Consiliul Concurenţei va modifica modul de analiză a fuziunilor şi achiziţiilor pe piaţa de retail alimentar din perspectiva dimensiunii geografice, ca urmare a schimbărilor apărute în comportamentul companiilor de pe această piaţă, dar şi al consumatorilor.
Astfel, când va analiza piaţa relevantă a unui magazin de peste 400 mp, se vor avea în vedere toate magazinele existente (mici şi mari) în aria de 10 minute de mers cu autoturismul faţă de magazinul analizat. Dacă se va analiza un magazin de proximitate, se vor avea în vedere alte magazine de proximitate (cu suprafata mai mică de 400 mp) care se află în aria de 10 minute de mers pe jos faţă de magazinul analizat, dar şi magazinele de dimensiuni medii şi mari (comerţ modern), într-o arie de 10 minute de mers cu maşina faţă de magazinul analizat.
Ca urmare, odată cu aplicarea noului mod de analiză, vor fi mai greu de îndeplinit condiţiile pentru ca autoritatea de concurenţă să autorizeze tranzacţiile care implică magazine ce se află la distanţă mai mică de 10 minute.
Noile reguli survin după ce Consiliul Concurenței a aprobat condiționat tranzacții precum Auchan – Real, Mega Image – Angst sau Carrefour – Billa. În acest moment, nu există nicio tranzacție din retailul alimnetar notificată Consiliului Concurenței, din datele disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
Autoritatea de concurenţă a comandat un sondaj în sectorul de retail alimentar pentru a constata schimbările apărute în comportamentul consumatorului atunci când achiziţionează bunuri de consum curent. Pe baza datelor şi informaţiilor obţinute în cadrul sondajului, Consiliul Concurenţei a derulat o analiză suplimentară care a indicat o orientare a consumatorului român către formatele de comerţ modern – denumite generic „supermarket”, în timp ce magazinele mici de cartier și piața agroalimentară reprezintă alternative puțin exploatate de consumatori.
Având în vedere proximitatea magazinelor cu suprafeţe mici şi specificul acestora, gama restrânsă de produse care acoperă o nevoie urgentă şi ocazională şi localizarea acestora la parterul blocurilor, de cele mai multe ori fără posibilitate de parcare, consumatorii aleg să se deplaseze pe jos pentru a ajunge la aceste magazine. Analiza a reliefat faptul că cei mai mulţi consumatori sunt dispuşi să se deplaseze maximum 10 minute pe jos până la magazinele de proximitate de sub 400 mp.
Pe de altă parte, pentru magazinele cu suprafețe de vânzare medii şi mari, de peste 400 de mp, respondenţii aleg să meargă cu mașina personală şi sunt dispuşi să aloce un timp de până la 10 minute .
Astfel, au fost identificate două tipuri de magazine care necesită departajare atunci când se analizează oferta produselor de consum curent aparţinând comercianţilor cu amănuntul – magazinele de proximitate cu o suprafață minimă de 400 mp (magazine mici de cartier, alimentare, buticuri, alte magazine sub 400 mp) și magazine de comerţ cu amănuntul cu suprafaţă de vânzare mai mare de 400 mp (supermarketuri/hipermarketuri/discounteri, respectiv magazinele cu suprafeţe între 400 – 2.500 mp şi peste 2.500 mp; aceste magazine fac parte din comerţul modern tip „supermarket”).
Ca urmare, atunci când se va analiza piaţa relevantă în sectorul de retail alimentar Consiliul Concurenţei va avea în vedere toate aceste aspecte constatate atât la nivelul municipiului Bucureşti, cât şi la nivel naţional.
Pe de altă parte, definiţia concretă a pieţei relevante geografice poate diferi în funcţie de pieţele geografice locale, de distribuţia teritorială a magazinelor, de suprafeţele diferite ale acestora pe fiecare piaţă locală şi alte elemente relevante de ordin local.
La cazurile derulate până acum, în cadrul analizei privind concurenţa dintre hiper/supermarketuri, discounteri şi alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate) se aveau în vedere în zonele delimitate de parcurgerea unei distanţe de 10 – 30 de minute de mers cu autoturismul în jurul magazinelor achiziţionate.
Consiliul Concurenţei a autorizat cu condiţii mai multe tranzacţii pe piaţa de retail alimentar după ce a analizat efectele pe care aceste tranzacţii le pot avea pe piaţă.
Astfel, tranzacţia prin care Carrefour Nederland BV a preluat magazinele Billa a fost autorizată cu condiţia ca Carrefour să cesioneze trei supermarketuri active pe piaţa din Brăila, respectiv două magazine Carrefour Market şi un magazin Billa. De asemenea, Carrefour s-a angajat să nu se implice în activităţile cesionate pe o perioadă semnificativă, de cel puţin 10 ani.
Achiziţionareaa 20 de magazine Real de către Auchan a fost autorizată cu condiţia ca pe două pieţe relevante, Craiova şi Târgu Mureş, să nu crească preţurile de vânzare cu mai mult de 5 % faţă de media preţurilor altor magazine din reţea, pentru o perioadă de 3 ani. De asemenea, acesta şi-a asumat obligaţia de a nu deschide noi magazine pe cele două pieţe relevante, pentru o perioadă de 5 ani.
SC Mega Image SRL a preluat 20 de magazinele aparţinând SC Angst Retail SRL: în urma intervenţiei Consiliului Concurenţei, Mega Image a renunţat la achiziţionarea magazinului Angst Perla şi s-a angajat să cesioneze magazinele Angst Amzei şi Angst Academiei şi să nu se implice în activităţile cesionate decât după trecerea unei perioade semnificative de 10 ani.
