Volatilitatea si incertitudinea produsa de catre noul val de tarife vamale internationale declansat de catre SUA in comertul global au pus pe hold pipeline-ul de IPO-uri si de emisiuni de obligatiuni, in contextul in care companiile asteapta o stabilizare a pietei pentru a veni cu noi tranzactii, iar investitorii locali sunt intr-o stare de expectativa, conform concluziilor MIRSANU IPO CHALLENGE 2025,  a patra editie a evenimentului organizat pe 10 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru comunitatea de emitenti, investitori si jucatori implicati in tranzactiile de pe pietele de capital.

Evenimentul a fost organizat in format online cu sprijinul Partenerilor de eveniment BCR si Kapital Minds.

“Este foarte multa incertitudine – este incertitudine globala, incertitudine locala, toate astea se traduc cateodata intr-o volatilitate foarte mare. Am avut si o perioada de lichiditate destul de redusa si ceea ce vedem este ca piata primara nu are cum sa fie o piata foarte activa – piata de listari, mai ales de actiuni. Este normal ca in astfel de momente de incertitudine, apetitul pentru <<risky assets>> (active cu risc mai ridicat, n.r.) sa fie mai redus. Ceea ce asteptam este sa se normalizeze toata aceasta situatie, adica sa capatam mai multa certitudine. Si dobanzile sunt destul de sus. Vedem si titlurile de stat Fidelis care se emit lunar la dobanzi usor de 7% la RON, la euro de 4%, 5%, 6% –  dobanzi foarte bune, iar aceste dobanzi destul de ridicate putem spune ca reduc apetitul pentru altceva, pentru un activ <<risk free>> (fara risc, n.r.) din punct de vedere al investitorului din Romania. Avand un yield atat de bun se reduce apetitul pentru actiuni”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.

“Avem si spectrul politic local, asteptam alegerile (prezidentiale, n.r.) din mai, avem si spectrul fiscal local, le avem pe toate si in conditiile astea sa discutam despre IPO-uri si pipeline-uri, pe termen scurt este foarte multa incertitudine. Nu sunt foarte optimist. Dar pe termen mediu da, odata cu normalizarea pietei. Sa speram ca nu avem vreo <<lebada neagra>> care se ascunde printre noi. Odata cu normalizarea acestor conditii si mai multa certitudine sunt convins ca vom ramane la un pipeline de piata primara. Ce stim este ca foarte multe companii se uita catre posibilitatea de a se lista, guvernul cu PNRR are obligatia de a lista alte 3 companii, iar Bursa de Valori lucreaza in cadrul unor grupuri de lucru organizate pentru a identifica aceste 3 companii. Avem si sectorul energetic care are nevoie de foarte mult capital si sunt convins ca va accesa in mare masura de pe piata de capital. Toate aceste premise si discutii care se intampla ma fac sa fiu optimist pe termen mediu, dar, bineinteles, ca o conditie pentru revenirea deal-urilor (tranzactiilor, n.r.), trebuie sa capatam mult mai multa certitudine fata de ce avem acum”, a completat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

La nivel international, companiile se uita la un mix mai larg de surse de lichiditate in noul context global.

“Daca te uiti la oportunitatile de finantare in acest moment, raspunsul este in jurul tarifelor vamale, in jurul efectului de scara sau de scop a investitiilor din Europa in remilitarizare sau in infrastructura. Mediul de pe piata emisiunilor de obligatiuni corporative este destul de provocator. Este multa volatilitate si am vazut o masiva scadere a emisiunilor de obligatiuni, costurile de pe piata de bonduri sunt mari de la inceputul acestui an. Vom vedea daca dl. Trump (presedintele SUA Donald Trump, n.r.) va da inapoi sau daca lumea accepta China, daca asta va conduce catre o anumita forma de stabilizare si de normalizare a pietelor de obligatiuni, insa recomandarea mea puternica pentru fiecare trezorier al unei companii este: Asigurati-va ca va puteti baza pe multiple bazine de capital (multiple pools of capital, lb. eng) mai degraba decat pe unul singur!”, a declarat Richard Wilkinson, Chief Financial Officer al grupului imobiliar CTP, liderul pietei de logistica si spatii industriale din Europa continentala care a investit peste 1 mld. Euro pe piata de profil din Romania.

Fostul bancher care conduce finantele grupului imobiliar se asteapta ca impactul noilor tarife sa se reflecte mai departe in costul de productie al bunurilor si, implicit, mai departe intr-o crestere a inflatiei, ceea ce ar putea conduce la presiuni de crestere a dobanzilor si a costurilor de finantare pentru companii, lucru care ar putea determina bancile sa fie mai selective catre cine vor acorda finantare.

Grupul CTP listat pe bursa Euronext Amsterdam, al carui mix de finantare este format majoritar din obligatiuni si in proportie mai mica din imprumuturi bancare, a plasat recent o emisiune de obligatiuni verzi de 750 mil. Euro in februarie 2024, o emisiune de obligatiuni verzi de 500 mil. Euro in noiembrie 2024 si o emisiune de obligatiuni verzi de 1 mld. Euro in martie 2025, insa schimbarea conditiilor de piata au determinat compania sa acceseze recent o noua sursa de lichiditate – piata japoneza, de unde a contractat un imprumut Samurai sindicalizat negarantat cu obiective de sustenabilitate in valoare de 30 mld. Yeni (circa 185 mil. Euro) cu maturitatea la 5 ani.

Diferentele dintre mediile investitionale sunt puternice nu doar pentru companii, ci si pe segmentul emitentilor suverani de datorie, unde statul roman a fost unul dintre cei mai activi emitenti de obligatiuni de pe pietele emergente.

“Din discutiile pe care le-am avut cu diferite medii investitionale, investitorii judeca lucrurile total diferit. Pentru investitorii americani nu conteaza ca emiti <<verde>>, conteaza pretul. Nu ii intereseaza prea mult sustenabil si <<green>>. Nu doar Trump, ci toti investitorii institutionali americani nu sunt atat de sensibili la acestea. Da – este un <<nice to have>> (este bine sa ai, n.r.), dar nu este criteriul care sa ii faca sa te cumpere. In schimb, la europeni sunt investitori si aici mai ales cei din tarile scandinave, Olanda, unde, de exemplu, sunt fonduri de pensii care au mandate in cadrul carora cei mai multi bani pe care ii administreaza, daca nu chiar toti, trebuie sa se duca in active care au latura ESG pronuntata si atunci, daca nu emiti astfel de obligatiuni verzi, nu ii vei avea niciodata expusi pe tine, ii pierzi si sunt sume mari.”, a punctat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale Trezorerie si Datorie Publica in cadrul Ministerului Finantelor.

Statul roman a lansat in 2024 prima emisiune de obligatiuni verzi pe pietele internationale si a avut o emisiune inaugurala de obligatiuni Samurai pe piata din Japonia, insa in acest an este concentrat mai mult pe emisiunile de titluri pe piata interna.

“Inainte traiam intr-un cu totul alt context, incercam sa avem spatii si sa fim emitenti frecventi pe pietele internationale, insa acum nu stim cum sa ne diminuam aceste emisiuni astfel incat sa putem sa reducem spread-urile Romaniei. Pentru ca aceste marje de credit spread, aceste marje de credit risk ale Romaniei sunt mari, nu justifica fundamentele Romaniei si nici rating-urile Romaniei si, din pacate, am ajuns aici pentru ca a trebuit sa emitem niste sume enorme. Anul trecut a trebuit sa emitem 252 mld. RON, din care vreo 18 mld. Euro au insemnat emitere de euroobligatiuni – euro, USD, sub forma de <<public bonds>> sau plasamente private. Am devenit cel mai mare emitent emergent dintr-o zona destul de mare, nu din lume, dar dintr-o zona destul de mare, ceea ce atunci cand pui foarte multa oferta pe masa si, ca in orice lucru din economie, tine normal randamentele sus si asta nu e bine pentru noi, inclusiv din punct de vedere al altor emitenti. Daca un emitent vrea sa emita – de exemplu o companie de stat, acum referinta ei sunt obligatiunile noastre asa cum la fel referinta lor este curba de randamente interna. Si este clar ca nu poti sa faci reducerea acestor randamente decat printr-o oferta mai mica, iar oferta mai mica este legata de deficitele bugetare. Ajustarea asta fiscala este absolut necesara prin prisma reducerii costurilor cu dobanzile si a sustenabilitatii unei datorii publice. In contextul in care suntem – deficit bugetar inca mare, 7% este tinta anul asta, noi ne reducem oferta, nu o sa mai emitem 18 mld. Euro, noi am anuntat 13 mld. Euro si scopul nostru este de a reduce acest 13 mld. Euro”, a precizat seful Trezoreriei statului.

“Am crescut frecventa emiterii titlurilor de stat Fidelis. Am incercat cumva sa ne ajustam si, practic, am emis déjà 19 mld. RON prin aceste doua programe (Tezaur si Fidelis). Initial, ne asteptam la 45 mld. RON pe tot anul. Asa cum au mers astea primele 3 luni, este clar ca putem sa mizam pe mai mult. Deci, practic, e realizabil o suma de peste 50 mld. RON la cum a mers subscrierea in aceste programe”, a punctat Stefan Nanu din partea Ministerului de Finante.

Diferentele dintre mediile investitionale din lume se reflecta in functie de context si in solutii diferite de atragere de lichiditate pentru companii, inclusiv pe piata de IPO-uri (listari).

“Mixul de finantare este diferit in SUA fata de Europa. Mixul de finantare in Europa este proeminent bancar, insa el este minoritar in SUA. Si asta a fost o alta consideratie pentru a impinge IPO-ul in SUA, pentru a ridica capital primar si pentru a-l utiliza in principal in SUA pentru optiuni de dezvoltare organica si inorganica. Modul in care vom folosi acest capital de aproape 400 mil. USD este inca supus aprobarii actionarilor in luna mai, dar, cu siguranta, o parte va ramane sa sprijine cresterea organica si inorganica a Titan America, o parte secundara va fi pentru a acompania alte directii de dezvoltare a grupului in celelalte 24 de piete si o parte se va intoarce la actionari”, a subliniat Marcel Cobuz, Chairman of the Group Executive Committee in cadrul Titan Cement International, un producator de ciment si de materiale de constructii cu operatiuni la nivel international.

Grupul – mama elen Titan Cement, o companie listata pe bursa Euronext Bruxelles, a realizat in februarie 2025 listarea subsidiarei sale Titan America pe bursa americana New York Stock Exchange in cadrul unei tranzactii IPO in valoare de 393 mil. USD.

“Revin la exemplul de la New York Stock Exchange de la inceputul anului. In conditiile unui context volatil, nu au fost mai mult de 60 de IPO-uri de peste 50 mil. USD. Deci, vorbim despre o piata de trilioane de dolari, unde vorbim de 60 de deal-uri de peste 50 mil. USD. Sunt sute (de IPO-uri) la mai putin de 50 mil. USD. Si o piata vibranta, cum este New York Stock Exchange de fapt, tinteste IPO-urile de marime mica. Cred ca asta este o directie care poate fi inspirationala pentru toate bursele. Emitentii mici sunt, probabil, categoria cea mai putin tintita. Emitentii mici de azi cu fundamente puternice sunt emitentii mari de maine”, sustine Marcel Cobuz, care face parte din conducerea unui grup international cu o cifra de afaceri de 3 mld. Euro si a avut in ultimii 20 ani mai multe pozitii internationale de management sau de membru de board in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord si SUA, inclusiv pozitia de Head of Europe and Group Innovation in cadrul liderului global LafargeHolcim.

Ce asteptari sunt pe piata de capital din Romania privind pipeline-ul de listari de companii si de emisiuni de obligatiuni

“Pe piata de IPO-uri cu totii recunoastem ca este o perioada extrem de complexa pe care o traversam acum. Ceea ce as vrea sa subliniez este ca asteptarile sunt mai degraba ca firmele antreprenoriale sa faca primul pas pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat, pe care noi dealtfel anul trecut chiar le asteptam sa se intample anul acesta. Inca ramane de vazut in functie de ceea ce se discuta in cadrul PNRR care dintre companiile de stat vor avea un SPO (second public offer, oferta publica secundara – n.r.) in perioada urmatoare”, a spus Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, care a facut parte din consortiul ce a intermediat listarile Hidroelectrica si Premier Energy, ultimele tranzactii IPO realizate pe bursa de la Bucuresti.

“In ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni, acestea au fost dominate de emisiunile bancare care se realizau mai putin din nevoia de finantare de lichiditate, cat mai ales pentru indeplinirea cerintelor minime de capital, si anume sa emita marea majoritate emisiuni eligibile MREL. Din aceasta perspectiva, ma astept ca procesul sa continue, nu stiu daca neaparat anul acesta pentru ca depinde de evolutia business-ului fiecarui emitent in parte si ce nevoi au de acoperit, dar ma astept ca ele sa continue pentru ca mare parte dintre ele ajung la maturitate in urmatorii ani la toti emitentii bancari care au inceput sa emita si la nivel local si la nivel international. (…) Ma astept sa continue si sectorul energetic. Ca si vizibilitate cam pe acolo as vedea cele doua industrii sa continue sa domine”, a punctat reprezentantul BCR.

“Se adauga Primaria Bucuresti care oricum este un emitent recurent. Am vazut ca au aparut si alte municipalitati si consilii care se uita si au inceput sa se finanteze pe piata locala de capital ceea ce este un semnal foarte bun. Mai putin insa companiile antreprenoriale, trebuie sa recunosc, pentru ca la emisiunile de obligatiuni pricing-ul se face pornind de la randamentul titlurilor de stat peste care pui prima de emisiune. Si atunci cand ajungi intr-o perioada de dobanzi ridicate la discutia de pricing pentru emitentii mai mici s-ar putea sa nu fie cea mai buna solutie de finantare”, a adaugat Cosmina Plaveti.

“Ne vom intoarce pe piete cu siguranta pentru ca avem deja doua emisiuni de obligatiuni existente si va trebui sa construim pe nivelul de capital de rang 1 pe care tocmai l-am extins in acest an dupa o injectie de capital din partea actionarului nostru. Deci, ne uitam pentru a vedea care este momentul potrivit. Nu avem nimic in pregatire in acest moment. Ne uitam potential la nivelul de capital de rang 2 (tier 2) catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietelor si, bineinteles, a bilantului nostru”, afirma Ionut Lianu, Chief Treasury & ALM Officer al CEC Bank, cea mai mare banca din portofoliul statului roman si una dintre cele mai mari banci de pe piata.

“Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiune de obligatiuni verzi asa ca ma astept ca urmatoarea emisiune, oricand va fi aceasta, sa fie o emisiune de titluri verzi”, a punctat Ionut Lianu din partea CEC Bank.

CEC Bank a emis la finele lunii noiembrie 2024 pe pietele internationale de capital obligatiuni senior nepreferentiale eligibile in valoare de 300 mil. Euro printr-un plasament international de referinta, cu un cupon de 5,625% pe an in cadrul unui program total aprobat de instrumente de capital de 1,5 mld. Euro.

Ce semnale vin din cealalta parte a pietei de la sectorul de buy side (investitori) in tranzactiile de pe pietele de capital?

“Ca si investitor – ancora, IFC se angajeaza sa subscrie o portie substantiala din obligatiunile emise (…) Portofoliul nostru din Romania de obligatiuni emise de catre institutiile financiare depaseste usor 1 mld. USD in total, din care 650 mil. USD sunt obligatiuni de tip MREL, circa 230 mil. USD sunt in obligatiuni de tip Basel 3 tier 2, iar alte 135 mil. USD sunt plasate in obligatiuni senior”, a punctat Cristian Nacu, Senior Country Officer al International Finance Corporation, principala institutie globala de finantare a sectorului privat in tarile emergente.

IFC, un investitor orientat cu predilectie catre obligatiuni in formate verzi sau sustenabile, a investit, printre altele, in emisiunile recente de obligatiuni ale Unicredit, Banca Transilvania, dar si in cele a unor emitenti corporativi non – bancari cum este Voestalpine.

“<<Mood-ul>> (starea investitorilor locali – n.r.) la momentul acesta as zice ca este mai degraba <<wait and see>>. Nu sunt miscari evidente. Nu exista un trend evident. Mai degraba este o usoara crestere a interesului catre fondurile de obligatiuni si fixed income (titluri cu venit fix), dar din perspectiva investitorilor de retail, care au vazut volatilitate in piata, au vazut scaderi si atunci cumva au retras banii din astfel de fonduri de actiuni si au intrat cu bani in fonduri de obligatiuni, de fix income”, sustine Cristian Pascu, vicepresedinte al Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania, ai carei membri administreaza active de 9,9 mld. Euro si reprezinta industria locala de asset management, una dintre cele mai importante categorii de investitori institutionali locali.

Cum arata finantarea companiilor prin piata de capital in raport cu finantarea bancara si tranzactiile M&A

Finantarea bancara nu ar trebui sa excluda tranzactiile de finantare prin piata de capital, ci sa fie complementara in mixul mai larg de finantare a unei companii, conform bancherilor si jucatorilor de pe pietele de capital.

“La nivel personal sunt o mare sustinatoare a pietei de capital si cred ca si pentru profilul de leverage (de indatorare – n.r.) al unei companii mari este foarte util sa ia in calcul si piata de capital ca alternativa sau supliment la finantarea bancara sau alt tip de instrumente. Chiar daca in momentul de fata, intr-adevar, ai un moment dificil de a inchide o emisiune, astazi de exemplu, sper ca in cateva luni lucrurile sa se mai poata imbunatati. Evident ca nu acelasi lucru se poate spune despre piata bancara. Am confirmarea clientului nostru Digi sa va spun ca un imprumut sindicalizat de 200 mil. Euro Euro tocmai s-a inchis in dimineata asta (10 aprilie, n.r.) cu 7 banci. Deci, asta este avantajul pietei bancare in situatii de turbulente pe pietele de capital. Dar daca ne uitam la emisiunile de obligatiuni, la IPO-uri, dureaza foarte mult sa fie pregatite (…) Momentul iesirii pe piata trebuie analizat cu atentie, dar nu cred ca putem spune ca in urmatoarele 6 luni – 12 luni va disparea complet aceasta posibilitate”, a spus Raluca Tintoiu, noul Deputy CEO si Head of Wholesale Banking al ING Bank Romania, pozitie din care coordoneaza portofoliul finantarilor bancare pentru companiile mari, cu o cifra de afaceri anuala de peste 100 mil. Euro.

“Clientii companii de stat care au dimensiuni foarte mari, companiile energetice, pe care le cunoastem foarte bine, sunt déjà listate, au déjà experienta in zona pietei de capital si imi imaginez ca e mai simplu pentru ei sa ia in calcul asemenea instrumente (tranzactii pe pietele de capital – n.r.). Eu, la nivel personal, mi-as dori foarte mult sa vad si emitenti din alte zone. In zona bancara vedem multe companii antreprenoriale cu capital local sau capital strain care au crescut in dimensiune, care au crescut in maturitate si care sunt eligibile pentru asemenea tranzactii. Ca vor dori sau nu si zona aceasta, vom vedea si sper sa discutam impreuna cu ei si cu Bursa de Valori, dar este pentru mine una dintre surprizele placute de cand m-am reintors pe piata bancara acest nivel de maturitate si de sofisticare in crestere pe care companiile romanesti il au”, a adaugat Raluca Tintoiu din partea ING Bank, care a fost implicat recent si ca intermediar in emisiuni de obligatiuni precum cea derulata in toamna anului 2024 de catre Banca Transilvania.

Listarea pe bursa insa concureaza frecvent in optiunile antreprenorilor cu tranzactiile M&A, in conditiile in care cele doua rute ofera perspective diferite pentru viitorul companiei, dar si cel al proprietarului companiei.

“Evaluatorul trebuie sa se gandeasca asa cum gandesc si investitorii. Asta incercam noi ca si evaluatori de business sa ne uitam in ambele parti – atat pe partea de <<buy>> (cumparare, n.r.) cat si de <<sell>> (vanzare, n.r.) – si sa gandim din punct de vedere al pietei, al asteptarilor de piata. Intr-adevar, sunt niste diferente importante intre cele doua tipuri de evaluare pentru piata de capital si pentru M&A, printre cele mai importante cred ca sunt ca lucram cu niste multipli la ambele tipuri de evaluare, dar multiplii sunt diferiti in sensul ca pentru IPO, de exemplu, ne uitam la multipli <<forward>> orientati spre viitor. Asta pe cand la tranzactiile M&A de obicei ne uitam la trecut, la situatiile financiare si la multipli ancorati cumva in trecut, dar aruncam o privire si catre viitor”, afirma Laurentiu Stan, fondator al companiei Kapital Minds.

“Pe bursa, investitorii nu cumpara pachete de control, de obicei, pe cand in tranzactiile M&A, foarte multe tranzactii sunt cu pachete de control. Si, de aici si diferenta de valoare, pentru ca pe bursa se acorda un discount pentru lipsa de control si nu numai, iar in tranzactiile directe exista posibilitatea ca valoarea de piata sa fie depasita de valoarea de sinergii – sa existe o sinergie a cumparatorului si valoarea sa fie uneori considerabil mai mare decat valoarea de piata. Este o diferenta foarte importanta intre cele doua tipuri de evaluare sau de valoare. Pe bursa riscul perceput de investitori este mult mai ridicat. Inafara acelei lipse de control, automat randamentul asteptat este mai mare, de aici si valoarea ceva mai mica atunci cand se alege IPO-ul fata de o tranzactie directa prin procedura de M&A pentru ca exista un discount fata de valoarea de piata pentru a asigura acea atractivitate a emisiunii pentru investitorii atat institutionali, cat si pentru cei de retail”, a concluzionat consultantul Laurentiu Stan de la Kapital Minds.

Tranzactiile IPO din Romania vs IPO-urile din regiune

“Cele mai active piete IPO din regiune au fost Polonia, Grecia si Romania (…) Un potential mare (de IPO, n.r.) este tot in cele trei piete, adica Polonia, Grecia si Romania, care vine partial si din potentialul de re-rating cu Polonia si Grecia la nivelul de piete dezvoltate (development markets) si Romania la nivel de piata emergenta. Aici stim ca este o discutie care dureaza de mult, dar pana la urma speram sa ajungem acolo. In Polonia, anul asta si anul urmator, bineinteles cu disclaimerul ca inainte de ce se intampla zilele astea (noul val de tarife vamale din comertul international, n.r.), vedeam cel putin 3 IPO-uri in zona de 300 – 500 mil. Euro plus unele mai mici plus potential de ABB-uri (accelerated book building, lb. eng). In Polonia, anul trecut in a doua parte si inceputul anului acesta, a fost o activitate foarte efervescenta. Grecia as lasa-o deoparte pentru ca sunt deal-uri mai mult <<local driven>> (generate la nivel local, n.r.) si au mai putin interes pentru discutia noastra”, a declarat Bogdan Campianu, Managing Director and Head of SEE Investment Banking in cadrul Wood & Company, unul dintre cei mai activi intermediari de tranzactii IPO din pietele Europei Centrale si de Est, implicat inclusiv in IPO-urile Hidroelectrica si Premier Energy de pe bursa de la Bucuresti.

“Avem asemanari si deosebiri intre IPO-urile de pe bursa de la Bucuresti si cea de la Varsovia. (..)  La Varsovia, avem majoritatea IPO-urilor, iar daca vorbim de cele de dupa 2020 – Allegro, Zabka si Diagnostyka, observam ca doar o mica componenta de sub 10% din oferta a fost de actiuni emise la Allegro, insa la celelalte doua – lantul de magazine de proximitate Zabka si Diagnostyka au fost vanzari ale actionarilor existenti. Si la Bursa de Valori Bucuresti, daca vorbim de companiile antreprenoriale, exceptand o componenta la Premier Energy si Aquila, toate IPO-urile realizate de companiile antreprenoriale au fost exituri ale unor investitori financiari, dar nu numai. Si la IPO-urile Sphera, Medlife si TTS au fost exituri si vanzari de la actionari existenti. Noi ne-am obisnuit sa ne referim la bursa ca si rol de finantare – este un rol important si rolul primordial, insa cele mai multe IPO-uri in ultimul timp se realizeaza prin vanzari de pachete existente ale unor investitori de regula financiari. De exemplu, la Zabka a vandut si EBRD. Aceasta valenta de platforma de exit este foarte importanta de a fi constientizata si de catre antreprenori cu anvergura din Romania pentru ca iata si la Digi a fost tot vanzare de actiuni existente. Cele mai importante IPO-uri antreprenoriale de la Bucuresti au fost Digi si Medlife si au fost exituri ale unor actionari existenti. Asta este o asemanare cu bursa de la Varsovia”, a punctat Mihai Caruntu, Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR) pe marginea unei analize privind cele mai importante IPO-uri realizate din ultimii 5 ani de pe bursele din Romania si Polonia.

“In Romania, déjà s-a spus de multe ori, pe piata IPO este o discutie intre companiile antreprenoriale si cele de stat. O alta mare problema, pe langa cele pe care le stim, este cea legata de amanarea acestor alegeri prezidentiale. Anul trecut a fost deja un an cu foarte multe alegeri pe care toata lumea l-a discountat, dar se astepta sa se incheie, iar anul acesta sa intram fara presiunea asta a alegerilor pentru o perioada lunga. Marele rau pe care l-a facut aceasta amanare este ca am mai pierdut o jumatate de an pana cand o sa avem o oarecare claritate. Dar dincolo de asta eu cred ca – bineinteles, si in functie de rezultatul acestor alegeri – o revenire la discutia legata de a selecta din Hidroelectrica si alte companii de stat poate fi avuta si trebuie avuta si poate sa contribuie la restartarea pietei mai repede decat altfel”, nuanteaza Bogdan Campianu din partea casei cehe de brokeraj si investment banking Wood & Co.

“Antreprenorii trebuie sa inteleaga si asta e diferenta fata de tranzactiile M&A ca nu neaparat maximizarea pretului de IPO este obiectivul si sa vanda la cel mai mare pret. El (antreprenorul – n.r.) daca isi face un exit, poate sa isi faca un exit partial cu o parte din actiuni, dar, peste 3 ani compania fiind déjà listata, poate sa vanda. Cel mai important lucru este calibrarea IPO-ului, insa sa lase si un potential de crestere al respectivei companii in piata pentru ca este foarte important ca viitorii sai parteneri – cei care subscriu in viitorul IPO sa fie niste parteneri multumiti, sa marcheze niste profituri in viitor, iar compania sa creasca ca urmare a planurilor pe care le-a facut publice in exercitiul de IPO. Si (antreprenorul, n.r.) sa vina la bursa doar daca crede ca are vocatie de performanta pentru ca, din pacate, in multe zone se intelege ca, eventual, bursa este o zona de exit, unde iti rezolvi problemele si mai vezi tu ce mai faci. Bursa este pentru vocatie de performanta, unde trebuie sa vii cu modele clare de business, cu simplitate cat mai mare in a te prezenta investitorilor, iar combustibilul pietei de actiuni sunt profiturile. Deci, daca viziunea pe care o ai se reflecta in profitul in crestere, asta este combustibilul si atunci vei avea success, iar partenerii tai, investitorii de retail si cei institutionali, vor fi multumiti”, a concluzionat Mihai Caruntu, Senior Analyst in cadrul diviziei de corporate finance a BRD-Groupe Societe Generale, si Vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR).

CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU IPO CHALLENGE 2025

MIRSANU IPO CHALLENGE 2025: “Fiecare trezorier de companie trebuie sa se asigure ca se poate baza pe multiple bazine de capital”. Volatilitatea si incertitudinea generata de noile tarife internationale pun pe hold pipeline-ul IPO si pe emitentii de obligatiuni, care asteapta stabilizarea pietei. Lectia New York Stock Exchange pentru alte burse: in 2025 au dominat IPO-urile sub 50 mil. USD, iar companiile mici sunt o tinta IPO. Ministerul Finantelor reduce tinta de emisiuni internationale de obligatiuni sub 13 mld. Euro si vede potential de vanzare de titluri peste 10 mld. Euro catre investitorii de retail. Ce diferente de evaluare aduc pentru o companie o listare pe bursa vs tranzactie M&A

Stefan Nanu, Ministerul Finantelor: Scopul nostru la emisiunile externe este sa scadem in 2025 sub tinta anuntata de 13 mld. Euro, in timp ce la programele de retail dupa cum au mers pana acum subscrierile vom depasi 10 mld. Euro. “Nu sterilizam deloc lichiditatea pentru ca nu facem un buffer din banii atrasi din emisiunile de titluri Fidelis si Tezaur, care se duc tot in sistemul bancar”

Marcel Cobuz, Titan Cement: Pietele de capital europene sunt marcate de un handicap al rating-urilor relativ scazute fata de piata americana, iar asta a fost un motiv pentru care noi am ales in februarie 2025 New York Stock Exchange pentru IPO-ul entitatii noastre americane ceea ce ofera lichiditate, vizibilitate globala, multipli de evaluare mai buni si acces la investitori sofisticati. Ceea ce poate fi inspirational pentru alte burse este ca pana si bursa americana tinteste IPO-uri sub 50 mil. USD

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Urmatorul IPO pe piata principala a bursei de la Bucuresti va fi al unei companii private. Cand se vor normaliza conditiile pe piata, sunt convins ca vom trece de la 1-2-3 listari pe an pe un alt palier. In Romania nu suntem obisnuiti sa gestionam companii cu 100% free float pe bursa, ne plac cele in care este un investitor strategic

Cosmina Plaveti, BCR: Ne asteptam ca mai degraba companiile antreprenoriale sa faca primul pas cu IPO pe bursa de la Bucuresti in defavoarea companiilor de stat. Avem nevoie de diversificarea industriilor pe bursa dincolo de energie si banci. Ce emisiuni de obligatiuni corporate vor veni pe piata

Raluca Tintoiu, ING Bank: Vedem in zona de finantare multe companii antreprenoriale care au crescut in dimensiune, s-au maturizat si sunt eligibile pentru tranzactii pe piata de capital. Piata bancara locala de corporate este deschisa pentru imprumuturi sindicalizate la valori semnificativ peste 500 mil. Euro

Cristian Nacu, International Finance Corporation: Portofoliul IFC din Romania depaseste 1 mld. USD pe partea de investitii in emisiuni de obligatiuni ale institutiilor financiare, din care peste doua treimi sunt obligatiuni MREL emise de catre banci. Finantam si investitii de decarbonizare ale companiilor romanesti in zona de productie, energie, agribusiness sau real estate  

Ionut Lianu, CEC Bank: Suntem foarte avansati cu cadrul de emisiuni verzi si ma astept ca urmatoarea emisiune de obligatiuni oricand va fi lansata pe piete sa fie una verde. Ne uitam sa atragem capital catre finele acestui an sau anul viitor in functie de evolutia pietei si a bilantului nostru 

Laurentiu Stan, Kapital Minds: O companie de curierat ar fi un candidat potrivit pentru un IPO. Valoarea unei companii este mai mica intr-un IPO fata de o vanzare intr-o tranzactie de M&A pentru ca pe bursa sunt discountate de catre investitori lipsa pachetului de control din tranzactie si riscul mai ridicat. Ce arata multiplii de evaluare de la vanzarea Regina Maria vs Medlife si Medicover, respectiv evaluarea Premier Energy dupa listarea din 2024 de pe bursa de la Bucuresti

Richard Wilkinson, CTP: In Europa, piata de obligatiuni si piata bancara traiesc in vremuri diferite. Am facut prima tranzactie de finantare inafara Europei si am accesat recent piata japoneza, al treilea bazin de lichiditate din lume. Cu cat avem mai multe surse de lichiditate, cu atat ne va fi mai usor sa avem mereu acces la capital si sa ne optimizam costul de finantare al grupului

Bogdan Campianu, Wood & Company: Ce arata harta IPO din regiune – cele mai active piete din ultimii 5 ani au fost Polonia, Grecia si Romania si tot in cele 3 piete este si cel mai mare potential IPO. In Romania, o mare problema este amanarea alegerilor prezidentiale pentru ca inseamna ca am mai pierdut o jumatate de an pana vom avea o oarecare claritate, asta dupa ce 2024 a fost un an cu mai multe runde de alegeri pe care investitorii l-au discountat ca atare

Mihai Caruntu, Asociatia Analistilor Financiar – Bancari din Romania (AAFBR): Ne-am obisnuit sa ne gandim la bursa ca rol de finantare a companiilor, insa IPO-urile majore din ultimii 5 ani de pe bursele de la Varsovia si Bucuresti au fost, de regula, exituri ale unor investitori financiari. Cel mai important pentru antreprenori este calibrarea unei tranzactii IPO, sa lase potential de crestere si dupa listare pentru a multumi investitorii si sa nu uite ca profiturile companiei sunt combustibilul pietei de actiuni

Cristian Pascu, Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF): Este o stare a investitorilor de tipul “wait and see”. Din perspectiva investitorilor de retail care au vazut volatilitate in piata si scaderi, au retras bani din fondurile de investitii in actiuni si au intrat cu ei in fonduri cu investitii in obligatiuni si venit fix