele acordate persoanelor fizice (retail) cu jumătate din totalul finanțărilor. Creditele acordate persoanelor fizice au rămas la un nivel constant de 17 miliarde lei (3,87 mld. euro), ritmuri mai accelerate de creditare fiind înregistrate pe segmentul creditelor imobiliare au crescut cu 9 %. Banca și-a redus expunerea pe companii în aceeași perioadă, în condițiile în care creditele de pe acest segment de portofoliu au scăzut cu 11,9 % față de aceeași perioadă a anului trecut.

Depozitele înregistrează o creștere cu 2,9 % față de primul semestru al anului 2013, ajungând la valoarea de 35,3 miliarde lei (8 miliarde euro).

Titlurile BRD sunt listate pe bursa de la București, banca având o capitalizare bursieră de aproximativ 1,405 miliarde de euro.

Cealaltă bancă mare listată pe bursa de la București, Banca Transilvania a afișat cel mai bun profit din top 3 bănci, cu un rezultat net de 212,1 milioane lei (47,5 milioane euro), în creștere cu 17,7% față de perioada similară a anului trecut.

A treia bancă de pe piață ca mărime a raportat și o majorare a activelor totale de 5,7% până la valoarea de 33,9 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro).

Valoarea netă a creditelor și avansurilor acordate clienților sunt în scădere cu 2,4 % față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 17,3 miliarde lei (3,9 miliarde euro).În primul semestru, banca a raportat credite noi de peste 5 miliarde de  lei (1,14 miliarde de euro).

Depozitele sunt și ele în creștere cu 12 %, având valoarea de 27 miliarde lei (6,2 miliarde euro). Raportul dintre credite și depozite de circa 75% indică un surplus de lichiditate la nivelul băncii, în condițiile în care banca își păstrează strategia de creștere concentrată pe direcția creditării retail și IMM-uri.

Pe bursă, banca a revenit recent peste pragul de un miliard de euro capitalizare bursieră.

”Lichiditatea foarte mare de care ne bucurăm, baza solidă de capital, precum şi echipa consolidată şi eficientă de management ne dau încredere că vom creşte în continuare şi ne fac să ne uităm cu atenţie şi interes la orice fel de oportunitate care ar putea apărea”, spune Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de administrație al Băncii Transilvania și unul dintre fondatorii acesteia.

Ciorcilă revine astfel cu mesajul dat pieței că Banca Transilvania caută ținte de achiziție pe piața bancară. Omer Tetik, CEO-ul băncii, spunea recent că poate fi vorba de o bancă sau de un portofoliu.

Piața bancară este într-o fază de reașezare, pe fondul unor tranzacții de exit, respectiv de reducere a expunerii locale a unor jucători. Astfel, la finele lunii trecute, portughezii de la Millennium au anunțat vânzarea subsidiarei din România către OTP – Ungaria în cadrul unei tranzacții de 39 milioane euro. De asemenea, în acest moment sunt în proceduri de vânzare și alte bănci, fiind publice procesele derulate în acest scop la Volksbank România și Carpatica.

infografic rbs unicreditMAIN BUN

UniCredit Țiriac cumpără și activele corporate de la RBS România. Italienii preiau astfel din două mutări fosta ABN Amro România

UniCredit Țiriac Bank, a patra bancă după valoarea activelor la finele anului trecut, a anunțat pe 5 august că a semnat un acord pentru preluarea portofoliului de clienți corporativi ai RBS România. Astfel, grupul italian preia în doi pași afacerea locală a băncii britanice RBS Bank, după ce în luna august a anului trecut a finalizat preluarea portofoliului de retail (clienți persoane fizice) și a Royal Preffered Banking, din care fac parte clienții de private banking.

Tranzacția vizează un portofoliu total de active de aproximativ 260 milioane euro si depozite corporate de aproximativ 315 milioane euro. Italienii preiau un portofoliu de clienți RBS România format din peste 500 de companii private de talie medie și mare, locale și internaționale, precum și instituții publice și financiare. De asemenea, UniCredit Țiriac se angajează să transfere și angajații RBS România ”în urma consultărilor cu partenerii sociali”, după cum se precizează în comunicatul comun al celor două bănci.

Achiziția ultimelor active ale RBS Bank România va fi finalizată după obținerea avizului din partea Consiliului Concurenței. Reprezentanții băncii estimează că transferul de active se va încheia în următoarele luni. Cele două părți ale tranzacției, UniCredit Țiriac Bank și banca britanică RBS au precizat că termenii și condițiile financiare ale tranzacției nu vor fi făcute publice.

„Noua achiziție reprezintă încă un pas firesc pentru noi, în condițiile în care UniCredit – unul din liderii pieței financiare europene – are un angajament ferm pentru creștere sustenabilă pe piața românească. După preluarea portofoliului de clienți Retail și Royal Preferred Banking de la RBS România anul trecut, integrarea completă a clienților de Corporate ai aceleiași bănci este o alegere foarte potrivită, ambele instituții financiare având valori comune de excelență în business și în deservirea clienților. Corporate Banking reprezintă o zonă-cheie de activitate pentru noi, prin urmare transferul noilor clienți este perfect compatibil cu strategia noastră pe termen mediu-lung și în același timp contribuie la consolidarea poziției noastre pe piață”, a declarat Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank și Country Chairman UniCredit în România.

De cealaltă parte, britanicii reușesc să găsească un cumpărător pentru RBS Bank România după cinci ani de la pornirea acestui proces. România a intrat pe lista RBS de vânzare a operațiunilor în condițiile în care banca britanică a fost salvată de la faliment de către statul englez. Din 2009 până acum, surse de pe piața financiară susțin că britanicii ar fi avut discuții cu mai mulți potențiali cumpărători, printre care germanii de la Deutsche Bank, ungurii de la OTP Bank, respectiv fondul de investiții Ana Cap, dar nu au fost finalizate, mai ales, datorită prețului și a condițiilor privind portofoliul de companii mari impuse de Londra, conștientă că are de vândut un activ valoros.

„Ne bucură că putem anunța acum transferul business-ului nostru Corporate către UniCredit Țiriac Bank. Suntem încrezători că această decizie va aduce multe beneficii și valoare adăugată clienților. Criteriile principale în alegerea partenerului căruia îi transferăm business-ul, clienții și angajații noștri sunt nivelul calitativ al ofertei de produse si servicii, precum și angajamentul acestora față de piața din România. Clienții noștri sunt foarte importanți pentru noi și am vrea să îi asigurăm că UniCredit Țiriac Bank va continua să construiască și să dezvolte relația de încredere pe care am dezvoltat-o împreună. Până la finalizarea transferului, ne menținem angajamentul de a sta la dispoziția fiecărui client cu aceleași servicii de bună calitate cu care i-am obișnuit”, a spus Henk Paardekooper, CEO al RBS România și Hub Executive al RBS în Europa Centrală și de Est.

Prima tranzacție dintre UniCredit Țiriac Bank și RBS Bank România s-a finalizat în luna auagust a anului trecut. La acea dată, italienii au preluat prin intermediul UniCredit Țiriac Bank și a UniCredit Consumer Financing un portofoliu de retail și Royal Preffered Banking, ce totaliza active în valoare de 315 mil. euro și pasive de 230 mil. euro. Ulterior, banca – mamă britanică a radiat fiica sa din România de la Registrul Comerțului și a transferat pe propriul bilanț activele rămase, și anume portofoliul de clienți – companii.

Impactul tranzacției

 Achiziția activelor de retail de la RBS Bank România a consolidat poziția UniCredit Țiriac Bank pe poziția a patra în topul celor mai mari bănci locale. La finele anului trecut, banca italienilor avea o cotă de piață de 7,6%, la mustață în fața urmăritoarelor CEC Bank, banca de stat, cu 7,4%, respectiv în fața austriecilor de la Raiffeisen Bank cu 7,3%.

Anul trecut, lupta pentru poziția a patra în sistemul bancar a devenit foarte aprigă, în condițiile în care atât UniCredit, cât și Raiffeisen au cumpărat portofoliile de retail de la bănci dispuse să își reducă expunerea locală sau să se retragă de pe piață, cum a fost cazul britanicilor de la RBS, respectiv a americanilor de la Citibank.

Competiția dintre UniCredit și Raiffeisen pentru creșterea cotei de piață este la noi cote în acest an. Astfel, achiziția portofoliului de active corporate de la RBS România de către UniCredit dă un nou impuls. Dar, reprezentanții Raiffeisen au anunțat în mod repetat prin vocea președintelui Raiffeisen Bank România, olandezul Steven van Groningen, că sunt interesați de achiziții.

Ultimele informații de pe piața financiară indică faptul că austriecii chiar au avut discuții pentru achiziția Millenium Bank România de la banca – mamă portugheză, însă ulterior s-ar fi retras. Portughezii aveau o cotă de piață după active de 0,8% la 31 decembrie 2013, ceea ce ar fi dat Raiffeisen suficient de mult avânt pentru a depăși UniCredit Țiriac în topul local al instituțiilor de credit. Informațiile nu au fost confirmate până acum nici de către oficialii băncii austriece și nici de cei ai băncii portugheze.

La finele anului trecut, RBS Bank mai deținea o cotă de piață de 0,5%, conform raportului BNR. Dacă luăm în calcul strict cotele de piață cumulate obținute anul trecut după activul net bilanțier rezultă că UniCredit Țiriac Bank ar ajunge la o cotă de piață de minim 8,1%, ceea ce îi asigură în lipsa unei achiziții semnificative din partea Raiffeisen un loc în careul de ași ai pieței, alături de BCR, BRD și Banca Transilvania.

Pentru UniCredit Țiriac Bank, preluarea activelor și depozitelor aferente unui portofoliu de peste 500 de companii ale RBS, înseamnă un atu consistent pe piața finanțărilor corporative unde se înregistrează o concurență puternică cu băncile de talie mare precum BCR, BRD, ING, Banca Transilvania, Raiffeisen sau Alpha Bank.

O bancă olandeză, nedigerată de britanici, ajunsă în brațele italienilor

Povestea RBS Bank România este, în cea mai mare parte, cea a fostei ABN Amro România, bancă înființată de grupul financiar olandez în noiembrie 1995.

Omul care a pornit afacerea ABN Amro pe piața locală este Henk Mulder, bancher olandez cu o experiență de peste trei decenii care acum ocupă poziția de managing director la Rabobank Development, divizia băncii olandeze care se ocupă de finanțarea agriculturii și a industriei alimentare pe piețele din Africa, Asia și America Latină.

Henk Mulder a avut două mandate de CEO în fruntea ABN Amro România, în perioada 1995 – 1998, respectiv 2002 – 2005. Banca s-a dezvoltat puternic și a reușit să devină una dintre băncile de top încă din primul mandat al lui Mulder. Raportul BNR din 1998 indică faptul că ABN Amro ocupa din cele 45 de bănci de pe piață poziția nr. 12 după active, cu o valoare a acestora la 31 decembrie 1998 de 2.331 miliarde de lei vechi și o cotă de 1,8%, adică de aproape patru ori mai mare decât cea actuală. La acea vreme, clasamentul băncilor locale era dominat de mamutul de stat Bancorex, care avea 20% din piață, iar privatizările nu începuseră în sectorul bancar.

În anul următor, vine la conducere un alt olandez, Robert Rekkers, de numele căruia avea să se lege mai târziu și propulsarea Băncii Transilvania în top 3 bănci. La finele lui 1999, ABN Amro își dublase cota de piață într-un an până aproape de 4%, devenind a opta cea mai mare bancă locală. În 2000, banca olandeză continuă ascensiunea până pe locul al cincilea, imediat în spatele conaționalilor de la ING, cu care fac schimb de locuri un an mai târziu intrând astfel între primele patru bănci locale, după BCR, BRD și CEC. Apoi, ABN Amro se oprește la o cotă de piață de peste 5%, iar în anii următori este depășită de Raiffeisen, care își începe ascensiunea către vârful pieței.

Cea mai bună poziție a ABN Amro România pe piață a fost cea ocupată în 2001 sub mandatul lui Rekkers, după care încet – încet a fost depășită de alți competitori. Pe piața bancară începeau să își facă loc grupurile cu puternice interese în regiune. În acest context, OTP intră în 2004 pe piață prin achiziția RoBank, apoi după vânzarea Băncii Țiriac către HVB (Germania), ultima fiind apoi înghițită de către UniCredit (Italia) apare un nou jucător – UniCredit Țiriac Bank.În 2005, Mulder își încheie al doilea mandat de trei ani la șefia ABN Amro România și preia postul de CEO al subsidiarei olandeze din Indonezia, în locul său fiind numit în conformitate cu politica băncii – mamă un alt olandez, Peter Weiss.

În 2006, ABN Amro România ajunsese pe ultima poziție în top 10, însă se bucura de o reputație excelentă pe piața financiară locală, cu un portofoliu deja solid de companii.

Anul 2007 este unul crucial pentru banca din România. La nivel global, într-una din cele mai spectaculoase tranzacții de la acea vreme consorțiul format din RBS (Marea Britanie) – Fortis (Olanda) – Santander (Spania) cumpără într-o tranzacție de peste 70 de miliarde de euro ABN Amro, proprietarul ABN Amro România. La împărțirea listei de operațiuni din întreaga lume, ABN Amro România ajunge pe mâna RBS. La scurtă vreme după tranzacție, în 2008 RBS nu reușește să digere achiziția activelor de la ABN Amro și după declanșarea crizei financiare globale este salvată de la colaps de către statul englez printr-un pachet financiar de urgență. Achiziția activelor ABN Amro de către RBS s-a dovedit a fi o greșeală strategică, însoțită de costuri uriașe suportate în cele din urmă de contribuabilii englezi.

Imediat, urmează și un plan de restructurare a băncii britanice, care este nevoită să vândă mai multe operațiuni preluate de la ABN, inclusiv afacerea din România pentru a face rost de bani. Din 2009, oficial banca este de vânzare și, deși, era profitabilă și avea o structură de active echilibrată între corporate (companii) și retail (persoane fizice), criza financiară și mediul de piață ostil nu atrage cumpărători prea mulți. Printre cei interesați apare gigantul german Deutsche Bank, însă nu se concretizează nici o tranzacție. La nivelul managementului băncii, după Peter Weiss,  este instalat de către britanici în octombrie 2009 belgianul Johan Gabriels, actualul CEO al băncii Carpatica.

Acesta este înlocuit din ianuarie 2012 de către Henk Paardekooper, actualul șef al RBS România, în mandatul căruia au loc cele două tranzacții cu UniCredit Țiriac Bank. Anul 2012 reprezintă exercițiul financiar în care banca trece pe pierdere și, în același timp, ultimul bilanț al instituției de credit având în vedere că aceasta a fost dizolvată fără lichidare, după finalizarea transferului de active de retail și Royal Preffered Banking către UniCredit. Mai exact, banca – mamă a fuzionat prin absorbție cu fiica sa din România, trecând activele acesteia din urmă pe propriul său bilanț. CITEŞTE AICI PROFILUL DETALIAT AL RBS BANK ROMÂNIA SA.

Banca fondată de Ion Țiriac, crescută de UniCredit pe piața finanțărilor corporative

Cumpărătorul afacerii RBS Bank România, UniCredit Țiriac Bank este o bancă rezultată în urma mai multor tranzacții care au avut loc în ultimul deceniu pe piața românească.

Originile băncii ajung la anul 1991, când omul de afaceri Ion Țiriac, cunoscut pentru cariera sa de jucător de tenis și pentru experiența sa de afaceri în Occident, ia decizia să-și înființeze propria instituție de credit sub numele de Banca Comercială Ion Țiriac, prima bancă integral privată din România.

În 2000, are loc o tranzacție internațională cu impact direct asupra pieței bancare locale și asupra viitorului Băncii Țiriac. Banca germană HVB preia Bank Austria Creditanstalt, una dintre cele mai puternice bănci din regiunea Europei Centrale și de Est.

În 2001, italienii de la UniCredit intră în România prin achiziția filialei locale a turcilor de la Demirbank, pe care au transformat-o în UniCredit România. În perioada 2002 – 2005, în piața bancară activau UniCredit România, Banca Țiriac și HVB România. În 2002, Banca Țiriac avea o cotă de piață de 2,8%, HVB Bank SA avea 4,1%, iar UniCredit România avea 0,8% din totalul activelor bilanțiere din sistemul bancar local.

În 2005, are loc o tranzacție de proporții la nivel european, când UniCredit preia banca germană HVB. La finele anului 2005, situația nu era schimbată prea mult în ceea ce privește pozițiile ocupate de cele trei bănci. Astfel, HVB Bank România avea o cotă de piață de 4,9%, Banca Țiriac de 2,5%, iar UniCredit de 1,6%, conform datelor BNR.

În 2006, HVB ajunge la un acord cu omul de afaceri Ion Țiriac, care în ultimii ani avusese la ușă și alți cumpărători interesați. Astfel, HVB Bank România fuzionează cu Banca Țiriac, noua bancă numindu-se HVB Țiriac. Ulterior, după integrarea HVB în structurile UniCredit, toate cele trei bănci locale trec sub umbrela actualei UniCredit Țiriac Bank, noua bancă având în primul său de an operare, 2007, o cotă de piață de 5,1%.

Din noua bancă, omul de afaceri deține 45% din acțiuni prin intermediul a două vehicule de investiții, Vesanio Trading înregistrat în Cipru și Rendrum International Investments cu sediul fiscal în Olanda.

Sub comanda italienilor, banca începe să avanseze spre vârful pieței bancare reușind să treacă de rivali precum austriecii de la Raiffeisen sau Volksbank, ultimii nevoiți să își reducă rapid expunerea uriașă pe sectorul creditelor ipotecare. UniCredit Țiriac Bank s-a concentrat în lupta pentru creșterea cotei de piață pe sectorul creditelor acordate companiilor.

Ultimul bilanț disponibil, cel pe 2013, indică o structură a portofoliului de credite axată în proporție de 72% pe finanțările corporative, în timp ce la depozite sectorul companiilor are o pondere de 65%. Ca trend, valorile arată o ușoară reducere a expunerii băncii pe sectorul companiilor, în condițiile în care sectorul companiilor înseamnă peste două treimi din afacerile UniCredit Țiriac Bank. O altă tendinţă care îşi lasă amprenta asupra băncii locale a italienilor este continuarea strategiei de finanţare din piaţa locală prin atragerea de resurse de la clienţi, dar şi prin emisiune de obligaţiuni, în condiţiile în care băncile – mamă au tăiat liniile de finanţare către fiicele lor din România şi alte pieţe externe. Astfel, UniCredit Ţiriac Bank înregistra la finele anului trecut un raport credite/depozite de 101,3% comparativ cu 114,1% la 31 decembrie 2012.

În acest an, banca s-a orientat în activitatea de creditare mai mult spre segmentul de retail (destinat persoanelor fizice), unde ritmul de creştere al portofoliului de împrumuturi a avut un avans mai mare decât cel de pe segmentul IMM-urilor și de aproape cinci ori mai mare faţă de cel înregistrat pe segmentul companiilor mari, potrivit rezultatelor financiare raportate de UniCredit Țiriac Bank până acum.

Pentru acest an, unul dintre obiectivele – cheie ale băncii este să se autofinanţeze din resursele oferite de piaţa locală, în condiţiile unei politici prudente de administrare a riscului, potrivit lui Răsvan Radu, şeful operaţiunilor locale ale UniCredit.

Un alt obiectiv demonstrat de italieni este apetitul pentru noi achiziţii, cu scopul de a-şi întări poziţia în topul pieţei.

Pe piaţa financiară a apărut şi o altă informaţie legată de planurile italienilor în România, care nu a fost până acum nici infirmată, nici confirmată de oficialii băncii. Pe 19 iunie 2014, agenţia de presă Reuters prelua informaţia publicată de ziarul italian Il Messaggero, potrivit căreia banca italiană UniCredit este în curs de a-şi majora participaţia de la 50,5% la 96% prin preluarea pachetului de acţiuni deţinut de Ion Ţiriac, în cadrul unei tranzacţii de 700 milioane de euro, din care o parte ar însemna plăţi de numerar către omul de afaceri. CITEȘTE AICI PROFILUL DETALIAT AL UNICREDIT ȚIRIAC BANK SA.

Volksbank: Am vândut un pachet de credite neperformante de 495 mil. euro, format din 3.566 de credite. Opt din zece credite vândute sunt ipotecare acordate persoanelor fizice

Pachetul de credite neperformante vândut de către Volksbank unui consorţiu format din patru investitori, printre care fondul de investiţii Ana Cap şi grupul bancar german Deutsche Bank, este format din 3.566 de împrumuturi, cu o valoare totală de 495 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă al băncii.

Cumpărătorul este un consorţiu format de fondul de investiţii Ana Cap, gigantul bancar german Deutsche Bank, fondul de investiţii HIG Capital şi APS Fund Alpha uzavreny investicni fond.

Portofoliul transferat de austrieci cuprinde credite cu restanţe de plată mai mari de 90 de zile, garanţiile aduse în acest pachet fiind reprezentate de proprietăţi rezidenţiale, spaţii comerciale şi terenuri. O pondere de 84 % din credite este reprezentată de credite imobiliare acordate persoanelor fizice, iar restul înseamnă finanţări pentru companii.

Tranzacţia ajută Volksbank să îşi reducă rata creditelor neperformante de la 22 % sub 8 %.

Reprezentanţii băncii afirma ca vânzarea acestor credite nu va afecta profitul din acest an şi capitalul, Volksbank având o rată de solvabilitate ce depăşeşte 20 %.

“Reducerea portofoliului de credite neperformante reprezintă un alt moment – cheie în cadrul strategiei noastre de repoziţionare. În acelaşi timp, continuăm să ne concentrăm pe creşterea profitabilităţii businessului”  afirmă preşedintele Volksbank România, Benoit Catel, potrivit sursei citate.

Comunicatul Volksbank mai precizează că părţile implicate în tranzacţie au convenit să păstreze confidenţialitatea cu privire la alte detalii referitoare la această vânzare.

În data de 12 iunie, Consiliul Concurenţei a aprobat vânzarea acestor credite, care se va realiza prin intermediul a două vehicule investiţionale Rabon Credit Solutions România şi Asset Leasing IFN.

Preşedintele Volksbank România spunea luna trecută că negocierile privind vânzarea portofoliului de credite s-au întins pe o perioadă de până la opt luni, opinând că tranzacţia s-ar putea finaliza în luna august.

Aceasta tranzacţie a fost notificată Consiliului Concurenţei pe 24 aprilie de către părţile implicate.

Tranzacţia cu portofoliul de credite face parte din ansamblul de măsuri de curăţire a bilanţului Volksbank România, bancă ce a fost scoasă la vânzare de către acţionari. Vânzarea Volksbank România trebuie finalizată până la 31 decembrie 2015. VEZI AICI CE BĂNCI SUNT LA VÂNZARE ACUM PE PIAȚĂ.

De asemenea, pentru a îmbunătăţi nivelul lichidităţii Volksbank România, acţionarii băncii au majorat capitalul cu 120 de milioane de euro în octombrie 2013.

Retragerea austriecilor de la Volksbank din România a înregistrat o etapă importantă în prima parte a acestui an, când au vândut operaţiunilor de leasing din România şi Polonia către grupul polonez Getin.

Volksbank, intrata pe piaţa locală în anul 2000 a înregistrat pierderi serioase de pe urma strategiei de extindere agresivă pe piaţa creditelor ipotecare. Criza a prins Volksbank România ca fiind una dintre cele mai expuse bănci locale pe piaţa imobiliară, ceea ce a adus pierderi importante ani la rând. Pe lângă schimbările de management, austriecii au încercat sa vânda banca locală la pachet cu operaţiunile de pe alte pieţe, dar nu au reuşit.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate faţă de anul anterior. Volksbank România este deţinută în proporţie de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

Volksbank a înregistrat în 2013 o bază de clienţi pe segmentul depozitelor, ceea ce a ajutat banca să reducă raportul credite/depozite de la 400% în decembrie 2012, la aproximativ 250% în decembrie 2013.

Împrumuturile noi acordate anul trecut au crescut cu o rata de 130 % pâna la nivelul de 144 milioane de euro, conform ultimului raport al băncii – mamă.

Mecanica Fină București și-a stabilit programul de investiții pentru acest an și un plafon de credite de 5 mil. euro

Compania Mecanica Fină, care desfășoară activități în domeniul imobiliar, și-a stabilit pentru acest an contractarea de credite bancare în limita unui plafon de 5 milioane de euro.

Creditele pot fi luate pentru susținerea activității curente sau pentru dezvoltarea unor investiții. Decizia cu privire la contractarea creditelor a fost luată de acționari în cadrul Adunării Generale din 29 aprilie, potrivit hotărârii  publicate în Monitorul Oficial. Compania a aprobat, de asemenea, și programul de investiții pentru acest an.

Acționarul majoritar al companiei este Molinvest S.A. care deține 91,1 % din acțiunile companiei.

Acțiunile companiei Mecanica Fină sunt tranzacționate pe piața bursieră Rasdaq, cea mai recenta valoare a unei acțiuni fiind de 4 lei pe acțiune, iar capitalizarea bursieră are valoarea de 14,8 milioane lei (3,3 milioane euro).

Istoria companiei începe în anul 1923 sub numele de Societatea de exploatări tehnice și având ca obiect de activitate organizarea producției de avioane. În perioada 1947-1948 compania produce instrumente medicale, material pentru linii telefonice, reductoare pentru tuburile de oxigen, urmând ca din anul 1953 sa producă aparate de măsură și control.

În anul 1991, Mecanica Fină  s-a divizat în patru companii Diasfin, Sigmafina, Carmesin și Mecanica Fină. Din anul 2000 compania devine o societate cu capital privat, iar în 2006 intră în domeniul agricol prin constituirea Itagra S.A. Trei ani mai târziu, Mecanica Fină renunță la activitatea de producție industrială și își schimbă numele în Property Company. Activitatea sa actuală constă în adminstrarea și promovarea imobilelor din portofoliul companiei.

Cifra de afaceri înregistrată de  companie la finele  anului 2013 era 4,7 milioane lei (1 milion euro), înregistrând un profit în valoare de 1 milion de lei (226.295 euro), acesta având  o valoare aproape dublă comparativ cu valoarea înregistrata în anul 2012.

Consiliul Concurenței a aprobat vânzarea unui portofoliu de credite neperformante al Volksbank către un consorțiu de patru investitori printre care Deutsche Bank și Ana Cap

Consiliul Concurenței a aprobat vânzarea unui portofoliu de credite și bunuri imobile al Volksbank România către un grup format din fondul de investiții Ana Cap, gigantul bancar german Deutsche Bank, fondul de investiții HIG Capital și APS Fund Alpha uzavreny investicni fond.

Tranzacția vizează unul dintre cele mai mari portofolii de credite vândute până acum pe piața românească, estimat de surse din piață în jurul a jumătate de miliard de euro.

Vânzarea s-a făcut la un discount de peste 80%, susțin surse din piață. Volksbank nu a făcut până acum publică valoarea pachetului de finanțări scoase din bilanțul propriu și transferate către consorțiul de patru investitori.

Achiziția portofoliului de credite Volksbank și a imobilelor aferente s-a făcut prin intermediul a două vehicule investiționale, Rabon Credit Solutions România  și Asset Leasing IFN, conform deciziei Consiliului Concurenței din 12 iunie. Partea de portofoliu constituită din credite neperformante care nu sunt încadrate la categorie pierdere vor fi preluate de Asset Leasing, în condițiile în care în situația în care vor trece la categoria pierderi, ele urmează să fie transferate de la Asset Leasing către Rabon Credit Solutions România.

Transferul vizează portofoliul de credite și bunuri imobile obținute de Volksbank ca urmare a executării silite desfășurate în perioada 30 septembrie 2013 până la data finalizării tranzacției.

Rabon Credit Solutions România este un vehicul investițional înființat în anul 2010, fiind deținut integral de fundația olandeză Stichting Callisto Finance. Rabon Credit Solutions România cumpără credite ce se încadreaza în categoria pierdere. Creditele declarate ca pierdere sunt declarate creanțe și intră pe piața serviciilor de colectare de creanțe, unde unul dintre cei patru investitori, și anume grupul APS, este deja prezent. Tot Rabon se va ocupa și de preluarea imobilelor aferente împrumuturilor.

În ceea ce privește celălalt vehicul implicat în preluarea portofoliului Volksbank, Asset Leasing IFN achiziționează creditele neperformante  din portofoliul Volksbank.  Asset Leasing IFN este o instituție financiară nebancară, având ca acționar majoritar compania Serragis Loan Management care deține 99,97 % din acțiunile companiei. Restul acțiunilor sunt deținute de Asset Portofolio Servicing România. Compania activează în domeniul serviciilor de leasing, fiind specializată în leasingul financiar și face parte din grupul APS Fund Alpha uzavreny investicni fond. În cadrul tranzacției, Asset Leasing preia creditele neperformante care nu sunt înregistrate ca pierdere, iar împrumuturile respective rămân pe piața serviciilor de creditare bancară, unde de asemenea APS este activă deja.

Prețul  plătit de Volksbank de către cei patru investitori va fi plătit prin intermediul unui vehicul de investiții numit Volga Investments Limited.

Tranzacția a fost notificată Consiliului Concurenței pe 24 aprilie.

Volksbank România, subsidiară a grupului bancar austriac Volksbank, este în acest moment în curs de vânzare, o tranzacție fiind așteptată să se finalizeze în acest sens până anul viitor.
Banca intrată pe piața locală în anul 2000 a înregistrat pierderi serioase de pe urma expunerii uriașe pe segmentul creditelor ipotecare, criza prinzând pe picior greșit Volksbank România. Ulterior, pe lângă schimbările de management, austriecii au încercat să vândă banca locală la pachet cu alte operațiuni, dar nu au reușit datorită pierderilor înregistrate. În ultimii ani, banca a trecut la o campanie de curățire a bilanțului de creditele neperformante din portofoliu.

Volksbank România a raportat pentru anul trecut o pierdere de 104 milioane euro, redusă aproape la jumătate față de anul anterior. Volksbank România este deținută în proporție de 99,99% printr-un vehicul special creat, în care banca – mamă Volksbank AG are 51%, Banque Populaire Caisse d’Epargne – 24,5%, DZ Bank – 16,4%, iar WGZ Bank – 8,1%.

Din cei patru cumpărători, fondul de investiții Ana Cap este unul dintre primii investitori specializați care au apărut după declanșarea crizei pe piața românească în căutare nu doar de portofolii, ci chiar de bănci cu astfel de probleme. În urmă cu trei ani, fondul avea discuții avansate pentru preluarea Băncii Carpatica. Toți cei patru investitori au experiență în administrarea unor astfel de portofolii de credite.

Pe piața locală, în ultimii ani au avut loc mai multe tranzacții de vânzare de portofolii de credite neperformante, în special pe segmentul creditelor ipotecare, în care au fost implicate bănci locale.

Anul trecut, piața bancară a înregistrat două tranzacții majore în urma cărora Raiffeisen a preluat un portofoliu de credite de la Citibank, iar UniCredit Țiriac a cumpărat portofolii de credite de la RBS Bank România. În acest moment, sunt în curs de desfășurare mai multe tranzacții de vânzare de bănci locale, pe această listă figurând Volksbank, Millennium sau Carpatica.

Producătorul de ambalaje Tiger Someș ia facilități de factoring de 1,5 mil. euro de la UniCredit. Pe lista companiei, un proiect de investiții de 3,4 mil. euro finanțat din fonduri europene

Producătorul de ambalaje Tiger Someș Impex SA intenționează să își extindă activitatea și gama de produse printr-un proiect de investiții în valoare de 15,1 milioane lei (3,4 milioane euro), finanțat din fonduri europene. Acționarii au decis realizarea proiectului în data de 29 mai în cadrul Adunării Generale Extraordinare a acționarilor, potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial.

În plus, acționarii companiei au decis contractarea a două facilități de factoring  în valoare totală de 1,5 milioane euro de la UniCredit Țiriac Bank. Una dintre facilități are valoarea de 1 milion de euro, iar cea de-a doua este contractată pentru o perioadă de 1 an și are valoarea de 500 mii euro.

De asemenea, reprezentanții Tiger Someș Impex au aprobat extinderea cu încă un an a două credite contractate de la UniCredit Țiriac Bank în  valoare totală de 2,7 milioane euro. De asemenea societatea mai obține de la UniCredit Țiriac Bank  scrisori de garanție bancară în valoare de 900 mii lei (203.716 euro).

Garanțiile aduse de companie  pentru aceste finanțări sunt ipotecă  mobiliară asupra conturilor bancare ale companiei deschise la UniCredit Țiriac Bank, cesiune de creanțe rezultând din relația cu debitorii, ipotecă imobiliară asupra bunurilor imobile ale companiei, teren în suprafață de 0,8 hectare situate în localitatea Cuzdrioara și construcțiile aferente, ipotecă mobiliara asupra unor echipamente,stocuri de materii prime, materiale.

Cifra de afaceri înregistrată de companie la finele anului 2013 era de 65,9 milioane lei (14,9 milioane euro), înregistrând un profit de 2 milioane lei (452.591 euro) la un număr de 64 de angajați.

Înființată în anul 1992, compania TIGER SOMEȘ IMPEX S.A. desfășoară activități în domeniul producerii și comercializării ambalajelor atât în țara, cât și pe plan extern.

Romcab și-a prelungit cu un an finanțări de 70 milioane de lei de la EximBank

Producătorul de cabluri de cupru şi al cablaje Romcab Târgu Mureș și-a prelungit cu un an o linie de credit de 50 de milioane de lei și un împrumut de 20 de milioane de lei, ambele finanțări fiind contractate de la EximBank.

Linia de credit, contractată în 2011, a fost prelungită pe 6 iunie și este destinată finanţării cheltuielilor curente ale companiei. Romcab a acceptat o garanție de stat pusă la dispoziţie de EximBank în valoare de maximum 40 milioane de lei, care reprezintă maximum 80% din valoarea liniei de credit, potrivit hotărârii luate în adunarea generală extraordinară a acționarilor publicate în Monitorul Oficial.

Pentru prelungirea liniei de credit, garanţia va cuprinde ipotecă imobiliară pusă pe imobile ale companiei, pe echipamente și utilaje achiziționate în baza creditului, bilete la ordin emise de Romcab în favoarea băncii, precum şi conturi curente şi viitoare deschise la EximBank.

În ceea ce privește creditul pe obiect, în valoare de 20 de milioane de lei (4,5 milioane de euro) contractat în 2013 tot de la banca de stat, acesta este folosit în scopul finanţării contractelor încheiate de societate şi partenerii acesteia, acceptaţi în prealabil de Bancă. Pentru prelungirea acestuia, Romcab a garantat cu ipotecă mobiliară asupra creanţelor care provin din contractele finanţate din creditul de trezorerie şi ipotecă mobiliară asupra conturilor curente şi viitoare deschise la  EximBank. La această garanţie s-a mai adăugat si bilete de ordin.

De asemenea, Romcab nu poate să se divizeze, să fuzioneze și să decidă dizolvarea anticipată a societății, fără acordul prelabil al EximBank pe perioada garanţiei acordate de banca de stat. În acest sens, EximBank a acordat o garanție de 2,8 milioane de euro pentru contractarea unui credit în 2013 în valoare de 3,5 milioane de euro de la Banca Transilvania.

Compania cu sediul la Târgu Mureș, înfinţată în anul 1995, a înregistrat o cifră de afaceri la data de 31 decembrie 2013 de 466,5 milioane de lei (105,6 milioane euro), un profit de 21, 5 milioane de lei (4,9 milioane de euro) şi 349 de salariaţi. Acțiunile companiei sunt listate la Bursa de la București, pe piața bursieră Rasdaq.

Capitalizarea bursieră a companiei este de 48,8 milioane de lei (11,1 milioane de euro), iar principalii acţionarii companiei sunt Sadalbari SRL care deţine 69% din companie şi banca americană de investiții Morgan Stanley cu 19,8% din Romcab.