“Ce am observat din punct de vedere al pozitionarii investitorilor pe tipurile de instrumente, uitandu-ne din decembrie 2024 pana in martie 2025, observam ca sunt miscari foarte mici intre <<equity>> (investitii in actiuni) si <<debt>> (investitii in obligatiuni, n.r.) in sensul ca intre decembrie si februarie oscileaza intre 24 – 25% din active care sunt investite in actiuni, avem undeva intre 65 si 66% extrapoland la nivelul industriei procente investite in government bonds (titluri de stat) si undeva la 7 – 8% investitii in obligatiuni corporative. Cam astea sunt la nivel de industrie procentele si deviatiile au fost foarte mici, de 1 – 2% in  intervalul asta decembrie – februarie”, a declarat Cristian Pascu, Vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), in cadrul MIRSANU IPO CHALLENGE 2025, eveniment online organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea implicata in tranzactiile de pe pietele de capital.

“Ce am mai observat si este important de mentionat este ca au fost niste mici ajustari in sensul de mutare a expunerii dinspre government bonds (titluri de stat) catre obligatiuni corporative si viceversa pe fondurile de tip multiactive. In functie de strategia fondurilor multiactive, unele sunt defensive si acolo vedem crestere expunere pe corporate bonds, altele sunt flexibile si acolo vedem mai multa expunere pe government bonds, iar altele sunt echilibrate si au pastrat cumva procentele investite in government si corporative bonds”, a adaugat acesta.

“Mood-ul (starea investitorilor – n.r.) la momentul acesta as zice ca este mai degraba <<wait and see>> (asteapta si vezi, n.r.). Nu sunt miscari evidente. Nu exista un trend evident, mai degrabă, este o usoara crestere a interesului catre fondurile de obligatiuni si fixed income, dar din perspectiva investitorilor de retail, care au vazut volatilitate in piata, au vazut scaderi si atunci cumva au retras banii din astfel de fonduri de actiuni si au intrat cu bani in fonduri de obligatiuni, de fix income”, a punctat Cristian Pascu.

“La nivel de industrie avem intrari nete din decembrie pana in februarie pe nivel total, avem iesiri de pe o categorie si intrari pe alta, iar rezultatul final este unul pozitiv, balanta este pozitiva, banii nu ies din fonduri, intra in alte categorii si avem un plus pe fondurile de obligatiuni si alte tipuri de fonduri si un minus pe fondurile de actiuni. Daca vom compara la finele lui decembrie cu sfarsitul lunii februarie si ne uitam la evolutia activelor, cel putin pe fondurile deschise de investitii vedem o crestere a activelor de 1 mld. RON (200 mil. Euro) in doua luni ceea ce desigur ca ne bucura”, a subliniat reprezentantul AAF.

“Spuneam cumva anul trecut ca inflatia va fi un element cu care va trebui sa ne obisnuim mult timp de aici incolo. La inceputul anului, adaugasem pe lista volatilitatea ca este si va fi prezenta mult timp datorita si contextului cu alegerile locale, cu deficitul bugetar si cu măsurile administratiei Trump, iar, mai nou dupa deciziile luate, s-a adaugat incertitudinea – este cea mai periculoasa si mai greu de contracarat pentru ca nu ai cum sa ai masuri economice in situatii de genul acesta in care decizii se iau peste noapte”, sustine Cristian Pascu.

“Important este sa intelegem unde se pozitioneaza industria de asset management in prezent. Avem active in administrare de aproximativ 10 mld. Euro, cu un split intre fonduri deschise si fonduri inchise, sunt undeva la 5,5 mld. Euro investitii in fonduri locale, avem 36 de fonduri de investitii alternative cu active de aproximativ 3,9 mld. Euro si luand in considerare si fondurile straine de investitii care sunt distribuite in Romania vorbim practic de 49,4 mld. RON (9,9 mld.euro), date disponibile la nivelul lunii februarie 2025”, explica acesta.

Sectorul de asset management reprezinta una dintre cele mai semnificative clase de investitori locali pentru tranzactiile IPO si emisiuni de obligatiuni, care sunt derulate pe piata de capital.

“Cu siguranta, administratorii care au in spate un grup bancar au toate tipurile de fonduri in paleta lor de produse oferite investitorilor de retail si cumva ei dau trendul pe ceea ce inseamna fonduri deschise. La fonduri inchise, mai sunt si independenti si fonduri de investitii alternative administrate de grup bancar dar grosul il dau administratorii de fonduri bancare si atunci neexistand o informative la structura de portofoliu pentru ca nu mai colectam la nivel de asociatie informatiile acestea mai degraba este o extrapolare considerand primii 4 – 5 administratori in functie de cota de piata”, nuanteaza reprezentantul AAF.

“Din punctul de vedere al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania, desi suntem considerati investitori institutionali, problema este legata cumva de investitorii carora ne adresam si noi ne adresam in principal prin produsele noastre, prin fondurile noastre catre investitorii de retail si atunci investitorii de retail de multe ori reactioneaza emotional si inca nu avem nivelul de educatie la care sa nu fie emotii cand apar miscari in piata sau volatilitate”, a mai spus Cristian Pascu, Vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), la panelul Obligatiuni al evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

BCR si Kapital Minds sunt partenerii evenimentului MIRSANU IPO CHALLENGE 2025.

 

 

 

 

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

 

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

 

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

 

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

 

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

 

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

 

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

 

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

 

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

 

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

 

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

 

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix