Arhive etichete: consultanți

Colliers: Investitiile pe piata imobiliara ar putea scadea in 2021 la circa 500 – 600 mil. Euro fata de 900 mil. Euro in 2020 pe fondul lipsei de claritate privind veniturile viitoare la active precum imobile de birouri si hoteluri

Investitiile pe piata imobiliara din Romania ar putea inregistra o scadere de circa 40% in 2021 fata de anul precedent in contextul unei lipse de claritate privind incasarile ce pot fi generate de active precum imobile de birouri sau hoteluri, potrivit estimarilor firmei de consultanta imobiliara Colliers.

“Pe piata investitiilor imobiliare este asteptata o contractie, dupa un an foarte bun pentru acest segment. Investitiile ar putea inregistra o scadere in 2021, de la aproximativ 900 de milioane de euro la aproximativ 500-600 de milioane de euro. Unii investitori ar putea ramane in asteptare, pe fondul lipsei de claritate cu privire la structura si anvergura veniturilor viitoare (in special in ceea ce priveste activele mai bine pozitionate in sectoare precum birouri si hoteluri); pe de alta parte, activitatea poate deveni mai dinamicain zona activelor aflate in dificultate sau a celor cu potential de transformare, care ar putea deveni mai atractive pentru cumparatori”, afirma consultantii Colliers.

Potrivit acestora, anul 2021 se preconizeaza a fi un an al redresarii, chiar daca unele incertitudini vor continua sa persiste, cum ar fi cele legate de capacitatea vaccinurilor de a readuce viata la normal sau de potentialele surprize pe plan economic, de exemplu cele legate de politica monetara a marilor banci centrale, cu posibile ramificatii profunde la nivel global. Munca de acasa va deveni o practica obisnuitain multe companii, chiar si dupa ce va trece pandemia de Covid-19, o revenire semnificativa la birouri a angajatilor fiind asteptata la mijlocul anului 2021, daca vaccinarea la scara larga va fi un succes.

Romania ar trebui sa recupereze majoritatea pierderilor economice de anul trecut pana la sfarsitul anului 2021, dar revenirea va fi neuniforma, cu diferente mari la nivel de industrii. Unele sectoare economice, cum ar fi comertul electronic, constructiile sau anumite subsectoare IT&C nu au fost deloc afectate in timpul crizei, altele ar trebui sa-si revina pana la finele anului 2021, cum ar fi comertul cu amanuntul in ansamblu si serviciile profesionale in general, iar pentru unele ar putea dura cativa ani pana vor reveni la un nivel decent de activitate (sau poate nu isi vor reveni niciodata pe deplin), cum ar fi aviatia, industria auto sau turismul, spun consultantii Colliers International.

Dupa un deceniu si jumatate de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, 2021 are sansa de a pune bazele unei perioade de evolutie economica majora, care ar putea accelera foarte mult dezvoltarea sustenabila a economiei pe termen mediu, avand in vedere noul pachet de ajutor din partea Comisiei Europene in contextul pandemiei.

Turismul va deveni orientat mai mult local si va fi practicat cu o frecventa mai mare dupa ce lucrurile vor reveni la normal, sustine analiza consultantilor Colliers.

Munca la distanta va deveni o modalitate permanenta de lucru, dar consultantii Colliers International considera ca firmele vor dori sa isi aduca angajatii inapoi la birou cel putin 3 zile pe saptamana, pentru a incuraja munca in echipa si cultura organizationala. O revenire mai semnificativa la birou a angajatilor este asteptata incepand cu mijlocul anului 2021, iar cele mai vizibile rezultate ar trebui sa fie in cazul cladirilor situate in zone rezidentiale, care asigura un timp mai redus de naveta.

Chiriasii cladirilor de birouri vor domina anul 2021, in conditiile unei cresteri rapide a pietei secundare de subinchiriere (ce reprezinta peste 2% din stocul actual de birouri conform estimarilor conservatoare din prezent) si a unei rate de neocupare de peste 10%. Consultantii Colliers International vorbesc despre un calendar solid de livrari de spatii noi de birouri, cu aproximativ 260.000 de metri patrati de birouri moderne planificate sa fie finalizate in Bucuresti, si se asteapta ca piata de birouri sa revina la echilibru candva in prima jumatate a acestui deceniu.

Piata de spatii industriale si logistice si-a incheiat cel mai puternic an din istorie in Romania, iar 2021 nu ar trebui sa fie prea diferit, intrucat premisele si tendintele recente care au sustinut dezvoltarea depozitelor se pastreaza: cresterea comertului electronic, necesitatea de a raspunde unei extinderi rapide a schemelor moderne de retail la nivel national, nevoia inlocuirii stocului vechi si necompetitiv (inclusiv din punct de vedere al sigurantei). Exista, de asemenea, un potential pentru afaceri pe fondul Brexitului si al revizuirii relatiilor dintre UE / SUA si China.

Retailul continua sa fie sub presiune, dar consultantii Colliers International vad motive de optimism. Cresterea vanzarilor online a depasit-o cu mult pe cea a magazinelor traditionale in 2020 si aceasta tendinta se va mentine anul acesta. Chiriile si rata de neocupare ar trebui sa ramana sub presiune pe parcursul anului 2021, o redresare fiind estimata pentru 2022 sau chiar in 2023.

2021 aduce diverse oportunitati pe piata terenurilor, spun consultantii Colliers International. Avand in vedere numarul considerabil de tranzactii initiate in perioada recenta (inclusiv in 2020), piata terenurilor pare pregatita pentru un an bun. Dezvoltatorii de retail, inclusiv operatorii de tip “big box” si dezvoltatorii rezidentiali, vor ramane motoarele pietei. Cererea de terenuri pentru birouri si hoteluri va ramane redusa.

In ciuda realitatii economice dificile, piata rezidentiala a inregistrat in continuare o cerere puternica si cresteri modeste ale preturilor (in medie) in 2020. Dar lucrurile arata un pic diferit acum – cresterile salariale din sectorul privat s-au oprit si o reluare a trendului pozitiv nu este estimata pe termen scurt, in timp ce salariile functionarilor publici sunt inghetate pe fondul consolidarii fiscale – in acest context, este de asteptat ca anul 2021 sa fie un an de respiro pentru sectorul rezidential. Pe de alta parte, dinamica de dezvoltare a oraselor si a zonelor periferice raman atractive pe termen lung, data fiind problema supraaglomerarii urbane din Romania.

Consorțiile Raiffeisen – BCR – BRD și BT Capital Partners – Banca Transilvania au depus oferte pentru câștigarea mandatului tranzacției emisiunii de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului estimată în jurul a 120 mil. Euro

Lasă un răspuns

Consorțiile formate de Raiffeisen și BCR cu BRD, respectiv BT Capital Partners cu Banca Transilvania au depus ieri oferte pentru câștigarea mandatului de intermediere a emisiunii de obligațiuni a Primăriei Municipiului București pentru rambursarea tranșei de 555 mil. Lei aferente emisiunii din 2015 care ajung la scadență în acest an, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Primăria Municipiului București (PMB) intenționează să lanseze în această primăvară o emisiune de obligațiuni municipale pentru refinanțarea tranșei de obligațiuni de 555 mil. Lei (circa 119,17 mil. Euro la cursul de schimb al zilei) emise în 2015, care ajung la scadență pe 4 mai 2018, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO publicate pe 13 februarie 2018.

Noua emisiune are în vedere titluri cu maturitate de 10 ani, cu o dobândă fixă, cu plata anuală și care ar urma să fie listate pe bursa de la București, potrivit caietului de sarcini al PMB pentru licitația de selecție a intermediarului tranzacției.

Obligațiunile urmează a fi emise cel târziu la data de 20 aprilie 2018, în funcţie de condiţiile pieţei. În cazul în care condiţiile pieţei sunt nefavorabile sau apar alte elemente care nu au putut fi luate în considerare, Municipiul București poate decide să amâne, anuleze sau să modifice orice element al tranzacţiei planificate.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat pe 19 decembrie 2017 contractarea unui pachet de finanțare rambursabilă în valoare de până la 555 mil. Lei în vederea refinanțării datoriei publice locale rezultate din obligațiunile PMB emise în 2015 scadente în acest an.

Termenul stabilit pentru depunerea ofertelor consultanților a fost anunțat pentru 14 februarie la ora 15.

Valoarea estimată a contractului de consultanță pentru intermedierea emisiunii de obligațiuni a PMB și a serviciilor aferente este de 1,99 mil. Lei (0,4 mil. Euro) fără TVA.

Criteriul luat în calcul pentru desemnarea consultantului este cel mai bun raport calitate – preț în evaluarea ofertei.

Pentru evaluarea ofertelor, PMB a anunțat că în alegerea intermediarului cel mai mult cântărește oferta tehnică referitoare la valoarea maximă a cuponului fix anual, în sensul că pentru oferirea celui mai mic cupon, adică a celei mai mici dobânzi pentru noile titluri vor fi acordate 50 de puncte din punctajul maxim de 100 puncte pentru evaluarea unei oferte.

Alte maxim 15 puncte pot fi acordate pentru oferta tehnică referitoare la capacitatea ofertantului de a garanta subscrierea emisiunii de obligațiuni, aici ofertantul fiind evaluat în funcție de procentul din valoarea totală a emisiunii de obligațiuni pe care acesta intenționează ferm să îl subscrie pe piața primară la nivel de cupon maxim propus în oferta tehnică.

Oferta financiară, adică prețul cerut de consultant pentru executarea contractului licitat de PMB, poate fi cotată cu cel mult 35 de puncte, punctajul maxim fiind atins în cazul celui mai mic preț cerut de către ofertant.

După analiza ofertelor depuse, Comisia de evaluare a ofertelor din cadrul PMB va putea solicita îmbunătățirea ofertelor depuse, reprezentanții PMB precizând că va exista o singură etapă de îmbunătățire a ofertelor.

În mai 2015, PMB a vândut obligațiuni în valoare de 2,220 mld. Lei (500 mil. Euro), împărțite în patru tranșe egale cu maturități pe 3, 5, 7 și 10 ani, banii fiind destinați rambursării unei emisiuni anterioare din 2005 care se apropia de scadență. BERD a investit atunci 333 mil. Lei (75 mil. Euro) în obligațiuni, adjudecându-și astfel 15% din întreaga emisiune de titluri de împrumut.

Intermediarii emisiunii de obligațiuni PMB din 2015 au fost Raiffeisen și BT.

Obligațiunile care ajung la scadență în primăvara acestui an au fost emise în 2015 la o dobândă a cuponului de 2,80%. Titlurile de împrumut cu maturitate la 5 ani au o dobândă de 3,58%, cele cu scadența la 7 ani poartă o dobândă de 4,43%, în timp ce obligațiunile pe 10 ani emise în 2015 au 5,10% dobândă.

Emisiunile de obligațiuni și listările de companii private din ultimii ani au ținut bursa de la București în atenția investitorilor instituționali fie de talia instituțiilor financiare internaționale precum BERD, IFC sau International Investment Bank, fie a investitorilor locali precum fonduri de pensii sau administratori de fonduri de investiții, precum și categorii diferite de fonduri străine de investiții care văd în oferta locală de titluri ocazii bune de investiții pentru a-și diversifica expunerile și portofoliile pe care le au în administrare.

JLL: Investițiile imobiliare pe piața locală au ajuns în 2017 la aproximativ 1 mld. Euro. Vânzarea Radisson a urcat segmentul hotelier la 18% din piața tranzacțiilor imobiliare locale, depășind birourile

Lasă un răspuns

Volumul investițiilor imobiliare în România în anul 2017 este estimat la aproximativ 1 miliard de euro, valoare cu aproape 10% mai mare decât cea înregistrată în 2016 (890 milioane euro), potrivit unui studiu al firmei de consultanță imobiliară JLL.

Valoarea reprezintă 8% din totalul consemnat în regiunea Europei Centrale și de Est, de 12,17 miliarde de euro. Ritmul de creștere a pieței românești este cu mult peste cel al întregii regiuni (3,3% față de 2016), dar cu toate acestea volumul din România rămâne sub potențial.

”Având în vedere tranzacțiile în curs pentru 2018, ne așteptăm la un an bun pe piața românească în ton cu estimările privind volumele din Europa Centrală și de Est care indică pentru acest an depășirea recordului consemnat în 2017. Interesul investitorilor pentru regiune rămâne ridicat”, a declarat Andrei Văcaru, Associate Director, Capital Markets JLL Romania.

Polonia și Cehia s-au menținut liderii regiunii pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piață de 39%, respectiv, 27%. Acestea au fost urmate de Ungaria (14%), România (8%), SEE (8%) și Slovacia (4%), potrivit raportului CEE Investment Market realizat de JLL.

În România, numărul tranzacțiilor a crescut, valoarea medie a fiind de aproximativ 28,5 milioane de euro.

Volumele pieței au fost dominate de tranzacțiile cu proprietăți de retail (43%), în timp ce segmentul industrial și logistic a cumulat 22%, acesta fiind urmat de piața hotelieră cu 18%, și de cea de birouri cu 17%.

”Tranzacția prin care Elbit Imaging a vândut complexul hotelier Radisson din București, pe fundalul unei piețe de birouri letargice din punct de vedere investițional, a urcat sectorul hotelier înaintea celui de birouri din punct de vedere al lichidității in 2017. Este o situație inedită. Retailul și birourile ar trebui să domine piața de investiții având în vedere valoarea proprietaților existente”, a declarat Andrei Văcaru, Associate Director, Capital Markets JLL Romania, care a asistat Elbit în tranzacție.

Vânzarea Radisson reprezintă cea mai mare tranzacție hotelieră realizată vreodată în România și una dintre cele mai mari înregistrată în Europa Centrală și de Est (CEE) și totodată cel mai scump imobil vândut vreodată în București.

Pe piața de retail cea mai mare tranzacție a anului a fost achiziția a 50% din portofoliul de retail și de birouri al Iulius Group (Iulius Mall Cluj-Napoca, Iulius Mall Iasi, Iulius Mall Timisoara și Iulius Mall Suceava și 3 clădiri de birouri) de către grupului sud-african Atterbury.

Cea de-a doua cea mai importantă tranzacție pe piața de retail a fost achiziția de către Mitiska a unui portofoliu format din 11 spații de retail și 3 proiecte de dezvoltare de la Alpha Group.

Cea mai notabilă tranzacție pe segmentul birourilor a fost achiziția de către Immochan a Coresi Business Park din Brașov de la Ascenta Management. Alte tranzacții majore includ preluarea Green Court Building C de către Globalworth, de la Skanska pentru 38 de milioane de euro și vânzarea ART BC către Hili Properties pentru 30 de milioane de euro.

Pe piața industrială și de logistică, cea mai mare tranzacție din 2017 a fost cea prin care portofoliul Logicor din România a fost preluat de către China Investment Corporation în cadrul unei tranzacții paneuropene. O altă tranzacție importantă este achiziția depozitului Renault din Oarja de către Globalworth pentru 42 milioane de euro.

Din punct de vedere geografic, Bucureștiul a reprezentat aproximativ 36% din volumul total al investițiilor din România, mai puțin decât în 2016, indicând o îmbunătățire a lichidității în orașele secundare.

Ioana Filipescu: Fuziunile și achizițiile din România au avut anul trecut o valoare totală de peste 4 mld. euro, din care 15 tranzacții au depășit bariera unui preț minim plătit de cumpărător de 100 mil. Euro. Consultanții Deloitte estimează că JC Flowers plătește un preț între 165 și 193 mil. Euro pentru preluarea Piraeus Bank România

Lasă un răspuns

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat o valoare de 3,8 mld. euro în 2017, arată o analiză a Deloitte România realizată pe baza surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată. Adăugând tranzacțiile cu valoare necomunicată, totalul pieței este între 4 și 4,6 mld euro, conform estimărilor Deloitte, în creștere cu 15% comparativ cu 2016. Și în acest an există premise ca piața de profil să atingă nivelul de 4 mld. euro.

“Activitatea de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni și achiziții) a continuat să crească în 2017, dar mai îmbucurător a fost faptul că s-au înregistrat 15 tranzacții cu o valoare cuprinsă între 100 și 500 milioane de euro, o performanță record în ultimii zece ani”, a spus Ioana Filipescu, Partener în Consultanță Fuziuni și Achiziții în cadrul Deloitte România.

Analiza Deloitte vizează tranzacțiile cu o valoare mai mare de pragul de 5 mil. Euro, iar criteriul luat în calcul ca valoare per tranzacție, deci implicit și al pieței în ansamblu, este prețul plătit de către cumpărător.

“Evaluările sunt subiective, dar prețul plătit este valoarea de piață a unei companii“, a precizat, astăzi, într-o conferință de presă Lars Wiechen, Partener Coordonator al departamentului de Consultanță financiară al Deloitte România.

Prin acest unghi privind piața de profil, cea mai mare tranzacție a fost preluarea de către Enel a unui pachet de aproape 14% din acțiunile E-Distribuţie Muntenia şi ale Enel Energie Muntenia, prețul fiind stabilit de către Curtea de Arbitraj de la Paris la 401 mil. Euro, acesta fiind determinat de exercitarea de către SAPE a clauzei de put option din contractul de privatizare al Electrica Muntenia Sud.

Pe palierul de preț între 200 și 400 mil. Euro sunt cotate trei achiziții – cea a grupului A&D Pharma de către fondul de investiții Penta Investments, preluarea platformei financiare locale a grupului elen Eurobank formate din Bancpost, ERB Retail și ERB Leasing de către Banca Transilvania, în ambele cazuri nefiind făcută publică valoarea tranzacției.

Potrivit unor informații publicate în noiembrie și decembrie 2017 de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, prețul de achiziție plătit de către Penta pentru A&D Pharma ar fi în jurul a 350 mil. Euro, în timp ce Banca Transilvania ar urma să plătească un preț estimat în jurul a 250 mil. euro pentru preluarea operațiunilor locale ale Eurobank.

De asemenea, grupul britanic DS Smith a anunțat preluarea Ecopack și Ecopaper, afaceri controlate de către Vladimir Cohn, în cadrul unei tranzacții de 208 mil. Euro.

Alte 11 tranzacții sunt contabilizate de către consultanții Deloitte în intervalul de preț între 100 și 200 mil. Euro acestea fiind în ordine descrescătoare:

– listarea pe bursa de la București a unui pachet minoritar al firmei de telecomunicații Digi Communications NV pentru 193 mil. Euro

– achiziția Piraeus Bank România de către fondul american de investiții JC Flowers (valoare ce nu a fost făcută publică)

– achiziția hotelurilor Radisson Blu și Park Inn de către fondurile de investiții Cerberus și Revetas Capital (cu o valoare anunțată oficial de 169,2 mil. Euro)

– achiziția pachetelor minoritare de acțiuni în patru filiale ale Electrica de la Fondul Proprietatea de către compania – mamă, Electrica SA, pentru 165 mil. Euro

– preluarea operațiunilor locale ale firmei nipone Takata Corporation cu două fabrici la Arad și una la Sibiu de către Key Safety Systems

– asocierea dintre Atterbury Europe și Iulius Holding

– achiziția pachetului de 30% din producătorul de soluții antivirus Bitdefender de către fondul de investiții Vitruvian Partners care a plasat valoarea companiei la peste 600 mil. Dolari

– achiziția operatorului ungar Invitel Tavlkozlesi de către Digi pentru 140 mil. Euro

– acordul de preluare a unei companii imobiliare poloneze de către Globalworth și Griffin Premium RE NV

– achiziția anunțată a celei mai mari părți a activelor Oltchim de către Chimcomplex la un preț de 127 mil. euro

– achiziția Banca Românească de către OTP, care așteaptă avizul BNR.

O privire de ansamblu arată că primele 15 tranzacții de fuziuni și achiziții au marcat o privatizare, două tranzacții în sectorul imobiliar, trei tranzacții de exit ale unor mari bănci elene, vânzări de pachete minoritare de acțiuni la foste sau actuale filiale ale Electrica, vânzarea unor campioni sectoriali cu activități integrate precum A&D Pharma și grupul Ecopack – Ecopaper în tranzacții – record pentru distribuția farma și sectorul cartonului ondulat, cea mai mare tranzacție din istoria pieței hoteliere, cea mai mare achiziție în străinătate făcute de o companie din România, cea mai mare listare privată din istoria bursei de la București, o tranzacție globală cu impact local semnificativ, precum și o primă evaluare la vedere a unui producător local de antivirus creat în România și ajuns la o notorietate globală într-o industrie de vârf.

De notat că piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat și picarea unei tranzacții anunțate în 2017, respectiv tranzacția evaluată la circa 164 mil. Euro prin care Dedeman urma să preia complexul de birouri AFI Park de la AFI.

În total, Deloitte a numărat 105 tranzacții anunțate în 2017, inclusiv cele ale căror valoare nu a fost dezvăluită. Numărul de tranzacții a crescut cu 15% față de 2016.

Pe sectoare, domină piața de energie și serviciile financiare, iar o activitate dinamică în creștere a fost înregistrată în TMT (Tehnologie Media Telecom), industrie și servicii medicale.

Achizițiile investitorilor strategici au acaparat circa 66% din piața de profil în 2017, instituțiile financiare având o pondere de 20% în valoarea pieței, iar listările pe bursă au cântărit 14% în ansamblu.

O altă tendință remarcată de Deloitte în 2017 este că a crescut numărul tranzacțiilor bilaterale, în care cumpărătorul a negociat direct cu vânzătorul, în absența deci a unui proces competitiv de vânzare.

Valoarea tichetului mediu de tranzacție în România a fost calculat de către Deloitte la 59,5 mil. Euro, cea mai ridicată din 2004 încoace.

Anul trecut, activitatea fondurilor de investiții a fost la un nivel ridicat, acestea realizând în total 13 achiziții, printre cumpărători fiind nume noi precum Penta Investments, Vitruvian Partners, JC Flowers sau Cerberus.

“Am observat un interes mult mai mare din partea jucătorilor de private equity pentru România, interes manifestat atât de cei prezenți, cât și de nume noi. O parte din acest interes s-a concretizat în tranzacții, dar ne așteptăm ca anul 2018 să aducă noi fonduri în România pe care le-am văzut active în tranzacții încă de anul trecut“, spune Ioana Filipescu.

Un astfel de jucător care vânează tichete mari de tranzacții locale este fondul american de investiții Warburg Pincus, care a fost în discuții pentru achiziția A&D Pharma, iar apoi s-a concentrat pe negocierile pentru Urgent Cargus, conform datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Apetitul pentru achiziții al jucătorilor de private equity vine în contextul în care mai mulți manageri de capital privat cu focus regional sau de talie globală au închis fonduri noi de investiții și au bani proaspeți de plasat în companii.

“Ne așteptăm ca activitatea de M&A să rămână la un nivel ridicat în 2018, pe un fond macroeconomic favorabil în care companiile, fie românești, fie străine, au la dispoziție fonduri tot mai multe pentru investiții. Traversăm un moment oportun pentru activitatea de M&A, atât prin prisma investitorilor care vor să facă achiziții cât și pentru cei care vor să vândă. Este o fereastră de oportunitate de care mediul de business încă beneficiază. Anticipăm o continuare a consolidării în sectorul bancar și în servicii financiare, dar și noi tranzacții în TMT. Ne așteptăm, de asemenea, să asistăm la și mai multe tranzacții între companii românești, care vor vrea să consolideze domeniile în care activează”, a mai spus Ioana Filipescu.

Pentru evaluarea afacerilor, cel mai utilizat indicator este multiplul aplicat la EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării), a precizat Marius Vasilescu, Director servicii de evaluare și modelare în cadrul departamentului de Consultanță Financiară al Deloitte România. Acesta arată că, în continuare, principalul factor care “omoară“ tranzacțiile este diferența dintre așteptările de preț ale vânzătorului și ale cumpărătorului.

În timp ce vânzătorul își bazează evaluarea pe multiplii obținuți în același sector, cumpărătorul se orientează spre o evaluare bazată în principal pe fluxuri de numerar viitoare estimate.

Întrebată de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO care este zona mediană de multipli înregistrată în tranzacțiile de pe piața locală, Ioana Filipescu afirmă că pe piața bancară aceasta ajunge la circa 1 raportat la valoarea contabilă, respectiv în jurul intervalului de multiplu de 5 – 6,5 EBITDA în sectoare precum servicii medicale, companiile aflate pe primele poziții într-un sector fiind mai bine cotate de către investitori. Vârfuri de multipli cu două cifre sunt înregistrate pe piețe precum tehnologia sau retailul specializat, adaugă ea.

La nivelul Deloitte România, Lars Wiechen, Partenerul coordonator al departamentului de Consultanţă Financiară, a spus că firma a avut anul trecut 14 mandate de vânzare, 14 de achiziţie, 3 de finanţare sau refinanţare şi 2 pentru tranzacţionarea unor credite neperformante.

“În 2017, ne-am dublat cifra de afaceri și numărul de angajați“, a explicat Lars Wiechen, care a adăugat că echipa pe care o conduce a evaluat peste 100 de afaceri și a fost consultant în 5 litigii.

Deloitte concurează pe piața consultanței în fuziuni și achiziții cu celelalte firme din așa-numitul Big Four – EY, KPMG, PwC, precum și cu bănci de investiții precum Rothschild sau consultanți independenți care activează pe cont propriu sau în asociere cu jucători de pe piața de profil.

Tranzacția OTP – Banca Românească: Biroul din Ungaria al firmei de avocatură al Weil Gotshal & Manges și consultanții KPMG au făcut parte din echipa care a oferit asistență cumpărătorului

Lasă un răspuns

Grupul ungar OTP, care a fost anunțat drept cumpărătorul Banca Românească, a lucrat la tranzacție cu o echipă din care au făcut parte firmele de avocatură Weil Gotshal & Manges și Schoenherr, KMPG și Societe Generale.

“Pentru procesul de screening (analiză diagnostic) și audit, din partea OTP am avut Weil Gotshal & Manges din Ungaria și Schoenherr din România pentru a face auditul juridic, în timp ce analiza financiară (due diligence – n.r.) a fost derulată de către KPMG. Societe Generale Corporate & Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar unic pentru grupul OTP în legătură cu tranzacția”, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții OTP Ungaria.

Părțile nu au dezvăluit detaliile financiare ale tranzacției.

De cealaltă parte, vânzătorul – NBG a fost asistat de către bancherii de investiții de la Credit Suisse și firmele de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip pentru aspectele de drept local ale tranzacției.

Grupul elen NBG a anunțat semnarea unui acord definitiv cu OTP Bank România privind vânzarea pachetului său de 99,28% din Banca Românească și a unui portofoliu performant de credite.

Având în vedere rambursarea finanțării intra-grup, tranzacția întărește lichiditatea grupului elen cu circa 650 mil. Euro, a anunțat vânzătorul, dând astfel indicia privind scare tranzacției.

„Tranzacția este de așteptat să majoreze rata fondurilor proprii (CET1 Ratio) cu circa 5 puncte de bază și, luând în considerare rambursarea datoriei intra-grup, întărește poziția de lichiditate cu circa 650 mil. euro”, afirmă Leonidas Fragkiadakis, CEO al NBG. Impactul este calculat la nivelul indicatorilor băncii de la 31 martie.

OTP era angajat în paralel și în procesul de achiziție al Bancpost, unde depusese ofertă neangajantă și s-a calificat alături de alți investitori pentru etapa ofertelor angajante, care este estimată să aibă loc peste aproximativ două săptămâni.

Pentru tranzacția Florence, OTP a angajat casa de avocatură Radu și Asociații, care face parte din rețeaua EY Law – afiliată EY.

OTP ajunge la 13 ani de la intrarea pe piața bancară din România la o cotă de piață de circa 4% și locul al optulea după activele totale.

Mișcări în lanț la vârful structurilor locale ale Deloitte: Alexandru Reff devine primul avocat român șef peste operațiunile locale ale unui Big Four. Conducerea casei de avocatură afiliate Reff & Asociații trece în mâinile partenerului Andrei Burz – Pînzaru. Ahmed Hassan urcă pe o poziție la nivel regional

Lasă un răspuns

Deloitte a anunțat astăzi numirea de la 1 iunie a avocatului Alexandru Reff pe poziția de Country Managing Partner pentru România și Moldova, în locul lui Ahmed Hassan, confirmând astfel informațiile care circulau pe piață încă de la începutul lunii ianuarie.

Numirea lui Reff la conducerea Deloitte România înseamnă atât o premieră pentru un avocat român în cea mai înaltă poziție la nivel local în cadrul unei companii Big Four, precum și ocuparea integral de către români a posturilor de coordonare locală din cadrul tuturor celor patru firme care fac parte din Big Four. Astfel, coordonarea PwC România este făcută de către Ionuț Simion, cea a EY România de către Bogdan Ion, cea a KPMG România de către Șerban Toader, iar cea a Deloitte România trece de la 1 iunie în mâna lui Alexandru Reff.

Mutarea are un efect în lanț pentru că Ahmed Hassan preia o funcție de conducere la nivel regional, în timp ce firma de avocatură afiliată Reff & Asociații urmează să fie condusă de către Andrei Burz-Pînzaru, Partener în cadrul firmei.

Reff, avocat specializat în fuziuni și achiziții, respectiv drept imobiliar, este fondator al Reff & Asociații, societatea de avocați reprezentând Deloitte Legal în România. Și-a început cariera în Deloitte în 1997 și a avut mai multe poziții de conducere, inclusiv cea de partener coordonator al practicii de Servicii fiscale și juridice Deloitte timp de patru ani.

„Sunt onorat să preiau conducerea firmei unde mi-am început cariera. Vom continua să construim un proiect excepțional centrat pe obiective dincolo de noi înșine, dezvoltând cariere la cel mai înalt nivel și contribuind cu impact semnificativ în mediul de afaceri și în societate”, a declarat Alexandru Reff cu ocazia numirii în funcție.

Ahmed Hassan va prelua noi responsabilități regionale în cadrul Deloitte, în calitate de lider de risc pentru Europa Centrală și membru al Comitetului Executiv regional. El s-a alăturat Deloitte România în anul 2000 și are o experiență de peste 20 de ani în domeniul consultanței financiare și al auditului. Ahmed Hassan a avut un rol central în extinderea Deloitte în plan local și a servit drept Country Managing Partner de la începutul anului 2011. El a deținut anterior poziții de conducere precum partener coordonator servicii de audit și risc pentru regiunea balcanică și președinte al Comitetului director Deloitte în Europa Centrală.

În timpul mandatului său, veniturile Deloitte au crescut de la 22 mil. Euro pe an la peste 35 mil. Euro pe an, o creștere agregată de aproximativ 60% în șase ani. Conducerea firmei este reprezentată de 17 parteneri și 35 de directori, în timp ce echipa s-a dublat la aproximativ 700 de oameni, iar portofoliul de servicii s-a extins.

Conducerea Reff & Asociații va fi preluată de către avocatul Andrei Burz-Pînzaru, coordonator al practicii bancare și de piețe de capital a firmei, în timp ce Reff va continua să asiste clienți în practicile de M&A și imobiliare. Burz-Pînzaru are 20 de ani de experiență multidisciplinară în domeniile bancar, piețe de capital și fuziuni și achiziții. El s-a alăturat Deloitte în anul 2002.

Reff & Asociații are o echipă formată din șase parteneri și peste 60 de avocați.

Deloitte este prezent în România de 25 de ani și concurează pe piața serviciilor de audit și consultanță cu ceilalți giganți la nivel global – PwC, EY și KPMG.

Silviana Badea preia conducerea JLL în România la doi ani de la intrarea în firmă

Lasă un răspuns

JLL a anunțat astăzi numirea Silvianei Petre Badea în funcția de Managing Director al biroului din România, poziție pe care o va ocupa începând cu 1 martie 2017.

În ultimii doi ani, operațiunile JLL din România au fost conduse de Andrew Peirson, care în paralel a asigurat managementul pentru regiunea Europei de Sud-Est, din biroul din Belgrad, Serbia.

Silviana Petre Badea s-a alăturat echipei JLL în anul 2015 în calitate de șef al departamentului de Piețe de Capital.

Absolventă a Academiei de Studii Economice din București, Silviana Petre Badea a lucrat în perioada 2013-2015, ca managing director în cadrul dealerului auto Badsi. De asemenea, aceasta a ocupat funcții în cadrul Colliers International, în perioada 2004-2008.

”Suntem încântați de numirea Silvianei la conducerea activității din România, mai ales având în vedere experiența și succesul avute până acum pe această piață, dar și reputația de care se bucură, fiind unul dintre cei mai respectați consultanți din domeniul investițiilor imobiliare din România. Ea a fost implicată în extinderea afacerii JLL în România, inființând inclusiv o divizie de finanțare, cu rezultate foarte bune până în prezent. Silviana va continua să se concentreze pe creșterea sustenabilă a companiei și pe excelența în serviciile oferite clinților”, a declarat Andrew Peirson, Managing Director SEE, JLL.

La rândul ei, Silviana Petre Badea a afirmat că ”JLL are în România o echipă de profesioniști cu experiență din care sunt mândră să fac parte și față de care am cel mai înalt respect. Vreau să îi mulțumesc lui Andrew pentru mentoratul său din ultimii doi ani și pentru că, prin contribuția sa, biroul din România este pregătit pentru o nouă etapă. Ne vom concentra să oferim clieților JLL internaționali, dar și locali, servicii coerente, livrate cu responsabilitate și eficiență într-o piață în perpetuă schimbare. Scopul nostru este să creăm un mediu în care atât noi, cei care lucrăm la JLL în România, cât și partenerii noștri să ne atingem ambițiile”.

Mutarea vine în cadrul unei serii de avansări interne anunțate în luna februarie de către biroul local al firmei de consultanță imobiliară JLL. Astfel, începând cu 15 februarie , Alina Cojocaru a devenit noul șef al departamentului de Evaluări al JLL România, iar din 17 februarie, Costin Bănică, business developer Industrial Agency, a fost numit la conducerea departamentului industrial.

Printre tranzacțiile recent intermediate de consultanții JLL se află vânzarea Sibiu Shopping City de către ARGO către NEPI, tranzacție de 100 mil. euro și achiziția imobilului de birouri Metropolis Center din București de către fondul de investiții PPF de la firma austriacă Soravia, pentru 48 mil.Euro.

Piața imobiliară locală rămâne una dintre cele mai atractive ținte pentru investitorii străini și locali, în condițiile în care randamentele de aici asigură profituri mai bune față de alte piețe din regiune.

Compania JLL, specializată în furnizarea de servicii în domeniul imobiliar şi gestionarea investiţiilor, are peste 70.000 de angajaţi în 1000 de oraşe din 80 de ţări.

Pe piața locală de consultanță imobiliară, JLL concurează cu jucători precum CBRE, Colliers International ori DTZ Echinox.

Radu Dumitrescu, partener Deloitte România pentru servicii de suport în tranzacții și reorganizare: Piața locală de credite neperformante a fost de 1,5 – 2 mld. Euro și ar putea rămâne la acest nivel și în 2017. Mă aștept ca tranzacțiile cu portofolii locale să devină tranzacții cu portofolii regionale

Lasă un răspuns

Piața creditelor nepeformante din România a fost în 2016 la un nivel de 1,5 – 2 mld. Euro, nivel care este așteptat să fie atins și în acest an, afirmă Radu Dumitrescu, Partener servicii de suport în tranzacții și reorganizare în cadrul Deloitte România.

Acesta mai spune că piața de profil ar putea să se înscrie pe o tendință nouă. “Dacă până acum am văzut tranzacții cu portofolii locale, mă aștept ca acestea să devină tranzacții cu portofolii regionale”.

Piața de credite neperformante a luat avânt din 2014 încoace, făcând din România cea mai activă locație de profil din regiune, ceea ce a făcut și ca rata acestor împrumuturi la nivel de sistem să scadă de la un nivel de 22% în 2013 la 10% în octombrie 2016.

Datele Deloitte indică un stoc de credite neperformante de 6,464 mld. Euro pentru România la 31 decembrie 2015, cu mult sub nivelul Poloniei, cu 16,7 mld. Euro, dar peste Ungaria cu 5,1 mld. Euro, Cehia, cu 3,8 mld. Euro, Bulgaria cu 4,2 mld. Euro sau Serbia cu 2,5 mld. Euro.

Anul trecut, Piraeus Bank a vândut portofoliul Elisabeth de 164 mil. Euro pentru 9 mil. Euro către Kruk, care a cumpărat și un portofoliu de aproape 600 mil. Euro valoare nominală de la Bancpost și alte subsidiare ale Eurobank. De asemenea, BCR a vândut portofoliul Blue Lake de circa 370 mil. Euro la un preț de până la 55 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Printre vânzătorii importanți de portofolii neperformante din 2016 s-a numărat și CEC Bank. În toamnă, BRD a lansat tranzacția Iris, de vânzare a unui portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 329 mil. Euro, anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, tranzacție care a atras toți jucătorii locali majori, însă calendarul a suferit amânări, astfel că tranzacția urmează să ajungă în faza ofertelor finale la finele lunii ianuarie, deși inițial trebuie să se încheie până la finele anului 2016.

Tranzacțiile cu credite neperformante prezintă două aspecte importante, afirmă Radu Dumitrescu de la Deloitte: așteptarea de preț și structura tranzacției.

Echipa Deloitte a încheiat cu succes șase tranzacții de vânzare de credite neperformante, cu o valoare nominală de 1,2 mld. Euro. Deloitte a avut în 2016 mandatul Piraeus Bank România pentru vânzarea portofoliului Elisabeth.

Pe piața mandatelor pentru tranzacțiile cu credite neperformante, Deloitte concurează cu PwC și KPMG.

Consultanții celei mai mari tranzacții private din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze: Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și avocații RTPR Allen & Overy au asistat Allianz la achiziția pachetului de 30% din E.ON Distribuție. PwC și avocații de la TheCounsel – Botezatu & Asociații au lucrat de partea E.ON. Tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România la circa 1 mld. euro

Lasă un răspuns

Banca americană de investiții Goldman Sachs, KPMG și firma de avocatură Allen & Overy au asigurat asistența grupului german Allianz la achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, tranzacție anunțată astăzi de către cumpărător.

Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Prețul de achiziție este estimat în jurul valorii de aproximativ 270 mil. Euro, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ordin de mărime care o plasează ca fiind cea mai mare tranzacție privată din istoria pieței locale de energie electrică și de gaze. Astfel, tranzacția semnată de Allianz evaluează E.ON Distribuție România până aproape de 1 mld. euro.

Peste acest prag, s-au situat până acum numai privatizările derulate la Electrica Muntenia Sud (valoarea totală a tranzacției de circa 850 mil. Euro, cumpărător fiind Enel care a plătit în final 432,9 mil. Euro pentru 50% din acțiuni) și cele ale Distrigaz Sud (311 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit direct de GDF (acum Engie) pentru achiziția a 30% fiind 128 mil. Euro) și Distrigaz Nord (303 mil. Euro pentru 51%, din care prețul plătit pentru achiziția directă a 30% de către E.ON a fost 125 mil. Euro).

Tranzacția de vânzare a 30% din E.ON Distribuție, precum și interesul pentru achiziție din partea Allianz, au fost semnalate în premieră pe 12 septembrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Cumpărătorul a lucrat în această tranzacție cu o echipă a Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de investiții din lume. La nivel local, Allianz a avut alături o echipă coordonată de Bogdan Văduva, Partener responsabil de activitatea de fuziuni și achiziții și liderul echipei de consultanță în energie și utilități a KPMG România. De asemenea, avocații RTPR Allen & Overy coordonați de către Mihai Ristici, Partener în cadrul firmei, a asigurat consultanța juridică necesară pe partea cumpărătorului.

De cealaltă parte, E.ON a apelat la serviciile de asistență juridică ale TheCounsel – Botezatu & Asociații, conduse de către Ștefan Botezatu, Managing Partner al firmei, avocat care până anul trecut a fost partener în cadrul biroului Kinstellar din București. PwC a oferit servicii de asistență due dilligence pentru vânzător (vendor due dilligence), conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Concernul german Allianz a semnat în noaptea de 24 spre 25 noiembrie achiziția pachetului de 30% din acțiunile E.ON Distribuție, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Finalizarea tranzacției este așteptată să aibă loc până la finele anului.

Allianz Capital Partners a anunțat astăzi că a ajuns la un acord pentru achiziția unui pachet de 30% din E.ON Distribuție. După finalizarea tranzacției, E.ON va deține 56,5% din acțiunile E.ON Distribuție în timp ce Ministerul Energiei va avea 13,5%.

E.ON Distribuție România este unica distribuție integrată de gaze și electricitate, reunind practic portofoliul de clienți preluat de la fosta Distrigaz Nord (care acoperă distribuția de gaze pentru clienții din jumătatea de nord a țării) cu portofoliul de clienți ai fostei distribuții de electricitate Electrica Moldova.

Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni la E.ON Distribuție România face parte din strategia concernului german de energie și utilități, care își reorganizează operațiunile. De la 1 ianuarie, gigantul E.ON și-a splitat afacerile dând naștere unei noi companii, Uniper, cu sediul la Dusseldorf și este focusată pe producția de energie din surse clasice – cărbuni, hidro și gaze naturale, precum și pe comerțul global de energie. E.ON SE, care este denumit „noul” E.ON, are sediul la Essen și se ocupă în schimb de portofoliul de energie regenerabilă, de rețelele de energie și de linia de afaceri de soluții pentru clienți. Acțiunile Uniper au intrat la tranzacționare astăzi pe bursa de la Frankfurt, piață pe care sunt listate și titlurile E.ON SE.

Decizia strategică a concernului german de a se „sparge” în două companii distincte, specializate, este un răspuns la tendințele de pe piața globală a energiei, afirmă managementul grupului. Noua strategie a E.ON include și co-investiții strategice alături de parteneri.

E.ON Distribuție România operează o rețea de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 km și o rețea de distribuție de electricitate de peste 80.000 km, care deservesc în total circa 3 milioane de clienți din jumătatea de nord a țării, din județele Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău.

E.ON Distribuție România SA a raportat pentru 2015 un profit net de 260,3 mil. lei (58,6 mil. euro) la o cifră de afaceri de 1,607 mld. Lei (362 mil. euro) și un personal mediu de 1.866 de angajați. Compania care are monopolul distribuției de gaze pe jumătate din România și are, de asemenea, poziție dominantă pe piața distribuției de electricitate din nord-estul țării, lucrează cu o marjă netă de 16%.

Modelul de afaceri este bazat pe un portofoliu mare de clienți, care asigură venituri lunare stabile, iar tarifele stabilite și programele de investiții recunoscute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) oferă predictibilitate pe termen lung unor investitori financiari, care caută să-și plaseze lichidități în afaceri stabile pe termen lung cum este cazul celor din energie și infrastructură.

Pe 29 iunie, Fondul Proprietatea și-a vândut pachetul de 18,3474% din acțiunile E.ON Distribuție România SA, adică 56.749.014 acțiuni în cadrul unei tranzacții a cărei valoare nu a fost făcută public. În aceeași zi, Fondul Proprietatea și-a făcut exitul și din E.ON Energie România SA, unde deținea un pachet de 13,4%. Cumpărătorul pachetelor Fondului Proprietatea nu a fost făcut public.

Conform informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, cumpărătorul pachetelor de acțiuni ale FP a fost E.ON.

Grupul Allianz este acționarul majoritar al Allianz Țiriac, unul dintre liderii sectorului local de asigurări după tranzacția derulată în anul 2000 cu omul de afaceri Ion Țiriac.

Grupul Allianz, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, a raportat pentru 2015 venituri totale de 125,19 mld. Euro și un profit net de 6,9 mld. Euro la un număr de peste 142.000 de angajați la nivel global.

Allianz avea la 31 decembrie 2015 active totale de 848,9 mld. Euro și active totale sub administrare de 1.762 mld. Euro. Capitalizarea bursieră a Allianz era la finele anului trecut de 74,7 mld. Euro. Investitorii germani dețin 31,7% din companie, cei americani 17,4%, cei britanici 12,6%,, urmați de acționari din Franța (9%), Elveția (5,2%) și Luxemburg (4,9%).

Allianz investește prin intermediul PIMCO și Allianz GI.

Consultanții tranzacției Mid Europa – Profi: Cumpărătorul lucrează cu EY, avocații de la Dechert și Bondoc & Asociații, iar vânzătorul cu Citi, PwC și avocații RTPR Allen & Overy

Lasă un răspuns

Fondul de investiții Mid Europa Partners lucrează la achiziția lanțului de comerț Profi cu o echipă de consultanți, din care fac parte consultanții EY, respectiv firmele de avocatură Dechert și Bondoc & Asociații, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

De cealaltă parte, Enterprise Investors a fost asistat de către o echipă din Londra a băncii americane de investiții Citi, dar a avut alături și consultanții PwC pe partea de taxe, respectiv pe avocații RTPR Allen & Overy pentru partea de asistență juridică.

Tranzacția de exit a Enterprise Investors prin vânzarea pachetului de 100% din acțiunile Profi către Mid Europa Partners are o valoare care ar putea trece de 500 mil. Euro și s-ar putea apropia de ordinul de mărime de 600 mil. Euro, susțin surse din piață.

O achiziție de o astfel de anvergură va fi acoperită parțial dintr-o finanțare atrasă de la bănci, iar o altă parte din bani va fi asigurată din capitalul fondului de investiții administrat de către Mid Europa.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 18 noiembrie că fondurile de investiții Mid Europa Partners și BC Partners au depus vineri ofertele angajante pentru cumpărarea lanțului de comerț Profi de la Enterprise Investors.

Mid Europa Partners este la a doua achiziție majoră în România după intrarea de acum un an, când au cumpărat rețeaua de servicii private Regina Maria în cadrul unei tranzacții estimate la aproximativ 140 mil. Euro.

Cele două fonduri de investiții au făcut due – dilligence în ultimele săptămâni alături de echipele de consultanți angajate după ce au trecut de etapa ofertelor neangajante, depuse la finele lunii septembrie. După depunerea ofertelor neangajante, pe lista investitorilor selectați s-au aflat inițial și fondurile de investiții KKR și Pamplona Capital, însă ulterior semnalele din piață indică faptul că acestea s-au retras.

Părțile implicate nu au dorit să facă niciun comentariu la întrebările pe marginea acestui subiect trimise de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Principala carte a Enterprise Investors în negocierile de vânzare a Profi este creșterea accelerată a rețelei în acest an, care își propune să ajungă la 500 de unități până la finele anului, ceea ce se reflectă într-un avans puternic al vânzărilor anuale și al EBITDA (câștigurile obținute înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării).

Atât Mid Europa Partners, cât și BC Partners au purtat discuții cu băncile pentru a-și structura propriile pachete de finanțare, cu toate că Citi oferea posibilitatea aranjării unei finanțări de achiziție de tip staple finance pentru cumpărătorul Profi.

Interesul Mid Europa și al BC Partners pentru Profi a fost anunțat, în premieră, de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 25 septembrie.

Înființat în 1999, managerul de capital de risc Mid Europa Partners a strâns până acum de la investitori fonduri de circa 4,3 mld. Euro, strategia sa de achiziții fiind focusată asupra piețelor în creștere din Europa Centrală și de Sud – Est.

Mid Europa Partners investește acum din ultimul fond ridicat, Mid Europa Fund IV, strâns în 2014, cu o capitalizare de 800 mil. Euro, la care se adaugă o facilitate de co-investiție care ridică puterea de foc a fondului spre 1,5 mld. Euro.

Mid Europa Partners investește capital între 75 și 200 mil. Euro per tranzacție în companii a căror valoare de întreprindere este între 100 și 500 mil. Euro, conform informațiilor făcute publice de către fondul de investiții.

Pe piața de retail, Mid Europa are acum în portofoliu lanțul de supermarketuri Zabka din Polonia. Zabka, cu vânzări de 1,45 mld. Dolari în 2015 și 3.000 de magazine în Polonia, este în curs de vânzare, tranzacția fiind estimată de către presa poloneză la 1,1 mld. Dolari (1 mld. Euro). Pentru tranzacție, Mid Europa a angajat banca de investiții JP Morgan, tranzacția de exit fiind așteptată să se încheie în prima jumătate a anului 2017.

În 2011, Mid Europa a cumpărat Zabka (cu 2.400 de magazine, EBITDA de 42 mil. Dolari și vânzări anuale de peste 850 mil. Dolari la momentul achiziției) de la un alt fond de investiții, Penta Investments, pentru 400 mil. Euro.

Enterprise Investors a investit în 2009 o sumă de 66 mil. Euro la achiziția pachetului integral al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

Compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Lanțul de magazine Profi, aflat în portofoliul fondului de investiții Polish Enterprise Fund VI, are un grad confortabil de îndatorare, susținut și de politica sa de a închiria spațiile în care operează și de a nu aloca resurse pentru achiziții de terenuri și imobile.

Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de investiții focusate pe Europa Centrală și de Est. Activ din 1990, managerul de private equity cu sediul la Varșovia a strâns până acum de la investitori capital de peste 2 mld. euro în opt fonduri de investiții. Acestea au investit 1,7 mld. euro în 136 de companii și și-a făcut exitul din 112 companii obținând venituri brute de 2,3 mld. euro.

EY lucrează cu echipe distincte de consultanți pentru fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners, care se luptă pentru achiziția Profi

Lasă un răspuns

EY, una din firmele care fac parte din așa-numitul Big Four la nivel global, lucrează cu echipe distincte de consultanți atât pentru fondul de investiții Mid Europa Partners, cât și pentru fondul de investiții BC Partners, care se luptă pentru cumpărarea lanțului de magazine Profi, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții EY nu au putut fi contactați pentru comentarii pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Fondurile de investiții Mid Europa și BC Partners sunt așteptate să depună până mâine inclusiv ofertele angajante pentru achiziția pachetului de 100% din acțiunile afacerii care operează lanțul de comerț Profi.

Pe 24 mai, managerul de fonduri de investiții Enterprise Investors a anunțat că a contractat serviciile băncii americane Citi pentru evaluarea condițiilor de piață și a scenariilor posibile pentru dezvoltarea companiei. Citi are mandat să găsească un cumpărător pentru Profi și varianta aranjării unei finanțări de achiziție pentru cumpărător, dacă acesta din urmă optează pentru o astfel de soluție, susțin surse din piață.

Tranzacția, cotată ca fiind cea mai mare din acest an și cu șanse mari să devină cea mai mare din istoria pieței locale de retail, a atras interesul inițial al multor fonduri de investiții mari printre care CVC Capital Partners și al unor investitori strategici precum Jeronimo Martins, proprietarul portughez al lanțului polonez de comerț Biedronka.

La finele lunii septembrie, Enterprise Investors a primit oferte neangajante din partea mai multor fonduri de investiții și investitori strategici, pe lista celor selectați pentru faza de due dilligence aflându-se fonduri de investiții precum Mid Europa, BC Partners, Pamplona Capital și KKR.

În luna octombrie, au apărut semnale că Pamplona Capital și KKR au renunțat la tranzacția de la Profi, însă până acum reprezentanții celor două fonduri de investiții nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Mid Europa Partners și BC Partners au parcurs faza de due dilligence alături de echipele de consultanți și au participat la prezentări din partea managementului Profi.

Astfel, Mid Europa are în echipa sa consultanți EY și mizează la nivel local pe consultanța juridică a Bondoc & Asociații.

De cealaltă parte, BC Partners lucrează în dosarul achiziției Profi cu avocații Clifford Chance și cu o altă echipă de consultanți EY, diferită de cea care lucrează pentru Mid Europa, prin aplicarea așa-numitului “Chinese wall” (Zid chinezesc – n.r.). Această barieră etică presupune că o firmă de consultanță, de avocatură sau o bancă poate lucra cu echipe total separate și independente una de cealaltă pentru clienți diferiți în cadrul aceleiași tranzacții pentru a elimina un potențial conflict de interese.

EY a lucrat cu Mid Europa Partners și în urmă cu un an la achiziția rețelei de servicii medicale private Regina Maria, respectiv la achiziția spitalului Ponderas în acest an. Relația de lucru EY – Mid Europa are însă un istoric mai lung, în care se regăsesc tranzacții realizate pe alte piețe încă dinainte ca Mid Europa să intre în 2015 pe piața din România. În 2014, EY a asistat Zabka, lanțul polonez de retail din portofoliul Mid Europa, la achiziția unei rețele concurente mai mici, Kefirek, care număra 30 de magazine și care are sediul la Cracovia.

Cu BC Partners, EY are, de asemenea, o relație de lucru mai veche, concretizată în cadrul altor tranzacții. Astfel, EY a asistat pe zona consultanței de taxe și audit pe BC Partners și managerul canadian de fonduri de pensii PSP Investments.

Enterprise Investors, vânzătorul Profi, are în echipa sa pe bancherii de investiții de la Citi Londra și pe avocații firmei RTPR Allen & Overy, cu care a lucrat în mai multe tranzacții locale în ultimii zece ani, fie achiziții, fie tranzacții de exit.

Sermnarea contractului de vânzare a Profi ar putea avea loc în luna decembrie a acestui an, afirmă surse din piață. Reprezentanții Enterprise Investors nu au făcut până acum comentarii pe marginea tranzacției de la Profi.

Enterprise Investors a preluat în 2009 pentru 66 mil. Euro pachetului integral de acțiuni al Profi și a anunțat ulterior, în 2011, o investiție suplimentară de 10 mil. Euro.

În 2015 compania a înregistrat venituri de peste 565 mil. Euro (2,54 miliarde RON) și numără circa 11.000 de angajați.

Enterprise Investors mai deține în portofoliul local producătorul de materiale de construcții Macon Deva și afacerea cu jucării Noriel, cumpărată în prima parte a acestui an de la familia Constantinescu și de la managerul de capital privat Axxess Capital. Conducerea biroului local a fost preluată în urmă cu un an de către Șerban Roman. Cea mai valoroasă deținere a Enterprise Investors în România este de departe afacerea Profi, dat fiind ritmul de creștere și faptul că ar fi cel mai mare exit local ca valoare a tranzacției de până acum pentru managerul de capital cu sediul la Varșovia.

Serghei Bulgac, directorul general al RCS & RDS, anunță finalizarea procesului de refinanțare a datoriilor grupului: vechile datorii au fost înlocuite prin tranzacții de finanțări noi de circa 725 mil. Euro, din care o emisiune de obligațiuni de 350 mil. Euro și un împrumut sindicalizat de 1,687 mld. Lei luat de la Citi, BT, BRD, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit. Prin noul aranjament, compania și-a majorat valoarea obligațiilor garantate cu ipotecă mobiliară față de creditori la 1,5 mld. Euro

Lasă un răspuns

Compania de comunicații și media RCS & RDS S.A. și firma – mamă a acesteia din Olanda, Cable Communications Systems N.V., au finalizat cu succes refinanțarea grupului printr-o emisiune de obligațiuni în valoare de 350 mil. euro și un împrumut sindicalizat în valoare de până la 1,687 mld. Lei (aproximativ 375 mil. Euro), potrivit unui comunicat de presă al RCS & RDS.

Emisiunea de obligațiuni în valoare de 350 mil. euro de către Cable Communications Systems N.V., garantată de către RCS & RDS, s-a făcut cu scadența în 2023 și la o dobândă anuală de 5%. Data de 26 octombrie 2016 este stabilită ca dată de emisiune a obligațiunilor, acestea urmând să fie admise ulterior la tranzacționare pe Bursa de Valori din Irlanda, afirmă reprezentanții companiei. Aceștia mai precizează că “o altă componentă a tranzacției” a constat în contractarea de către RCS & RDS S.A. a unui credit sindicalizat în valoare totală de până la 1,687 mld. lei, format din trei facilități de credit.

„Sumele obținute ca urmare a acestor două operațiuni de finanțare au fost folosite pentru rambursarea anticipată a obligațiunilor în valoare totală de 450 milioane euro cu dobândă anuală de 7,5% emise de Cable Communications Systems în 2013, precum și unor facilități contractate de RCS & RDS S.A. în 2015 și, respectiv, 2016”, au precizat reprezentanții RCS & RDS.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 8 august că RCS & RDS pregătește refinanțarea obligațiunilor emise în 2013 printr-o nouă emisiune de titluri cu scadența de 5 până la 7 ani pentru a beneficia de dobânzile mai mici de pe piață față de cele la care au fost contractate vechile datorii.

De asemenea, RCS & RDS confirmă prin anunțul său de astăzi informațiile publicate atunci de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO potrivit cărora din consorțiul de intermediere a noii emisiuni de obligațiuni fac parte JP Morgan, Citi, Deutsche Bank, ING Bank, Societe Generale, UniCredit și Banca Transilvania. Din consorțiul de intermediere, precum și din sindicatul de bănci care a acordat împrumutul sindicalizat a făcut parte și Raiffeisen Bank.

“În anul 2013 am debutat cu o emisiune de obligațiuni pe piețe internaționale, o adevărată premieră la acel moment. Între timp, investitorii s-au familiarizat cu grupul permițându-ne să reducem cu o treime costurile cu dobânda. De asemenea, băncile noastre partenere ne-au ajutat sa realizăm una dintre cele mai mari finanțari în lei de pe piața bancară din România. Durata de 7 și respectiv 5 ani a finanțărilor arată încrederea pieței financiare în grupul nostru și planurile noastre de dezvoltare. Stabilitatea acestei finanțări pe termen lung ne va ajuta să oferim în continuare servicii performante, de calitate, la prețuri competitive. Le mulțumim clienților noștri pentru încrederea în serviciile furnizate de companie”, a declarat Serghei Bulgac, Director General și Președintele Consiliului de Administrație al RCS & RDS S.A.

Băncile finanțatoare ale contractului de împrumut sunt Citibank, Banca Transilvania, BRD – Groupe Société Générale, ING Bank, Raiffeisen și UniCredit.

În tranzacție au fost implicate mai multe firme de avocatură, așa cum jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră în articolele publicate pe 1 septembrie și 6 septembrie.

RCS & RDS a anunțat astăzi că avocații emitentului au fost Freshfields Bruckhaus Deringer și PeliFilip, în timp ce băncile finanțatoare au fost consiliate de către Cleary Gottlieb, Steen & Hamilton, Linklaters, Clifford Chance și Kinstellar.

Obligațiunile RCS & RDS au rating B+, însoțit de perspectivă pozitivă din partea agenției financiare internaționale Standard and Poor’s, respectiv B1, însoțit de perspectivă pozitivă din partea agenției Moody’s.

Noile finanțări au fost contractate de către RCS & RDS la dobânzi mai mici față de cele contractate în ultimii trei ani, iar compania își reduce expunerea față de fluctuațiile cursului de schimb având în vedere că cea mai mare componentă de finanțare nouă, creditul sindicalizat de 1,687 mld.lei, este contractată în moneda în care RCS are cea mai mare parte a încasărilor sale.

Odată cu contractarea noilor finanțări, RCS & RDS și-a actualizat și valoarea obligațiilor de plată la 1,5 Mld. Euro printr-un contract de ipotecă mobiliară încheiat de către RCS & RDS și Cable Communications Systems NV în calitate de debitori ipotecari, respectiv Willmington Trust Londra, ca reprezentant al creditorilor. Anterior, nivelul colateralului se situa la 1,15 mld. Euro, potrivit datelor făcute publice.

Astfel, sunt puse ipoteci pe pachetul de 87,59% din RCS&RDS deținut de către firma – mamă Cable Communications Systems NV, pe orice fel de acțiuni viitoare care ar putea fi dobândite ulterior de către RCS & RDS (acțiuni proprii) și CCS prin achiziții de titluri, majorări de capital sau alte moduri, pe dividendele companiei și pe drepturile corelative referitoate la bunuri și drepturi viitoare în legătură cu acțiunile deja ipotecate.

RCS & RDS mai are în plan o altă tranzacție majoră, care inițial a fost luată în calcul pentru acest an, dar care depinde de contextul de piață pentru a fi lansată.

Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 13 aprilie că firma controlată de Zoltan Teszari intenționează să listeze un pachet de circa 25% din companie pe bursă pentru a da posibilitatea acționarilor săi minoritari străini care doresc să-și facă exitul, pentru această tranzacție fiind angajat un consorțiu de intermediere din care fac parte băncile de investiții Citibank și Deutsche Bank, firma de brokeraj Wood, Raiffeisen și BRD. Aceste informații nu au fost confirmate până acum de către părțile implicate.

RCS & RDS este deținut în proporție de 87% de către Cable Communications Systems NV, Zoltan Teszari cu 1,85%, compania având la rândul său un pachet de 9,1%, iar restul titlurilor sunt în posesia altor persoane fizice (1,94%) și juridice, conform ultimelor date disponibile.

Actionarii Cable Communications Systems sunt Zoltan Teszari prin intermediul RCS Management SA cu 57,87%, la care se adaugă o participație directă a omului de afaceri din Oradea de 4,6%, Carpathian Cable Investment Sarl cu 19,67%, Cable Communications Systems NV cu 8,17%, Celest Limited din Cipru cu 5,32%, fostul director general al RCS & RDS, Alexandru Oprea cu 0,93%, ING Bank NV cu 0,68%, TalJoshua Moses Almog cu 0,65%, EMC Management Consulting FZC cu 20,58%, Gustav Wurmboeck cu 0,46%, Ioan Bendei cu 0,38%, Gheorghe Maftei cu 0,36%, Mariuma Yarden cu 0,34%, potrivit datelor făcute publice.

Compania RCS & RDS a raportat venituri consolidate din operațiuni continue de 793 mil. Euro și EBITDA (câștiguri înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării) de 255 mil. Euro în ultimele 12 luni cu închidere în iunie 2016.

Peste 90% din veniturile CCS sunt generate în România și Ungaria ceea ce înseamnă că firma va fi mai puțin afectată la plata noii datorii de riscul ce derivă din cursul de schimb al valutelor.. Compania mai are clienți în Cehia, Spania și Italia.

Pe piața locală a telefoniei mobile, RCS & RDS are o cotă de piață de 11%, mult în urma Orange (36%) și Vodafone (22%).

Cota de piață la abonații de telefonie mobilă a RCS & RDS a crescut de la 6% în 2014 la 11% în iunie 2016, iar venitul mediu per utilizator (ARPU) a avut o creștere solidă.

Compania a anunțat în luna aprilie că are în portofoliul de clienți peste 2 milioane de conexiuni de internet fix, aproximativ 2,7 milioane de clienți de cablu TV, circa 700.000 de clienți de servicii DTH, respectiv 1,4 milioane de clienți pentru linii de telefonie fixă.

Principalii săi concurenți pe piețele de profil sunt Telekom România, UPC, Orange și Vodafone.

Compania a raportat pentru 2015 venituri totale de 2,698 mld. lei (peste 607 mil. euro, calculate la cursul mediu anual comunicat de BNR – n.r.), o pierdere de 22,9 mil. lei (5,2 mil. euro) la un număr mediu de 10.579 de angajați, potrivit ultimului bilanț făcut public de Ministerul Finanțelor Publice. Același bilanț indică datorii totale de 4,42 mld. lei (0,99 mld. euro), creanțe de aproape 700 mil. lei (156 mil. euro) și capitaluri totale de 559 mil. lei (125,9 mil. euro).

Tranzacțiile de refinanțare ale RCS & RDS sunt până acum cele mai importante finanțări din acest an pentru o companie locală.

Germanul Lars Wiechen preia poziția de partener coordonator al departamentului de consultanță financiară Deloitte România, părăsită de către Hein van Dam. Radu Dumitrescu avansează ca partener responsabil de fuziuni și achiziții, respectiv servicii de reorganizare în cadrul aceluiași departament. Deloitte: Seria de numiri vine ca urmare a extinderii portofoliului de clienți și a poziției pe piață

Lasă un răspuns

Lars Wiechen a preluat începând de astăzi rolul de Partener coordonator în departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte România, poziție ocupată până acum de către Hein Van Dam.

Lars Wiechen și-a început activitatea la Deloitte în noiembrie 2014 ca Partener în departamentul de Evaluare și Modelare a afacerilor companiei, contribuind la creșterea cu 25% a activității departamentului de Consultanță Financiară, precizează reprezentanții companiei care adaugă că numirile în departamentul de consultanță financiară al Deloitte România au loc ”ca urmare a extinderii portofoliului de clienți și a poziției sale pe piață”.

Hein Van Dam va pleca din companie, urmând să plece împreună cu familia în Australia, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Înainte de a veni la Deloitte acum un an și jumătate, Lars Wiechen a fost director executiv la rivalii de la EY România, iar în perioada 2005 – 2010 a făcut parte din echipa locală a unei alte firme din Big Four, PwC. Consultantul de origine germană vorbește pe lângă limba nativă engleza și româna. Are o diplomă de MBA a Universității din Frankfurt.

Începând cu 1 iunie, alături de Wiechen, Radu Dumitrescu a fost promovat pe poziția de Partener și va coordona ramura dedicată serviciilor în fuziuni și achiziții și serviciilor de reorganizare din cadrul departamentului de Consultanță Financiară. Radu s-a alăturat Deloitte ca Senior Manager în urmă cu cinci ani, contribuind la dezvoltarea continuă a afacerii și a membrilor echipei, mai spun oficialii companiei.

Radu Dumitrescu a absolvit Academia de Studii Economice în 2000, cu specializarea Bănci și Asigurări, și este membru al unor organizații profesionale de renume precum CAFR, CECCAR și ACCA. Radu Dumitrescu a făcut parte din echipa Deloitte care a gestionat inclusiv tranzacții locale importante cu credite neperformante.

Seria de avansări la nivel intern are loc în contextul în care Deloitte a căutat în ultimele luni candidați pentru poziția de partener coordonator al departamentului de Consultanță Financiară inclusiv în afara companiei, pe lista celor cu care au fost discuții fiind inclusiv nume cu greutate din industria locală a fondurilor de investiții, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Tot de la 1 iunie, noua echipă de Consultanță Financiară a Deloitte își va extinde portofoliul de servicii prin alăturarea echipei de Investigarea fraudelor (Forensic), ca parte integrantă a schimbărilor din departament. Paula Lavric, Director, va continua să coordoneze echipa de Investigarea fraudelor a Deloitte, pe care o conduce de cinci ani.Rezultatele remarcabile obținute de Paula au plasat echipa sa în rândul celor mai importante din Europa Centrală, alături de echipele Deloitte din Praga, Budapesta și Varșovia.

„Obiectivul nostru la Deloitte este acela de acrea un impact vizibil în societate pentru clienți, pentru angajați și comunități. Suntem în permanentă căutare de modalități pentru a contribui la succesul clienților noștri și oferim soluțiidedicateîn funcție de nevoile specifice ale fiecărui client în parte. Am identificat o cerere tot mai marede soluții de consultanță financiară, de aceea investim în creșterea departamentului de Consultanță Financiară, ca parte a strategiei noastre globale de business”, a spus Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România.

„Consultanța Financiară este o linie de business ambițioasă, orientată spre viitor, ce oferă un spectru complet de servicii financiare clienților care se confruntă cu evenimente de business decisive, atât în perioadele de creștere economică, cât și în cele de recesiune. Am încredere că noua echipă își va depăși limitele pentru a dezvolta soluții adaptate provocărilor climatului de afaceri actual și pentru a se asigura că serviciile noastre aduc o valoare adăugată și depășescașteptările clienților noștri”, a spus Lars Wiechen.

Cu o echipă de 40 de oameni, departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte România se numără printre cele mai puternice de pe piața locală de profil, oferind soluții integrate de consultanță în domeniul finanțelor corporative și suport în tranzacții unui portofoliu select de clienți naționali și internaționali, atât în domeniul privat, cât și guvernamental.

Pe piața locală a serviciilor de consultanță financiară oferite de firmele din Big Four, Deloitte concurează cu PwC, EY și KPMG.

Tranzacția Noriel cu Enterprise Investors : Vânzătorii au mizat pe serviciile de consultanță în fuziuni și achiziții ale UniCredit Investment Banking România, condusă de către Alin Pop, respectiv pe consultanța financiară a KPMG. O echipă de avocați RTPR Allen & Overy condusă de Managing Partner-ul Costin Tărăcilă a consiliat fondul de investiții Enterprise Investors la achiziția Noriel, alături de PwC

Lasă un răspuns

Vânzătorii Noriel în tranzacția cu fondul de investiții Enterprise Investors au fost asistați de către UniCredit Investment Banking în calitate de consultant fuziuni și achiziții și de catre KPMG în calitate de consultant financiar.

„Am fost foarte mândri să acordăm consultanță vânzătorilor în această tranzacție, și a fost o plăcere să colaborăm cu familia Constantinescu, fondatorii acestei afaceri de succes, și cu Balkan Accession Fund ca investitor financiar”, a declarat Alin Pop, șef al diviziei UniCredit Investment Banking din România.

UniCredit ca și alte bănci mari de pe piață, BCR, BRD sau ING, sunt active în zona mandatelor de fuziuni și achiziții pentru companii. Concurența pe astfel de mandate este puternică, având în vedere că ele atrag interesul consultanților din firmele Big Four (PwC, Deloitte, KPMG, EY), dar și intereselor băncilor de investiții internaționale sau a boutique-urilor locale specializate în consultanța de fuziuni și achiziții precum Filipescu Vișa sau BAC Investment Banking.

În tranzacția cu Noriel, avocații RTPR Allen & Overy au consiliat fondul de investiții Enterprise Investors la achiziția celui mai mare retailer de jocuri și jucării din România. Contractul de vânzare a fost semnat ieri, tranzacţia urmând a fi finalizată sub condiţia obţinerii aprobării Consiliului Concurenţei, precum şi a îndeplinirii altor condiţii precedente.

Echipa RTPR Allen & Overy a fost formată din Costin Tărăcilă (Managing Partner), Adrian Cazan (Senior Associate), Roxana Ionescu (Senior Associate), Tudor Năftică (Associate), Andrei Mihul (Associate), Alexandra Costina Ivancia (Associate), Laurenţiu Tisescu (Associate), Andrada Rusan (Junior Associate), Monica Marian (Junior Associate) şi Andrei Lupu (Junior Associate).

„Ne bucurăm că am fost alături de Enterprise Investors în achiziția Noriel și le mulțumim pentru încrederea acordată RTPR Allen & Overy încă o dată. Enterprise Investors este unul dintre clienții noștri cu care lucrăm de mulți ani și am avut ocazia să îi consiliem în mai multe tranzacții încheiate cu succes, pentru a o menționa doar pe ultima – vânzarea Smartree Romania – care a fost încheiată chiar la începutul acestui an. Fondurile de investiții continuă să fie foarte active pe piața din România, doar în ultimele 12 luni am fost implicați într-un număr record de 11 tranzacții de private equity dintr-un total de 14 tranzacții de M&A semnate”, a declarat Costin Tărăcilă.

RTPR Allen & Overy a lucrat alături de PwC de partea cumpărătorului.

De cealaltă parte, avocații Reff & Asociații au asistat familia Constantinescu, care deține peste 50% din Noriel, la vânzare în timp ce Gabriela Assoum a asigurat consilierea juridică internă pentru Axxess Capital, acționar cu peste 49% în grupul Noriel.

RTPR Allen & Overy a asistat Enterprise Investors la exit-urile din Smartree Romania și Siveco România, achiziția Macon și Simcor sau achiziția și ulterior vânzarea Artima.

RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 41 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri – Costin Tărăcilă, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici, Valentin Berea, precum şi Lucian Mihai, ca Of counsel.

RTPR Allen & Overy face parte din eșalonul cel mai activ al firmelor de avocatură pe segmentul tranzacțiilor, alături de nume precum PeliFilip, NNDKP, PNSA, CliffordChance, Schoenherr sau Bondoc & Asociații.

Innova Capital a semnat în această dimineață tranzacția de exit din afacerea La Fântâna. Oresa Ventures a lucrat la achiziție cu consultanții PwC și avocații de la David & Baias, managementul companiei cu avocații de la PNSA, iar Clifford Chance Badea de partea vânzătorului

Lasă un răspuns

Innova Capital a semnat în această dimineață contractul de exit din afacerea La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere a apei în sistem watercooler, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Managerul polonez de fonduri de investiții a vândut pachetul de 92% din acțiuni, fiind asistată în tranzacție de către firma de avocatură Clifford Chance Badea.

Managementul societății, reprezentat de către Cristian Amza, fondatorul afacerii, directorul acesteia și acționar minoritar, a lucrat alături de firma de avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații.

Fondul de investiții suedez Oresa Ventures revine după aproape zece ani la cârma afacerii La Fântâna. Cumpărătorul a fost asistat la achiziție de către firma de audit și consultanță PwC, respectiv casa de avocatură afiliată, David & Baias.

Tranzacția a fost anunțată în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO în decembrie 2015.

Citește mai multe detalii despre tranzacția Oresa – Innova Capital privind afacerea La Fântâna.

Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România: Piața tranzacțiilor cu credite neperformante are potențial de 2 mld. Euro în 2016, acum sunt în derulare tranzacții de 1 mld. Euro. Andrei Burz Pînzaru, partener Reff & Asociații: Nu mă aștept să vedem ca în Polonia o piață secundară, dar cred că sunt investitori interesați să cumpere targetat anumite active dintr-un portofoliu. Tendințele pieței și cifrele – cheie pentru Deloitte și Reff & Asociații în tranzacțiile cu portofolii bancare

Lasă un răspuns

Piața tranzacțiilor cu portofolii bancare neperformante poate ajunge în acest an la 2 mld. Euro, în condițiile în care acum sunt în derulare vânzări de portofolii ce totalizează 1 mld. Euro, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România.

România este cea mai activă piață de vânzare de portofolii bancare din Europa Centrală și de Est, cu tranzacții încheiate și în derulare care totalizează o valoare nominală de 2,5 mld. Euro.

La acest nivel, piața locală are o pondere de 40% la nivelul întregii regiuni, inclusiv Austria, reiese din raportul Deloitte “Deleveraging Europe 2015 – 2016”.

Consultanții Deloitte se așteaptă ca România să rămână activă și în 2016, în timp ce în regiune sunt estimate creșteri ale tranzacțiilor cu portofolii bancare în Slovenia și Croația. Europa a contabilizat tranzacții totale de 104,3 mld. Euro, iar pentru acest an sunt estimate valori de 130 mld. Euro, pe fondul ascensiunii tranzacțiilor cu portofolii performante.

În ciuda acestui tablou optimist, investitorii rămân prudenți față de piețele și băncile care au înregistrat tranzacții eșuate, categorie în care intră, de exemplu, tranzacția Neptun prin care BCR a retras în septembrie de la vânzare un portofoliu neperformant de 2,7 mld. Euro, cea mai mare tranzacție din regiune.

Pentru piața locală, riscul legislativ este unul considerabil pentru impactul asupra nivelului tranzacțiilor.

“Unele proiecte de lege ar putea avea un impact negativ. Piața tranzacțiilor cu portofolii neperfomante poate să fie afectată dacă vor apărea noi schimbări legislative cum sunt puse acum în discuție, conform cărora banca și-ar pierde titlul executoriu al contractului și ar trebui să meargă în instanță pentru a obține executare silită împotriva clientului. Un astfel de efect ar putea veni și dacă va fi impus plafonul pentru firmele de colectare de a nu încasa mai mult de dublul prețului la care a fost vândută creanța”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Andrei Burz – Pînzaru, partener în cadrul Reff & Asociații, firma de avocatură corespondentă a Deloitte. Acesta conduce echipele locale specializate de Finanțe & Bănci și Piețe de Capital din cadrul firmei de avocatură și este lider în rețeaua globală Deloitte Legal pentru sectorul bancar și piețe de capital.

“În principiu, legea dării în plată nu va afecta tranzacțiile cu portofolii de retail pentru că băncile au reposedat activele atașate ca garanție și le vând bulk (grupate în portofolii – n.r.)”, afirmă Radu Dumitrescu.

Riscul legislativ ar putea avea efect asupra activelor scoase la vânzare, dar și asupra destinației investitorilor.

“Schimbările legislative pot pune presiune pe prețurile de vânzare în sensul că investitorii pot folosi un astfel de argument pentru a încerca să obțină un preț mai bun. La celălalt capăt însă, dacă valorificarea portofofiilor devine neatractivă, investitorii se vor muta pe alte piețe. Atunci când investitorii văd un risc politic, aceștia își pot direcționa capitalul către alte jurisdicții pentru că banii nu sunt alocați pentru o anumită țară”, explică Andrei Burz-Pînzaru de la Reff & Asociații.

Ce caută investitorii și de ce pică tranzacțiile

Piața de tranzacționare a portofoliilor bancare începe să se așeze atât la nivelul firmelor de colectare a creanțelor, cât și la nivelul investitorilor.

Studiul Deloitte indică astfel că în 2015 cei mai activi trei investitori din regiune au fost Deutsche Bank, Kredyt Inkaso și Kruk, în oglindă cu cei trei mai activi vânzători BCR, UniCredit Bank și Piraeus Bank. Corespondența dintre acestea s-a tradus tocmai prin perechile de tranzacții încheiate în România la portofoliul Tokyo de 1,2 mld. Euro între Deutsche Bank (alături de APS și International Finance Corporation) și BCR, la portofoliul Triton de 340 mil. Euro tranzacționat între UniCredit și Kredyt Inkaso, respectiv la portofoliul Henri de circa 200 mil. euro, vândut de Piraeus Bank România către Kruk.

„Piața locală începe să se așeze atât sub aspectul investitorilor, a firmelor de colectare de creanțe, cât și a finanțatorilor. S-au conturat cam 3 – 4 jucători mai mari aici. Eu sunt adeptul modelului de piață spaniol. Acolo, băncile au vândut portofolii cu tot cu departamente interne specializate în administrarea respectivelor portofolii și s-au creat din start jucători cu o anumită masă critică pe piața de profil”, explică Radu Dumitrescu de la Deloitte.

O astfel de tranzacție era Neptun, cea prin care BCR a încercat să vândă un portofoliu – gigant de 2,7 mld. Euro alături de care voia să externalizeze și departamentul specializat în administrarea portofoliului de circa 370 de oameni, însă tranzacția a picat în luna septembrie, potrivit datelor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Unul din motivele pentru care astfel de portofolii nu au reușit să fie vândute, în ciuda faptului că anvergura sa a atras un interes inițial puternic, este diversitatea pachetului respectiv. Până la urmă, vin investitori care sunt interesați de anumite clase de active, și nu de un întreg astfel de portofoliu, explică Radu Dumitrescu.

Interesele diferite ale investitorilor într-o achiziție de portofolii bancare poate modela structuri diferite ale tranzacțiilor locale.

„Nu mă aștept să vedem ca în Polonia o piață secundară pentru astfel de tranzacții, dar cred că sunt investitori interesați să cumpere targetați anumite active dintr-un portofoliu neperformant scos la vânzare”, afirmă Burz – Pînzaru.

Tranzacțiile cu portofolii neperformante care eșuează nu se referă doar la modul de structurare al pachetelor scoase la vânzare, ci și la așteptările de preț diferite dintre vânzător și potențialii cumpărători.

„Investitorii se uită la două aspecte când este vorba de preț. Când își fac evaluarea sunt atenți la ce venituri a generat portofoliul scos la vânzare în ultima perioadă. Și se uită la colateralul atașat portofoliului, adică la calitatea garanțiilor”, afirmă directorul departamentului specializat în asistență pentru tranzacții din Deloitte România.

De asemenea, angajarea răspunderii și pe ce își angajează răspunderea părțile în cadrul documentației contractuale poate avea impact asupra prețului, adaugă șeful echipei de drept bancar din cadrul Reff & Asociații.

Tendințele în tranzacțiile cu portofolii bancare indică o preferință mai mare a investitorilor pentru pachetele de credite corporate cu colateral.

“Dacă în 2013 se vindeau portofolii de retail negarantate, acum se vând, de regulă, pachete de credite corporate garantate. În principiu, portofoliile de retail sunt mai ieftine, iar cele corporate sunt mai scumpe, dar, am avut și cazuri de portofolii retail vândute recent la 19 eurocenți”, explică Radu Dumitrescu.

În tranzacțiile locale cu credite neperformante, investitorii internaționali caută să obțină randamente mai bune, deci prețuri mai mici față de activele vândute în piețele mature din Europa de Vest.

Prețul pe portofoliile cu credite neperformante de consum a variat în România de la 10 eurocenți în 2013 la 11 eurocenți la fiecare 1 euro valoare nominală a creanței în 2014, indică datele Kruk, citate de Deloitte.

Pe segmentul corporate, prețurile pot ajunge până la 20 eurocenți, dacă ne uităm la tranzacțiile încheiate sau la ofertele primite recent de către bănci pe portofolii locale.

“În 2011 – 2012, am vândut un portofoliu retail negarantat la 8 eurocenți, iar clientul nostru cerea 12 eurocenți. Astăzi se vând și la 0,5 eurocenți sau pot să ajungă la 19 eurocenți, cum am arătat deja, în funcție de colateralul atașat. Prețul pentru un portofoliu neperformant depinde de vechimea creditelor din portofoliu”, mai spune reprezentantul Deloitte.

Tranzacțiile cu credite neperformante vs fuziuni și achiziții

Tranzacțiile cu portofolii bancare sunt mai scurte decât tranzacțiile de tip fuziuni și achiziții.

“Din momentul în care s-au agreat termenii financiari ai tranzacției, documentația contractuală, de fapt, durează trei luni până la semnare. Am avut însă, într-o tranzacție, când doar negocierile au durat trei luni în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016. Contează cine este cumpărătorul, prețul, cât va negocia pe contract cumpărătorul, cât și alte elemente”, explică Andrei Burz – Pînzaru.

O explicație pentru care tranzacțiile NPL durează mai puțin este și aceea că la NPL, jucătorii din sector își fac evaluarea intern, au departamente specializate și nu mai consumă timp pentru a-și căuta și a-și angaja evaluatori, adaugă Burz – Pînzaru.

Diferențele dintre cele două tipuri de tranzacții vizează și nivelul comisioanelor de succes încasate de către consultanți.

„Procesul de derulare a unei tranzacții NPL (credite neperformante – n.r.) este unul mai mic decât în cazul unui M&A (fuziuni și achiziții – n.r.). În cazul unei tranzacții NPL, se poate ajunge la semnare și într-o săptămână – două. În medie însă, durează 3 până la 4 luni, pot fi și 6 luni. La M&A, tranzacția durează în medie peste 6 luni. Sunt etape precum depunerea ofertelor preliminare (NBO), faci due dilligence, pregătești oferta angajantă. Evaluarea în tranzacțiile de tip M&A este mai lungă decât la cele de NPL. Inclusiv, fee-urile (comisioanele de succes) sunt mai mari pentru consultanții din tranzacții M&A decât în cele de NPL”, susține Radu Dumitrescu.

Bilanțurile Deloitte și Reff & Asociații în tranzacțiile cu portofolii bancare

Deloitte a fost anul trecut printre cei mai activi consultanți la vânzarea de portofolii bancare, alături de PwC și KPMG.

În 2015, Deloitte afirmă că a avut mandat în patru tranzacții de transfer de portofolii nepeformante, din care trei pe partea de vânzare, respectiv una pe partea de cumpărare, potrivit datelor furnizate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Firma de avocatură corespondentă a Deloitte, Reff & Asociații, afirmă că în 2015 a participat la cinci transferuri de portofolii, din care în trei tranzacții NPL a fost de partea vânzătorului, iar în altele două a consiliat vânzătorul la vânzarea de portofolii performante.

De asemenea, firma de avocatură a mai raportat alte trei tranzacții în care a avut mandat de consultant unic (single ticket), din care două au fost pe partea de vânzare, iar în una a lucrat de partea cumpărătorului.

Astfel, Deloitte a contabilizat tranzacții de acest tip încheiate în 2015 în valoare totală de aproape 500 mil. Euro, restul nefiind finalizate anul trecut.

Reff & Asociații a totalizat tranzacții cu portofolii bancare totale de 1 mld. Euro în 2015 și începute în 2014, dar continuate anul trecut.

Firma de avocatură a consiliat Bank of Cyprus în 2014 la tranzacția de vânzare de 95 mil. Euro a participației sale în hotelul de cinci stele JW Marriott și a datoriilor aferente dintr-un împrumut contractat pentru hotel, iar în 2013 a participat la tranzacția Bank of Cyprus cu Marfin Bank prin care au fost transferate active de 82 mil. Euro și depozite de 77 mil. Euro.

Pe segmentul mandatelor aflate în curs, Deloitte a raportat două astfel de tranzacții cu o valoare nominaltă agregată de 650 mil. Euro.

Reff & Asociații are în curs de derulare două tranzacții cu portofolii neperformante, una aproape de finalizare, iar cealaltă în curs. La acestea se adaugă încă un potențial mandat de consultant unic la o altă tranzacție NPL. Valoarea nominală agregată a acestor tranzacții este de circa 500 mil. Euro, conform datelor furnizate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Deloitte mizează pentru tranzacțiile cu portofolii bancare pe o echipă internă de 5 oameni, precizează Radu Dumitrescu, directorul departamentului de asistență în tranzacții al Deloitte România. „Dar putem oricând accesa resurse regionale de încă 10 oameni de la birourile din Europa Centrală și de Est, respectiv Marea Britanie”, spune acesta.

Pe zona echipelor de avocați, în funcție de complexitatea tranzacției, însă nu pe toată durata acesteia, numărul oamenilor Reff & Asociații pe proiect poate varia între 4 și 12 avocați.

Pe lângă echipa de drept bancar, formată din nouă avocați, în unele cazuri este nevoie și de implicarea avocaților specializați în concurență, insolvență și protecția datelor, precizează Andrei Burz-Pînzaru, șeful practicii de profil din cadrul firmei de avocatură.

Reff & Asociații, cu o echipă de aproximativ 50 de oameni,face parte din rețeaua Deloitte Legal din Europa Centrală. Firma de avocatură condusă de Alexandru Reff și Andrei Burz-Pînzaru, se numără printre cele mai active firme ale pieței de profil într-un eșalon din care mai fac parte firme locale precum NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, PNSA, PeliFilip, Bondoc & Asociații sau operatori internaționali activi prin intermediul RTPR Allen & Overy, Clifford Chance Badea, DLA Piper, Schoenherr, Wolf Theiss sau Cameron McKenna.

Deloitte face parte din grupul celor patru mari firme de consultanță și audit la nivel global, alături de PwC, EY și KPMG. Deloitte are o echipă locală de peste 500 de oameni în consultanță, audit, consultanță fiscal și juridică, care deservește clientele sa din România și Republica Moldova.

Barometrul EY M&A 2015: Piața de fuziuni și achiziții din România a crescut cu 23% până la 3,65 mld. dolari în ciuda scăderii numărului de tranzacții față de 2014. Florin Vasilică, liderul departamentului EY România de asistență în tranzacții: „Ne așteptăm ca sectorul financiar-bancar să fie în continuare activ alături de IT, producţie, energie sau servicii”

Lasă un răspuns

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat în 2015 o creștere consistentă de peste 23% comparativ cu 2014, valoarea totală a acesteia fiind estimată la 3,65 miliarde de dolari, potrivit Barometrului EY privind piața locală de fuziuni și achiziții de anul trecut.

Estimările EY sunt mai optimiste față de cele ale PwC, care în urmă cu o lună afirma că piața de fuziuni și achiziții depășește nivelul de 3 mld. euro (3,36 mld. dolari). Pe de altă parte, experții PwC estimau rata de creștere a pieței locale în 2015 față de 2014 la 160%, adică de șapte ori mai mare față de cea calculată de către analiștii EY.

Creșterea a survenit în ciuda numărului mai redus de tranzacții înregistrate comparativ cu anul precedent, susține raportul EY. Faţă de nivelul de 36% din 2014, ponderea numărului de tranzacții care au fost făcute publice este 39% din cele 123 de tranzacţii care au avut loc în 2015, valoarea medie a tranzacţiilor sub 100 milioane de dolari menținându-se constantă la 21 milioane de dolari.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost IT-ul și sectorul energetic și minier, acestea înregistrând şi cele mai multe tranzacții (câte 13 de fiecare). Topul a fost completat de segmentul de real estate (12 tranzacții) şi sectoarele de servicii şi sănătate (câte 11 tranzacții în fiecare).

Majoritatea tranzacțiilor din 2015 au fost făcute de investitori străini, peste 60% din totalul tranzacțiilor fiind efectuate de investitori care şi-au marcat în acest fel intrarea pe piaţă sau companii multinaţionale care şi-au consolidat poziţia în România. La nivel regional, Slovacia este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a reuşit să atragă o pondere mai mare de companii străine.

Comparativ cu 2014, când predominanţi au fost investitorii din Germania şi Austria, cei mai importanţi investitori străini în 2015 au provenit din SUA. Astfel, aceștia au fost responsabili pentru 10% din investiţiile străine, fiind urmaţi de cei din Irlanda şi Marea Britanie, cu câte 8%.

La fel ca în 2014, doar 6% dintre tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe, unul din cele mai mici procente din regiune, situându-se la egalitate doar cu Bulgaria şi Ungaria.

În 2015, majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (83%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștiacrescând cu 18% comparativ cu 2014, un trend prezent de altfel în toată regiunea, unde per total 78% din tranzacții au fost făcute de acest tip de investitori.

Creșterea valorică a pieţei a fost susţinută, printre altele şi de tranzacțiile din domeniul financiar efectuate de jucători din domeniul bancar. Aici s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacție a anului, prin grupul italian UniCredit care a cumpărat pachetul de 45% din acţiuni deţinut de Ion Ţiriac la UniCredit Tiriac Bank pentru aproximativ 771 milioane de dolari.

Printre alte tranzacţii importante a căror valoare nu a fost făcută publică amintim achiziția operatorului privat de sănătate, Regina Maria de către fondul britanic Mid-Europa Partners (estimată la o valoare de 148 milioane de dolari) sau achiziția Lafarge şi Holcim România de către producătorul irlandez CRH, într-o mega tranzacţie transfrontalieră estimată la 7,1 miliarde dolari (din care aproximativ 439 milioane de dolari pentru activele din România).

Florin Vasilică, Lider al Departamentului de Asistență în Tranzacții în cadrul EY România. Sursă foto: EY.

„Anul 2015 a continuat efervescenţa anului precedent. Stabilitatea macroeconomică a readus sentimentul pozitiv în perspectivele de afaceri şi a dat încredere investitorilor pentru implementarea strategiilor de dezvoltare. Sectorul vedetă, din perspectiva valorii tranzacţiilor în 2015, atât în România, cât şi în Europa Centrală şi de Sud-est, a fost segmentul financiar-bancar, care ne așteptăm să fie în continuare activ alături de sectoare precum IT, producţie, energie sau servicii. Date fiind previziunile macroeconomice, precum şi evoluția de până acum din anumite sectoare sau portofolii de investiţii, ne aşteptăm ca tranzacțiile transfrontaliere să crească, pe fondul soluțiilor strategice alese de anumiți jucători din sectoarele active în M&A, pentru a ţine pasul cu firmele concurente care şi-au consolidat deja poziția prin achiziții”, afirmă Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

Primele 10 fuziuni și achiziții după valoarea tranzacției, contabilizate de analiștii EY, indică o împărțire în mod egal a acestora între investitori strategici și fonduri de investiții. Astfel, UniCredit, CRH, ADM, BT și Premier Capital au marcat achiziții importante, de cealaltă parte investitorii cu apetit de risc s-au remarcat prin Mid Europa, Abris Capital Partners și fondurile specializate în investiții imobiliare NEPI, CTP Invest și Globalworth.

Studiul EY nu include achiziția de pachete minoritare sub 15%, tranzacții imobiliare cu excepția cazurilor în care ținta sau cumpărătorul a fost o companie imobiliară sau un fond de investiții imobiliare, tranzacții derulate pe piața de capital, achiziții de licențe, acorduri de asociere, investiții de la zero (greenfield), listări, privatizări, tranzacții transfrontaliere (valoarea acestora a fost ignorată, însă numărul acestora a fost luat în calcul), respectiv reorganizări interne.

Valoarea pieței de fuziuni și achiziții a fost calculată plecând de la rata de 39% care înseamnă 48 de tranzacții care au fost făcute publice, precizează autorii studiului.

Cele mai active sectoare au fost anul trecut, conform raportului EY, serviciile financiar – bancare cu o medie pe tranzacție de 291,4 mil. Dolari, retail și distribuția angro cu o medie de 99 mil. Dolari, respectiv industria chimică cu o valoare medie a tranzacției în sector de 39,2 mil. Dolari.

În cazul tranzacțiilor peste 100 mil. Dolari, media per tranzacție s-a situat la 442 mil. Dolari, în timp la cele situate sub pragul de 100 mil. Dolari media a fost în 2015 de 21,1 mil. Dolari.

Anul trecut, au dominat fuziunile și achizițiile derulate de companii străine aici din punct de vedere al volumului, adică al numărului de tranzacții încheiate, față de 2014, când ponderea majoritară aparținea atunci tranzacțiilor tranșate între companii locale.

Analiștii EY estimează că în 2015, 73 de tranzacții au fost realizate aici de investitori străini, 41 de tranzacții au avut ca actori companii locale, iar numărul achizițiilor făcute de companii locale în străinătate a fost de 7, sub rezultatul de 10 obținut în anul anterior.

După profilul investitorului, piața locală de fuziuni și achiziții a înregistrat și aici o schimbare importantă, investitorii strategici fiind mai activi decât cei financiari. Astfel, investitorii strategici au încheiat în România anul trecut 100 de tranzacții, de aproape cinci ori mai multe decât investitorii financiari. În 2014, investitorii financiari au realizat 96 de tranzacții, iar investitorii strategici 85 de astfel de tranzacții.

Investitorii străini au făcut 73 de tranzacții la nivel local, cele mai activi fiind firmele americane cu 7 tranzacții, adică o pondere de 10% din total, urmați de cumpărători din Irlanda și Marea Britanie, fiecare cu 6 tranzacții și o pondere de 8%. În 2014, cei mai activi cumpărători străini de active românești proveneau din Austria și Germania, cu o pondere de 8%.

Pe sectoare, energia și mineritul, respectiv IT-ul au fost industriile – țintă pentru achiziții în 2015, fiecare dintre aceste segmente marcând 13 tranzacții, ceea ce înseamnă o pondere de 11% din total pentru fiecare din cele două.

Imobiliarele au înregistrat 12 tranzacții și o pondere de 10% după numărul de tranzacții, iar la mică distanță a urmat sectorul farma și al serviciilor medicale private cu 11 tranzacții și o pondere de 9%, comparabil cu sectorul serviciilor.

În topul sectoarelor – țintă, au mai intrat în 2015 serviciile financiar – bancare, agricultura, sectorul productiv, industria alimentară și a băuturilor, retail și distribuție angro, transportul și logistica, respectiv sectorul de telecomunicații și media.

PwC: Piața de fuziuni și achiziții din România a avut anul trecut o rată de creștere de 160% depășind pragul de 3 mld. euro. Domină tranzacțiile mici și medii, cele mai active sectoare fiind producția industrială și imobiliarele

Lasă un răspuns

Valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a crescut cu 160% în 2015, depăşind nivelul de 3 mld. euro, potrivit unei analize a consultanților PwC România.

Creşterea puternică a pieţei locale a reflectat şi evoluţia la nivel internaţional, activitatea globală de fuziuni şi achiziţii depăşind în 2015 recordul istoric anterior, stabilit în 2007.

La nivel internaţional, în topul celor mai dinamice sectoare s-au aflat energia, sectorul medical și farmaceutic şi sectorul bunurilor de larg consum.

„Ultimii doi ani au fost foarte buni pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii la nivel global, pe fondul menţinerii ratelor dobânzilor la niveluri extrem de scăzute. Se estimează că anul acesta economiile dezvoltate din grupul G7 vor înregistra cea mai ridicată rată de creştere a PIB de după 2010, iar acest lucru se va traduce fără îndoială şi la nivelul pieţei de fuziuni şi achiziţii. Și pentru că perioada „banilor ieftini”, dacă îi putem spune aşa, pare a se apropia de sfârşit, ne așteptăm ca investitorii să căute randamente tot mai ridicate, uitându-se din ce în ce mai mult către oportunităţile din pieţele emergente stabile – cum sunt economiile est-europene”, a declarat Radu Stoicoviciu, Liderul Departamentului de Tranzacţii și Consultanţă pentru Management, PwC România.

În România, în 2015, cele mai multe tranzacţii s-au realizat în sectorul producţiei industriale şi în cel imobiliar. Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 26 mil. euro, activitatea de fuziuni şi achiziţii continuând să fie dominată de tranzacţii mici şi medii.

“Optimismul pieței este în creștere, într-un context economic favorabil. Mă gândesc în special la prognozele de creştere ale PIB-ului României în 2016. De asemenea, anul 2016 a început promiţător, după ce au fost anunţate mai multe tranzacţii mari precum vânzarea Albalact, a Băncii Carpatica sau a McDonald’s România, astfel încât ne așteptăm ca tendința de creștere a pieței de fuziuni și achiziții să continue în 2016, cu tranzacții atât în sectoare care au fost active și în 2015, cum sunt sectorul bancar sau cel imobiliar, cât și în alte sectoare; ne așteptăm, de exemplu, la continuarea tendinței de consolidare a pieței serviciilor medicale, precum și la o creștere a numărului de tranzacții în domeniul agricol” a precizat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, coordonator al echipei de consultanță fiscală și juridică în tranzacții.

D&B David și Baias este firma de avocatură afiliată PwC în România, cu 35 de avocați specializați în furnizarea de asistență juridică în diverse domenii societăților și grupurilor de societăți.

PwC este unul dintre liderii pieţei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii din România, având finalizate tranzacţii de peste 1,3 mld. euro în intervalul 2007-2015.

În ultimul an, PwC a fost implicată în mai multe dintre tranzacțiile semnificative din anul 2015, furnizând fie asistență la cumpărare, fie asistență la vânzare în tranzacțiile prin care CRH a achiziționat Lafarge Romania, tranzacția prin care Țiriac Holding a vândut acțiunile deținute în Unicredit Țiriac Bank, precum și în tranzacția prin care fondul de investiții Mid Europa a achiziționat Regina Maria de la fondul de investiții Advent.

De asemenea, PwC a fost consultantul principal în tranzacţiile de vânzare a mai multor active ale grupului media CME în România și a asistat Transavia pentru realizarea unei achiziții care i-a permis consolidarea poziției de piață. De asemenea, firma din Big Four a asistat acționarii North Star Shipping pe parcursul vânzării către gigantul american ADM.

Din Big Four fac parte cele mai mari firme la nivel global din sectorul serviciilor de consultanță și audit – Deloitte, PwC, EY și KPMG.

Canadianul Vargha Moayed preia conducerea echipei de 120 de oameni ai departamentului de Asistenţă în afaceri al EY România

Lasă un răspuns

Vargha Moayed s-a alăturat EY România pentru a conduce divizia locală de Asistenţă în afaceri, preluând mandatul de la Saulius Adomaitis, care are începând cu 2016 un nou rol în dezvoltarea serviciilor de Asistenţă în afaceri, ca Partener EY în regiunea Orientului Mijlociu şi Africa de Nord.

“Venirea în România este o provocare importantă pentru mine, întrucât îmi dă ocazia să dezvolt experienţa acumulată în proiecte de consultanţă pe care le-am coordonat în întreaga lume. Am fost implicat în proiecte în Europa de Est pe parcursul ultimilor zece ani şi am înţeles în mod direct potenţialul pe care această piaţă îl are. Sunt, de aceea încântat de oportunitatea de a dezvolta în continuare departamentul de Asistenţă în afaceri din cadrul EY România”, explică Vargha Moayed.

Vargha deţine o diplomă de licenţă în comerţ, obţinută la Ecole Superieure de Commerce de Montpellier şi o diplomă de Master în administrarea afacerilor, emisă de WhartonSchool din cadrul University of Pennsylvania (SUA).

Vargha Moayed este cetăţean canadian şi are peste 20 de ani de experienţă în consultanţă de management, lucrând pe mai multe continente, în Statele Unite, Canada şi Franţa.

Printre proiectele de anvergură în care a fost implicat se numără conducerea unui incubator high-tech pan-european, finanţat de Goldman Sachs în Paris, sau colaborarea cu Ipanema Technologies, pentru a reconstrui funcţiile de vânzări şi marketing ale companiei.

“Piaţa serviciilor de consultanţă în afaceri din România s-a diversificat în mod constant în ultimii ani, atingând un grad mai înalt de sofisticare a acestor servicii. Departamentul nostru de Asistenţă în afaceri a crescut şi s-a consolidat în tot acest timp, câştigând o serie de clienţi şi proiecte majore pe plan local. În acest context, Vargha va contribui pe mai departe la dezvoltarea departamentului nostru de Asistenţă în afaceri şi va coordona efortul multi-disciplinar prin care răspundem nevoilor clienţilor noştri.” spune Bogdan Ion, Managing Partner EY România.

Echipa de Asistenţă în afaceri a EY România numără în prezent peste 120 de oameni, care lucrează cu firme locale şi internaţionale din diferite sectoare de la petrol, gaze, energie, utilităţi, servicii financiare până la administraţie publică.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 mld. dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015.

În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Rețeaua locală a EY cuprinde birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.

Pe piața serviciilor profesionale de afaceri, EY face parte din grupul celor mai mari patru firme de consultanță și audit la nivel global, alături de PwC, Deloitte și KPMG.

Consultanţii KPMG au asistat Diaverum la achiziţia IHS, cea mai mare tranzacţie de până acum pe piaţa de dializă

Lasă un răspuns

Consultanţii de la KPMG, una din cele patru firme de audit şi consultanţă la nivel global, au asistat Diaverum la achiziţia concurentului său direct de pe piaţa locală de dializă, International Healthcare Systems, potrivit informaţiilor obţinute de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe 2 noiembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în exclusivitate tranzacţia privind achiziţia nr. 2 pe piaţa de dializă, IHS, de către Nr. 3, Diaverum, informaţie confirmată o zi mai târziu de către Consiliul Concurenţei privind primirea notificării tranzacţiei.

Până acum, reprezentanţii Diaverum şi ai IHS nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect.

Operaţiunea are un impact deosebit asupra pieţei de dializă din România, având în vedere că Diaverum va obţine în urma unei astfel de tranzacţii poziţia a doua, ocupată de IHS, conform ultimelor date disponibile. De asemenea, după numărul centrelor preluate şi a impactului la vârful pieţei este cea mai important tranzacţie de pe piaţa locală de dializă până acum.

Tranzacţia va remodela piaţa de profil din Bucureşti, care este polul cu cea mai mare greutate în afacerile din piaţa româneaască de dializă, în contextul în care cei doi operatori implicaţi, atât Diaverum, cât şi IHS, au aici fiecare câte trei centre de dializă în portofoliu.

KPMG a lucrat cu Diaverum şi la momentul intrării acestora pe piaţă în 2011, când firma de origine suedeză, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, a cumpărat o reţea de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul medical privat Polisano din Sibiu, fondat şi controlat de familia Vonica.

KPMG este în acest moment pe piaţă şi cu o altă tranzacţie în sectorul vânzării de portofolii bancare neperformante, primind din partea UniCredit Bank mandatul pentru un portofoliu cu o valoare nominală iniţială de circa 340 mil. Euro.

KPMG a fost consultant şi la privatizarea Poştei Române, tranzacţie eşuată în condiţiile în care operatorul Belgian bpost nu a mai venit cu o ofertă fermă de preluare. Un alt mandat al KPMG a vizat administrarea specială la Astra Asigurări, fostul lider de pe piaţa asigurărilor, care a intrat în faliment în urma deciziei luate recent de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Diaverum, clientul KPMG în tranzacţia derulată cu IHS, este o companie de origine suedeză, cu afaceri de 520 mil. Euro la nivel global în 2014, controlată de fondul de investiţii Bridgepoint, iar acţiuni în companie deţin şi directorii Diaverum. Campania de achiziţii a Diaverum, inclusiv cea care acoperă România, este alimentată de banii proveniţi din fondul de investiţii de 4,8 mld. Euro, administrat de către Bridgepoint.

IHS este o divizie a grupului privat Sofmedica, o afacere aflată în portofoliul familiei greceşti Sofianos. Acţionarii IHS sunt Georgios Sofianos, directorul general al companiei, cu 50% din acţiuni, Sofianou Aikaterini Argyro (30%) şi Sofianos Pantelis (20%), conform ultimelor date disponibile. Sofmedica are operaţiuni pe pieţele de servicii medicale din regiune precum Grecia, Cipru, România şi Bulgaria.

IHS, fondată în 2004, a investit masiv în dezvoltarea propriei reţele, o parte din finanţare fiind acoperită cu o linie de împrumut de peste 13 mil. Euro contractată de la Alpha Bank România.

Piaţa serviciilor de dializă este unul dintre segmentele pieţei de servicii medicale, care a inregistrat o rată de creştere de 8,5% a încasărilor în ultimul an şi este cotată de investitori cu un potenţial atractiv pentru anii următori în contextul creşterii în fiecare an a numărului de pacienţi trataţi în centrele de dializă.

În 2014, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat plăţi în valoare de 779,9 mil. Lei (175,5 mil. Euro) către furnizorii de servicii de dializă, adică mai mult cu 61,4 mil. Lei faţă de nivelul plăţilor din anul anterior, conform ultimului raport anual al CNAS. Banii plătiţi operatorilor de servicii de dializă vin din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Pe piaţa serviciilor de dializă, lider este compania germană Fresenius cu 34 de centre şi peste 5.000 de bolnavi dializaţi în portofoliu, urmată de IHS cu 15 centre şi peste 1.700 de bolnavi dializaţi, Diaverum are 13 centre şi peste 1.400 de bolnavi dializaţi, iar Avitum (parte a companiei germane B Braun Avitum) are o reţea de aproximativ 10 centre de dializă şi până la aproximativ 1.400 de bolnavi dializaţi, potrivit ultimelor informaţii făcute publice de către companii.

Configurarea pieţei locale de dializă s–a produs între 2003 şi 2005, când statul roman a pornit un program de privatizare al acestui segment de servicii medicale cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa a apărut IHS în 2004, an în care a debarcat şi B Braun Avitum, iar Fresenius Nephrocare a preluat la privatizare primele două centre la Bucureşti şi la Iaşi.

În acest context, unii jucători au investit în extinderea organică a operaţiunilor precum IHS şi Avitum, iar alţii precum Fresenius şi Diaverum au crescut pe seama achiziţiilor.

Fresenius a continuat seria de achiziţii în februarie 2010 cu preluarea centrelor Nefromed Satu Mare şi Deva. În mai 2010, operatorul german a cumpărat centrul de dializă Nefroclinic Ploieşti.

În iunie 2010 a urmat preluarea centrelor de dializă Renal Care Târgovişte, Slobozia şi Giurgiu.

În 2011, Fresenius a preluat reţeaua de 8 centre de dializă ale Euromedic ca urmare a tranzacţiei internaţionale prin care compania germană a cumpărat divizia de profil a Euromedic. Tot în 2011, a urmat preluarea reţelei de centre de dializă Renamed, care acoperea judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi şi Bihor, de la omul de afaceri Dan Duţescu din Craiova şi asociaţii săi.

În 2011, Diaverum a cumpărat reţeaua de nouă centre de dializă Dialmed de la grupul Polisano, fondat de medicul sibian Ilie Vonica. Ulterior, în 2014, Diaverum a cumpărat şi 100% din acţiunile centrului de dializă Arnaldo din Braşov.

Seria de tranzacţii a dus până acum la o consolidare a pieţei de dializă din România, care va trece în mâna a trei jucători străini, din care doi fac jocurile la vârf – germanii de la Fresenius şi Diaverum.

Consultanții EY despre tendințele în fuziuni și achiziții din regiune: România este cea mai dinamică piață, Turcia este cea mai mare după valoarea tranzacțiilor, iar investitorii americani sunt cei mai activi. Florin Vasilică, șeful departamentului de Asistenţă în Tranzacţii al EY România: Ne așteptăm la investiții importante în energie și la consolidări în sectorul financiar, respectiv în servicii medicale

Lasă un răspuns

Vânzarea pachetului de 45% din acțiunile subsidiarei locale a UniCredit de către omul de afaceri Ion Țiriac a contribuit la o triplare a valorii pieței de fuziuni și achiziții din România, care a făcut în primul semestru al anului cel mai mare salt din cele 11 piețe analizate în cadrul raportului EY M&A Barometer. Valoarea estimată a tranzacțiilor din România a crescut de la 0,6 mld. dolari în prima jumătate a lui 2014 până la 2,1 mld. dolari în perioada similară a acestui an, susțin consultanții EY.

Tranzacția lui Țiriac cu UniCredit din luna iunie a depășit 770 mil. dolari, fiind cea mai mare în perioada analizată în spațiul Europei Centrale și de Sud – Est, se arată în raport. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică de către părțile implicate.

Numărul tranzacţiilor pe piața locală a crescut de la 68 la 81 de tranzacţii, iar cele mai atractive sectoare locale sunt energia şi mineritul în opinia firmei din Big Four.

Doar 8% dintre tranzacţiile făcute publice au fost realizate de investitori români care au achiziţionat companii străine – unul dintre cele mai mici procente din regiune, afirmă EY, în vreme ce 30% dintre tranzacţii au fost fuziuni şi achiziţii interne, în cadrul cărora atât cumpărătorul cât şi ţinta îşi aveau originea în România.

Cele mai multe tranzacţii inbound au fost realizate de investitori din Statele Unite (6) şi Olanda (6), urmaţi de investitori din Cipru (4), Marea Britanie (4), Italia (3) şi Cehia (3).

“România confirmă statutul de piață foarte atractivă în regiune, atât prin performanţele macroeconomice, cât şi prin poziția geostrategică. În viitor, ne așteptăm ca sectorul energiei să atragă investitori importanți prin potențialul noilor surse de energie. Ne aşteptăm, de asemenea, la o consolidare accentuată a sectorului financiar şi a sectorului serviciilor medicale, care intră în cel de-al doilea val investițional”, afirmă Florin Vasilică, Liderul departamentului de sistenţă în Tranzacţii al EY România.

Până la finele anului sunt așteptate să se încheie atât achiziția a 100% din acțiunile rețelei private de servicii medicale Regina Maria de către fondul de investiții Mid Europa Partners, cât și vânzarea unui pachet minoritar la MedLife în urma tranzacției de exit a fondului de investiții Value4Capital.

În piața bancară, este așteptată finalizarea preluării Carpatica de către fondul american de investiții JC Flowers, precum și deznodământul tranzacției de vânzare a Piraeus Bank România.

Barometrul EY este un rezumat şi o analiză a informaţiilor făcute publice şi identificate în baze de date reputate, cum ar fi Capital IQ, DealWatch, mergermarket, Zephyr sau bazele proprii de date EY. Datele au fost procesate pentru regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est: Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia. Activităţile şi datele legate de fuziuni şi achiziţii înclud tranzacţii finalizate. Analiza nu include următoarele tipuri de tranzacţii: preluarea pachetelor minoritare de acţiuni de către acţionarii majoritari, tranzacţiile de pe pieţele de capital, achiziţii de licenţe, acorduri de tip joint-venture, proiecte de investiţii de tip greenfield şi privatizări.

Turcia, regina regiunii

Cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în Turcia cu 155 tranzacții monitorizate de consultanți, fiind cea mai mare piață din regiune chiar dacă valoarea a scăzut de la 5,5 mld. dolari în primul semestru al anului trecut la 3,3 mld. dolari la finele lunii iunie.

Al doilea loc este disputat de Polonia și Cehia. Polonezii conduc la numărul de tranzacții – 117 tranzacții față de 98 în Cehia. Însă, ca și în 2014, cehii au înregistrat o valoare mai mare a tranzacțiilor, de 2,8 mld. dolari în primul semestru față de 1,9 mld. dolari în Polonia și 2,1 mld. dolari în România.

Patru din cele 11 ţări din regiune au raportat scăderi ale numărului de tranzacţii finalizate – Croaţia, Republica Cehă, Bulgaria şi Serbia.

Valoarea medie a tranzacţiilor de peste 100 milioane de dolari a scăzut cu 2,2% comparativ cu primul semestru al anului trecut, în vreme ce valoarea medie a celor mai frecvente tranzacţii sub 100 milioane de dolari a crescut cu 1,6%. Astfel, a rezultat o scădere de 10,8% a valorii estimate a pieţei de fuziuni şi achiziţii din regiune.

Deşi numărul de tranzacţii realizate de investitori străini a fost mai mic decât cel al tranzacţiilor care au implicat investitori locali, în ceea ce priveste originea capitalului străin investit în regiune prin fuziuni și achiziții, investitorii vest-europeni şi cei americani au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune în primul semestru 2015.

Investitorii americani au fost cei mai activi în această perioadă, cu 36 de tranzacţii încheiate în regiune, urmaţi de investitorii din Marea Britanie (29 tranzacții), Germania (26 tranzacții) şi Austria (11 tranzacții). De asemenea, este notabil faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost IT, în vreme ce, în termeni de valoare, cele mai mari tranzacţii au avut loc în sectorul bancar şi în cel al serviciilor financiare.

Consultanții de la McKinsey se ocupă de integrarea post achiziție a Lafarge România în structurile irlandezilor de la CRH. Borc, Lafarge România: ”Pentru 2016, costurile integrării sunt estimate la câteva milioane de euro”. Primul pas: fuziunea companiilor – satelit ale Lafarge

Lasă un răspuns

Firma americană de consultanță strategică McKinsey se ocupă de procesul de integrare al companiilor Lafarge din România în structurile grupului irlandez CRH.

”Procesul de integrare începe de la 1 august, există vizite acum în teritoriu. Care este locul României (în grupul CRH – n.r.) este prea devreme de discutat. Lucrăm cu McKinsey pe partea de consultanță strategică de integrare”, a declarat Costin Borc, directorul general al Lafarge România, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

”Pentru 2016, costurile integrării sunt estimate la câteva milioane de euro”, adaugă Costin Borc.

CRH a ajuns în a ajuns în februarie la un acord de preluare a pachetului de active scoase la vânzare de giganții Lafarge și Holcim din industria cimentului în cadrul unei tranzacții totale de 6,5 mld. euro, din pachetul de active făcând parte și grupul de opt companii Lafarge din România.

”În ceea ce privește companiile – satelit, suntem în proces de simplificare a entităților din România. Am delistat Lafarge Agregate Betoane. Am preluat participațiile unor acționari minoritari din Lafarge Ciment. Pasul următor este fuziunea lor”, explică șeful Lafarge România.

CRH a intrat pe piața românească pe 17 decembrie 2007, când a cumpărat producătorul de BCA Elpreco Craiova, după ce anterior tatonase achiziția Macon Deva și a Celco Constanța. Valoarea tranzacției prin care irlandezii au pus piciorul pe piața locală este estimată la circa 65 mil. euro.O altă companie deținută de CRH este Ferrobeton România SRL, care operează fabrica de la Negoiești (județul Prahova) de pe platforma Brazi.

Cumulate, cele două companii ale CRH din România au afaceri de peste 27,3 mil. euro, 467 angajați și sunt pe pierdere.

În 2014, cele opt companii Lafarge din România au o cifră de afaceri cumulată de 227,3 mil. euro, un profit net de 15,8 mil. euro și 898 angajați.

Irlandezii de la CRH vor anunța până la finele anului o strategie de dezvoltare pentru operațiunile din România. Aceasta va lua în calcul și achiziții pe alte segmente din piața de materiale de construcții, care se regăsesc de exemplu în portofoliul din regiune al grupului irlandez.

McKinsey este una dintre cele mai mari firme de consultanță strategică din lume. Pe piață, sunt și alte contracte de consultanță de integrare în derulare. AT Kearney lucrează pentru integrarea Volksbank România în structurile Băncii Transilvania, iar Roland Berger se ocupă de integrarea benzinăriilor cumpărate de la Eni de către Mol.

CITIȚI INTERVIUL INTEGRAL CU COSTIN BORC, DIRECTORUL GENERAL AL LAFARGE ROMÂNIA, PE TEMA TRANZACȚIEI CU CRH.

Deloitte extinde cu încă doi parteneri echipa de conducere a afacerilor din România care depășesc 30 mil. euro pe an. Avansările vin ca urmare a ratelor de creștere anuale de două cifre obținute de liniile de servicii de evaluare a riscurilor și de taxe indirecte. Cine sunt oamenii care conduc Deloitte în România și câți bani fac liniile de afaceri locale ale firmei din Big Four

Lasă un răspuns

Deloitte România, unul dintre principalii jucători pe piața serviciilor de consultanță și audit, a anunțat promovarea pe poziția de partener de la 1 iunie a lui Andrei Ionescu, care coordonează practica de servicii de evaluare a riscurilor, și a lui Vlad Boeriu, care face parte din echipa de Taxe indirecte.

Avansările au la bază rezultatele obținute de cele două linii de servicii, care au înregistrat creșteri ale veniturilor de 15 – 20% pe an în ultimii doi ani în cazul activității de evaluare a riscurilor, respectiv un ritm de 40% în ultimii trei ani pe segmentul taxelor indirecte, conform reprezentanților firmei din Big Four.

Global, Deloitte rulează afaceri în România de peste 30 mil. euro pe an cu toate liniile de servicii, din care pilonii de bază sunt reprezentați de audit, consultanță financiară, consultanță fiscală (taxe) și avocatură, conform estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Auditul a adus aproximativ jumătate din veniturile obținute de Deloitte în România în 2013 după cum rezultă din analiza bilanțurilor făcute publice de Ministerul Finanțelor.

Deloitte Audit SRL a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 14,3 mil. euro, un profit net de 1,2 mil. euro la un personal mediu de 213 oameni. Comparativ cu alte linii de servicii, auditul înseamnă afaceri cu puțin sub cât aduc cumulat avocatura, consultanța financiară și asistența în materie de taxe.

Deloitte Tax SRL a raportat o cifră de afaceri de 6 mil. euro, comparabilă cu cea a Deloitte Consultanță SRL (cifră de afaceri de 5,8 mil. euro). Firma de asistență în materie de taxe a Deloitte a realizat cu o echipă de 62 de oameni un câștig net de 1 mil. euro, aproape cât cel obținut de echipa de audit.

Avocații de la Reff & Asociații, firmă condusă de partenerul Alexandru Reff și afiliată rețelei Deloitte, a obținut, conform datelor și a estimărilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, venituri anuale în jurul a 3,5 mil. euro și o marjă de profit medie netă de aproape 25% la o echipă de circa 40 de oameni.

Firma de avocatură nu a dorit să facă publice rezultatele obținute, în condițiile în care există restricții pentru comunicarea unor astfel de date.

Firmele care operează în România sub umbrela Deloitte cumulează afaceri de circa 30 mil. euro la nivelul anului 2013, un profit net de circa 3,2 mil. euro, iar numărul de oameni total se cifrează aproape de 370. Conducerea operațiunilor locale este asigurată de către Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte pentru România și Republica Moldova.

Pe piața de audit și consultanță din România, activează toate cele patru firme globale Deloitte, PwC, EY și KPMG. De asemenea, fiecare dintre acestea are propria firmă de avocatură corespondentă – astfel, Deloitte lucrează cu Reff & Asociații, PwC cu avocații de la D & B David & Baias, KPMG cu NTMO (Nemoianu Toncescu Mihăilă Olteanu), iar EY cu SPRL Radu și Asociații, fondată anul trecut de Dragoș Radu, unul dintre artizanii RTPR – acum membre a rețelei britanice Allen & Overy.

Cine sunt cei doi noi parteneri ai Deloitte România

Andrei Ionescu, 39 ani, a intrat în rândurile Deloitte ca manager în 2006. Cu o experiență de peste 15 ani în servicii profesionale de consultanță în evaluarea riscurilor, Andrei Ionescu coordonează departamentul de Servicii de evaluare a riscurilor de cinci ani. Sub conducerea sa, departamentul a crescut de la 10 la 30 de oameni, iar veniturile generate de au crescut cu 15-20% pe an în ultimii doi ani.

Andrei Ionescu are experiență în managementul riscului și securitatea informațiilor. De la angajarea sa la Deloitte, a coordonat numeroase proiecte din zona serviciilor de risc în România, Bulgaria, Albania și Orientul Mijlociu, în industrii ca sector public, telecomunicații și servicii bancare. Acesta a absolvit Academia de Studii Economice și a lucrat anterior aproape doi ani ca manager pentru Romtelecom, una dintre cele mai mari companii din piața de telecomunicații aflate acum în portofoliul Deutsche Telekom.

Vlad Boeriu, 34 ani, a venit în Deloitte în 2004 pe poziția de consultant taxe și a urcat de la consultant junior până la partener. Boeriu a jucat un rol important în construirea practicii de taxe indirecte, alături de Pieter Wessel, senior tax partner Deloitte România.

Sub conducerea lor, serviciul de taxe indirecte al Deloitte a crescut cu peste 40% în ultimii trei ani, iar echipa a ajuns la 30 de oameni.

Vlad Boeriu are experiență în planificarea TVA și a asistat numeroase companii cu privire la conformitatea și optimizarea TVA. A asistat și a reprezentat clienți în cadrul inspecțiilor fiscale, a contestațiilor și a fazelor litigioase.

Acesta este consultant fiscal certificat și absolvent al Academiei de Studii Economice. Are un Masterat în legislație europeană în domeniul fiscalității și a urmat cursurile unui program de Executive MBA.

Taxhouse

Lasă un răspuns

Domeniu: Consultanță fiscală

Anul înființării: 2006

Cifra de afaceri în 2014: 1.250.000 euro

Pondere clienți internaționali în afaceri: 70%

Pondere firme românești, antreprenori locali în afacere: 30%

Pondere servicii consultanță în tranzacții în venituri: 30%

Profit în 2014: circa 120.000 euro

Număr curent oameni: o echipă de 18 de experți în aria de consultanță fiscală

Servicii: consultanță fiscală generală, restructurări, asistență fiscală în fuziuni și achiziții, tranzacții imobiliare, prețuri de transfer, revizii & certificări, rambursări, asistență inspecții și litigii fiscale, consultanță persoane fizice cu averi mari

Afilieri: membru al rețelei globale de consultanți fiscali independenți Taxand

Taxhouse este o firmă independentă de consultanță de elită, ce oferă o gamă completă și integrată de servicii fiscale. Compania a fost fondată în 2006 de către Angela Roșca și Cristian Radulescu, în contextul necesității locale și internaționale de independență și specializare și a devenit membru exclusiv al Taxand încă de la înființarea în 2005.

Taxhouse este exclusiv Taxand România și, prin intermediul rețelei globale independente la care este afiliată, oferă clienților săi pe lângă echipa de 18 consultanți locali acces la peste 2.000 de experți fiscali ai Taxand din aproape 50 de țări, dispunând astfel de o bază comună de expertiză la nivel internațional, de soluții fiscale la tranzacții transfrontaliere, precum și de oportunități de planificare fiscală, astfel încât să poată să ofere consultanță rapidă și riguroasă cu privire la tranzacții internaționale.

Taxhouse a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de 1,25 mil. euro și un profit de 120.000 de euro, conform datelor furnizate de reprezentanții companiei. Potrivit acestora, cea mai mare pondere în portofoliul firmei este reprezentată de firme internaționale din diferite domenii – bancar, farma, industrie, bunuri de larg consum, servicii, care aduc 70% din încasări. Clienții români acoperă restul de 30% din portofoliu. Același procent de 30% înseamnă și ponderea veniturilor provenite din serviciile de consultanță în tranzacții în total venituri Taxhouse.

Din portofoliul de servicii ale Taxhouse mai fac parte consultanța fiscală generală, restructurări, asistență fiscală în fuziuni și achiziții, asistență în tranzacții imobiliare, prețuri de transfer, revizii & certificări, rambursări, asistență inspecții și litigii fiscale, respectiv consultanța pentru persoane fizice cu averi mari.

Piața serviciilor de consultanță fiscală din România este estimată de Taxhouse la aproximativ 40 mil. euro pe an, în condițiile în care aceasta este în creștere în ultimii ani. Rata de creștere anuală nu atinge însă 10%, conform estimărilor companiei.

Concurența este una ridicată în topul primelor zece firme de profil, printre care se regăsesc firme din Big Four – Deloitte, EY, PwC, KPMG, precum și jucători independenți.

Noul șef al PwC România este Ionuț Simion. Iuga își păstrează poziția de conducere la nivelul firmei în regiunea Europei de Sud -Est

Lasă un răspuns

Ionuţ Simion va prelua de la 1 iulie funcţia de Country Managing Partner al PwC România, după 15 ani de la intrarea sa în companie. Poziția a fost ocupată timp de 11 ani de către Vasile Iuga, care va continua în poziţia de Cluster Leader al PwC în Europa de Sud-Est.

„Ionuţ, împreună cu Mihaela Mitroi (Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică), Kenneth Spiteri (Liderul Departamentului de Audit) şi Radu Stoicoviciu (Liderul Departamentului de Consultanţă pentru Afaceri şi Management), formează o echipă de conducere extrem de performantă. Sunt încrezător că, în această formulă, ei au toate atu-urile pentru a valorifica oportunităţile din piaţă şi pentru a duce firma la un nou nivel”, a declarat Vasile Iuga.

Ionuţ Simion s-a alăturat PwC România în 2000 şi a devenit Partener în cadrul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România în anul 2007. De-a lungul timpului a acumulat o experienţă vastă în domeniul preţurilor de transfer, în structurarea fiscală internaţională, precum şi în proiecte de fuziuni şi achiziţii. Acesta a fondat şi a coordonat echipa specializată în analiza Preţurilor de Transfer a PwC România, acordând consultanţă unora dintre cele mai mari companii româneşti şi internaţionale. Ionuţ Simion a făcut o specializare în domeniul preţurilor de transfer timp de 6 luni la biroul PwC din New York. Începând cu anul 2012, a coordonat departamentul de taxe al PwC de la Chişnău, Republica Moldova.

„ Încep această nouă etapă într-un moment în care economia globală şi consultanţa se schimbă în mod fundamental şi cu viteza internetului. Principalul obiectiv pe care mi-l propun este legat de leadership în piaţă, pentru firmă, dar şi pentru clienţii noştri, atât din sectorul privat, cât şi din cel public”, a declarat Ionuţ Simion.

Ionuţ Simion este doctor în Economie și predă la Academia de Studii Economice din Bucureşti în cadrul unui program de masterat în fiscalitate. Este membru al Asociaţiei Internaţionale de Fiscalitate (IFA), membru asistent în cadrul Forumului mixt al Uniunii Europene privind preţurile de transfer şi al Camerei Consultanţilor Fiscali din România.

Ionuţ Simion a fost ales în mai multe rânduri membru în Board-ul Director al Camerei de Comerţ Americane din România (AmCham), iar în actualul mandat este Vicepreşedinte. De-a lungul timpului, a fost implicat în proiecte importante cu administraţia centrală şi instituţii internaţionale, în scopul îmbunătăţirii mediului de afaceri din România, legislaţiei fiscale şi modernizării sistemului fiscal.

În 1993 și-a început cariera ca și contabil – șef la Ana Production, apoi a ocupat funcții executive la Colgate Palmolive și Amway. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și are cunoștințe de limbă franceză.

Predecesorul său, Vasile Iuga, a intrat în PwC România la momentul înfiinţării firmei, în anul 1991. A devenit Partener în 1997 şi a fost Country Managing Partner al PwC România începând cu 2004, coordonând peste 650 de angajaţi în cinci birouri. Din 2005 este membru al Consiliului Director al PwC pentru Europa Centrală şi de Est, regiune care include 30 de ţări, cu peste 7.500 angajaţi. În 2008, Vasile Iuga a fost numit Managing Partner al PwC pentru Europa de Sud-Est, de unde coordonează activitatea regională din 11 ţări, cu peste 1.100 de angajaţi.

Iuga este unul dintre cei mai respectaţi consultanţi din România, având o experienţă complexă, pe mii de proiecte, derulate de-a lungul a peste 24 de ani în domeniul implementării standardelor internaţionale de raportare financiară a auditului financiar, evaluării şi restructurării afacerilor, în preluări, fuziuni, achiziţii de business, privatizări şi consultanţă strategică.

PwC face parte din grupul select al celor mai mari patru firme din lume în domeniul auditului și consultanței alături de Deloitte, EY și KPMG.

Dintre șefii operațiunilor locale ale firmelor din Big Four, Șerban Toader este cel mai vechi dintre toți, el fiind numit în octombrie 2007, iar în mai 2014 a fost reconfirmat pe post pentru un al treilea mandat. Bogdan Ion și Ahmed Hassan, singurul expat dintre cei patru șefi locali, au venit pe pozițiile de conducere ale EY România, respectiv Deloitte România în 2011.

Cornelia Bumbăcea, partener tranzacții PwC România: Peste 100 de consultanți PwC lucrează cu grupul irlandez CRH la achiziția de companii Lafarge și Holcim în România și în lume. Ce servicii asigură firma din Big Four în cadrul tranzacției de 6,5 mld. euro cu cel mai mare impact pe piața locală a materialelor de construcții

Lasă un răspuns

PwC a asigurat consultanța grupului irlandez CRH la achiziția pachetului de companii Lafarge și Holcim în mai multe țări din lume, inclusiv la preluarea pachetului de opt firme deținute de francezi în România. Irlandezii vor prelua o rețea de operațiuni în sectorul cimentului, betoanelor și agregatelor, în cadrul unei tranzacții cu impact fără precedent în piața locală a materialelor de construcții.

”Am fost alături de echipa CRH timp de nouă luni încă din faza de planning din aprilie 2014 până la semnare în februarie 2015 și suntem în continuare alături de ei pentru a-i ajuta în procesul de integrare post-achiziţie”, a declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Cornelia Bumbăcea, Partener în cadrul departamentului de asistență în tranzacții al PwC România.

Potrivit acesteia, mai mult de 100 de consultanţi PwC au fost implicaţi în această tranzacţie în mai multe ţări din întreaga lume.

”Asistența noastră a constat, în principal, în servicii de due diligence financiar, fiscal, IT, resurse umane, structurare fiscală și suport pe tot parcursul tranzacției”, afirmă Cornelia Bumbăcea.

PwC este una din grupul celor patru firme de consultanță și audit la nivel global supranumit Big Four, din care mai fac parte Deloitte, EY și KPMG.

Cornelia Bumbăcea este unul dintre consultanții cu ”greutate” în tranzacții, cu o carieră de peste două decenii în Big Four. Este Partener tranzacții al PwC România din ianuarie 2013, după alți 19 ani în cadrul EY România, unde a condus departamentul de tranzacții.

În dosarul achiziției realizate de firma irlandeză, activitatea PwC a fost coordonată de o echipă din cadrul PwC Irlanda, care a ţinut legătura şi a coordonat toate birourile PwC care au asistat local echipele CRH implicate în tranzacţie.

Acționarii CRH au aprobat pe 19 martie achiziția de 6,5 mld. euro la valoare de întreprindere a activelor scoase la vânzare de compania franceză Lafarge și de către elvețienii de la Holcim, mișcare ce aduce cea mai mare firmă irlandeză după valoarea de piață în poziția de al treilea furnizor de materiale de construcții la nivel global.

Tranzacția realizată de CRH are loc ca urmare a fuziunii la nivel global între giganții Lafarge și Holcim pentru crearea celui mai mare producător de ciment din lume, iar pentru aprobarea acestei mișcări strategice de către autoritățile antitrust în fiecare din cele 11 jurisdicții este necesară vânzarea unui pachet de active.

Fuziunea dintre Lafarge și Holcim este programată să se încheie în luna iulie, în condițiile în care în ultimele săptămâni au ieșit la suprafață nemulțumiri ale unor acționari ai Holcim, care au cerut renegocierea participațiilor în noua companie și numirea unui alt director general în locul lui Bruno Lafont, actualul director general al Lafarge care urma să preia cea mai importantă poziție executivă. Mai exact, Holcim vrea ca fuziunea între cei doi giganți să nu fie una pe picior de egalitate, dat fiind că valoarea de piață a companiei elvețiene este peste cea a partenerului francez.

Pe 20 martie, cele două companii au anunțat încheierea unui acord revizuit privind fuziunea care va da naștere noii companii LafargeHolcim. Astfel, raportul de schimb a fost stabilit la zece acțiuni Lafarge pentru fiecare nouă acțiuni Holcim, iar Consiliul de administrație al Lafarge trebuie să prezinte o nouă propunere privind postul de director general al noii companii în jurul datei de 7 mai, propunere care trebuie aprobată de Consiliul de administrație al Holcim.

Pentru realizarea fuziunii, Lafarge își vinde toate activele din România, adică un pachet de opt firme și participații în firme locale. Cea mai importantă dintre ele este Lafarge Ciment (România) SA, care deține aproximativ o treime din piața locală a cimentului și operează fabricile de la Medgidia și Hoghiz (județul Brașov), respectiv uzina de măcinare de la Târgu Jiu.

La aceasta se adaugă Lafarge Comnord SA, Lafarge Betoane SRL, Lafarge Agregate Betoane SA, Lafarge RMX & Agregate SRL, Sicim SA, Eco Gest SA și Recy – Eco Combustibil SRL. Pe lângă rețelele de stații de betoane și agregate, o importanță strategică o are operatorul portuar Sicim, prin intermediul căruia este asigurat accesul în portul Constanța și, implicit, rutele de export prin Marea Neagră.

Cu achiziția activelor de la Lafarge, irlandezii de la CRH își extind puternic portofoliul local, care acum cuprinde producătorul de BCA Elpreco Craiova și Ferrobeton România, ceea ce conturează un jucător cu o cifră de afaceri anuală de peste 200 mil. euro și o forță de muncă de peste 1.000 de angajați pe piața materialelor de construcții.

Pe lângă echipa de consultanți PwC, CRH lucrează la dosarul achiziției firmelor Lafarge din România cu avocații de la Mușat & Asociații, care au o echipă de 30 de oameni condusă de Mona Mușat – Managing Partner, Monia Dobrescu – Partener și Crina Ciobanu – Asociat Manager. Coordonarea asistenței juridice la nivel global în cadrul tranzacției a fost asigurată de firma irlandeză de avocatură Arthur Cox.

De cealaltă parte, francezii de la Lafarge au fost consiliați la nivel local de către avocații de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen. Proiectul Lafarge a fost coordonat de către Ruxandra Bologa – Partener și unul dintre coordonatorii practicii de fuziuni și achiziții, energie și resurse Naturale, și Anca Mihăilescu – Avocat Senior.

Exitul Lafarge din România marchează una dintre cele mai importante tranzacții cu impact sectorial local din ultimul an, alături de exiturile Eni (petrol), Volksbank, RBS, Millennium (bănci), Praktiker, Baumax (bricolaj) sau Axa (asigurări).

Tranzacția cu Facebook, imobiliarele și băncile au triplat anul trecut piața locală de fuziuni și achiziții până la 3,14 mld. dolari. România a făcut cel mai mare salt din regiune, notează consultanții EY

Lasă un răspuns

România înregistrează cea mai mare creştere a pieţei de fuziuni și achiziții din Europa Centrală şi de Sud-Est, potrivit barometrului de fuziuni și achiziții realizat de firma de consultanță și audit EY.

Cea mai mare tranzacție din domeniul IT din regiune a fost vânzarea companiei LiveRail Inc către Facebook cu 500 mil. dolari. În ansamblu, valoarea tranzacţiilor a crescut cu 186% în 2014 comparativ cu 2013, ajungând la o valoare totală de 3,14 mld. dolari, în timp ce numărul lor a crescut cu doar 24% în acelaşi interval, conform studiului EY – M&A Barometer România 2014. Valorile de tranzacţionare au fost făcute publice pentru 37% din cele 182 de tranzacţii care au avut loc în România în 2014.

„Remarcăm o revigorare a activității fondurilor de investiții atât pe partea de sell-side–exit-uri ale unor companii din portofolii – cât şi pe partea de buy-side. Fie că vorbim despre preluări ale unor companii aflate în portofoliul altor fonduri, de consolidări sau chiar de intrări în noi piețe, apetitul investițional al fondurilor de private-equity a crescut atât în regiune cât şi în România. De asemenea, un fapt încurajator îl reprezintă şi interesul pe care îl manifestă fonduri mai mari pentru companiile românești datorate faptului că acestea din urmă au reușit să crească până la o valoare care se apropie de ticket-ul minim de achiziții al investitorilor financiari. Un interes sporit vine din partea unor fonduri specializate pe restructurare, pe infrastructură, energie sau servicii financiare”, afirmă Florin Vasilică, liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii din cadrul EY România.

Investitorii din Germania şi Austria au fost cei mai importanţi investitori externi în piaţa din România, notează analiștii EY.

Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a fost dominată în 2014de investitorii financiari şi de tranzacţiile interne, numărul acestor tranzacţii cumulând 55% din total. Industria serviciilor a fost cea mai activă în fuziuni şi achiziţii, în timp ce tranzacţiile cele mai mari au avut loc în IT, servicii şiimobiliare.

În 2014, investitoriidin Germaniaşi Austria au fostcei mai importanţi investitori externi în piaţa din România, cu 9 şi respectiv 6 tranzacţii fiecare totalizând 8% din total, urmaţi de cei din Olanda, comparativ cu 2013 când Polonia era cel mai activ investitor extern.

Din numărul totalde182 de tranzacţii finalizate,47% au fost încheiate de către investitori strategici – cu 16% mai puţin decât în 2013, în timp cerestul au fost încheiate de investitori financiari. Procentul investitorilor financiari a înregistrat o nouă creştere în 2014, ajungând la 53%, de la 37% cât reprezentau în 2013, ceea ce evidenţiază faptul că fondurile private de investiţii identifică mai uşor obiective potrivite portofoliului lor în România.

Industria serviciilor a fost cel mai atractiv sector (după numărul de tranzacţii), cu 25 de tranzacţii în 2014. Aceasta a fost urmată de sectorul de retail şi distribuţie(cu 20 de tranzacţii) şi sectorul IT(cu 16 tranzacţii). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul IT,urmat de cel al serviciilor.

„Piața de M&A este într-un moment de creștere datorat repoziționărilor strategice ale marilor jucători globali şi regionali, cât şi de consolidări pe anumite sectoare prin achiziția unor competitori aflați în dificultate, la care se adaugă exit-urile investitorilor financiari la terminarea perioadei de investire. În 2015, ne așteptăm să continue consolidarea şi reașezarea sectorului financiar. De asemenea, un sector-vedetă al acestui an va fi cel al serviciilor medicale, prin prisma tranzacțiilor inițiate de fondurile de investiții, dar şi datorită continuării expansiunii marilor jucători prin achiziții mai mici, care le permit anumite poziționări strategice faţă de competitori. În același timp, ne așteptăm la tranzacții pe piața de telecom, energie, dar şi o revenire ușoară în imobiliare”, afirmă Florenţa Birhala, manager M&A în cadrul EY România.

Unul din negociatorii – cheie cu autoritățile vine din avocatură. Două din primele trei poziții de conducere ale Camerei de Comerț Americane în România sunt ocupate de oameni din Big Four

Lasă un răspuns

Daniela Nemoianu, partener executiv al KPMG pentru Europa Centrală și de Est, este noul președinte al Camerei de Comerț Americane în România, una dintre cele mai influente și puternice organizații din mediul de afaceri local. Companiile din Big Four ocupă în mandatul de conducere al AmCham 2015 – 2016 pozițiile de președinte, respectiv una din cele două poziții de vicepreședinte prin intermediul lui Ionuț Simion, partener în cadrul PwC, în urma alegerilor ce au avut loc în rândul membrilor pe 4 martie.

AmCham România, înființată în 1993, are ca membri peste 400 de companii americane, internaționale și românești, care cumulează investiții de peste 20 mld. dolari. Ponderea membrilor AmCham în Produsul Intern Brut al României era estimată la 11,2% în 2011, conform unui studiu al organizației de afaceri.

AmCham și Consiliul Investitorilor Străini (FIC) sunt considerați cei mai puternici interlocutori locali ai autorităților române pentru că reunesc o gamă largă de lideri din multinaționale, mari investitori străini în România, și influențează direct prin deciziile de afaceri sectoare – cheie din economie și, implicit, sute de mii de locuri de muncă depind de ei. Pe de altă parte, prin intermediul unor organizații ca AmCham sau FIC pot influența legislația și pun presiune pe guvern în special pe teme – cheie precum noul cod Fiscal, codul muncii și reglementări privind taxele și regimul fiscal aplicat investitorilor.

Daniela Nemoianu este la bază avocat de afaceri și, din acest punct de vedere, cea mai înaltă poziție din AmCham revine din nou unui exponent al unei firme de avocatură, după ce timp de mai mulți ani aceasta a fost ocupată de oameni din mediul corporativ. În urmă cu zece ani însă, șefia AmCham era deținută tot de un avocat, americanul Obie Moore la acea vreme, reprezentând firma Salans (acum parte din Dentons).

Daniela Nemoianu este doctor în Drept financiar și fiscal al Facultății din București. Și-a început cariera în avocatura de afaceri în 1996, an în care a absolvit Institutul Național al Magistraturii. Lucrează cu KPMG, una din firmele de consultanță și audit din grupul Big Four, de aproape 18 ani. A pus bazele casei de avocatură afiliate KPMG și este managing partner al NTMO (Nemoianu Toncescu Mihăilă Olteanu).

Daniela Nemoianu a lucrat în consultanța de afaceri pentru firme internaționale în tranzacții de fuziuni și achiziții, piețe de capital, sectorul bancar, energie și infrastructură, investiții greenfield, restructurări și în sectorul public. Ocupă poziția de Head of Advisory și face parte din eșalonul de conducere al KPMG România.

Are certificări de evaluator, practician în insolvență și de expert în asistența pe fonduri structurale europene. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și franceza.

Ionuț Simion ocupă poziția de vicepreședinte al AmCham din partea PwC, o altă firmă din careul celor mai mari firme de consultanță și audit.

Ionuț Simion lucrează de 15 ani cu PwC și face parte din conducerea PwC România în calitate de partener specializat în servicii de asistență în domeniul taxelor. Este partener PwC România din 2007. Are experiență în materie fiscală, prețuri de transfer, fuziuni și achiziții. Principala sa specializare sectorială este în domeniul tehnologiei, comunicații și entertainment. Ionuț Simion este liderul grupului de experți în materie de prețuri de transfer în cadrul firmei.

Este absolvent al Academiei de Studii Economice din București, iar în 1993 și-a început cariera ca și contabil – șef la Ana Production, apoi a ocupat funcții executive la Colgate Palmolive și Amway. Limbile sale de lucru sunt româna, engleza și are cunoștințe de limbă franceză.

Mihai Pop pleacă din poziția de manager EY de fuziuni și achiziții către cehii de la APS, specializați în cumpărarea de credite neperformante de la bănci

Lasă un răspuns

Mihai Pop a părăsit poziția de manager fuziuni și achiziții din cadrul firmei de consultanță și audit EY România, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Acesta iese din rândurile Big Four după aproape trei ani și va prelua funcția de Investment Manager în cadrul biroului de la București al firmei cehe Asset Portfolio Services (APS), specializate în administrarea creanțelor. APS și-a extins puternic portofoliul local de administrare de credite neperformante preluate anul trecut, în urma achizițiilor realizate alături de Deutsche Bank și alți parteneri de consorțiu de la Volksbank și BCR. Piața vânzării de credite neperformante este așteptată să atingă un maxim în perioada 2015 – 2017, în condițiile în care banca centrală pune presiune pe băncile comerciale să-și curețe bilanțurile, iar cehii de la APS sunt printre cei mai activi investitori pe acest segment.

Mihai Pop a lucrat la EY România începând cu mai 2012, fiind specializat în fuziuni și achiziții în spațiul Europei de Sud – Est. O altă mișcare în cadrul aceluiași departament al EY România a fost anunțată oficial la începutul acestui an, când Ioana Mihai, venită de la BCR din poziția de director debt capital markets, a preluat poziția de director executiv și coordonarea echipei de Corporate Finance. Departamentul de asistență în tranzacții al EY România este format din echipele de Corporate Finance, Transaction Support, respectiv Valuation & Business Modeling. Florin Vasilică este liderul departamentului de asistență în tranzacții al EY România din toamna anului 2012 și face parte din echipa de top management al firmei locale din Big Four.

Mihai Pop are o diplomă în economie a Academiei de Studii Economice din București și un masterat în cadrul programului de MBA româno – canadian. Este expert evaluator acreditat de ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor din România -n.r.) și a fost aproape opt ani partener al firmei de consultanță Osprey Partners.

Consultanții nu au apucat să facă bani din tranzacția cu Enel: Nuclearelectrica a plătit până acum o sumă modică din bugetul maxim de 1,2 mil. euro alocat consorțiului format din Raiffeisen, Popovici Nițu & Asociații, BDO Business Advisory și asocierea Roener EnergyPro – ICPE

Lasă un răspuns

Producătorul de energie electrică Nuclearelectrica, unul dintre investitorii care s-au înscris în cursa pentru achiziția de active de la Enel, a plătit până acum consultanților pe care i-a angajat pentru această tranzacție o sumă modică, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții companiei. Tranzacția cu Enel este în acest moment suspendată, iar noi vești despre evoluția procesului ar putea veni în jurul datei de 19 martie, când italienii se pregătesc să-și anunțe noua strategie.

”În conformitate cu anunțul de atribuire a contractului de consultanță, publicat în SEAP (Sistemul de Excelență în Administrația Publică – n.r.), acesta prevede o valoare maximă de 1,2 mil. euro și include o componentă fixă și una variabilă (onorariu de succes), potrivit Notei supuse aprobării Adunarii Generale a Acționarilor și Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 8/06.10.2014. Suma achitată până în prezent consultantului face parte din componenta fixă și este una modică având în vedere perioada scurtă de lucru”, au răspuns reprezentanții companiei de stat Nuclearelectrica la solicitarea jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO.

Compania nu a precizat valoarea plăților făcute până acum către consultanții angajați în dosarul Enel.

Nuclearelectrica nu a răspuns când au fost notificați de către grupul italian cu privire la suspendarea procesului de vânzare din România, măsură anunțată public săptămâna trecută, fiind invocate clauzele de confidențialitate ale procesului.

”Având în vedere obligațiile de confidențialitate aferente procesului derulat de Enel, în acest moment SN Nuclearelectrica SA nu poate oferi mai multe informații decât cele date publicității prin intermediul rapoartelor curente emise de companie”, precizează reprezentanții companiei de stat.

Nuclearelectrica a anunțat în urmă cu aproximativ patru luni că a contractat serviciile de consultanță ale Raiffeisen Bank România, care la rândul său a subcontractat firma de avocatură Popovici, Nițu & Asociații pentru expertiza juridică, BDO Business Advisory pentru partea de consultanță fiscală, respectiv asocierea formată din Roener EnergyPro și ICPE SA pentru expertiza în sectorul energetic.

De regulă, în tranzacțiile de tip fuziuni și achiziții, cum este cea a Enel din România, consultanții câștigă mai mulți bani din onorariul de succes și mai puțin din plata retainer-ului, a componentei fixe, a cărei valoare poate fi una foarte mică, la limita acoperirii costurilor proprii ale consultanților. Onorariul de succes este, de obicei, un procent din valoarea totală a tranzacției, el se poate situa în marja 0,5% – 1%, chiar peste acest nivel. Valoarea totală a contractului poate fi însă plafonată în limita unui buget maxim alocat, așa cum a procedat de exemplu Nuclearelectrica. Tranzacția de vânzare a companiilor Enel este estimată într-o marjă mai largă de surse diferite din piața de energie între 1 și 2 mld. euro.

Cealaltă firmă de stat din energie implicată în tranzacție este Electrica, ea mizând pe serviciile unui consorțiu de consultanți format din banca de investiții JP Morgan, firma de audit KPMG și casa de avocatură CMS Cameron McKenna, conform ultimelor informații disponibile.

Italienii au anunțat pe 10 iulie demararea procesului de vânzare din România, iar în toamnă potențialii cumpărători și-au angajat bănci de investiții, auditori, avocați, consultanți specializați pentru această tranzacție. Procesul derulat de Enel a trecut încă de anul trecut de runda ofertelor neangajante, iar ofertele finale erau așteptate conform ultimelor informații disponibile, după amânări, în a doua parte a lunii martie. Între timp, investitorii interesați și echipele de consultanți au fost în corespondență cu vânzătorul și consultanții săi, au formulat întrebări, au accesat camera de date organizată de echipa vânzătorului și au derulat activități de due dilligence (analiză financiară -n.r.) pentru a putea evalua activele scoase la vânzare. Procesul de vânzare s-a oprit însă înainte de faza ofertelor finale, ultimul pas rămas până la selectarea unui cumpărător și, deci, semnarea contractului de vânzare – cumpărare, momentul așteptat de consultanți pentru că de el depinde încheierea cu succes a tranzacției și, implicit, plata comisionului de succes.

Compania care operează centrala nucleraelectrică de la Cernavodă a indicat anul trecut că este interesată de anumite active din pachetul scos la vânzare de către Enel, mai ales de distribuția de electricitate din Dobrogea care ar putea oferi perspective de integrare pe verticală a companiei de stat în piața de energie și are o importanță strategică în contextul interconexiunilor cu sistemele energetice vecine din Republica Moldova și Bulgaria.

Nuclearelectrica a raportat pentru 2014 venituri totale de 1,794 mld. lei (403,6 mil. euro)și un profit net de 137 mil. lei (30,8 mil. euro, indicatori calculați la cursul mediu anual de 4,4446 lei la euro din 2014), mai mic de peste trei ori față de cel înregistrat în anul anterior, conform rezultatelor financiare preliminare neauditate. Compania, deținută de statul român în proporție de 81,27%, are o valoare bursieră de 2,135 mld. lei (482,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei) la o cotație de 7,58 lei pe acțiune.

Alți investitori care și-au exprimat până acum interesul pentru cele șase firme Enel scoase la vânzare din România sunt firma de stat Electrica, ce are de plasat banii obținuți din listarea pe bursă din vara anului trecut, rivalii GDF Suez și E.ON, grupul de telecomunicații RCS & RDS, precum și chinezii de la State Grid Corporation of China.

Sursă date: Enel (Italia)

Pachetul de operațiuni Enel scos la vânzare în România cuprinde 64,4% din acțiunile distribuitorului de electricitate Enel Distribuție Muntenia SA și a companiei de furnizare Enel Energie Muntenia SA, pachetele de 51% din Enel Distribuție Banat SA, Enel Distribuție Dobrogea SA și Enel Energie SA, precum și pachetul de 100% din acțiunile companiei de servicii Enel România SRL, controlate prin intermediul vehiculului de investiții Enel Investment Holding BV. Enel Distribuție Muntenia asigură alimentarea cu energie a Bucureștiului și județele Ilfov și Giurgiu.

Italienii au anunțat pe 18 februarie că suspendă temporar tranzacția derulată în România, după amânări repetate a termenilor din calendarul tranzacției, și că urmează să anunțe în luna martie ce decizie va lua în legătură cu acest proces în contextul anunțării unei noi strategii. Enel merge însă mai departe cu vânzarea producătorului de electricitate din Slovacia, conform unui anunț de astăzi al grupului. În ceea ce privește înghețarea tranzacției din România, motivul invocat de Enel este că ținta propusă de a obține 4 mld. euro din tranzacții în 2014 pentru a-și reduce datoriile a fost atinsă în urma vânzării unui pachet de acțiuni ale subsidiarei spaniole Endesa și a altor active.

Fostul ministru Răzvan Nicolescu intră în rândurile Big Four. Care sunt ”achizițiile” rețelei Deloitte din ultima lună

Lasă un răspuns

Deloitte l-a recrutat pe fostul ministru delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, mutare menită să întărească echipa de consultanți în domeniu după plecarea de anul trecut a lui Valeriu Binig, un alt nume cu greutate pe piața de energie, către EY România.

În ultima lună au fost anunțate trei achiziții importante de către rețeaua locală a firmei din Big Four, Deloitte România și casa de avocatură corespondentă, Reff & Asociații.

Fostul ministru intră astfel în consultanță pe o poziție special creată în rândurile Deloitte, cea de Executive Lead Advisor, în cadrul echipei de servicii de consultanță în energie, coordonate de către Farrukh Khan, Partener al Deloitte România, conform ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

„Într-un moment în care piaţa cere constant servicii integrate de consultanţă, ne bucurăm că Răzvan ni s-a alăturat. Cariera lui solidă de până acum, împreună cu o capacitate extraordinară de a reuși, sunt atuuri importante pentru echipa noastră și sunt convins că vor adăuga valoare serviciilor pe care le oferim, spre beneficiul clienților noștri”, a spus Farrukh Khan, Partener al Deloitte România.

Din noua poziție, Nicolescu trebuie să îmbunătățească practica firmei în sectorul de energie, urmând să-și concentreze activitatea asupra Romaniei și a Europei Centrale și de Est.

„Sunt bucuros să mă alătur unei organizații mari, care oferă servicii de înaltă calitate şi soluţii inovatoare. Cred că experienţa şi valorile mele se potrivesc cu echipa solidă pe care Deloitte o are”, afirmă Nicolescu.

Răzvan Nicolescu și-a dat demisia în luna decembrie a anului trecut din funcția de ministru delegat pentru energie, post în care a rezistat doar zece luni de la numirea sa. La finele lui 2014, premierul Victor Ponta a remaniat mai mulți miniștri din echipa guvernamentală, pe care i-a înlocuit cu titulari de portofolii numiți politic.

În scurtul mandat de ministru responsabil de energie, au avut loc listarea Electrica pe bursa de la București, considerată cea mai mare din istoria pieței locale de capital, și intrarea companiilor de stat Electrica și Nuclearelectrica în cursa pentru achiziția activelor scoase la vânzare de Enel în România, tranzacție ”înghețată” recent de italieni, o mișcare rară pentru companiile de stat românești.

Nicolescu, 37 de ani, a lucrat în perioada 2008 – 2014 ca director de afaceri publice și reglementare în cadrul OMV Petrom, cea mai mare companie din România. Petrom este punctul de intersecție al traseului lui Răzvan Nicolescu cu Deloitte, care a fost auditorul companiei petroliere imediat după venirea OMV la finele lui 2004 și până în 2012. De asemenea, după venirea sa de la Petrom, Nicolescu a ocupat postul de ministru al energiei în perioada în care expira acordul de menținere a redevențelor agreat la privatizarea Petrom în 2004, decizia guvernului fiind însă de a amâna cu un an momentul renegocierii lor, motivul invocat fiind acela că ar da peste cap planurile investitorilor. Fostul ministru susține că decizia în acest caz, în care a fost acuzat că apără interesele fostului său angajator, nu îi aparține.

Nicolescu ocupă și poziția de președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene de Reglementare în Energie și a lucrat în perioada 2006 – 2008 ca atașat la UE pe probleme în domeniul energiei din partea României.

Este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti şi deţine o diplomă MBA la Solvay Business School.

Venirea lui Nicolescu este a treia achiziție importantă a rețelei locale a Deloitte. Astfel, pe 27 ianuarie, a fost anunțată cooptarea lui Lars Wiechen pe poziția de partener în cadrul Deloitte România, acesta activând anterior ca director executiv la rivalii de la EY România, iar în perioada 2005 – 2010 a făcut parte din echipa locală a unei alte firme din Big Four, PwC.

Lars Wiechen face parte din echipa de servicii de consultanță financiară, unde coordonează departamentul de evaluare și modelare a afacerilor companiilor.

În cariera sa de 13 ani petrecută în firme din Big Four în România și Germania, nouă ani înseamnă expertiză locală, unde a fost implicat în mai multe tranzacții. Are certificări locale și internaționale de contabil de gestiune și de evaluator.

De asemenea, săptămâna trecută, casa de avocatură Reff & Asociații , afiliată rețelei Deloitte, a anunțat cooptarea ca partener asociat a Andreei Artenie, care anterior a lucrat ca avocat senior pentru David & Baias, firma de avocatură corespondentă PwC.

Andreea Artenie a preluat coordonarea echipei de litigii a Reff & Asociații. Ea a făcut parte din echipa de avocați care a asistat Rafinăria Steaua Română în procesul câștigat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală în 2013 în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv la Curtea Europeană de Justiție. Acest dosar a creat un precedent în materie de jurisprudență europeană, după ce Fiscul a fost obligat la plata de dobânzi de aproximativ 4 mil. euro pentru întârzierile la rambursarea TVA-ului de către stat.

Deloitte face parte din careul celor mai mari grupuri de consultanță și audit din lume alături de KPMG, EY și PwC, toate active pe piața românească de servicii profesionale de afaceri.

Consultanții PwC au calculat că piața locală de fuziuni și achiziții a stagnat anul trecut la 1,2 mld. euro. IT&C, serviciile medicale și cele financiare sunt cotate cu potențial de tranzacții în perioada următoare

Lasă un răspuns

Fuziunile și achizițiile înregistrate în România au avut anul trecut o valoare totală de 1,2 mld. euro, nivel similar cu cel din 2013, arată o analiză a firmei de consultanță și audit PwC România.

Valoarea totală a pieţei fuziunilor şi achiziţiilor din România a fost a treia cea mai mare din regiunea Europei Centrale şi de Est, după cea a pieţelor din Polonia şi Cehia, notează experții PwC.

„În România, deşi s-a resimţit un nou entuziasm pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii, nu am revenit încă la nivelul de tranzacţionare de dinaintea crizei financiare”, a explicat Radu Stoicoviciu, Liderul Departamentului de Consultanţă în Afaceri şi Management al PwC România.

Sectoarele cele mai dinamice din punct de vedere al numărului de tranzacţii derulate în 2014 au fost IT&C, sectorul financiar şi cel de retail, iar valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 20 de milioane de euro, cele mai multe fiind tranzacţii de dimensiuni mici şi medii.

Pe lista tranzacțiilor în care PwC a fost implicată în 2014 s-au aflat vânzarea Millenium Bank România către OTP Bank, vânzarea portofoliului de staţii radio deţinut de CME către RCS&RDS și achiziţia United Shipping Agency, care operează un terminal de cereale în portul Constanța, de către grupul chinez Nidera.

PwC are în portofoliul său din România tranzacţii cu o valoare totală de 1,2 miliarde de euro, înregistrate în perioada 2007-2014.

„În România, procesul de negociere este destul de îndelungat, spre deosebire de pieţele mature (aşa cum este cea din Statele Unite ale Americii) unde activitatea de fuziuni şi achiziţii este o formă de „curăţare a pieţei”, iar tranzacţiile se încheie destul de rapid”, a declarat Anda Rojanschi, Partener al firmei de avocatură D&B David şi Baias, afiliate companiei din Big Four și liderul echipei de tranzacţii.

Anda Rojanschi, partener al firmei de avocatură David & Baias și coordonatorul echipei de tranzacții

Analiza PwC România subliniază potenţialul de tranzacţii în domeniul IT&C, în zona serviciilor medicale şi a serviciilor în general, în vreme ce sectorul financiar şi-ar putea continua procesul de consolidare.

„Ne aşteptăm la o creştere solidă a activităţii de fuziuni şi achiziţii în România în 2015, stimulată de îmbunătăţirea perspectivelor de creştere economică şi revenirea încrederii investitorilor, luând în calcul şi recenta decizie a Băncii Centrale Europene de a injecta lichiditate suplimentară pe piaţa financiară, ceea ce sperăm că va duce şi la o creştere a investiţiilor străine în România”, afirmă Anda Rojanschi.

Atât valoarea pieţei globale de fuziuni şi achiziţii, cât şi cea europeană, au crescut în 2014, ajungând la nivele apropiate celui înregistrat în 2007, ce mai ridicat nivel din istorie pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii.

PwC face parte din grupul celor mai mari firme de consultanță și audit din lume, supranumit Big Four, alături de Deloitte, EY și KPMG. Pe lângă liniile de servicii de audit, consultanță fiscală și de afaceri, oferă și servicii de consultanță juridică prin intermediul societății de avocați D&B David şi Baias. Firma de avocatură acoperă o gamă largă de practici și domenii precum societăţi comerciale şi grupuri de societăţi, fuziuni, achiziţii şi restructurări, proprietăţi imobiliare, relaţii de muncă, servicii financiare şi pieţe de capital, concurenţă şi ajutoare de stat, proprietate intelectuală, protecţia consumatorului şi a datelor cu caracter personal, litigii fiscale şi comerciale.

Popovici, Nițu & Asociații a consiliat fondul de investiții Oresa Ventures la achiziția unui pachet minoritar în afacerea RBC. Vânzătorul a lucrat cu Oxygen Finance și cu avocații de la Kinstellar

Lasă un răspuns

Casele de avocatură Kinstellar și Popovici, Nițu & Asociații au asigurat consultanța juridică a părților în tranzacția prin care fondul de investiții suedez Oresa Ventures a preluat un pachet minoritar de acțiuni în furnizorul de soluții IT pentru retail Romanian Business Consult (RBC), potrivit unui comunicat al părților tranzacției.

”Oxygen Finance și casa de avocatură Kinstellar au fost consilierii RBC în această tranzacție, pe când Oresa Ventures a lucrat cu Popovici, Nițu și Asociații”, afirmă reprezentanții RBC și Oresa în cadrul unui comunicat comun de presă, care confirmă informația publicată în premieră pe 31 octombrie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO privind achiziția fondului de investiții a pachetului de acțiuni în afacerea din sectorul IT.

Comunicatul nu precizează mărimea pachetului preluat de către Oresa și nici valoarea tranzacției. Din informațiile MIRSANU.RO, omul de afaceri austriac Maria Schott s-a retras din afacerea pe care a fondat-o în 1991, prin vânzarea pachetului de circa 49% din RBC, pe care îl deținea prin intermediul Export Consult, în cadrul unei tranzacții de aproximativ 9 – 10 mil. euro în numerar.

Oresa Ventures a mai făcut în acest an o altă achiziție în sectorul materialelor de construcții, prin preluarea afacerii Europrefabricate în prima parte a acestui an.

Avocații de la Popovici, Nițu & Asociații, care au asigurat consultanța fondului de investiții Oresa Ventures la tranzacție, sunt unul dintre jucătorii majori pe piața serviciilor avocațiale de afaceri.

Firma condusă de către Ernest Popovici și Florian Nițu acoperă o gamă largă de tranzacții și de sectoare, dispunând de echipe puternice în domeniul fuziunilor și achizițiilor, sectorul investițiilor imobiliare, energie, fonduri de investiții, finanțări sau piețe de capital. Avocații de la Popovici, Nițu & Asociații au asigurat recent și consultanța Azomureș la contractarea unui împrumut sindicalizat de 75 mil. euro de la BCR și UniCredit Țiriac Bank. De asemenea, în acest moment, avocații de la Popovici, Nițu & Asociații fac parte din consorțiul de consultanți ai Nuclearelectrica, alături de Raiffeisen, BDO Business Advisory și asocierea Roener EnergyPro – ICPE. Portofoliul de clienți este constituit atât din firme internaționale, cât și locale.

De cealaltă parte a mesei, au stat de partea vânzătorului de acțiuni ale Romanian Business Consult (RBC) firma de avocatură Kinstellar. Biroul local al Kinstellar, firma care a preluat rețeaua regională cedată de către firma londoneză de top Linklaters, este condus de către Daniel Torsher.

Biroul Kinstellar de la București are în portofoliu o listă variată de tranzacții și clienți din sectorul bancar, servicii financiare, sectorul componentelor auto, energie, imobiliare, fonduri de investiții sau piețe de capital. Kinstellar lucrează cu mai multe firme internaționale, la care se adaugă și clientelă locală.

Oxygen Finance, fondată în 2007, este o firmă de consultanță în domeniul corporate finance, condusă de către fostul bancher Marius Tudor și Roxana Gavrilă, cu experiență în audit financiar și care are pe CV firme ca PricewayerhouseCoopers sau producătorul de medicamente GSK, unde a lucrat ca director financiar. Firma are la activ servicii de intermediere în tranzacții cu o valoare de peste 300 mil. euro.

Portofoliul său de servicii constă în consultanță acordată fondurilor de investiții, în fuziuni și achiziții și structurarea de finanțări pentru companii locale din sectorul utilităților, bunurilor de larg consum, managementu deșeurilor sau din sectorul transportului feroviar.