Arhive etichete: burse

Moment istoric: Romania emergenta. Piata de capital din Romania devine piata emergenta

Moment istoric pentru piata de capital din Romania, care este inclusa, incepand cu 21 septembrie 2020, in indicii Pietelor Emergente ai furnizorului global de indici FTSE Russell. La 25 de ani de la redeschiderea bursei, Romania este primita intr-un univers investitional fara precedent: noi fonduri de investitii care gestioneaza miliarde de euro vor putea investi in companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), ceea ce era imposibil anterior din cauza restrictiilor generate de statutul de Piata de Frontiera.

Doua companii romanesti, Banca Transilvania (TLV) – cea mai tranzactionata companie de la BVB – si Nuclearelectrica (SNN) – companie listata la bursa in care statul roman este actionar majoritar – au indeplinit criteriile necesare pentru a fi incluse, din 21 septembrie, in indicii Pietelor Emergente reprezentativi pentru upgradarea Romaniei.

Consolidarea statutului de Piata Emergenta, prin cresterea numarului de companii romanesti incluse in acesti indici, reprezinta unul dintre principalele obiective ale Bursei de Valori Bucuresti. Cresterea reprezentativitatii Romaniei in spatiul emergent va contribui la atragerea de fonduri substantiale in companiile listate la bursa si, implicit, in economia romaneasca.

Pentru prima data in istorie, piata de capital din Romania este inclusa, incepand cu 21 septembrie 2020, in indicii Pietelor Emergente, potrivit clasificarii furnizorului global de indici FTSE Russell. Promovarea Romaniei la statutul de Piata Emergenta dupa 25 de ani de la reinfiintarea bursei locale, institutie fundamentala a pietei de capital romanesti, reprezinta un succes fara precedent.

„Povestea Bursei de Valori Bucuresti este, in mare parte, povestea Romaniei moderne si face parte din aDN-ul nostru national pentru ca demonstreaza capacitatea acestei natiuni de a se mobiliza pentru atingerea unui obiectiv de tara extrem de ambitios. Institutia bursei de valori a fost restabilita in 1995 dupa ce a fost inchisa timp de aproape jumatate de secol, imediat dupa instalarea regimului comunist in Romania. am inceput totul de la zero. De atunci si pana acum, dupa un sfert de secol de munca si aliniere la cele mai inalte standarde, bursa romaneasca a ajuns la nivelul exigentelor impuse de pietele internationale. Nicicand in istoria recenta a tarii nu a existat un proiect economic atat de amplu care sa necesite atat de mult efort si determinare pe o perioada atat de lunga de timp. si cel mai important aspect pe care il recunoastem si il celebram astazi este ca Romania Emergenta este mai mult decat proiectul BVB, este un proiect de tara”, a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

„Traim un moment istoric. Este cea mai clara si incontestabila recunoastere internationala pe care o primeste piata de capital din Romania. Este mai mult decat o validare a valorilor promovate de piata de capital, este o validare a eforturilor Romaniei de a fi inclusa intr-un univers investitional fara precedent. as dori sa le multumesc tuturor entitatilor implicate in piata de capital si autoritatilor care au fost aproape de bursa in tot acest proces. Sunt deosebit de onorat sa conduc echipa care a facut acest moment posibil si am incredere in capacitatea noastra comuna de a ne asuma si realiza obiective care sa ramana in istorie”, a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

Din 21 septembrie 2020, Romania este inclusa propriu-zis in indicii Pietelor Emergente potrivit clasificarii realizate de FTSE Russell, iar acest eveniment a fost posibil dupa ce furnizorul global de indici a anuntat, in septembrie 2019, ca Romania a fost promovata la statutul de Piata Emergenta Secundara de la statutul de Piata de Frontiera.

„FTSE Russell are deosebita placere sa anunte ca Romania va primi statutul de Piata Emergenta Secundara. […] Romania indeplineste cele 9 criterii de calitate ale FTSE pentru statutul de Piata Emergenta Secundara potrivit schemei FTSE pentru clasificarea tarilor. FTSE Russell felicita autoritatile pietei de capital din Romania pentru atingerea acestui statut,” se arata in raportul publicat anul trecut de furnizorul global de indici.

Decizia de promovare a fost luata dupa ce Romania s-a aflat timp de trei ani pe lista de monitorizare. Promovarea propriu-zisa la statutul de Piata Emergenta va permite pietei de capital si economiei romanesti sa absoarba noi fonduri in urmatorii ani si transmite un semnal puternic catre companiile private si de stat ca pot creste semnificativ prin intermediul bursei. Noi fonduri de investitii care gestioneaza miliarde de euro vor putea investi in companiile romanesti listate la BVB, ceea ce era imposibil anterior din cauza restrictiilor generate de statutul de Piata de Frontiera detinut pana acum Romania.

 

Doua companii romanesti: contributie decisiva la noul statut

Doua companii romanesti, Banca Transilvania (TLV) – cea mai tranzactionata companie de la BVB – si Nuclearelectrica (SNN) – companie listata la bursa in care statul roman e actionar majoritar – au indeplinit criteriile necesare pentru a fi incluse, incepand cu 21 septembrie, in indicii all-Cap dedicati Pietelor Emergente potrivit clasificarii furnizorului global de indici FTSE Russell. Contributia celor doua companii a fost decisiva pentru upgrade-ul intregii piete deoarece promovarea a tinut cont de prezenta companiilor in indicii all-Cap (care include companiile cu o capitalizare mare, medie si mica, excluzand sectorul micro).

Banca Transilvania devine prima companie romaneasca cu actionariat privat listata la bursa care a fost inclusa in indicii FTSE Russell dedicati Pietelor Emergente.

„Acum 23 de ani, cand ne-am listat la Bursa, eram o banca mica, cu o capitalizare de 10 milioane de dolari si azi suntem incantati sa contribuim din pozitia de lider al sectorului bancar si al lichiditatii pe bursa la includerea Romaniei in indicele FTSE Russell. Speram ca experienta noastra pozitiva si povestea de succes sa inspire si sa atraga si alte companii sa ne urmeze. Ne-am definit de la inceput obiectivul principal ca fiind sustinerea economiei romanesti pe toate planurile si ne bucuram ca am reusit sa confirmam. Ca banca universala, acesta ramane angajamentul nostru ferm. Suntem onorati sa fim parte din aceasta etapa istorica pentru Romania si pentru piata de capital”, a declarat Horia Ciorcila, Presedintele Consiliului de administratie al Bancii Transilvania.

„Ne bucuram ca Romania si piata de capital sunt jucatori intr-o noua liga, piata emergenta secundara. Pentru Romania este o ocazie sa se remarce si pe alte piete si sa exploateze potentialul investitional pe care il detine. Suntem onorati ca Banca Transilvania este una dintre cele doua companii care au calificat Romania. Intrarea BT pe indicele FTSE Russell pentru pietele emergente ne responsabilizeaza si mai mult deoarece si mai multi investitori se vor uita spre Banca Transilvania. Curaj, Romania!”, a spus Ömer Tetik, Directorul General al Bancii Transilvania.

Nuclearelectrica devine prima companie romanesca cu actionariat majoritar de stat listata la bursa care a fost inclusa in indicii FTSE Russell dedicati Pietelor Emergente.

„SNN este o companie care isi doreste in primul rand stabilitate si pe baza acestei stabilitati o crestere graduala. Este premisa de la care am pornit in 2017 si pe care am construit constant pentru a pozitiona compania cat mai avantajos, pentru a aduce valoare adaugata si castiguri actionarilor si investitorilor nostri. Suntem responsabili pentru binele companiei si, in egala masura, pentru binele investitorilor nostri. Rezultatele financiare, strategiile pe termen lung, perfect contextualizate mediului european si international de crestere sustenabila, corelate cu proiectele de investitii sunt elocvente pentru SNN peste 10, 20, 30 de ani: o companie puternica, capabila sa reziste dinamicii externe, si am vazut deja ce inseamna dinamica subita. Includerea, incepand din aceasta toamna, in indicele FTSE Russell reflecta eforturile noastre si motivatia de a avea o companie robusta, dar si de a sustine dezvoltarea Bursei de la Bucuresti prin atragerea de noi investitori”, a afirmat Cosmin Ghita, Directorul General al Nuclearelectrica.

 

Primele efecte
Ca urmare a upgradarii Romaniei la statutul de Piata Emergenta prin includerea emitentilor Banca Transilvania si Nuclearelectrica in indicii FTSE all-Cap, reprezentantivi pentru upgrade-ul la noul statut de piata, si alte companii romanesti listate la Bursa de Valori Bucuresti pot beneficia de includerea in indicii pietelor emergente. Potrivit clasificarii FTSE Russell, prima companie romaneasca care a beneficiat de upgrade-ul pietei este TeraPlast (simbol bursier TRP). in consecinta, incepand cu 21 septembrie, TeraPlast devine prima companie romaneasca inclusa in indicele FTSE Global Micro-Cap. Sectorul micro nu este luat in calcul de furnizorul global de indici in decizia privind upgrade-ul de tara, insa includerea companiilor romanesti in acesti indici poate contribui nu doar la vizibilitate, ci si la atragerea de capital din partea administratorilor de fonduri.

 

Consolidarea statutului de Piata Emergenta

„Romania are o noua autostrada care ne conecteaza cu intreaga lume, nu doar cu Europa. Ca urmare a promovarii la statutul de Piata Emergenta, autostrada reprezentata de piata de capital faciliteaza circulatia fluxurilor de bani oriunde in lume. avem astfel cea mai buna dovada care arata de ce listarea la bursa a companiilor, fie ca au actionariat majoritar de stat sau privat, reprezinta calea spre dezvoltarea economica si sustenabila a Romaniei. Continuarea procesului de listare asigura valorificarea oportunitatilor si deschide calea spre accesul la capital intr-un mod rapid si eficient. Obiectivul principal comun, atat in mediul economic cat si in cel politic, este dezvoltarea Romaniei,” a declarat Radu Hanga, Presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

„Romania are sansa de a fructifica oportunitatile oferite de noul statut de Piata Emergenta pentru ca, in acest moment, sunt mai multe companii candidate care pot indeplini criteriul de lichiditate. Noi emitenti vor putea intra in indicii FTSE Russell daca vor indeplini la urmatoarele evaluari criteriul de lichiditate. Consolidarea acestui nou stat pe care l-am castigat se poate realiza doar prin cresterea numarului de companii romanesti prezente in indicii Pietelor Emergente, iar acest lucru inseamna ca vom avea companii romanesti mai valoroase si mai puternice, ceea ce va contribui la dezvoltarea economiei romanesti. Tocmai de aceea este nevoie de o stransa colaborare intre Bursa de Valori Bucuresti si autoritati, intre mediul de business si mediul politic, astfel incat sa reusim impreuna sa dublam, in urmatorii 10 ani, gradul de reprezentativitate al pietei de capital in economie, de la nivelul actual de 10% la 20% din PIB”, a declarat Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti.

bonduri_pmb_tabel_tranzactie main

Municipiul București a vândut obligațiuni de 2,2 mld. lei la o dobândă medie de 3,98%. Primăria scapă de riscul valutar și își reduce gradul de îndatorare de peste zece ori coborând sub 8% făcându-și loc pentru noi împrumuturi. Băncile locale, printre care Raiffeisen și BT, au cumpărat obligațiuni de 200 mil. euro. Detaliile tranzacției

Municipiul București a încheiat azi plasarea și decontarea ofertei de obligatiuni municipale de 2,2 mld. lei (500 mil. euro), emisiune în lei care refinanțează vechea emisiune din 2005 în euro ce era scadentă în acest an.

Structurarea tranzacției de jumătate de miliard de euro, cea mai mare emisiune locală de obligațiuni, permite o economie de circa 4 mil. lei anual (circa 1 mil. euro) la bugetul Bucureștiului față de dobânda emisiunii anterioare de 4,175% la euro, afirmă reprezentanții Primăriei Capitalei. În plus, coboară gradul de îndatorare de la 80% la 7,8% lăsând spațiu pentru atragerea de noi fonduri externe în vederea finanțării programelor de investiții.

Primăria Capitalei mizează pe venituri anuale de circa 1 mld. euro, iar obligațiunile grupate pe 4 tranșe cu maturități diferite și la dobânzi diferite se încadrează în plafonul de maxim 30% din veniturile municipalității. Tranșele sunt de valori aproape egale, de circa 555 mil. lei fiecare.

Sindicatul de intermediere, format din Raiffeisen – lider de consorțiu și BT Securities, nu a mai avut în structura sa și pe Nomura, care inițial făcea parte din consorțiu, însă apoi s-a retras.

Cererea de obligațiuni a fost aproape dublă față de ofertă, ajungând la 4,2 mld. lei (0,95 mld. euro), iar principalii investitori în titluri au fost cei locali, cu o pondere de 80% în total, străinii având o porție de numai 20%. Obligațiunile au fost vândute către investitori instituționali din România și alte cinci țări, precum și către investitori individuali care au cumpărat titluri de cel puțin 500.000 lei. Valoarea unei obligațiuni a PMB este de 10.000 lei.

Din spectrul de investitori locali, băncile au luat 40%, ceea ce înseamnă aproximativ 160 mil. euro. Din rândul băncilor care au cumpărat obligațiunile PMB se află și Raiffeisen, respectiv BT prin diferite entități.

”Toate băncile care au subscris, indiferent dacă au fost din consorțiu sau nu, au luat aproximativ același procent de alocare”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dana Mirela Ionescu, director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank, liderul consorțiului care a intermediat oferta.

După bănci, fondurile de investiții au subscris și ele 27% din cota investitorilor locali, urmate apoi de fonduri de pensii cu o pondere de 15%. Pe lângă aceștia, instituțiile financiare internaționale și firmele de asigurări. În total, peste 60 de investitori instituționali au subscris.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB - șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart - prim vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei - Sorin Oprescu, Mirela Ionescu - director executiv pentru Investment Banking al Raiffeisen Bank România, Radu Hanga - director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu - președintele ASF. Sursă foto: BVB.

De la stânga la dreapta la conferința de presă de prezentare a emisiunii PMB – șeful BVB, Ludwik Sobolewski, James Stewart –  vicepreședinte Trezorerie și Piețe de Capital la Raiffeisen Bank România, primarul general al Capitalei – Sorin Oprescu, Mirela Ionescu – director executiv pentru Investment Banking la Raiffeisen Bank România, Radu Hanga – director strategie grup BT și Mișu Negrițoiu – președintele ASF. Sursă foto: BVB.

Din rândul investitorilor străini se distinge după nivelul subscrierii un investitor puternic cu baza la Londra, au precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții sindicatului de intermediere.

Tranșa obligațiunilor cu maturitate de 3 ani are cel mai avantajos cost, dobânda fixă fiind de 2,80%, în timp ce obligațiunile cu maturitate de 5 ani au o dobândă fixă de 3,58%, iar cele scadente la 7 ani au o dobândă fixă de 4,43%. Tranșa cu maturitate de 10 ani are o dobandă fixă de 5,10%.

”Această emisiune de obligațiuni este o premieră pe piața locală, nu numai datorită valorii ofertei, dar și datorită structurii ofertei. Pentru prima oară în România avem instrumente listate la București și decontate peste hotare. Posibilitatea decontării peste hotare a lărgit baza de investitori care au putut investi în această emisiune, scăzând costul pentru municipalitate. Succesul acestei oferte atestă faptul că piața locală este capabilă să constituie o sursă de finanțare, chiar pentru emisiuni mari”, afirmă Mirela Ionescu.

Ea adaugă că este un moment bun pentru municipalități să se împrumute sau să-și refinanțeze datoriile în acest moment al pieței, cu dobânzi scăzute.

De ce tranzacția a vizat obligațiuni în lei către o bază de investitori calificați și nu o ofertă publică sau credit bancar?

”Deoarece a fost organizată ca plasament privat, nu ca ofertă publică. Având în vedere dimensiunea mare a ofertei comparativ cu piața locală, am dorit să reducem cât mai mult riscul de piață și de aceea am ales această variantă. O ofertă publică ar fi trebuit să se deruleze pe mai multe zile pentru a putea da posibilitatea investitorilor de retail să subscrie. Așa am putut închide oferta într-o zi jumătate”, a explicat liderul consorțiului de intermediere pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Reprezentanții Raiffeisen mai spun că nu trebuie uitată situația din Grecia și nici cea din Rusia. ”Orice instabilitate a piețelor financiare internaționale ar fi avut repercursiuni asupra dobânzilor și deci a ofertei noastre”, susține Mirela Ionescu.

Opțiunea pentru o tranzacție cu obligațiuni în lei a eliminat riscul valutar având în vedere că PMB obține venituri în lei și a adus fondurilor locale de pensii, de asigurări și de investiții una dintre puținele ocazii de a investi într-un instrument pe piața de capital de la București.

În ceea ce privește alternativa unui credit bancar, reprezentanții consorțiului de intermediari spun că emisiunea de titluri oferă o finanțare mai ieftină și mai flexibilă.

”Obligațiunile sunt cu cupon fix, iar creditele bancare ar fi fost cu dobândă variabilă. În contextul actual de dobânzi mici, este bine să emiți la cost fix. În plus, obligațiunile sunt mai flexibile. Odată aprobat prospectul cadru, poți emite oricând alte obligațiuni, fie cu aceeași scadență, fie pe scadențe diferite. Aceasta se poate face doar cu o simplă notificare la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.r.) în următoarele 12 luni, iar dacă dorim să emitem peste mai mult de un an, este nevoie doar de un amendament la actualul prospect”, a explicat Mirela Ionescu pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Consorțiul format din Raiffeisen și firma de brokeraj BT Securities, parte a grupului financiar Banca Transilvania, a depus oferta pe 26 noiembrie 2014 aferentă vânzării de obligațiuni a Capitalei, pentru mandatul căreia intrase în cursă și un consorțiu format de BCR și BRD.

Pe 29 decembrie 2014, reprezentanții consorțiului condus de Raiffeisen au semnat contractul de intermediere, iar primele discuții au avut loc pe 12 ianuarie.

BT Securities a lucrat în dosarul tranzacției cu o echipă formată din 3 persoane, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Radu Hanga, director strategie coordonare la nivel de grup Banca Transilvania.

Emisiunea de obligațiuni a Primăriei Bucureștiului, în valoare de 500 mil. euro, este prima de o asemenea anvergură în monedă locală, având în vedere că până acum atât obligațiunile municipale, cât și cele corporative de valori mari, s-au derulat până acum în valută străină.

Polonezul Ludwik Sobolewski a condus în perioda 2006 - 2013 bursa de la Varșovia. Sursă foto: Linkedin.

Șeful Bursei de la București, polonezul Ludwik Sobolewski, pentru MIRSANU.RO: Negocierile cu BERD ca să cumpere acțiuni la BVB au început în octombrie la Londra

Discuțiile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a cumpăra un pachet de acțiuni la Bursa de Valori București au fost inițiate la Londra și au mers repede, a explicat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Ludwik Sobolewski, directorul Bursei de Valori București.

”Noi aveam discuții mai vechi pe alte subiecte cu BERD. În ceea ce privește achiziția pachetului de acțiuni la BVB, discuțiile au început în luna octombrie la Londra și au mers repede. Cum știți, BERD nu putea achiziționa un pachet de acțiuni peste pragul de 5% din BVB”, a declarat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO șeful Bursei de la București. Acesta nu a dorit să dezvăluie care a fost prețul tranzacției pentru achiziția pachetului de acțiuni BVB de către BERD.

Sobolewski nu a dorit să facă niciun comentariu nici pe marginea posibilității de a atrage și alți acționari străini, instituționali sau privați, în acționariatul operatorului bursier de la București.

”Pentru noi, atragerea BERD ca acționar la BVB este un semnal important de legitimitate pe care îl transmite această tranzacție investitorilor. Este un catalizator pentru investitori”, explică Sobolewski.

Pe 19 noiembrie, BVB informa investitorii că BERD a cumpărat un pachet de 4,99% din acțiunile operatorului bursier. Titlurile operatorului bursier sunt listate la categoria a II-a a Bursei de la București.La 31 octombrie, acțiunile BVB erau deținute în proporție de 71,3% de către acționari instituționali români, 10,2% din titluri sunt în posesia unor acționari instituționali străini, 17,8% din acțiuni revin unor persoane fizice române, iar acționarii persoane fizice străine cumulează numai 0,6% din titluri. Numărul total de acționari ai BVB la aceeași dată era de 1.404. La ultima cotație a acțiunii de 32,2 lei pe acțiune, valoarea de piață a operatorului bursier BVB este de 247,1 mil. lei (55,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei de 4,4315 lei la euro). Raportat la valoarea de piață, un pachet de mărimea celui cumpărat de către BERD este cotat acum la aproximativ 2,78 mil. euro.

În ceea ce privește atragerea de emitenți noi, șeful Bursei de la București își pune speranțele în segmentul de piață alternativă AeRo, unde așteaptă listarea companiilor de talie mică și medie în căutare de finanțare.

”Ne așteptăm să vedem companii din diferite sectoare economice că vor intra pe acest segment de piață bursieră. Vrem, de asemenea, ca aceste firme mici și medii să aibă un loc special unde să poată veni cu emisiuni de obligațiuni corporative către investitori”, explică Sobolewski.

Întrebat de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ce emisiuni de obligațiuni corporative vom vedea pe bursa de la București în 2015, Ludwik Sobolewski a spus: ”Suntem în discuții cu mai mulți emitenți. Nu vă pot spune în acest moment ce emisiuni de obligațiuni corporative vom avea pe BVB în 2015, dar mă aștept la cel puțin una importantă care vine din sectorul non-financiar”.

În acest moment, emisiunea de obligațiuni în lei a Primăriei Municipiului București, care își propune să atragă de la investitorii locali echivalentul a 500 de milioane de euro este cea mai importantă tranzacție de acest tip care se anunță în acest moment la BVB pentru 2015. Primăria Bucureștiului are nevoie de această emisiune de obligațiuni pentru a-și refinanța o emisiune de titluri de 500 mil. euro din 2005, cu o dobândă de 4,125% pe an și scadentă pe 22 iunie 2015.

Pentru emisiunea în lei pe zece ani se bat două consorții locale, formate din BCR și BRD, respectiv Raiffeisen Bank și Banca Transilvania.

Ludwik Sobolewski, 49 de ani, fost director al bursei de la Varșovia, dată astăzi ca exemplul clasic de succes pentru o piață bursieră din estul Europei, a fost instalat în fruntea bursei de la București în urmă cu un an. Declarația de intenție a polonezului este ca Bursa de la București să devină centrul financiar al Europei de Sud – Est, iar în cadrul pieței românești să aspire la poziția de principal finanțator al companiilor locale.

Printre măsurile luate pentru a spori atractivitatea bursei față de investitori se numără și elaborarea unui nou cod de guvernanță corporativă, care să permită investitorilor să aibă acces la informații în timp real despre emitenții lor. Noul cod este în faza de proiect, ce urmează să fie prezentat emitenților în cursul acestei luni, termenul de implementare fiind stabilit pentru trimestrul al doilea din 2015.

Bursa de la București are o capitalizare de piață de 133,8 mld. lei (30,2 mld. euro) pe piața principală, în timp ce pe segmentul de piață Rasdaq capitalizarea atinge 7,7 mld. lei (1,7 mld. euro).

Ludwik Sobolewski a fost instalat în august 2013 directorul general executiv al Bursei de Valori București pentru un mandat de patru ani. Profesia sa de bază este cea de avocat. Are din 1989 o diplomă în drept și administrație a Facultății de profil din cadrul Universității din Cracovia și este doctor în drept din 1995. Este fluent pe lângă limba maternă (poloneză), în engleză și franceză, și are un nivel bun de cunoaștere al limbii ruse.

În perioada 2006 – 2010, a fost președintele Asociației Avocaților Polonezi, iar în perioada 2006 – 2013 a condus din poziția de CEO bursa de la Varșovia, care a devenit cel mai mare centru financiar din Europa de Est și unul dintre cele mai importante din Europa. A ocupat și alte poziții de top în cadrul instituțiilor de top din piața de capital din Polonia, cum ar fi cea de vicepreședinte executiv în cadrul Depozitarului Național de Valori Mobiliare, respectiv de Președinte și membru al Board-ului de supraveghere al bursei poloneze de gaze și energie. Din luna iunie a acestui an, Sobolewski ocupă și poziția de președinte al Consiliului de administrație al Poștei Române, companie de stat aflată în fază avansată de privatizare cu belgienii de la bpost.

Ludwik Sobolewski, Directorul general al BVB (stânga), Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România (centru) și Peter Jansen, membru în Consiliul de administrație al Romgaz (dreapta). Sursă foto: Deloitte.

Ce schimbări se pregătesc pentru investitori și companiile listate pe piața de capital. Șeful Bursei de la București: Noul cod de guvernanță corporativă va ajunge în decembrie la companii și va fi implementat în trimestrul al doilea din 2015

Proiectul noului cod de guvernanță corporativă pentru companiile listate, realizat de Bursa de Valori București, este gata și va fi transmis emitenților în luna decembrie, a declarat, vineri, polonezul Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB, la o conferință pe tema guvernanței corporative, organizată de către Deloitte împreună cu Bursa de Valori București.

„Scopul este ca noul Cod de guvernanță corporativă să fie implementat în trimestrul al doilea din 2015”, afirmă Sobolewski.

”Investitorii trebuie să aibă acces la informații în timp real privind situația din companiile listate, dacă respectă regulile de guvernanță corporativă”, explică șeful Bursei de Valori București.

Draftul noului cod de guvernanță corporativă este structurat în 5 – 6 capitole, fiecare dintre acestea cuprinde două secțiuni legate de cultura guvernanței corporative și recomandări.

Potrivit prevederilor noului cod, de fiecare dată când emitentul se va află în situația de a nu respecta una sau mai multe prevederi ale Codului de guvernanță corporativă, acesta trebuie să transmită BVB un raport curent prin care să comunice informații detaliate cu privire la această situație. În cazul emitenților care se conformează cu prevederile Codului de guvernanță corporativă, BVB poate adopta măsuri de recompensare a acestora, precum reducerea tarifelor de menținere, includerea într-un indice dedicat, acordarea de premii, promovarea emitenților în cadrul unor evenimente sau publicații.

Un element – cheie al regulilor de guvernanță corporativă îl constituie independența membrilor din board-urile companiilor listate.

”Cu cât sunt mai independenți membrii din board-uri de managementul companiei, cu atât vor servi mai bine interesele acționarilor”, a spus Peter Jansen, membru în Consiliul de Administrație al Romgaz. Acesta a dat exemplu chiar cazul companiei de stat din sectorul de gaze, listată pe bursa din București, menționând că, în afara directorului general executiv, la Romgaz sunt directori non – executivi în board.

Pentru investitorii și companiile listate pe bursă au apărut, de asemenea, noi reglementări de cadru la nivelul legislației europene, care vor avea efect și asupra pieței locale de capital.

Astfel, în acest an, Parlamentul European a votat și a adoptat reglementări noi în ceea ce privește abuzul de piață, explică Andrei Burz – Pânzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații afiliate rețelei Deloitte.

Andrei Burz - Pânzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonatorul departamentului de Bănci și Piețe de capital. Sursă foto: Deloitte.

Andrei Burz – Pânzaru, partener al firmei de avocatură Reff & Asociații și coordonatorul departamentului de Bănci și Piețe de capital. Sursă foto: Deloitte.

Dacă în România, pragurile actuale de sancțiuni administrative aplicate pentru abuz de piață merg de la plata unei amenzi de 10.000 lei până la 100.000 lei în cazul în care tranzacția nu a fost efectuată, iar pedeapsa maximă poate ajunge la valoarea totală a tranzacției efectuate, prevederile la nivel european impun sancțiuni mult mai dure, avertizează Andrei Burz – Pânzaru, șeful departamentului Bănci și Piețe de capital în cadrul firmei de avocatură.

La nivelul companiilor și investitorilor au fost introduse trei praguri de sancțiuni. Amenzile pleacă de la 5 mil. euro pentru acuzațiile de abuz de piață și tranzacționarea pe baza de informații privilegiate, respectiv minim 15 mil. euro sau 15% din cifra de afaceri anuală în cazul companiilor implicate în astfel de încălcări ale legislației specifice pieței de capital.

BERD a cumpărat 4,99% din Bursa de Valori București

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi că a cumpărat un pachet de 4,99% din acțiunile Bursei de Valori București pentru a-și demonstra sprijinul în vederea întăririi pieței de capital locale, potrivit unui comunicat al instituției financiare internaționale.

Bursa de Valori București este cel mai important operator bursier din România și cea mai mare bursă din Europa de Sud – Est. BERD susține astfel eforturile de creștere a lichidității pieței bursiere locale.

”Bursa de Valori București intenționează să acționeze ca un catalizator pentru finanțarea economiei țării. Ca acționar, BERD va ajuta la dezvoltarea în continuare a guvernanței corporative pe bursă și în companiile listate. Vom munci să facem din Bursa de Valori București bursa preferată de către emitenții și traderii români, ca dealtfel și pentru investitorii cu apetit pentru acțiuni românești și alte instrumente financiare”, a declarat în cadrul unei vizite la București Phil Bennett, prim – vicepreședinte al BERD.

BERD, unul dintre cei mai mari investitori și finanțatori ai economiei locale, va sprijini reformele necesare în ceea ce privește cadrul de reglementare pentru ca România să își atingă obiectivul ca bursa de la București să treacă de la statutul de piață de frontieră pentru investitori la cel de piață emergentă. În acest moment, acțiunile românești sunt incluse în indicele bursier MSCI Frontier MSCI Index, iar scopul este ca acestea să poată fi integrate în indicele bursier aferent piețelor emergente MSCI Emerging Markets Index.

”Vrem să devenim centrul financiar al Europei de Sud – Est, un centru nou pentru afaceri și inovație, și astfel să îmbogățim peisajul de investiții al regiunii. Sunt mândru că BVB are un acționar nou din lumea financiară ceea ce demonstrează valori care sunt cruciale pentru creșterea economică și dezvoltare durabilă”, a spus Ludwik Sobolewski, Director General Executiv (CEO) al Bursei de Valori București.

Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București a adăugat: ”Modernizarea și dezvoltarea pieței de capital românești, care a început în urmă cu un an, a adus deja rezultate pozitive fără precedent. Pași importanți stau acum în fața noastră care vor permite implementarea totală a noii arhitecturi a pieței. Suntem încântați să vedem că BERD apreciază această nouă abordare, viziune și leadership și vom continua să muncim din greu pentru a atinge obiectivele noastre comune”.

Operatorul bursier și-a listat propriile acțiuni pe bursa de la București în 2010. Pe bursa de la București au fost listate 83 de companii până în luna septembrie a acestui an, printre care cele mai mari companii petroliere (Petrom, Rompetrol Rafinare), de gaze (Romgaz, Transgaz), din energie (Electrica, Transelectrica, Nuclearelectrica), bănci (BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania) sau fonduri de investiții (Fondul Proprietatea). Capotalizarea totală a bursei de la București este de circa 30 mld. euro.

BERD a investit recent în listarea companiei de stat Electrica din sectorul distribuției și furnizării de energie și în producătorul de gaze de stat Romgaz. De asemenea, BERD a participat la toate emisiunile de obligațiuni ale băncilor din ultimii doi ani.

Un fond finlandez de investiții a cumpărat aproape 5% din Conpet

Fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF, înregistrat în Luxemburg și administrat de firma finlandeză de investiții KJK Capital, a ajuns la o participație de 7,0682% din transportatorul petrolier de stat prin conducte Conpet, după ce a cumpărat pe bursă un pachet de 390.000 de acțiuni. Finlandezii dețin acum un pachet de 611.933 de acțiuni la Conpet.

Tranzacția din 13 noiembrie și raportată astăzi pe bursa de la București face din fondul finlandez un acționar mai important decât Fondul Proprietatea, care tocmai și-a redus participația la 6,1% în Conpet în urma unui plasament privat accelerat. Cel mai mare acționar al Conpet este statul român prin intermediul Ministerului Economiei, cu o participație de 58,71%.

Fondul de investiții KJK Fund II SICAV – SIF a fost înființat în 2012 ca vehicul pentru investițiile firmei finlandeze pe piețele din Balcani, unde ținta sa sunt companii listate pe bursă și nelistate. Primul fond lansat în 1998, KJK Fund SICAV – SIF este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din țările baltice.

În mod obișnuit, durata unei investiții a fondului finlandez se situează între 4 și 6 ani.
Conpet are o valoare bursieră de 103,71 mil. euro la ultima cotație de 53 de lei pe acțiune.

Fondul Proprietatea a vândut săptămâna trecută un pachet de 23,6% din Conpet pentru 22,5 mil. euro.

Fondul Proprietatea a obținut 22,5 mil. euro din vânzarea pachetului de 23,6% din Conpet. Prețul pe acțiune cu 8% sub cel de pe piața bursieră

Fondul Proprietatea a anunțat că a finalizat vânzarea pachetului de 23,6% din Conpet printr-un plasament privat accelerat la un preț de 48,5 lei pe acțiune. Fondul încasează astfel 22,5 mil. euro din vânzarea participației la un preț situat cu aproximativ 8% sub cotația la care se tranzacționează titlurile Conpet .

Fondul Proprietatea a rămas acționar la Conpet cu 6,1%. Tranzacția este un pas din strategia fondului administrat de Franklin Templeton de a-și reduce expunerea pe activele de pe piața de energie. În prima parte a anului, fondul și-a făcut exitul din Transelectrica, o altă companie listată pe bursă al cărei acționar majoritar este statul român.

Wood & Company Financial Services acționează în calitate de coordonator global unic și unic bookrunner al tranzacției, au anunțat reprezentanții FP. BRD SocGen este co – manager al tranzacției.

Principalul acționar al Conpet este Ministerul economiei, cu un pachet de 58,72% din acțiunile firmei petroliere.

Tabelul prezentat mai sus include cele mai mari dețineri din portofoliul Fondului Proprietatea. În total, FP avea la 30 iunie 58 de companii în portofoliu.

Fondul Proprietatea vinde 23,6% din Conpet prin plasament privat accelerat. Pachetul valorează pe bursă 24 mil. euro

Fondul Proprietatea (FP), administrat de americanii de la Franklin Templeton, a anunțat astăzi că intenționează să-și vândă un pachet de 23,6% din participație pe care o dețin la transportatorul de țiței prin conducte Conpet, companie controlată de către stat.

Dacă vânzarea va avea succes, FP va rămâne ulterior acționar în Conpet cu numai 6,1% în compania petrolieră.

Vânzarea de acțiuni Conpet se va face printr-un plasament privat accelerat și se înscrie în strategia administratorului de fonduri de a-și reduce expunerea portofoliului pe companiile din sectorul energetic. În acest an, FP și-a vândut în luna iulie pentru 48,5 mil. euro pachetul de 13% din transportatorul de electricitate Transelectrica, din acționariatul căreia a ieșit complet atunci.

Valoarea bursieră a Conpet Ploiești este de 454,52 mil. lei (102,7 mil. euro, calculat la cursul de schimb al zilei), ceea ce înseamnă că pachetul de acțiuni al FP valorează pe piață aproximativ 107,3 mil. lei (24,23 mil. euro). Ultima cotație a acțiunii Conpet este de 52,5 lei.

Wood & Company Financial Services acționează în calitate de coordonator global unic și unic bookrunner al tranzacției, au anunțat reprezentanții FP. BRD SocGen este co – manager al tranzacției.

Principalul acționar al Conpet este Ministerul economiei, cu un pachet de 58,72% din acțiunile firmei petroliere.

În ceea ce privește Fondul Proprietatea, portofoliul acesteia includea la 30 iunie participații în 58 de companii, din care 20 de firme listate, care aveau o pondere de 51% din valoarea activului net al fondului și alte 38 de companii nelistate pe bursă, care reprezentau 42% din valoarea activului net.

Fondul Proprietatea oferă un preț cu 15% peste cotația bursieră la răscumpărarea acțiunilor. Oferta de 190 mil. euro pentru un pachet de 6% a primit avizul ASF

Fondul Proprietatea a anunțat în această dimineață că a primit aprobarea arbitrului pieței de capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru derularea ofertei sale de răscumpărare a 750 milioane de acțiuni de la investitori, conform unui comunicat al companiei. Prețul oferit acționarilor este cu 15% peste cotația titlurilor pe piața bursieră.

Este al patrulea program de răscumpărare de acțiuni al Fondului Proprietatea și vizează un pachet de 6,03% din acțiunile companiei la un preț de ofertă de 1,11 lei per titlu, cu 15% mai mare decât ultima cotație la Bursa de Valori București.

În acest moment, acțiunile Fondului Proprietatea se tranzacționează la un preț de 0,9540 lei pe acțiune, foarte aproape de valoarea nominală a titlului de 0,95 lei.

Oferta se derulează în perioada 3 noiembrie – 2 decembrie, intermediar fiind Raiffeisen Bank SA. Metoda de alocare este pro – rata ceea ce înseamnă că toți investitorii care subscriu vor primi bani pentru acțiunile lor, însă proporțional cu volumul total al ofertei.

Fondul Proprietatea este una dintre cele mai mari companii listate pe Bursa de Valori București, având o capitalizare de piață de 11,86 mld. lei (2,68 mld. euro, calculat la cursul oficial al zilei de 4,42 lei la euro).

Fondul Proprietatea, administrat de americanii de la Franklin Templeton Investments, este angajat în acest moment într-o politică de reducere a participațiilor sale din sectorul energetic. Un astfel de exemplu îl constituie exitul din Transelectrica, de unde a obținut la începutul lunii iulie 48 mil. euro din vânzarea unui pachet de 13% din acțiunile transportatorului de electricitate controlat de către statul român.

Sursă date: BVB, Ministerul Finanțelor Publice.

Investitori imobiliari din Arad cumpără de la Teora editura Polsib din Sibiu pentru 3 milioane de euro

Compania Best Mix Team Buildings din Arad a cumpărat un pachet de 79,82 % din acțiunile editurii sibiene Polsib pentru 14,42 milioane de lei (3,27 milioane de euro, calculate la cursul zilei de 4,4047 lei/euro), potrivit informațiilor transmise Bursei de Valori București. Noii proprietari vor desființarea librăriei Polsib și renunțarea la activitatea editurii în favoarea afacerilor imobiliare, o activitate cotată ca fiind mult mai profitabilă.

Vânzătorul este editura Teora din București, care obține 44 de lei pe acțiune în condițiile în care tranzacția derulată pe piața bursieră secundară Rasdaq pe 27 august a vizat 327.582 de acțiuni.

Reprezentanții Polsib precizează că Ioan Kocsis Josan și Liliana Carmen Minerva Todea controlează Best Mix Team Buildings, firmă înființată în luna august a acestui an, cu circa două săptămâni înainte de anunțul tranzacției, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Ioan Kocsis Josan este avocat în cadrul baroului Arad, în timp ce Liliana Carmen Minerva Todea este consilier juridic în cadrul companiei imobiliare Imotrust Arad și figurează pe lista mediatorilor autorizați încă din 2009, rezultă din informațiile centralizate de pe site-urile baroului județean Arad, al firmei Imotrust, respectiv a tabloului de mediatori autorizați din județul Arad. De asemenea, Ioan Kocsis Josan este asociat în cadrul casei de avocatură Kocsis Josan cu Ioana Kocsis Josan, membru în Consiliul de supraveghere al firmei de investiții imobiliare Imotrust Arad.

Finanțarea achiziției Polsib a fost asigurată prin creditare făcută de către asociații Best Mix Team Building.

De altfel, noii proprietari vor desființarea librăriei Polsib și renunțarea la activitatea principală de editură în favoarea afacerilor imobiliare, după cum rezultă din convocatorul Adunării Generale a Acționarilor al companiei preluate, ce urmează să aibă loc luna viitoare. Polsib a înregistrat pierderi în fiecare an și o scădere a cifrei de afaceri în perioada 2011 – 2013, potrivit informațiilor financiare publice pe piața bursieră.

Înființată în anul 1991, Polsib a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 2,12 milioane lei (0,479 milioane euro), o pierdere de 19.769 lei (4,473,6 euro) la un număr de 24 de angajați.

Acțiunile Polsib sunt tranzacționate pe bursa din București, cel mai recent preț al unei acțiuni fiind de 40 lei pe acțiune, iar capitalizarea bursieră este de 16,43 milioane lei (3,73 milioane euro, calculate la cursul la zi, de 4,4047 lei/euro).

Clădirea Polsib este situată în Sibiu pe Șoseaua Alba Iulia, arteră rutieră care pleacă din zona centrului istoric și traversează zona industrială de vest a orașului, unde activează mai mulți investitori străini puternici, până la ieșirea către Deva, Alba Iulia și Sebeș.

În data de 23 iunie, acționarii Polsib, la acea dată controlul fiind deținut de editura Teora din București, au aprobat vânzarea imobilului societății din Șoseaua Alba Iulia, a construcțiilor aferente și a unui teren cu o suprafață de 2,64 hectare la un preț minim de 210 euro pe metru pătrat. În aceste condiții, încasările dintr-o asemenea vânzare de active sunt estimate să aducă minim 5,5 milioane de euro în conturile Polsib, adică de peste 11 ori mai mult comparativ cu cifra de afaceri anuală a companiei.

Vânzătorul Polsib este editura Teora din București și are ca principal obiect de activitate editarea cărților. La finele anului 2013, Teora avea o cifră de afaceri de 5 milioane lei (1,13 milioane euro), înregistrând un profit de 413.360 lei (93.541,5 euro), la un număr de 29 angajați, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice și calculate la cursul mediu de anul trecut comunicat de BNR, de 4,4190 lei/euro.

Zeta Petroleum se listează pe bursa din Londra pentru a-și finanța explorările petroliere din România

Compania petrolieră Zeta Petroleum a anunțat începerea procedurilor pentru listarea pe piața secundară AIM a bursei din Londra, în contextul în care caută finanțare pentru planurile sale de investiții pentru extinderea operațiunilor sale din România.

Zeta Petroleum a ales SP Angel ca broker pentru operațiunea sa de listare la Londra, iar firma britanică de servicii financiare Sanlam a primit mandatul de consultant.

”Cu active în dezvoltare, explorare și în evaluare în România, piața bursieră AIM din Londra este un loc natural pentru dubla listare a Zeta. Anticipăm că riscul nostru relativ scăzut, portofoliul de perimetre de uscat din Europa dezvoltat cu costuri mici și fluxul de știri viitoare va rezona cu investitorii de pe piața AIM, în special în condițiile în care siguranța energetică în Europa continuă să fie un subiect de mare interes”, a declarat Andy Morrison, noul director general executiv al companiei.

Directorii Zeta Petroleum, companie listată pe bursa australiană ASX, susțin că România oferă o platformă puternică pe care poate fi construită o companie europeană de petrol și gaze cu operațiuni pe uscat. Aceștia mizează în calculele lor pe un regim fiscal stabil și pe o piață locală a gazelor, aflată în proces de liberalizare, precum și pe deficitul de pe piața de energie, care oferă oportunități pentru țițeiul și gazul produse la nivel local.

Zeta Petroleum este în diferite stadii cu portofoliul său de operațiuni din România, care cuprinde trei perimetre.

Astfel, Zeta deține o participație de 50% din perimetrul Suceava, în care operator este Raffles, companie cu sediul în Singapore. din care face parte și câmpul de gaze Climăuți.

Compania petrolieră înregistrată în Marea Britanie are o participație de 39% din perimetrul Jimbolia, situat în Banat la granița cu Serbia, unde operator este subsidiara sârbă NIS a concernului rus Gazprom. De asemenea, Zeta Petroleum are o participație de 100% în câmpul de gaze Bobocu.

Firma britanică afirmă că veniturile generate de vânzarea gazelor produse în câmpul de la Climbăuți din nordul Moldovei către compania germană Wintershall sunt suficiente pentru a acoperi costurile de operare în România.

Perspective de dezvoltare la costuri mici sunt și în alte câmpuri din perimetrul Suceava, respectiv în Dornești Sud 1 și SE 1, precizează oficialii companiei. În 2013, Zeta Petroleum a cumpărat un nou proiect, Grivița Nord, împărțit în două sectoare. Unul din cele două sectoare se estimează că ar avea rezerve de petrol de circa 448.000 de barili, evaluate la circa 25,5 milioane de dolari, susțin oficialii companiei.

Zeta Petroleum a raportat pentru anul fiscal care s-a încheiat pe 31 decembrie 2013 venituri de 244.000 de lire sterline și o pierdere de 1,27 milioane de lire sterline. Principalii acționari ai companiei sunt GM Investment & Co Limited cu 37%, D. Scanlen cu 11,1%, HSBC Custody Nominees cu 6,3%, un pachet important fiind deținut de asemenea de către directorii companiei, printre care se află și românul Bogdan Popescu, fost manager Rompetrol și cel mai bine plătit director al Zeta Petroleum în 2013, conform raportului Zeta Petroleum de anul trecut.

Pe piața explorărilor petroliere, activează mai multe companii străine alături de cele două mari companii locale – OMV Petrom, liderul pieței petroliere aflat în portofoliul austriecilor de la OMV, și compania de stat Romgaz Mediaș. Dacă explorările în perimetrele petroliere situate pe uscat au atras jucători noi în ultimii ani, dar au consemnat și retrageri de pe piață cum este cazul celor de la Europa Oil & Gas, în sectorul de explorare petrolieră din Marea Neagră, OMV Petrom și ExxonMobil au înregistrat rezultate promițătoare în privința descoperirii de noi rezerve de hidrocarburi.

Impact Developer & Contractor a scos la vânzare de astăzi ultimul pachet de acțiuni de 3 mil. euro

Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor a lansat astăzi a doua etapă din cadrul ofertei de vânzare aferente majorării de capital, în cadrul căreia intenționează să vândă acțiuni în valoare de 13,4 mil. lei (3 mil. euro). Prin majorarea de capital compania își propune să finanțeze proiectele  din domeniul imobiliar.

În această etapă vor fi oferite spre vânzare un număr de 13,4 milioane acțiuni. Această etapă se va încheia în data de 29 iulie, în cadrul ei putând participa investitori calificați, precum și un număr maxim de 150 de persoane fizice sau juridice, ce vor fi selectați de către casa de brokeraj Swiss Capital, intermediarul ofertei. Prețul unei acțiuni este de 1,01 lei/acțiune.

In cadrul Etapei I compania a vândut  66,6 milioane acțiuni în valoare de 66,6 milioane lei (15 milioane euro), cu un preț de 1 leu/actiune.

La 30 iunie cel mai important acționar al companiei era Iaciu Gheorghe, acesta deținând 47,2 % din acțiunile companiei.  Andrici Adrian deține 16,2 % din acțiunile companiei, iar Salink Ltd deține un procent de 10,1 % din acțiuni.

Acțiunile companiei Impact Developer & Contractor sunt listate pe bursă, cea mai recentă valoare a unei acțiuni fiind de 0,98 lei/acțiune. Capitalizarea bursieră are valoarea de 193,9 milioane lei (43,6 milioane euro).

Cifra de afaceri înregistrată de companie în primul trimestru al acestui an este de 3,2 milioane lei (710.826 euro), în perioada similară a anului precedent aceasta înregistrând o valoare aproape dublă. Pierderea înregistrată de companie este  de 2,5 milioane lei (555.333 euro), valoare redusă la mai mult de jumătate față de pierderea înregistrată de companie în perioada similară a anului 2013.

BERD, raportat ca acționar cu 8,65% în Electrica. Instituția internațională devine oficial al doilea acționar ca mărime în companie după statul român

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost raportată astăzi pe bursa de la București cu un pachet de 8,65% din acțiunile Electrica, ca urmare a participării instituției internaționale de credit la oferta publică inițială a companiei derulate luna trecută.

BERD devine oficial al doilea acționar al companiei de furnizare și distribuție a energiei electrice, după statul român, care tocmai a renunțat la poziția de acționar majoritar în Electrica printr-o tranzacție care a marcat cea mai mare listare pe bursa de la București și în același timp cea mai mare privatizare derulată până acum pe piața de capital.

Creditorul internațional deține un număr de 29.944.090 de acțiuni în companie, în condițiile în care participația investitorilor persoane juridice a ajuns la 108.570.357 de acțiuni, ceea ce înseamnă o pondere de 31,38% în companie. Un alt investitor financiar de calibru în cadrul tranzacției este grupul financiar olandez ING, conform ultimelor informații disponibile. Acesta ar fi cumpărat acțiuni Electrica prin mai multe entități, grupul ING nefiind raportat până la această oră însă ca fiind un acționar semnificativ. Un alt pachet de 10,17% din Electrica este în mâinile Băncii Mellon din New York, depozitar al titlurilor companiei, în timp ce 9,66% din titluri au ajuns la investitorii persoane fizice de pe bursă.

Cei aproximativ 428 milioane de euro sumă netă atrasă de la investitori prin majorare de capital pe bursă vor fi folosiți pentru finanțarea programului de investiții în direcția modernizării infrastructurii de distribuție de electricitate.

Electrica este una dintre cele mai mari companii de pe piața de energie, cu un portofoliu format din circa 3,5 milioane de clienți. Piața distribuției și furnizării de energie ar putea să se reconfigureze în perioada următoare, dat fiind anunțul grupului italian de utilități Enel de la finele săptămânii trecute că intenționează să își scoată la vânzare afacerile din România.

Enel a intrat în piața locală în 2004, când a achiziționat pachetele majoritare a două filiale Electrica din totalul de opt. Ulterior, italienii au câștigat licitația pentru achiziția pachetului majoritar la încă o filială Electrica, astfel că acum asigură furnizarea și distribuția de energie electrică în Banat, Dobrogea și Muntenia Sud, care acoperă și alimentarea cu electricitate a Bucureștiului.

Pe piața distribuției și furnizării de energie, Electrica mai concurează cu compania cehă CEZ, care are în portofoliu clienții din Oltenia, respectiv cu grupul german E.ON, ce asigură distribuția și de gaze și de energie în Moldova.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din România, având un portofoliu de investiții estimat la 6,7 miliarde de euro plasați în 360 de proiecte locale.

rsz_grafic_actionari_electrica.jpg main

Cum arată structura oficială a acționariatului Electrica după listarea pe bursă

Banca Mellon din New York, depozitar al titlurilor Electrica, deține 10,2% din acțiunile companiei după listarea pe bursă, în timp ce un pachet de 31,2% aparțin investitorilor persoane juridice, potrivit primei raportări oficiale a Depozitarului central.

Astfel,investitorii persoane fizice au luat 33,4 milioane de acțiuni după listarea pe bursă a companiei energetice, ceea ce corespunde unui pachet de 9,8% din capitalul Electrica. Statul după ce a renunțat la controlul companiei mai are în portofoliu 48,8% din acțiuni, potrivit situației acționariatului din 3 iulie, adică în ziua precedentă intrării acțiunilor la tranzacționare pe bursă.

Compania Electrica, ale cărei acțiuni sunt cotate pe bursa de la București sub simbolul bursier EL, a reușit cea mai mare listare din istoria pieței de capital locale la finele lunii trecute. Banii obținuți prin metoda majorării de capital prin acțiuni noi emise în favoarea investitorilor de pe bursă vor fi folosiți pentru finanțarea programelor de investiții de modernizare a infrastructurii învechite de distribuție de electricitate.

În total, din listarea duală pe bursele de la București și Londra, compania a strâns în conturi circa 428 de milioane de euro.

Tranzacția a fost intermediată de un consorțiu format din Citigroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale, BRD și casa locală de brokeraj Swiss Capital.

După intrarea pe 4 iulie la tranzacționare, acțiunile Electrica nu au impresionat ca evoluție, cotația acestora scăzând de la 11,25 lei per titlu până la 11 lei pe titlu acum, adică exact prețul de subscriere în cadrul listării.

Capitalizarea bursieră a companiei este 3,8 miliarde de lei (867 milioane de euro).

Sursa: BVB

Fondul Proprietatea își vinde pachetul de 13,5% din Transelectrica. Pe bursă, valoarea lui trece de 50 de milioane de euro

Fondul Proprietatea a anunțat astăzi că își va vinde pachetul de 13,49% din acțiunile transportatorului de electricitate deținut de stat Transelectrica printr-un plasament privat. La capitalizarea bursieră actuală a companiei, participația Fondului Proprietatea valorează pe piață 225,5 milioane de lei (51,4 milioane de euro).

Ultima cotație a titlurilor companiei era de 22,8 lei pe acțiune, ceea ce înseamnă o valoare bursieră a Transelectrica de 1,7 miliarde de lei (391 milioane de euro).

Vânzarea acțiunilor printr-un plasament privat accelerat înseamnă că această tranzacție nu este destinată publicului larg, ci anumitor investitori calificați.

Pentru această operațiune prin care Fondul Proprietatea își continuă procesul de vânzare a unor participații din companii locale au primit mandat băncile Raiffeisen Bank și Unicredit, în calitate de Joint global coordinators și joint bookrunners, în timp ce casa de brokeraj Broker Cluj va acționa ca joint lead manager.

”Fondul a fost de acord cu o perioadă de indisponibilizare de 180 de zile de la data stabilirii prețului tranzacției plasamentului privat, la care bookrunnerii pot renunța și care este însoțită de câteva excepții uzuale. Un anunț ulterior va fi făcut la finalizarea plasamentului și stabilirea prețului plasamentului privat”, precizează reprezentanții Fondului Proprietatea.

Fondul Proprietatea este în acest moment al doilea acționar ca mărime în Transelectrica, după statul român care deține prin intermediul Secretariatului General al Guvernului un pachet de 58,7% din acțiuni. Investitorii instituționali mai dețin de asemenea 21,7% din acțiuni, iar persoanele fizice circa 6%.

Transelectrica a înregistrat pentru primul trimestru al anului venituri de 699 milioane lei (155,2 milioane euro) și un profit 136,5 milioane lei (30,3 milioane euro), mai mare cu 50 % față de anul precedent.

Ratingul de credit al Transelectrica este Ba2, acordat de agenția de evaluare financiară Moody’s.

tabel fpNotă tabel – VAN (Valoarea Activului Net)

Fondul Proprietatea, administrat de Franklin Templeton Investement, a vândut recent un pachet important de acțiuni din OMV Petrom și intențiile sale arată că dorește să își reducă expunerea pe mai multe active locale. Portofoliul de investiții al Fondului Proprietatea indica la finele lunii mari o expunere de 45,52% în sectorul petrolier și de gaze, 17,4% în sectorul producției de energie, în timp ce transportul, distribuția și furnizarea de electricitate și gaze era de circa 23%.

În topul celor mai valoroase participații ale fondului se află OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, companii de distribuție a electricității Electrica, Enel, CEZ, E.ON, Nuclearelectrica, Transelectrica, bănci precum BRD, Banca Transilvania, precum și în companii din alte sectoare de activitate.

Fondul Proprietatea  are o capitalizare bursieră de 11,7 miliarde lei (2,6 miliarde euro).

Sursă: Allen & Overy

O echipă de 16 avocați Allen & Overy au consiliat Electrica în tranzacția de privatizare pe Bursă

Firma britanică Allen & Overy, cotată în topul caselor de avocatură londoneze supranumit Magic Circle, au asigurat consultanța Electrica, una dintre cele mai mari companii românești, în procesul de vânzare a pachetului majoritar de acțiuni pe bursele din București și Londra.

O echipă formată din 16 avocați, din care 4 parteneri, ai casei de avocatură londoneze au lucrat în dosarul Electrica, prin care compania a strâns de la investitori în urma procesului de listare duală o sumă brută de 1,943 miliarde de lei (circa 444 milioane de euro), potrivit reprezentanților Allen & Overy.

Distribuitorul de electricitate a vândut peste 177 de milioane de acțiuni și certificate globale de depozit (GDR), devenind cea mai mare ofertă publică inițială din istoria Bursei de Valori București. Acțiunile Electrica au intrat de astăzi la tranzacționare pe cele două burse.

Tranzacția s-a derulat sub forma unei majorări a capitalului social al Electrica cu 105% prin emiterea de titluri noi, care au fost vândute astfel investitorilor instituționali și de retail de pe piața de capital.

Birourile Allen & Overy din Londra, New York, Frankfurt și București au lucrat în această tranzacție având mandatul distribuitorului de electricitate. Echipa de avocați a fost coordonată în acest dosar de către Gernot Wagner, partener Allen & Overy al biroului din Frankfurt, și James Roe, partener în cadrul biroului din Londra.

Biroul din Frankfurt a asigurat asistență pe aria de finanțări corporative americane, din echipă făcând parte de asemenea, Susanne Lenz, asociat senior, și asociații Rebecca Emory și Oliver Reimers.

Biroul din Londra s-a ocupat de partea de drept corporatist, echipa lui James Roe fiind formată din asociații Michae Snook și Michael Hossack.

Cel mai mare număr de avocați care au lucrat în dosarul Electrica a provenit însă de la biroul din București, unde echipa condusă de Mihai Ristici, partener al RTPR Allen & Overy, a fost formată din trei asociați seniori – Loredana Boeru, Anca Rusu și Victor Rusu și doi asociați – Ana Maria Eremia și Adrian Cristea.

Consultanța pe partea de legislație fiscală americană a fost asigurată de către biroul din New York al firmei londoneze, echipa de peste Ocean fiind formată din Jack Heinberg, partener, și asociații Brian Schultz și Shira Selengut.

Ministerul economiei, proprietarul Electrica înainte de listare, a dat mandatul pentru intermedierea ofertei publice inițiale a companiei unui consorțiu format din Citigroup Global Markets, Raiffeisen Bank România, Societe Generale Corporate & Investment Banking, în calitate de coordonatori globali ai tranzacției, BRD – Groupe Societe Generale, care a acționat ca manager al tranzacției, și casa de brokeraj Swiss Capital ca agent de distribuție.

Comisioanele încasate de sindicatul de intermediere se ridică la 2,77% din veniturile brute din vânzare, la care s-au adăugat un onorariu fix de 700.000 euro fără TVA. Consorțiul de intermediari încasează astfel 12,9 milioane de euro din banii strânși de companie de la investitori.

Allen & Overy face parte din așa-numitul Magic Circle, topul celor mai mari firme de avocatură din Londra alături de CliffordChance, Linklaters, Freshfields Bruckhaus Derringer, respectiv Slaughter & May.

Allen & Overy a intrat pe piața românească a serviciilor de avocatură de afaceri în anul 2008 prin asociere cu firma RTPR, fondată de avocații Dragoș Radu, Costin Tărăcilă, Victor Pădurari și Alec Retevoescu care au lucrat anterior în biroul Linklaters din București.

Trei din cei patru parteneri fondatori ai RTPR se găsesc în echipa de parteneri ai firmei RTPR Allen & Overy , condusă de Costin Tărăcilă. Firma are o echipă formată din patru parteneri, 30 de avocați și 12 persoane care fac parte din personalul administrativ.

Dragoș Radu, unul dintre fondatorii firmei, s-a retras în urmă cu câțiva ani din echipa Allen & Overy RTPR, ieșind o perioadă de timp din avocatură. Astăzi, Dragoș Radu conduce firma de avocatură EY Radu, afiliată EY (fostă Ernst & Young), unul dintre membrii Big Four – grupul celor mai mari companii de consultanță și audit la nivel global.

RTPR Allen & Overy este una dintre cele mai mari firme pe o piață, acoperind o gamă largă de practici de la fuziuni și achiziții până la finanțări și tranzacții pe piața de capital.
Cele mai puternice poziții sunt deținute de case de avocatură neafiliate unor giganți de profil, precum Țuca, Zbârcea & Asociații, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen sau Mușat & Asociații.

La nivel global, Allen & Overy a raportat pentru ultimul an fiscal, încheiat pe 30 aprilie, venituri de 1,23 miliarde de lire sterline (1,5 miliarde de euro), în creștere cu 2% față de anul anterior. Profitul înainte de plata taxelor a fost în această perioadă de 532 milioane lire sterline (648 milioane de euro), ceea ce indică o marjă de profit de peste 40%. Profitul per partener acționar la Allen & Overy a fost în perioada raportată de 1,12 milioane de lire sterline (1,36 milioane de euro).

Allen & Overy are o rețea formată din aproximativ 44 de birouri în întreaga lume în 30 de țări, cu un personal de aproape 5.200 de oameni, din care circa 10% îl reprezintă numărul de parteneri.

Un client de cursă lungă pentru bancheri: Transelectrica are planuri de investiții de 1,2 miliarde de euro pentru următorii zece ani

Compania de stat Transelectrica, care deține monopolul transportului de electricitate în România, a anunțat aprobarea unui plan de investiții în valoare de 5,3 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) până în 2023.

Planul de dezvoltare al rețelei energetice de transport a fost aprobat de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar valoarea estimată ca necesar de investiții nu include și investițiile aferente racordării la rețea a noilor utilizatori, care vor trebui să suporte de către aceștia prin plata tarifului de racordare la rețea, precizează reprezentanții Transelectrica.

Pe lista proiectelor de investiții figurează creșterea capacității de interconexiune cu statele vecine – Bulgaria, Ungaria, Serbia, și dezvoltarea de proiecte noi cu Republica Moldova, construirea de linii și stații electrice noi pentru evacuarea energiei produse în Dobrogea către zonele de consum din nordul și vestul României. De asemenea, este vizată întregirea inelului de 400 kv din jurul țării, precum și înlocuirea infrastructurii vechi instalate în anii 1960 – 1970.

Pe lista potențialilor finanțatori ai companiei vor intra bănci comerciale, Uniunea Europeană prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă, investitorii de pe piața de capital sau băncile internaționale de dezvoltare.

Compania va utiliza un mix adecvat și echilibrat pentru finanțarea investițiilor planificate, cu considerarea tuturor opțiunilor și instrumentelor oferite atât de piața financiară, cât și de programele de finanțare nerambursabilă operate de Uniunea Europeană”, afirmă oficialii Transelectrica.

Acționarii Transelectrica au aprobat deja un program multianual de finanțare prin emiterea de obligațiuni de 900 milioane lei (205,2 milioane euro). De asemenea, la 31 martie, soldul creditelor contractate pentru investiții era de 1,1 miliarde de lei (circa 250 milioane de euro).

Șefii companiei și-au stabilit ca obiective maximizarea atragerii de fonduri de europene pe proiectele eligibile de investiții, menținerea poziției financiare și a capacității de plată a creditelor care să permită menținerea sau îmbunătățirea ratingului de credit actual al companiei și scăderea costurilor de finanțare.

Ratingul Transelectrica acordat de agenția de evaluare financiară Moody ‘s este Ba2, cu perspectivă stabilă.

Compania are un istoric important pe piețele financiare, în condițiile în care a accesat constant împrumuturi de valoare mare pentru retehnologizare încă din primii ani după înființarea sa în 2000. De asemenea, Transelectrica a intrat în ultimii ani în atenția investitorilor de pe piața de capital, după listarea sa pe bursa de la București în 2006, operațiune urmată în 2012 de o ofertă public secundară de vânzare de acțiuni.

De asemenea, transportatorul de energie a raportat pentru primul trimestru venituri totale de 699 milioane de lei (155,2 milioane de euro) și un profit net de 136,5 milioane de lei (30,3 milioane de euro), în creștere cu circa 50%. Compania furnizează servicii de transport și tranzit de electricitate, respectiv este operatorul serviciilor de sistem la nivelul sistemului energetic național. Transelectrica operează o rețea formată din 8.759 kilometri de linii electrice aeriene, din care 425 kilometri sunt linii de interconexiune, 81 de stații electrice și 216 unități principale de transformare.

Capitalizarea bursieră a companiei este de 1,8 miliarde de lei (401 milioane de euro) la un preț de 24 lei pe acțiune. Acționarii Transelectrica sunt statul român prin Secretariatul General al Guvernului, cu 58,7 % din acțiuni, Fondul Proprietatea cu 13,5% din acțiuni, iar deținerile altor persoane juridice se ridică la 21,7%, printre acționarii semnificativi numărându-se și SIF Oltenia, cu 7,26%.

Sursă date: BVB

Cifrele finale ale afacerii Electrica pe bursa de la București. Statul obține 428 milioane de euro din vânzarea pachetului majoritar al companiei

Electrica, unul dintre ultimele active de aur ale statului în piața de energie, va încasa 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro) din vânzarea pe bursă a pachetului majoritar, cea mai mare tranzacție de listare derulată pe bursa de la București și, în același timp, cea mai mare privatizare făcută pe piața de capital locală.

Suma totală brută încasată de emitent (Electrica – n.r.) este de 1,943 miliarde de lei (442,9 milioane de euro), iar după plata tuturor cheltuielilor suma totală netă de încasat de către emitent va fi de 1,876 miliarde de lei (427,63 milioane de euro), precizează reprezentanții Raiffeisen Bank.

Banii urmează să nu fie vărsați la bugetul de stat, ci să meargă direct în conturile companiei pentru a susține finanțarea planurilor de investiții în modernizarea rețelei de distribuție de electricitate, potrivit declarațiilor premierului Victor Ponta și a altor oficiali.

Consorțiul de intermediere care a asistat statul român în operațiunea de listare a Electrica pe bursă a fost format din Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank, Societe Generale în calitate de coordonatori globali ai tranzacției, BRD Groupe Societe Generale în calitate de manager al tranzacției, respectiv casa de brokeraj Swiss Capital ca agent de distribuție.

Totalul cheltuielilor suportate din prețul de vânzare ocazionate de oferta publică inițială se ridică la 67 milioane de lei (15,3 milioane de euro), din care 9,74 milioane de lei (2,2 milioane de euro) reprezintă tarife și comisioane ale instituțiilor pieței de capital și alte cheltuieli, conform anunțului făcut de managerul sindicatului de intermediere.

Intermediarii încasează comisioane echivalente cu un procent de 2,77% din veniturile brut înregistrate, ceea ce înseamnă aproximativ 53,8 milioane de lei (12,3 milioane de euro). La acestea se adaugă plata unui onorariu fix în valoarea 0,868 milioane de euro cu TVA.

Ca urmare a încheierii cu succes a operațiunii de ofertă publică de acțiuni Electrica, statul român rămâne acționar prin intermediul Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei cu 48,8% din acțiuni, cu posibilitatea de a se majora la 49,9% dacă se exercită opțiunea de stabilizare.

În total, tranzacția derulată în perioada 16 – 25 iunie a atras 11.613 cumpărători, care au primit 177.188.744 titluri, din care 142.007.744 de acțiuni, respectiv 8.795.250 de certificate globale de depozit (GDR).

Acțiunile au fost vândute în trei tranșe, din care una destinată investitorilor instituționali, care au primit 104.798.107 acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune și 8.795.250 de GDR-uri la un preț de 13,66 dolari per certificat.

O altă tranșă este cea a investitorilor mari, care au primit 17.718.875 de acțiuni la preț de 11 lei pe acțiune. De asemenea, micii investitori primesc 19.490.762 de acțiuni la un preț de 10,45 lei per titlu, în condițiile în care cei care au subscris în prima săptămână au beneficiat de un discount de 5% din prețul de 11 lei pe acțiune.

În aceeași tranșă, au mai fost vândute 8.598.791 de acțiuni la un preț de 11 lei.

Vineri, a fost anunțat criteriul de alocare pe tranșe în raport cu numărul de subscrieri, astfel investitorii mari de retail au primit circa 147 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise, iar cei mici primesc 330 de acțiuni la fiecare mie de acțiuni subscrise cu discount. Investitorii mici de retail care au optat să cumpere până în 1.000 de acțiuni au avut garantat dreptul de a primi numărul de titluri pentru care au subscris.

Ultimele informații apărute pe piață indică faptul că, în urma listării Electrica, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și grupul financiar olandez ING ar fi devenit cei mai mari acționari ai companiei după statul român. De asemenea, SIF Oltenia a anunțat că va primi în urma subscrierii în cadrul listării un pachet de 1,7 milioane de acțiuni Electrica.

Capitalul social al Electrica înainte de listare era de 168.751.185 lei.

Investitorii de retail iau 20% din acțiuni în cea mai mare privatizare făcută pe bursa de la București

Electrica și-a exercitat opțiunea de realocare a unui pachet de 5% din tranșa alocată investitorilor instituționali către cei de de retail, în urma unei propuneri făcută de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Reprezentanții Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere a tranzacției, au anunțat astăzi că prețul final de ofertă pentru investitorii instituționali este de 11 lei/acțiune, același preț fiind oferit și investitorilor de retail, cu excepția celor care au subscris în prima săptămână și care vor cumpăra acțiunile la 10,45 lei per titlu.

Astfel, statul român obține din vânzarea pe bursă a pachetului de 51% din acțiunile Electrica circa 444 milioane de euro în urma tranzacției, încheiate cu succes pe 25 iunie, pe fondul unui interes puternic al investitorilor.

Astfel, investitorii mari de retail vor primi 147 de titluri la fiecare mie de acțiuni subscrise, în timp ce investitorii mici de retail vor primi 330 de acțiuni pentru fiecare mie de titluri subscrise cu discount. Pentru acțiunile garantate, investitorii mici de retail își vor păstra numărul de tiluri subscrise în limita a 1.000 de titluri.

,, Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mari este de 0,1475952193. Indicele de alocare pentru tranșa investitorilor mici este de 1 pentru investitorii mici de retail care primesc alocare garantată până la maximum 1.000 de acțiuni și este de 0,3303339908 pentru investitorii mici de retail care nu primesc alocare garantată.”, se arată în anunțul Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediere al listării Electrica pe bursa de la București.
Investitorii care au subscris minim 1.000 de titluri în prima săptămână, beneficiază de un discount de 5% din prețul de 13,5 lei pe acțiune. Cei care au optat pentru subscrierea până la o mie de acțiuni au garantat de a primi numărul de acțiuni pentru care și-au exprimat interesul.

Gradul de subscriere în cadrul ofertei publice inițiale a acțiunilor Electrica a atins 200%, nivel dublu comparativ cu cel necesar pentru a se încheia cu succes, potrivit ministrului Răzvan Nicolescu.

Acesta a anunțat joi că a cerut sindicatului de intermediere al tranzacției alocarea unui procent mai mare investitorilor de retail, propunere datorată interesului crescut pentru cea mai mare listare pe piața de capital din România. Oferta de acțiuni s-a derulat în intervalul 16-25 iunie.

Electrica a atras investitori din Polonia, Anglia și SUA

Majoritatea investitorilor instituționali provin din România, Polonia, Anglia și SUA, conform datelor prezentate de către reprezentanții ministerului.

Gabriel Dumitrașcu, directorul general al Direcției Generale de Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie, a declarat că oferta publică inițială Electrica a generat un răspuns semnificativ al investitorilor, mai ales că în Europa mai erau în desfășurare 22 de IPO-uri (listări-n.r.) din care unele au eșuat, cum ar fi Wizz Air.

Pachetul de 51% din Electrica scos la vânzare de către stat pe bursă a fost împărțit în trei tranșe: una alocată investitorilor instituționali,care inițial a fost de 85%, redusă acum la 80%, restul titllurilor fiind oferit investitorilor mici de retail și celor mari de retail. Aceștia vor primi 20% din acțiunile vândute de stat față de 15% cât era planificat anterior.

Înainte de exercitarea opțiunii Electrica de a realoca acțiuni din pachetul destinat investitorilor instituționali către investitorii de retail, aceștia din urmă urmau să primească 7% din acțiunile scoase la vânzare pe tranșa investitorilor mici, respectiv 8% pe tranșa investitorilor mari de retail.

Pe tranșa investitorilor mici de retail, cărora le-a fost alocat inițial 7%, a fost suprasubscrisă de 8,4 ori, înregistrând peste 42 milioane de cereri pentru 12,4 milioane acțiuni alocate. Pe tranșa cu discount, au fost subscrise 33,995 milioane acțiuni prin 4.473 de ordine, în condițiile în care volumul disponibil după deducerea titlurilor garantate este 4,132 milioane acțiuni.

Pe acest segment, acțiunile vor fi distribuite pro-rata, deci investitorii se pot aștepta să primească de 8 ori mai puține acțiuni față de volumul subscris.

Cererile pentru acțiunile garantate sunt în număr de 8,271 milioane din totalul de 10 milioane, susține Ziarul Financiar.

Investitorii mari de retail, cărora le-a fost alocată 8% din ofertă, adică 14,1 milioane acțiuni, au subscris peste 120 milioane cereri, precizează Gabriel Dumitrașcu. Cele 953 de ordine subscrise depășesc de 8,4 ori volumul scos la vânzare.

Investitorii instituționali beneficiază de un volum disponibil de 141,751 milioane acțiuni. Potrivit Danei Mirela Ionescu, președinte Raiffeisen Capital&Investment, manager al tranzacției, investitorii instituționali au subscris încă de luni acțiunile destinate lor.

Pragul minim de subscriere pentru investitorii mici este de 250 de acțiuni, în timp ce pragul maxim pentru fiecare astfel de investitor este de 20.000 de titluri. Pe acest segment, investitorii beneficiază de garanție pentru achiziția unui pachet maxim de 1.000 de acțiuni, în limita unui plafon alocat de 10 milioane de titluri pe principiul primul venit, primul servit.
Mecanismul acțiunilor garantate introdus la listarea Electrica este o premieră pentru piața de capital locală, statul încurajând astfel micii investitori după modelul practicat cu succes în Polonia.

Pe tranșa investitorilor mari de retail, pragul minim de subscriere de 20.001 acțiuni, respectiv 5.001 de certificate globale de depozit (GDR) la un preț de subscriere de 13,5 lei per titlu, respectiv 16,63 dolari per certificat global de depozit. Pe segmentul investitorilor instituționali, nu există o limită minimă de subscriere, iar prețul de emisiune se situează în intervalul 11-13,5 lei/acțiune și 13,55-16,63 dolari/GDR.

Ministerul Economiei a scos la vânzare în cadrul ofertei publice inițiale Electrica un pachet de 177.188.744 acțiuni și certificate globale de depozit (GDR) la o valoare nominală a acțiunii de 10 lei. Prin această oferta publică, România dorește să atragă cel puțin 1,95 miliarde lei (circa 444 milioane de euro) pentru a-și acoperi deficitul bugetar.

Veniturile Electrica SA raportate la 31 decembrie 2013 în situațiile financiare auditate și consolidate sunt de 5,157 miliarde lei (1,2 miliarde euro). Profitul net înregistrat la 31 decembrie 2013 este de 314 milioane lei (7,1 milioane euro).
Politica de dividend a companiei pentru anii 2011 și 2012 constă în distribuirea a 85% din profit acționarilor.
În funcție de succesul așteptat de statul român al ofertei publice inițiale Electrica SA, primul ministru Victor Ponta a declarat că guvernul ia în considerare vânzarea unui pachet mai mare de acțiuni în companiile Transelectrica SA, Romgaz SA și Transgaz SA, planificate pentru anul viitor.