Arhiva lunii mai 2022

Profi main

Banca americana JP Morgan a intrat pe lista finantatorilor Profi intr-un credit sindicalizat de aproape jumatate de miliard de euro. Mid Europa Partners a majorat creditul initial pentru preluarea retelei de supermarketuri pe fondul planurilor sale de crestere

Profi, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata supermarketurilor din Romania, si-a majorat recent expunerea fata de banci pana aproape de o jumatate de miliard euro pentru a finanta planurile de crestere a retelei, potrivit informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Astfel, creditul contractat in 2017 pentru preluarea retelei Profi a fost majorat in septembrie 2021 pana la un plafon total de circa 2,3 mld. RON (in jurul a 466 mil. euro), cu aproape 1 mld. RON fata de nivelul initial, sponsorul tranzactiei fiind Mid Europa Partners, managerul de capital privat care are in portofoliu de 5 ani afacerea locala de retail. Profi are astfel de rambursat catre banci 2,147 mld. RON la care se adauga o facilitate in valoare de 30 mil. euro, conform ultimelor informatii disponibile.

Concomitent cu cresterea succesiva a creditului sindicalizat utilizat de fondul de investitii pentru a extinde afacerea Profi atat organic, cat si cu achizitii de tip bolt-on, a crescut si numarul finantatorilor.

Acum, Profi Rom Food, compania care opereaza sub marca Profi un lant de 1.560 de supermarketuri, are expunere fata de un sindicat format din 20 de banci, printre ultimele intrate pe lista numarandu-se banca americana JP Morgan, dar si institutii financiare internationale de tipul International Finance Corporation (IFC), respectiv Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). In 2017, la momentul finalizarii tranzactiei prin care Mid Europa Partners a preluat Profi, BERD a anuntat atunci ca a investit 25 mil. euro pentru a intra in actionariatul retelei de supermarketuri, investitia derulandu-se prin intermediul Equity Participation Fund, conform unor informatii publicate anterior de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Imprumutul contractat in 2017 a fost majorat succesiv in 2018, 2020 si 2021.

Sindicatul de banci care finanteaza Profi este format acum din Alpha Bank Romania, Intesa Sanpaolo Romania, BCR, EximBank Romania, Banca Transilvania, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, Citibank Europe PLC sucursala Romania, Erste Group Bank AG Viena, Garanti Bank Romania, ING Bank NV Londra, ING Bank Romania, Raiffeisen Bank Romania, Raiffeisen Bank International AG Viena, UniCredit Bank Romania, JP Morgan Frankfurt, alaturi de care se afla si institutii financiare internationale precum International Finance Corporation (IFC), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), International Bank for Economic Cooperation si International Investment Bank, conform informatiilor disponibile pentru jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

IFC a semnat in iunie 2021 un imprumut de 58,67 mil. USD (circa 50 mil. Euro) pentru finantarea unui plan de investitii al Profi, in valoare de 485 mil. euro care prevedea extinderea cu inca 800 de locatii pana in 2027.

Imprumutul pe care ruleaza Profi pentru dezvoltarea retelei este unul dintre cele mai mari credite corporate in derulare pentru o companie romaneasca.

Contactati de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru a preciza care este destinatia fondurilor noi provenite din majorarea acordului de finantare, reprezentantii Mid Europa Partners au precizat ca nu comenteaza pe marginea unor astfel de subiecte.

Mid Europa Partners, unul dintre cei mai importanti manageri de private equity din Europa Centrala si de Est, are in portofoliul sau din Romania construit in jurul a trei platforme majore – Profi pe piata de retail, Regina Maria pe piata serviciilor medicale private, respectiv Cargus pe piata serviciilor de curierat.

Strategia Mid Europa Partners, data fiind natura sa de investitor de private equity, este de a creste rapid talia companiilor cumparate printr-o combinatie de investitie de capital din partea sa, dar si a altor co-investitori, insa un rol major in campania de extindere il joaca creditele contractate de la banci comerciale sau institutii financiare internationale. Aceste finantari bancare permit fondurilor de investitii sa creasca firmele din portofoliu, limitand expunerea propriilor capitaluri si oferind expunere bancilor la capitalul companiilor detinute. De asemenea, fondurile de private equity pot incasa prin operatiuni de tip dividend recap dividende din imprumuturi contractate pe seama companiilor din portofoliu, din care pot redirectiona bani catre proprii investitori inainte de a realiza un exit din compania de portofoliu.

Profi este singurul operator major de pe piata supermarketurilor si a magazinelor de proximitate aflat in portofoliul unui fond de investitii, in conditiile in care concureaza cu jucatori precum Penny (controlat de investitorul strategic german REWE), Mega Image (aflat in portofoliul companiei listate pe bursa Ahold Delhaize), Lidl (aflat sub controlul afacerii de familie Schwarz Gruppe) sau cu modele apropiate dezvoltate de investitori strategici precum Carrefour, Auchan si Metro.

Profi a anuntat ca reteaua sa a ajuns la finele lui 2021 la peste 1560 de magazine, dupa ce anul trecut a adaugat 173 de magazine si a remodelat 75 de unitati existente. Investitiile Profi au crescut cu 15% in 2021, iar in 2022 tinta anuntata este de crestere a bugetul de investitii cu peste 20%, pentru a sustine realizarea a pana la 300 de magazine pe noul format Profi, dintre care 150 de magazine noi, dezvoltarea unor initiative digitale (aplicatie, home delivery, RPA, IT cloud, etc), dar si extinderea capacitatii logistice.

Profi a raportat pentru 2021 un salt al vanzarilor cu 8% pana la 9,5 mld RON (circa 2 mld. euro), in ciuda dificultatilor intampinate din cauza restrictiilor de functionare a magazinelor ca urmare a crizei COVID.

“Asa cum mentionam si in trecut, rezultatul net nu este relevant in cazul nostru, intrucat dezvoltarea permanenta a retelei de magazine presupune cheltuieli cu amortizarile in crestere constanta si dobanzi pentru creditele contractate pentru a sustine aceasta dezvoltare. Daca la acestea adaugam si amortizarea goodwill, o caracteristica a contabilitatii romanesti, ajungem la EBITDA 2021 in suma de 423 milioane RON, cu 12% mai mare decat în 2020,” a declarat Andrei Bica, directorul financiar al retelei de magazine Profi. Acesta sustine ca avansul EBITDA este superior celui din vanzari intr-un an in care afacerea a trebuit sa absoarba impactul material al unor factori externi precum cresterea pretului energiei electrice cu 30%, a combustibilului cu 25% si a salariului minim cu 3% pe langa efectul restrictiilor impuse pe fondul crizei Covid.

Mid Europa Partners a finalizat achizitia Profi in februarie 2017 de la un alt manager de private equity de talie regionala, Enterprise Investors, dupa o tranzactie in numerar de 533 mil. Euro incheiata cu Enterprise Investors. La acea vreme, Profi avea 515 magazine, ceea ce indica o triplare a retelei in cei 5 ani de mandat al Mid Europa Partners. Concomitent, vanzarile au crescut de la 748 mil. euro in 2016 la aproape 2 mld. euro in 2021.

Loredana Chitu Profil main

Loredana Chitu

Organizatie: Dentons

Pozitie in cadrul organizatiei: Loredana Chitu este partener si coordonator al practicii de Piete de Capital in cadrul biroului din Bucuresti

Experienta: Piete de capital, fonduri de investitii, M&A (fuziuni si achizitii), aspecte de reglementare in domeniul financiar

Limbi de lucru: Romana, engleza

Studii: Licentiata a Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti (2004)

 

 

 

Loredana Chitu are o experienta bogata in domeniul pietelor de capital, atat cu actiuni (equity), coordonand cele mai importante oferte publice si listari din Romania, cat si cu obligatiuni (debt), participand atat in tranzactii locale, cat si internationale, cu impact pe piata emisiunilor de obligatiuni.

Loredana ofera consultanta emitentilor, actionarilor vanzatori sau bancilor de investitii in calitate de intermediari intr-o gama larga de tranzactii, precum si asistenta cu privire la aspecte de reglementare (e.g. drepturile actionarilor, politici de remunerare, obligatii de raportare, guvernanta corporativa etc). De asemenea, Loredana ofera consultanta fondurilor de investitii alternative de la infiintare pana la ridicarea de fonduri si obligatiile ulterioare.

De-a lungul carierei, a fost implicata in tranzactii de fuziuni si achizitii de profil inalt, in special transferuri de banci sau portofolii de credite bancare, dar si achizitii de societati listate (inclusiv prin oferte de preluare pe Bursa de Valori Bucuresti).

Loredana este o prezenta constanta in paneluri de discutie privind aspecte de piete de capital si se implica activ in activitati de advocacy si mentorat in diverse asociatii de renume de pe piata.

voicu oprean main

Follow-up MIRSANU IPO CHALLENGE 2022. Voicu Oprean, Arobs: Vizam intrarea in cei mai importanti indici bursieri ai Bursei de Valori Bucuresti, precum si FTSE Russell. Dupa listarea pe piata principala a bursei, vom merge la investitori precum BERD si IFC care vor aduce un plus de valoare si de credibilitate in structura de finantatori. Efect post-listare la Arobs: 20%-30% din banii investitorilor de pe bursa au finantat tranzactiile M&A

„Ambitia noastra este de a realiza trecerea de pe piata AeRO pe Piata Principala pana la finalul acestui an-inceputul anului viitor si ulterior vizam intrarea in cei mai importanti indici bursieri ai Bursei de Valori Bucuresti, precum si FTSE Russell”, afirma Voicu Oprean, CEO si Fondator al Arobs Transilvania Software in cadrul unui follow-up la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Intrebat care este urmatoarea miscare a Arobs pe piata bursiera – o majorare de capital, o emisiune de obligatiuni sau trecerea pe piata reglementata a BVB, acesta afirma: „Nu excludem nimic în acest moment”.

Legat de atragerea unor investitori financiari in companie, Voicu Oprean a raspuns: „Aceasta este o decizie care depinde de mai multi factori. Suntem deschisi pentru discutii cu institutii financiare, fonduri de pensii, fonduri de PE (private equity – n.r.), dar pentru a fi si mai atractivi, avem in vedere trecerea pe Piata Principala pana la finalul anului curent-inceputul anului viitor, urmeaza sa apara situatiile consolidate,auditarea IFRS, individuala si consolidata”.

„Chiar si la acest moment, atragem investitii si avem discutii, dar presupun ca, dupa ce vom fi listati pe Piata Principala, cu siguranta vom avea parte de si mai multe discutii in aceasta directie si vom merge la investitori cum ar fi BERD sau IFC care vor aduce un plus de valoare si de credibilitate in structura de finantatori”, precizeaza fondatorul companiei de IT, care este, in acelasi timp, actionarul majoritar al companiei, si ocupa pozitiile de CEO si de presedinte al Consiliului de administratie.

„Pentru noi este important sa aducem alaturi de noi investitori pe termen lung, care sa creada in planurile noastre de dezvoltare si cu sprijinul carora sa transformam AROBS in cel mai important jucator international al industriei de IT, cu servicii si produse inovatoare, pornit din Cluj.”, isi explica viziunea antreprenorul clujean.

Intrebat daca, in prezent, sunt discutii cu fonduri de private equity pentru cooptarea in actionariatul Arobs, Voicu Oprean afirma: „Nu avem la acest moment”.

Care a fost impactul listarii Arobs pe bursa de la Bucuresti asupra mixului sau de finantare?

„De la infiintare si pana in prezent AROBS a crescut organic, reinvestind profiturile in dezvoltarea de solutii, produse, precum si a echipelor. Desigur, aceasta creștere organica a fost sustinuta si de finantare bancara traditionala. Plasamentul privat si capitalul atras in urma acestuia in luna octombrie 2021, in valoare de 74,2 milioane de lei a fost prima infuzie de capital de tip equity din istoria companiei.”, a mai spus Voicu Oprean.

„Daca structura de finantare anterioara era limitata doar la accesarea finantarilor pe termen scurt , mediu si lung, IPO a avut rolul de a oferi o finantare alternativa de valoare semnificativa fata de structura precedenta de finantare. Inainte de IPO, debt financing reprezenta 100% finantari bancare, iar dupa ce AROBS a intrat pe piata de capital , structura de finantare a fost: debt financing aproximativ 21 mil euro prin accesarea de finantari bancare si equity financing aproximativ 15 mil euro de la IPO”, precizeaza fondatorul companiei antreprenoriale de IT.

„De la momentul plasamentului privat si pana in prezent am realizat doua tranzactii – Berg Software Timișoara și Software Development Services. Totodata, suntem angrenati in diverse alte discutii si negocieri si cu alte companii, insă vom reveni cu mai multe detalii asupra acestora la momentul oportun. Valoarea cumulată a celor două tranzacții depășește este de puțin peste 21 milioane de euro. Finantarea de la banca pt BERG a fost de 80%, iar pentru 20% din valoare a fost utilizata o parte din capitalul atras de la investitorii BVB in cadrul plasamentului privat.In cazul ENEA, finantarea de la banca a fost de 70% si 30 % din capitalul atras de la investitori”, precizeaza Voicu Oprean.

Cele doua companii sunt independente și nu sunt consolidate în situatiile financiare ale AROBS.

„Plasamentul privat si listarea actiunilor pe piata AeRO au contribuit la accelerarea planurilor noastre de dezvoltare. In paralel cu cresterea organica, ne-am dorit sa avem alaturi de noi parteneri din cadrul pietei de capital care sa creada in planurile noastre ambitioase de crestere si sa ne sprijine in acest demers. Astfel, odata ce plasamentul privat a fost inchis nu am pus pauza si din contra, am turat motoarele sa ducem la indeplinire obiectivele stabilite. Am realizat pana la finalul anului 2021 o prima tranzacție prin achizitionarea Berg Software Timișoara, in urma careia avem o expunere mai solida pe piata DACH (Germania, Austria si Elvetia). De asemenea, in aprilie 2022 am incheiat cea de-a doua tranzactie prin achizitionarea Software Development Services de la compania Enea din Suedia. Aceasta este cea mai semnificativa achizitie din istoria AROBS, in urma careia ne-am intarit divizia de servicii software prin alaturarea unui numar de aproximativ 160 de noi colegi, localizati in Bucuresti, Iasi, Craiova, dar si in Statele Unite. Prin aceasta achizitie, ne-am consolidat si extins in acelasi timp portofoliul de clienti in Europa si America de Nord. In mod cert, finantarea prin bursa ne-a dus mai aproape si mai rapid de obiectivele de dezvoltare ale companiei”, a mai spus Voicu Oprean de la Arobs.

Potrivit acestuia, compania a inregistrat in 2021 o cifra de afaceri cu 10% mai mare fata de anul anterior, iar pentru 2022 este estimata o rata de crestere a cifrei de afaceri anuale de 17% pana la 197,3 mil. lei, rata de crestere care nu include firmele din grup sau noile sale achizitii. Arobs are o capitalizare de piata actuala pe piata bursiera Aero de 848 mil. RON (circa 170 mil. Euro).

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori Bucuresti si Dentons.

BERD si IFC investesc pana la 55 mil. euro in noul fond de investitii ridicat de vanzatorul retelei de centre de fitness World Class. Resource Partners Eastern European Equity Partners III are ca tinta sa stranga un capital privat de 200 mil. euro pentru achizitii in companii predominant in Polonia si Romania

International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii din grupul Bancii Mondiale, va discuta pe 15 iunie aprobarea unei investitii de capital de pana la 15 mil. euro in noul fond de investitii ridicat de Resource Partners pentru achizitii in companii de pe pietele Europei Centrale si de Est.

Intr-o miscare similara, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a aprobat deja pe 9 martie alocarea unui capital de 40 mil. euro pentru fondul de investitii administrat de Resource Partners, care a semnat in aprilie tranzactia de exit din World Class, liderul pietei de centre de fitness din Romania.

Resource Eastern European Equity Partners III are ca tinta sa stranga de la investitori de capital privat 200 mil. euro, pe care sa ii investeasca apoi in companii mici si mijlocii din sectorul de consum din regiune, predominant in Polonia si Romania, care sunt cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est.

Strategia de investitii a managerului de capital privat regional vizeaza achizitia de pachete de actiuni de control sau de pachete minoritare de actiuni in companiile vizate.

Ultimii ani au marcat un varf al capitalului atras de la investitori in industria de private equity, ceea ce s-a resimtit si pe piata de fuziuni si achizitii din Romania. Astfel, in ultimii ani, Mid Europa Partners, CEE Equity Partners, Enterprise Investors, Innova Capital, Abris Capital Partners, Accesion Capital Partners (fostul Mezzanine Management) au strans noi fonduri de investitii, dar au intrat pe piata locala si manageri noi cu interese regionale de investitii precum BlackPeak Capital si Sarmis Capital. Pe langa acestia, pe tichete de tranzactii mai mici managerii regionali de private equity se intersecteaza cu tinerele fonduri de investitii cu focus numai in Romania precum Black Sea Fund si Morphosis Capital.

Resource Partners, un manager regional care a strans sub administrare un capital privat de peste 400 mil. euro, a fost fondat in 2009 de catre fosti manageri din echipa fondului de investitii global Carlyle care se ocupau de portofoliul din Europa Centrala si de Est.

Pe 15 aprilie 2022, Resource Partnes a anuntat tranzactia prin care isi face exitul complet din World Class Romania, lider pe piata locala a centrelor de fitness, prin vanzarea afacerii catre Vectr Fitness, parte a conglomeratului African Industries Group, controlat de fratii Raj si Alok Gupta, care au in portofoliul lor din Romania si afaceri din agricultura si imobiliare.

Echipa de management condusa de catre Kent Orrgren va continua sa conduca World Class Romania si va ramane ca actionar minoritar in companie.

Resource Partners a preluat World Class Romania in 2014 si a extins reteaua sa de peste 4 ori in cei 8 ani printr-o strategie care a combinat tranzactiile de tip M&A in cadrul careia a facut 7 achizitii de operatori de profil cu cresterea organica.

ipo emea main

Nick Kaufmann, Wood & Co: Investitorii internationali care cumpara actiuni pe bursa de la Bucuresti sau in regiune acopera mai degraba geografic zona decat sa fie specialisti de sector. Niciun IPO in CEE de la inceputul anului. IPO vs M&A pentru antreprenori? Listare inseamna sa iei bani de pe masa, sa iti dezvolti compania si sa devii o figura publica vs nimeni nu va stii cat esti de bogat in fiecare zi, dar nu vei mai fii tu seful

“Lucram la un numar de tranzactii in pregatire pe care speram sa le lansam in aprilie – mai cand a venit acest “hold” general cu invazia ruseasca. Am in plan sa reincep ceea ce am oprit, sa restartam in vara iar in a doua jumatate a anului cred ca o sa fie mai bine sa venim pe piata. Daca lucrurile se imbunatatesc, va fi un trimestru 3 si un trimestru 4 foarte ocupate (cu IPO-uri)”, a declarat Nick Kaufmann, Head Equity Capital Markets & Syndicate Wood & Company la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Unul din lucrurile despre pietele de actiuni este acela ca sunt foarte supuse schimbarilor. Trebuie sa iti pastrezi increderea destul de mult timp. Pentru ca ele urca si tot ele coboara. Acesta este avertismentul pe care autoritatile de reglementare il trimit investitorilor sau insista ca firmele de investitii sa il transmita investitorilor. Poti avea, de asemenea, o situatie in care cand pietele cresc, si odata cu ele si oportunitatile de a emite actiuni si de a cumpara actiuni pentru investitorii de portofoliu, iar randamentul investitorilor poate fi diferit si poti sa ai preturi puternice ale actiunii, dar o emisiune slaba”, explica Nick Kaufmann.

“Cred ca in ultimii doi ani nu au fost asa multe emisiuni de actiuni. Anul trecut a fost un an grozav, dar acest an nu a fost asa bun chiar de dinainte de invazia rusa in Ucraina”, adauga acesta.

“Ultimii ani au fost plini de evenimente, prima data am avut criza Covid, apoi criza preturilor in crestere la energie alimentata de invazia rusa din Ucraina”, a precizat seful Wood Londra in cadrul prezentarii sale.

ecm main

“Cred ca unul din lucrurile pe care le veti vedea si asta este foarte important este rezilienta pietelor de actiuni. Daca ne uitam la un grafic pe un termen mai lung care ne arata criza din 1987, criza dotcom, marea criza financiara si te uiti pe o perioada mai lunga nu este ca si cum nu s-a intamplat niciodata. Pe de alta parte, marea depresiune din anii 20 – 30, atunci a fost nevoie de o perioada lunga de timp, au trecut decenii pana pietele si-au revenit la nivelul la care erau. Deci, trebuie sa fim atenti cand extrapolam din ultimii ani sau chiar din ultimele decenii, lucrurile se pot schimba dar pentru moment pietele sunt foarte reziliente, ceea ce este important pentru investitori, emitenti si pentru antreprenori care se uita daca sa mearga pe piata publica sau sa faca o vanzare private”, puncteaza Nick Kaufmann.

trends ecm baza 624

“Daca te uiti la indicii de volatilitate arata unde suntem acum. Se vad ultimii 2 ani de la inceputul crizei Covid si puteti vedea si impactul crizei ruso-ucrainene, dar este strans si impactul este considerabil mai redus decat volatilitatea provocata de criza Covid, unde impactul a fost imediat si a avut nevoie de un an pana la a atinge impactul total. Asta este dezavantajul de a fi pe pietele de actiuni, cand este o criza mare poti pierde multi bani dar daca investesti pe termen lung poti sa iti refaci banii din nou”, mai spune acesta.

“Cred ca o dezbatere poate fi ca mereu este vorba de un discount, dar ceea ce e important general vorbind despre companiile din regiunea noastra si Romania sunt privite in mod particular de catre investitori ca pietele de frontiera ale Europei sau daca sunt Polonia si Cehia piete emergente in clasificarea MSCI pe care investitorii o folosesc pentru alocarea portofoliului”,a mai spus Nick Kaufmann.

“In general vorbind, investitorii internationali care vor cumpara pe bursa de la Bucuresti sau pe alte burse din regiune sunt specialisti concentrati asupra pietelor mai degraba din punct de vedere geografic, decat specialisti in anumite sectoare precum retail, minerit, tech, petrol si gaze si altele fata de situatia generala in care managerul de portofoliu care ia decizia de investitii ar fi un specialist de sector daca era in UK, Germania sau SUA. Dar aici sunt piete emergente pentru ca exista riscuri politice si macro diferite si domina sectorul, iar lumea uita ca se intampla cateodata sa aiba loc o lovitura de stat in Kazahstan sau invazia rusa in Ucraina, o criza a unei valute, politica ratelor de dobanda a Turciei”, explica reprezentantul Wood & Co.

“De la inceputul razboiului, singurele IPO in zona pietelor europene emergente, Orientul apropiat si Africa sunt arabe, unde sunt, de regula, multi bani la nivel local, dar unde si investitorii internationali se duc, de asemenea, daca va aduceti aminte de evaluarea de trilioane de la IPO-ul Aramco pentru ca pot sa vanda international. Cred ca poti sa ai mai multi investitori internationali datorita preturilor la petrol si gaze pe care cred ca oamenii le considera singurul pariu sigur al momentului”, a mai spus Nick Kaufmann.

ipo emea mici baza 624

“Sunt cateva IPO-uri in Europa de Vest si Israel. In Turcia sunt mai frecvente si sunt sub 100 mil. USD, in Turcia le pot face doar cu investitori de retail pe moment cand nu poti sa vinzi international catre investitori. Nu a fost niciuna in Polonia, Cehia, Ungaria, Romania, acesta este impactul invaziei rusesti. Ai tarile baltice in prima linie, apoi Polonia si Romania pe flancul estic al NATO, a fost un efect de inghet asupra emisiunilor de actiuni. Noi lucram la un numar de tranzactii care au fost amanate si speram ca lucrurile se vor aseza, iar investitorii vor reveni”, afirma reprezentantul Wood.

In Europa Centrala si de Est, in cele 4 luni de la inceputul anului si pana acum nu a avut loc niciun IPO major pe bursele din regiune, ultimul IPO de peste 100 mil. USD fiind IPO-ul companiei poloneze de tehnologie STS Holding, care a inregistrat o listare de 265 mil. USD prin vanzarea unui pachet de 30% din actiuni pe bursa de la Varsovia in decembrie 2021. Pietele EMEA au fost dominate in primele 4 luni ale anului de IPO-urile realizate de companii din Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite, care au atras lichiditati importante de la investitori locali, urmate de companii din Norvegia si Italia. Cel mai mare IPO din EMEA de la inceputul anului este cel al companiei de utilitati DEWA din Emiratele Arabe Unite, care a obtinut 6,077 mld. USD din vanzarea unui pachet de 18% din actiuni, arata datele Wood.

Pe pietele de frontiera si emergente din Europa Centrala si de Est, bancile au fost in primele 4 luni ale anului cei mai activi emitenti in emisiunile de obligatiuni de peste 100 mil. USD, in special bancile din Slovacia si Cehia, urmate de companiile de utilitati. Cea mai mare emisiune de obligatiuni din regiune de la inceputul anului a fost cea realizata de grupul ceh de utilitati CEZ cu o emisiune de titluri de 600 mil. euro cu maturitate pe 5 ani la un cupon de 2,375% pe an, urmat de bancile slovace Slovenska Sporitelna (subsidiara a grupului austriac Erste) si Vseobecna Uverova Banka (subsidiara locala a grupului italian Intesa Sanpaolo), ambele cu cate o emisiune de obligatiuni de 500 mil. euro cu maturitati pe 5 ani si cupoane de 1,125%, respectiv 0,875% pe an. In acelasi interval de timp, BCR (subsidiara locala a grupului austriac Erste) a lansat pe bursa de la Bucuresti o emisiune de obligatiuni de 351 mil. RON (70 mil. euro) cu maturitate la 5 ani si un cupon de 6,76%, conform sursei citate.

dcm baza 624

“ Nu sunt sigur ca va fi mult mai usor de facut o tranzactie private equity ca alternativa in acest moment”, sustine Nick Kaufmann.

“De ce IPO in loc de M&A? Cred ca in mod particular este relevant pentru antreprenorii care au fondat companii, le-au ridicat, au construit o viziune, petreci cativa ani facand asta, vrei sa te ocupi, sa ai controlul si poti sa folosesti mai multi bani. Deci daca faci un IPO in care vinzi 25-30%, poti sa iei ceva bani de pe masa si sa nu iti risti averea personala, poti sa strangi bani ca sa intaresti planurile tale fie ca sunt de crestere organica sau sa vinzi catre investitori de portofoliu procente foarte mici din compania ta, vor avea incredere in tine si te vor urma”, afirma seful Wood Londra.

“Daca vinzi catre un fond private equity sau daca vinzi intr-o tranzactie M&A catre un investitor strategic predai compania, poate nu pe loc, dar in cativa ani, dar nu mai esti seful oricum. Te vor sustine, dar au agenda proprie, in special un fond de private equity este interesat 3 pana la 5 ani, te vor forta sa maximizezi randamentul financiar si sa le aduci cel mai bun pret cand vor face exitul, vor fi in board-ul tau, vei avea agreata o strategie cu ei, un acord al actionarilor si practic iti vor lega mainile”, sustine Nick Kaufmann.

“Partea buna in asta este ca este totul privat, nu oricine poate vedea cat de bogat esti de la o zi la alta. In piata publica, oricine poate vedea cati bani ai facut si cum merg actiunile tale de la o zi la alta, iar tu devii o figura publica”, adauga acesta.

“Dar daca vezi flexibilitate si oportunitate de a vinde mai multe actiuni mai tarziu la un pret mai mare si sa strangi mai multi bani repede este mult mai flexibil decat daca te duci in tranzactie privata. Deci, daca esti suficient de tare sa ai un profil public este o modalitate buna de a-ti dezvolta business-ul si, de asemenea, sa iei din banii tai de pe masa”, a mai spus Nick Kaufmann de la Wood & Co in cadrul panelului dedicat tendintelor in tranzactiile IPO si de pe pietele de capital la evenimentul organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons

Bucataru Grup Serban main

Ovidiu Bucataru, Grup Serban Holding, despre o potentiala tranzactie M&A dupa listarea companiei: Discutiile cu investitorii financiari pornesc de la un pachet de 10 -15%, dar sunt doar discutii, cum au fost si inainte de listare. Ce impact a avut IPO-ul asupra companiei antreprenoriale din agricultura

“Suntem aici dupa o listare pe care am avut-o pe 28 februarie chiar daca intr-un context cu totul nefavorabil, imediat dupa saptamana in care a avut loc invazia din Ucraina. Lucrurile erau deja stabilite. Ce se intampla post listare? Se intampla ceea ce ne asteptam pentru ca procesul acesta de listare la Bursa de Valori Bucuresti a inceput acum mai bine de 3 ani. A fost o perioada in cae ne-am uitat foarte atent care este cea mai buna optiune a noastra, fie ca e vorba de o listare la bursa, fie ca e vorba de a continua cu cresterea finantarii prin majorarea expunerilor bilaterale pe care le aveam si functionau, fie sa ne uitam intr-o parte de o finantare structurata si chiar la o parte de M&A. Toate au fost pe masa noastra”, a declarat Ovidiu Bucataru, Chief Financial Officer al Grup Serban Holding la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Intrebat daca dupa lPO sunt discutii pentru atragerea in companie a unor noi investitori, Ovidiu Bucataru a raspuns: “Este una dintre optiunile pe care le avem in vedere. Au fost si inainte de listare discutiile, sunt si astazi, ramane de definit doar cat anume din business proprietarul este dispus sa cedeze catre cealalta parte pentru ca dimensiunea conteaza. Clar ca indiferent ca vorbim de institutionali, ca vorbim de private equity, lucrurile stau in felul urmator – procentele sunt cu doua cifre, iar noi am facut un prim pas tocmai pentru a ne mai inchide din temerile pe care le aveam.”.

“Discutiile astazi sunt in felul urmator intre 10 si 15%, de acolo pornim. E adevarat apriori, toata lumea va veni si va spune dorim 30- 40%, insa cred ca este o zona de interes comun. Dar, cum spuneam, lucrurile sunt la fel cum au fost si inainte (de listare – n.r.) si astazi la nivel de discutii”, precizeaza acesta.

“Este una dintre optiuni. In afara de piata de capital, elementele pe care le-am precizat foarte clar de la inceput vizavi de faptul ca avem in vedere majorari ulterioare, emisiune de obligatiuni si totodata analizam, spuneam ca in acesti 3 ani si inainte de a lua decizia de listare au fost interactiuni. Decizia a fost luata in urma identificarii celei mai bune solutii la momentul respectiv. S-a mentionat pentru ca exista temeri legate de ceea ce inseamna rigurozitatea care vine intr-o anumita zona, fie ca este vorba de guvernanta corporativa, fie ca e vorba de o zona in care apare ce inseamna preluarea business-ului, persoanele care sunt acolo”, explica Ovidiu Bucataru.

“Nu a fost neaparat cazul in ceea ce priveste Grup Serban Holding pentru ca proprietarul Nicu Serban intelegea foarte bine ca are nevoie sa faca acesti pasi, constientiza acest lucru, avea nevoie si de un CFO, avea nevoie si de o parte de comunicare, avea nevoie si de juridic. Toate aceste lucruri le-a inteles. Doar ca este o perioada de adaptare, o curba de invatare de a face pasii intr-un ritm pe care il poate acomoda. Clar ca inainte cei 25 de ani au dus la evaluarile de astazi, deciziile rapide au contat foarte mult in ecuatia acestui business”, completeaza acesta.
Cum s-a schimbat viata post-IPO a companiei fata de perioada de dinaintea listarii?

“Pre-listare vorbeam de alti termeni, fie ca e vorba si de obligatiile legate de prezentarea situatiilor financiare, ganditi-va ca vorbim de o companie cum e Grup Serban Holding, o companie care atinge 100 mil. euro cu sute de mii tranzactii, cu consolidate prin 5 companii, lucruri care se intamplau in alti ani cu termene la sfarsitul lunii august, azi suntem cu termene care sunt la sfarsitul lunii martie. Asadar ceea ce faceam acum un an in 7-8 luni, se comprima in 3 luni, implicit toate aceste eforturi se desfasoara cu aceeasi echipa, cu aceiasi auditori, cu resursele pe care le avem. E adevarat, reusim sa respectam jaloanele in marea lor majoritate si ne-am propus avand o intelegere a faptului ca daca ne vom lista in luna februarie, asa a fost obiectivul. Practic noi am venit si am facut elementele legate de ceea ce inseamna majorarea de capital in luna decembrie, ne-am propus sa se intample in februarie listarea si aranjasem toate aceste elemente”, afirma Ovidiu Bucataru.

“Post listare, pe langa acest pachet de elemente pe care le asteptam sunt aspecte de a implementa planurile pe care le-am prezentat in momentul in care am decis sa accesam aceasta sursa de finantare si au fost planuri pe care le-am pus intr-un memorandum pe care le-am promovat, le-am comunicat tuturor celor care au venit alaturi de noi, numarului de actionari care ne-au dat incredere. Si pe fiecare componenta am detaliat fiind practic baza, structura, premisa pe care am construit un business plan, proiectiile financiare, identificand directiile pe care noi Grup Serban le puteam accelera in dezvoltarea noastra pornind de la ceea ce inseamna domeniul in care activam”, completeaza el.

“Foarte important avem niste avantaje competitive, domeniul are niste avantaje. Azi se simte si mai pregnant acest lucru, dar ganditi-va ca acum 3 ani vorbeam de un alt context, de un alt palier al preturilor. Fie ca e vorba de commodities in zona de agribusiness, producem o parte din productia care este un commodity, o parte o procesam si aducem valoare adaugata, si aici au fost elementele pe care ne-am focusat. Am inteles foarte bine ca pentru a accelera acest lucru, a trece de la un business integrat pe verticala, care avea deja valoare adaugata, dar pentru a creste, fie ca e vorba de irigatii crescand randamentul pe hectar cu ceea ce inseamna costuri mai mici, generand EBITDA superioara, fie ca vorbeam de capacitati de depozitare aducand valoare adaugata suplimentara”, mai spune reprezentantul Grup Serban Holding.

“Dau un exemplu ce inseamna capacitati de depozitare. Era un subiect in special in perioada pre-pandemica, extrem de prezent. Reusind sa aducem sumele necesare pentru a investi intr-o capacitate de depozitare suplimentara de aproximativ 4000 tone, generam un gross margin (marja bruta – n.r.) suplimentar cu aproximativ 38% mai mare. Ganditi-va ce va insemna urmatorul pas – procesarea acelor materii prime si materiale intr-o perioada de un an. La irigatii, dadeam un exemplu, investitiile sunt pe masura. Practic vorbim de 4000 euro per hectar ce necesita daca vrei sa scalezi si sa te duci sa ai 2000 hectare sunt sume spre 8 mil. Euro. E adevarat, componenta de capitalizare a profitului nostru este extrem de importanta, venind cu componenta de equity atrasa prin prisma listarii, adaugand efectul de multiplicare prin finantarile pe care le obtinem putem sa facem ca aceste investitii sa se realizeze mult mai rapid”, detaliaza Ovidiu Serban.

“Totodata, ne-am uitat in ce directie trebuie sa ne ducem pentru a reusi sa acoperim o amortizare in 10 ani a unui astfel de sistem, cu ce tip de culturi pentru ca daca te duci intr-o cultura mare de exemplu cereale ca vorbim de grau, porumb, lucrurile nu arata extraordinar. Vorbim de output (productie – n.r.) de aproximativ 1500 – 2000 de euro si a trebuit sa gandim cum facem sa ajungem la 10.000 euro output. Si atunci a fost o directie pe care am identificat-o, gandindu-ne in felul urmator noi trebuie sa ajungem la 10.000 euro, facem investitia de 4000 euro, amortizarea de 400 euro, unde putem valorifica productii de genul acesta? Si asta inseamna industrializare si atunci ne-am dus catre un cartof de industrializare, am cautat 14 luni discutii cu un procesator mondial, nr.1 in ceea ce priveste cartoful de industrializare, este vorba despre Pepsico, pentru a identifica impreuna cum reusim sa facem aceasta investitie contand foarte mult predictibilitatea”, a mai spus Ovidiu Bucataru de la Grup Serban Holding in cadrul panelului Challenges al evenimentului online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

Pwc multipli IPO main

Sorin Petre, PwC: Vedem tranzactii si interese de investitii in energie, in companii industriale pentru stocarea CO2. Multiplii de evaluare in IPO-uri au ajuns anul trecut pe bursa de la Bucuresti pana aproape de 30x P/E. Multiplii EBITDA au crescut usor in 2021 pentru companiile listate, insa raman sub evaluarile obtinute in tranzactiile M&A

“In ceea ce priveste multiplii, cei de referinta pentru companii industriale sunt multiplii pentru venituri, iar EBITDA este un multiplu important observat de catre investitori, ceea ce putem sa spunem este ca este o crestere usoara a multiplilor EBITDA in 2021 fata de 2020”, a declarat Sorin Petre, Partner & Leader Valuation & Economics PwC Romania la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Pwc multipli revenues 624

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Analiza PwC Romania are la baza date preliminare pentru 2021 si vizeaza multiplii de evaluare a companiilor listate pe Bursa de Valori Bucuresti.

Astfel, la multiplii EBITDA mediana agregata a fost in 2021 in jurul a 7,7xEBITDA fata de 7,1x EBITDA in 2020, cea mai mare evaluare fiind obtinuta de sectorul serviciilor medicale (unde este cotata Medlife) cu un multiplu de 9,1x EBITDA, cea mai scazuta valoare fiind inregistrata de sectorul de electricitate, cu 5,3x EBITDA, pe bursa fiind prezente mai multe companii din portofoliul statului.

Pwc multipli ebitda 624

 

“In 2021 au fost cateva IPO-uri importante, One United Properties, de asemenea TTS este un IPO semnificativ, companie inclusa, de asemenea, in indicele bursier”, explica Sorin Petre.

Cele 3 mari IPO locale din 2021 s-au facut la multipli P/E de 29,1x in cazul dezvoltatorului imobiliar One United Properties, 18,4x in cazul retelei de distributie si logistica Aquila, respectiv la un multiplu de 11,9 P/E la compania de transport fluvial TTS. Din 2006 incoace, cei mai mari multipli IPO au fost obtinuti de catre Digi cu 75,6 P/E in 2017 si multipli de peste 50x P/E obtinuti de catre Casa de Bucovina Club de Munte in 2008, respectiv Medlife in 2016, releva datele PwC.

“Am analizat, de asemenea, multiplii raportati la activele totale si cei raportati la activele nete, activele nete fiind un indicator important pentru sectorul financiar, , multiplul sau fiind folosit de catre investitori datorita specificitatii sectorului de servicii financiare, in special a celui bancar unde depozitele sunt principala linie de servicii din portofoliul lor”, precizeaza Sorin Petre de la PwC.

pwc multipli total assets 624

 

 

 

 

 

 

 

 

La activele nete, multiplul a crescut usor in 2021 de la o mediana agregata de 0,8x la 0,9x, cele mai bune evaluari fiind obtinute de companii din sectorul serviciilor medicale cu 1,5x, respectiv sectorul de consum cu 1,2x.

pwc multipli net assets 624

“Ceea ce trebuie mentionat pentru 2021 este ca a fost un an bun pentru bursa, atat din punct de vedere al capitalizarii de piata, dar si din punct de vedere al indicilor pietei. De asemenea pe bursa, din analiza pregatita in studiul nostru pentru principalele sectoare am exclus Erste Group deoarece piata sa principala este bursa din Viena, dar actiunile Erste sunt tranzactionate, de asemenea, pe bursa de la Bucuresti. Puteti vedea structura principalelor sectoare listate pe bursa de la Bucuresti, sectorul de petrol si gaze, cel financiar si sectorul de electricitate sunt bine reprezentate pe bursa de la Bucuresti”, explica seful departamentului de evaluare al PwC Romania.

Piata bursiera de la Bucuresti a atins in 2021 maximul istoric cu o capitalizare de piata de 142,3 mld. RON (28,9 mld. Euro, calculat la cursul mediu al BNR).

“Referitor la multipli, am inclus si trendurile, multiplul mediu P/E pentru toate sectoarele in 2021 este mai mare comparativ cu 2020. Am inclus si analizele privind volatilitatea, iar sectorul de consum pare sa fie o industrie mai stabila, avem volatilitate mai mare in alte sectoare. 2007 a fost un an atipic din cauza asteptarilor foarte mari si a multiplilor mari, de aceea am exclus acest an din analiza noastra”, precizeaza Sorin Petre.

pwc multipli PE baza 624

“Ce am vrut sa mentionez si este important pentru investitori nu numai pentru cei de pe bursa, dar si pentru cei din M&A sunt aceste initiative ESG, si anume activitatile companiilor referitoare la protectia mediului, initiativele sociale si buna guvernanta, iar Bursa de Valori Bucuresti a inclus in rating cateva de pe piata”, a adaugat acesta.

“In sfarsit, avem o analiza preliminara a pietei de M&A, ceea ce putem sa spunem este ca multiplii EBITDA, care sunt in special relevanti pentru companiile industriale si de servicii, ne asteptam sa fie in linie cu ce a fost anul trecut, adica un multiplul in jur de 9, pe care noi consideram ca este in linie cu tranzactiile din ultimii ani”, precizeaza Sorin Petre. Datele despre multiplii de pe piata de M&A sunt obtinute din analiza tranzactiilor incheiate.

pwc multipli ebitda long term publ

Datele PwC indica astfel ca pe piata M&A estimarea preliminara privind un multiplu mediu este peste 9xEBITDA, in continuare semnificativ peste multiplul mediu de 7,7xEBITDA estimat in cazul companiilor listate pe bursa, ceea ce inseamna ca tranzactiile M&A au adus in continuare multipli EBITDA mai buni decat pe bursa, continuand trendul din 2020. O explicatie ar putea fi aceea ca pe bursa sunt listate mai mult companii mature, stabile, in timp ce tranzactiile de M&A inregistreaza mai des companii cu profituri mai mici, dar cu perspective mai bune de crestere, dupa cum releva analiza PwC.

Intrebat unde este un apetit mai mare pentru tranzactii si investitii, Sorin Petre a raspuns: “Cred ca sectorul de energie va fi unul foarte activ pe lista investitorilor si asta pentru ca Romania are tinte ambitioase in ceea ce priveste Green Deal si sunt multe investitii de facut in acest sector, nu doar in sectorul productiei de electricitate, dar si de exemplu investitii in companii industriale pentru stocarea CO2 cu scopul de a imbunatati aceasta zona de mediu”.

“Ce mai trebuie mentionat, de asemenea, din perspectiva investitiilor sunt aceste initiative si fonduri disponibile din partea statului pentru a sustine energia curata, energia eficienta si vedem si ne asteptam sa fie investitii importante in sectorul energetic, in cresterea eficientei energetice si a tot ce inseamna verde relativ la reducerea emisiilor de CO2 si a poluarii si deci, ne asteptam la investitii in aceasta zona avand in vedere fondurile disponibile din partea statului pentru astfel de investitii”, puncteaza partenerul PwC Romania.

“Am observat cateva tranzactii si interese privind achizitia de companii in faze incipiente de dezvoltare pregatite sa construiasca de exemplu companii pentru proiecte energetice, dar nu este singurul sector de interes pentru investitori, insa aici este acest stimulent din partea UE si sunt bani disponibili sa ajute investitorii sa dezvolte proiecte”, a mai spus Sorin Petre de la PwC Romania la evenimentul online MIRSANU.RO organizat pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

axinia main

Bogdan Axinia, Emag Ventures: Nu excludem la niciun moment un IPO ca potentiala ruta de exit pentru vreuna din companiile din portofoliu. In primii doi ani, se vor aduna peste 20 mil. Euro investiti in runda initiala si in cele de follow up pentru a ajuta companiile sa creasca rapid

“In primii 2 ani de zile, se vor aduna peste 20 mil. euro investiti in runda initiala si in rundele de follow up, deci punem ceva bani acolo unde ne sunt vorbele si in continuare ne dorim sa gasim tipul de companii langa care sa ne punem si sa le ajutam sa creasca rapid”, a declarat Bogdan Axinia, Managing Director Emag Ventures la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Nu excludem la niciun moment un IPO pentru vreuna dintre ele (companii de portofoliu – n.r.) ca potentiala ruta de exit, dar o sa tinem cont de maturitatea firmei, de momentul din piata, dar deocamdata este un moment departe pentru toate companiile din grup”, a precizat Bogdan Axinia.

“Suntem deschisi pentru tarile in care activam, ne uitam, in continuare focusul este catre Romania, noi am facut in trecut ca Emag investitii, in Ungaria avem un joint venture cu Extreme Digital, deci suntem deschisi si ne uitam si chiar am vazut startup-uri interesante atat in Bulgaria, dar si in Ungaria, dar focusul este in continuare in Romania”, afirma reprezentantul Emag Ventures.

“Acum este o lista mai larga de vreo 20 de companii la care ma uit, dar cel mai probabil ritmul va fi de 1 – 2 investitii pe an din partea Emag Ventures”, precizeaza Bogdan Axinia.

“Am putea spune ca Emag Ventures este primul program de corporate VC din Romania, Emag are o istorie destul de lunga in care a investit in diferite companii. Cred ca s-au adunat destul de multe in portofoliu cele mai cunoscute fiind Sameday, care in momentul investitiei era listata pe piata Aero de exemplu, e un exemplu de delistare si trecerea inapoi in management privat si este un exemplu reusit ca se poate face si viceversa nu numai la listare, daca momentul este potrivit si investitorii sunt potriviti”, a mai spus Bogdan Axinia. “Pe langa Sameday, avem tazz care a fost o investitie a Emag, si strict sub umbrela Emag Ventures avem deja 2 investitii, noi nu facem foarte multe investitii, facem investitii care au sens si pentru noi si pentru cei alaturi de care ne punem alaturi”, adauga acesta.

“Noi spunem ca dincolo de capital care da, e important, si il punem, important e sa aducem know how astfel incat sa creasca rapid, know how-ul acumulat de noi in cei 20 si ceva de ani de cand suntem in piata din Romania si know how in directiile unde ne pricepem mai bine B2C, B2B2C, tot ce am dezvoltat in tehnologie, operational, dezvoltare internationala”, explica Bogdan Axinia.

“Parte din rolul nostru este sa pregatim companiile pentru ca ce facem noi este sa le pregatim poate fi gandit si ca o pregatire pentru IPO. In esenta, cam aceleasi lucruri le cerem si noi antreprenorilor, ne uitam la companii in care vrem sa creasca rapid si ei isi doresc asta si atunci invariabil isi dau seama ca au nevoie sa cedeze din control, ca au nevoie sa puna structuri in place (in organizatie – n.r.), sa puna procese. Si atunci pregatirea asta se intampla inclusiv atunci cand intra un private equity sau un venture capital”, a mai spus reprezentantul Emag Ventures.

“Incercam sa le explicam cat de multa valoare poate sa le aduca de exemplu un CFO in business, sa inteleaga cu adevarat care sunt driverii de business, cum pot optimiza anumite parti ale business-ului, chiar le pot creste. Acum multi ani cand am facut si eu switch-ul pe partea de business eram si eu curios ce face un CFO, intre timp am inteles cat de multa valoare poate aduce in business si mai departe uitandu-ma catre piata de capital cat de mult inseamna sa ai un CFO bun ca sa poti pregati un IPO, cu rol de a tine legatura cu investitorii fie ei de retail, fie institutionali”, afirma Bogdan Axinia.

In opinia acestuia, provocarile pentru antreprenori cand vine vorba de cooptarea de noi investitori intr-o companie au si un alt revers.

“Este o frica, dar sa fim realisti aduce un overhead (cost – n.r.) toata structura asta, toate procedurile, nu se mai intampla lucrurile cu aceeasi viteza cu care le gandesti si le faci din postura de antreprenor, de echipa antreprenoriala, trebuie sa convingi oamenii aia, trebuie sa le explici. Vine si cu un dezavantaj, cel legat de viteza. Si pentru unii dintre antreprenori este o chestie pe care nu sunt dispusi sa o faca”, a spus Bogdan Axinia de la Emag Ventures in cadrul panelului Challenges al evenimentului online din 20 aprilie organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

keynote-speaker-IPO-2022 main

Richard Wilkinson, CTP: Am luat decizia sa facem IPO la Euronext Amsterdam pentru ca nu am vrut sa fim tratati ca o actiune de pe pietele emergente, ci ca o actiune premium. Cum a schimbat mixul de finantare, rata de crestere a afacerii si profilul de jucator cel mai mare IPO din Europa din ultimii 8 ani al unei companii imobiliare antreprenoriale

“Ne-am listat pe bursa Euronext Amsterdam pe 25 martie anul trecut, insa decizia de a merge mai departe cu un IPO a fost luata cu 5 luni mai inainte la finele lunii octombrie, inceputul lunii noiembrie. Am mers pe piata de obligatiuni la finele lui septembrie – inceputul lui octombrie 2020 si imediat dupa aceea am decis sa mergem pe pietele de actiuni ca sa ne asiguram ca avem oportunitatea de a accesa toate sursele de capital de pe piata indiferent ca sunt obligatiuni sau actiuni”, a declarat Richard Wilkinson, Chief Financial Officer & Deputy Chief Executive Officer al grupului imobiliar CTP – keynote speaker la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“La acel moment, piata de actiuni era intr-o situatie pozitiva, nimeni nu se gandea la inflatie, la cresterea ratelor de dobanda si cu siguranta nimeni nu se gandea la razboiul din Ucraina. Deci, in ansamblu, climatul de piata a fost foarte bun. Pentru noi daca te uiti la sectorul de real estate, logistica a fost si este una dintre favorite. De ce? Pentru ca oamenii devin din ce in ce mai constienti ca logistica si cladirile industriale usoare sunt o parte esentiala a infrastructurii lumii de azi. Indiferent ca vorbim despre cresterea din ecommerce, fie ca vorbim de cresterea outsourcing-ului de logistica a unei companii este mult mai eficient acolo unde este trendul ca se intampla toate in perioada preCovid, iar trendurile au fost mai reziliente in lanturile de productie, toate acestea au dus la o crestere a cererii ceea ce conduce la cerere pentru logistica”, a explicat acesta cum a luat nastere IPO-ul din 2021 al companiei antreprenoriale CTP NV, lider de piata in Romania si in Europa Centrala pe piata spatiilor industriale imobiliare.

“Singurul nor la orizont, si inca unul destul de mare, a fost criza Covid pentru ca eram inca in fazele de lockdown, dar climatul general de piata a fost favorabil si in final am venit pe piata in martie cand fiecare se uita catre vara cu ceva optimism pentru ca pietele se redeschideau dupa lockdown-ul Covid din iarna. Referintele erau inca aceleasi, am avut capacitatea sa mergem pe povestea unei actiuni de crestere astfel ca am putut sa emitem actiunile pe piata la o prima substantiala fata de valoarea activului net si am fost fericiti cu rezultatele”, a mai spus Richard Wilkinson.

CTP a obtinut 854 mil. Euro la IPO-ul realizat in martie 2021 pe bursa Euronext Amsterdam si o capitalizare de piata de circa 5,6 mld. Euro la intrarea sa pe piata bursiera, adica cel mai mare IPO din Europa din 2014 incoace pentru o companie imobiliara.

“Compania de la infiintare si pana la momentul IPO-ului a generat tot capitalul necesar pentru propriile investitii. Asadar, nu am ridicat niciodata bani de la nimeni din 1998 pana in 2021, iar cand am mers pe piata de capital aveam o evaluare a pachetului de actiuni al companiei (equity value) in jurul a 2,5 mld. Euro”, a punctat Richard Wilkinson de la CTP.

“Am mers pe piata obligatiunilor in trimestrul 3 din 2020, inainte de asta eram finantati 100% de catre banci. Daca te uiti la bilant acum avem 80% din datoria finantata in obligatiuni si 20% banci. Deci, ne-am schimbat fundamental structura noastra de finantare si refinantare”, a explicat Wilkinson schimbarea mixului de finantare la CTP post-IPO.

“Daca ai acces la capital extern cresti mai repede daca stii unde sa investesti capitalul si ai capabilitatile potrivite sa investesti capitalul. Aceasta este mereu una din intrebarile pe care pietele de actiuni o pun – Ce vei face cu banii pe care ti-i dau? Asa ca ceea ce am facut am cumparat mult teren, am ridicat o multime de constructii pe acele terenuri si, de asemenea, am cumparat cateva portofolii, in mod particular in Romania anul trecut”, a adaugat el.

“Noi aveam un ritm de crestere de 15% pe an in perioada pre-IPO, iar anul trecut am crescut cu 30%. Anul acesta va fi similar, ar putea fi mai mic spre 25%, dar probabil ca ne vom intoarce undeva intre 15% si 20% ca si nivel sustenabil de crestere”, a precizat reprezentantul CTP pe tema unuia dintre efectele listarii companiei pe bursa.

Intrebat ce alte burse au fost luate in calcul pentru IPO-ul CTP, Richard Wilkinson a raspuns:
“Ne-am uitat la trei burse, una a fost Londra, alta a fost Frankfurt. Am intrebat o multime de oameni inainte sa luam o decizie si recomandarea aproape unanima a fost Euronext Amsterdam. Nu avem afaceri in Marea Britanie si am fi fost tratati ca o actiune de pe pietele emergente ceea ce nu am vrut pentru ca asta poarta un discount, iar noi vroiam sa ne tranzactionam ca si actiune premium”.

Au fost investiti in ultimul an toti banii din IPO? “Daca am fi investit tot am fi avut nevoie sa ne intoarcem pe piata si sa strangem mai multi bani si nu facem asta pentru ca inca avem bani de investit. Banii sunt un mix de capital, care fie pot fi stransi de pe piata de capital sau pot fi generati facand profit. Asadar, anul trecut am facut profituri dupa plata taxelor de circa 1 mld. euro. Deci, am generat mult capital anul trecut nu doar din IPO, dar si prin activitati de dezvoltare foarte profitabile si ne asteptam sa ramanem foarte profitabili, probabil nu asa de mult in acest an ca anul trecut, va depinde si de ce se va intampla cu evaluarile, dar fundamentele afacerilor noastre sunt foarte solide”, afirma CFO-ul grupului imobiliar CTP.

“La finele anului trecut, am avut peste 1 mld. euro in cash, in primele 3 saptamani din ianuarie am emis o alta emisiune de obligatiuni in jurul a 500 mil. euro si investim in proiecte aflate in dezvoltare si ne place sa ne asiguram ca avem o pozitie de lichiditate confortabila care sa ne permita sa facem achizitii repede daca vedem oportunitati frumoase, dar in acelasi timp sa ne dea confortul ca avem bine prefinantat portofoliul de activitati in dezvoltare. In consecinta, la prefinantarea proiectelor din 2022 avem cel mai mic cost al fondurilor din sectoarele noastre de activitate astfel ca inregistram un cost al datoriei de putin peste 1,1% si o maturitate medie de peste 6 ani, deci avem asigurata o pozitie de finantare foarte stabila”, sustine reprezentantul CTP, fost bancher timp de aproape 30 de ani.

“Este inca un potential semnificativ de crestere in Romania. Daca ne uitam la puterea medie de cumparare din Romania inca este un potential frumos de recuperat”, a mai spus acesta.

Intrebat in cati ani yield-urile din Romania ar putea ajunge la nivelul Europei de Vest, Richard Wilkinson a fost categoric: “Cred ca nu este un sfarsit clar si aproape. Romania va ramane o tara cu un yield mai mare decat tari precum Germania, Olanda, Franta ori piete de acest fel. De ce? Din cauza marimii pietei, a lichiditatii, a istoricului, a numarului de investitori cu experiente pozitive, pentru o multime de oameni Romania este inca o tara foarte departe si necunoscuta”.

“Eu calatoresc regulat spre Romania de aproape 20 de ani. Stiu ca este o tara fantastica, cu oameni brilianti si mari oportunitati de afaceri. Si deci, sunt foarte fericit ca pot sa investesc bani in Romania la yield-uri semnificativ mai mari pentru acelasi produs in care as investi in Europa de Vest. Cred ca restul lumii face o greseala, dar in mod realist Romania va tranzactiona la yield-uri mai mari fata de proprietatile vest-europene pentru o perioada lunga de timp”, mai spune reprezentantul CTP.

“Romania este in general la aproximativ 25% pondere in portofoliul nostru dupa suprafata bruta inchiriata (GLA) cel putin inainte de momentul achizitiilor noastre in Germania, dupa acestea, este undeva la 20% sau putin peste, deci avem un potential substantial sa mergem pe crestere pentru o perioada lunga de timp si credem ca inca sunt multe oportunitati foarte interesante in Romania”, adauga el.

“Ceea ce am spus cand am mers la IPO a fost ca dorim sa ne extindem din pietele noastre de baza – Cehia, Slovacia, Ungaria si Romania – unde avem o cota de piata de circa 27% la finele anului trecut, cu care suntem fericiti, incercam sa aparam aceasta pozitie si daca putem sa o crestem. Dar in acelasi timp vrem sa ne extindem amprenta in cateva alte piete si ne-am extins in Germania, Olanda in ultimul an astfel ca acum suntem activi in 3 piete din Europa de Vest – Austria, Germania si Olanda astfel ca profilul companiei devine putin mai paneuropean si mai putin central european, dar acum vrem sa ne concentram pe cresterea afacerilor noastre in acele piete. Pe termen mediu, poate vom merge in alte parte, dar vedem oportunitati mari si potential mare in toate cele 10 piete in care activam in acest moment. Cumparam terenuri si dezvoltam in toate cele 10 piete”, afirma Richard Wilkinson.

Cum este perceputa piata din Romania din afara? “Pastrati-va credinta! Cateodata este dificil pentru ca oamenii au multe indoieli si este o opinie slab informata acolo. Va dau un exemplu – am avut un tur cu analistii care acopera CTP, i-am dus la Praga, Bucuresti si Budapesta. Doi dintre ei nu au fost la Praga, 5 nu au fost niciodata la Bucuresti. Asadar, este o lipsa mare de cunoastere despre industrie ceea ce face dificil pentru oameni sa inteleaga oportunitatile reale. Este o piata incantatoare, noua chiar ne place si ar trebui sa fiti mandri de ce aveti in Romania”, a mai spus acesta in deschiderea evenimentului online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

Daniela Secara mipoc main

Daniela Secara, BT Capital Partners: Fricile pe care le-am vazut la antreprenori care vor sa se listeze le-am vazut si la antreprenori care isi cauta investitori private equity langa ei. Sunt antreprenori in piata si IPO-uri pe care le vom vedea probabil cu prima fereastra disponibila pe piata de capital

“Vedem foarte multe listari pe piata Aero si ne bucuram foarte mult ca ultimii ani au fost un bulgare de zapada care a tot crescut. Din pacate, acest context a mai domolit listarile pe Aero, dar asta nu inseamna ca antreprenorii nu sunt in continuare interesati, antreprenorii cauta in continuare, sunt interesati, investitorii de cealalta parte atat de retail, cat si cei institutionali au lichiditati pe care trebuie sa le plaseze, si la fel ca si noi in piata sunt antreprenori si IPO-uri pe care probabil o sa-i vedem cu prima fereastra pe piata de capital”, a declarat Daniela Secara, CEO al BT Capital Partners la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Din punct de vedere al antreprenorilor si al ingrijorarilor pe care le au – de exemplu, una din aceste temeri pe care am intalnit-o foarte des in discutiile cu antreprenorii era daca aceasta listare la bursa o sa ne aduca la prima AGA toti actionarii, stiu un exemplu din piata de o companie care a inchiriat o sala uriasa, au constatat ca nu au venit toti pentru ca nu asta este ce actionarii vor”, a spus reprezentantul BT Capital Partners, care asigura servicii de consultanta atat pentru tranzactii de tip IPO, cat si de M&A, respectiv de tranzactionare persoane fizice pe bursa la Bucuresti, dar si pe bursele internationale.

“Cand mergem la un antreprenor, desi poate antreprenorul ne cheama pentru o intalnire ca doreste sa isi vanda compania, sa atraga un investitor sau sa se listeze, de multe ori ajungem pe cealalta cale cu el pentru ca toate aceste lucruri si apropo de intrebarea IPO vs M&A, credem ca fiecare antreprenor, fiecare companie trebuie sa vada si sa-si analizeze foarte bine ce-si doreste din acele finantari pe care vrea sa le obtina, pe cine doreste ca si partener sa aiba alaturi”, afirma Daniela Secara.

“Depinde de ciclul de viata al companiei, trebuie sa vada daca este la inceput cand finantarea vine de la prieteni, familii, sau daca este in stadiul urmator in care are o crestere rapida in care prietenii, familia nu mai sunt suficienti, si ai nevoie poate de un fond care sa iti aduca finantare alternativa sau poate ai nevoie de un investitor strategic care poate sa iti aduca pe langa bani si know how sau un network in segmentele pe care vrei sa le dezvolti. La aceasta etapa putem discuta de o listare eventual pe Aero, iar odata ce compania este matura poate sa atraga si alte fonduri si sa mearga catre piata reglementata”, explica reprezentantul BT Capital Partners.

“Cumva o recomandare pentru un antreprenor ar fi sa se comporte ca o companie listata mult inainte de a se lista, chiar daca nu poti sa duci tot acel ghid de guvernanta corporative”, adauga ea.

“Noi sustinem ca tot acest proces nu incepe si nu se termina in 6 luni, e un proces pe care companiile trebuie sa aiba in vedere ca dureaza 1 an, 2 ani, iar fricile pe care le-am vazut la antreprenori care vor sa se listeze le-am vazut si la antreprenori care isi cauta investitori private equity langa”, precizeaza Daniela Secara.

“O concluzie pentru antreprenorii romani ar fi sa impartaseasca din experienta pentru a-i ajuta la momentul cand doresc o finantare sa obtina varianta optima pentru companie. Pot sa apeleze la povestile antreprenorilor care s-au listat, la povestile antreprenorilor care au un investitor si sa incerce sa vada ce implica acest proces”, a mai spus Daniela Secara de la BT Capital Partners in cadrul panelului Challenges al evenimentului online organizat de jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

Loredana Chitu main

Loredana Chitu, Dentons: Pentru ca o companie sa intre pe piata principala a bursei, vorbim de un IPO de minim 40 mil. Euro, free float de 25% si sa fie in top 3 piata in care activeaza. Ce difera la listarile companiilor de stat fata de companiile antreprenoriale

“Exista niste check-uri pe care o companie trebuie sa le faca inainte sa se duca pe bursa, si aici vorbim despre main market (piata principala – n.r.). Pe main market vorbim de la 40 mil. euro in sus IPO, un free float de 25% ca sa bifeze si niste conditii de piata, dar si atributele unei societati necesare pentru listare, adica trebuie sa fie un lider de piata sau in top 3 cu mesaj investitional puternic, sa ia un model financiar atractiv pt investitori, sa ai un revenue growth (crestere de venituri – n.r.) si o profitabilitate usor de previzionat si sa fie posibil de atins, sa fii capabil sa faci raportari financiare in fiecare trimestru pe situatii financiare auditate IFRS de catre un auditor cu reputatie cum e Big Four, sa ai un management team puternic, cu un CV care sa arate ca este capabil si are experienta in spate si, nu in ultimul rand, un corporate governance puternic fara de care investitorii nici nu se mai uita azi la emitenti”, a declarat Loredana Chitu, Partner si Head Capital Markets in biroul din Bucuresti al firmei globale de avocatura Dentons la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Vorbim de investitori din toata Europa care se uita si aleg ce face o companie de pe BVB sau un emitent din Polonia. Aceste boxuri trebuie sa fie atinse, si, nu in ultimul rand, companiile sa fie pregatite pentru viata post-listare fata de investitorii care le cauta. Ca societate, trebuie sa navighezi niste ape care uneori sunt tulburi si sa iti asumi niste standarde de transparenta ridicate si sa iti indeplinesti obligatiile pe care ti le asumi in oferta, acest equity story”, adauga ea.

“In privinta proceselor de listare, am avut oportunitatea sa lucrez atat cu emitenti detinuti de statul roman, cat si cu emitenti detinuti privat de exemplu de catre antreprenori locali sau internationali sau de fonduri de investitii locale sau internationale si, ca si concluzie, in general, procesul deruleaza aceiasi pasi. Cred ca ceea ce face cu adevarat diferenta si a facut-o pana acum este marimea ofertei de vanzare pentru ca, in principiu, ofertele care au inclus privatizari, vanzari de catre statul roman sau majorari de capital cu participarea statului roman au fost niste oferte de o marime considerabila”, puncteaza avocatul Dentons.

“De exemplu, IPO Electrica de 444 mil. euro, cel mai mare de pana acum de pe Bursa de Valori Bucuresti, si, in principiu, cam tot ce este peste 150 mil. euro – 200 mil. euro determina tipul de investitori intr-un proces si asta mai departe determina modul in care procesul este condus si atunci din perspectiva asta sunt niste diferente. Pentru oferte de o asemenea marime, care include si privatizarile sunt interesati investitori calificati din SUA, e un proces pe care noi il numim 144A, (regula 144A care protejeaza investitorii americani care investesc in titluri ale unor companii listate straine – n.r.) ca e un proces in care este un nivel de analiza tehnica si financiara mai detaliata decat de obicei si presupune anumite forme de confort pe care intermediarii ofertei le solicita in astfel de tranzactii – scrisori de confort din partea auditorilor, scrisori privind acuratetea documentelor de oferta, avocatii emitentului s.a.m.d.”, explica Loredana Chitu.

“Celalalt tip de proces pentru oferte mai mici cum au fost majoritatea celor locale de pe Bursa de Valori Bucuresti, intre 40 si 80 mil. euro, sunt procese in care se targeteaza si investitori care nu sunt si americani, de ex. Medlife, Sphera, Purcari”, afirma ea.

“Lasand marimea ofertei la o parte, intr-adevar intr-o privatizare, de exemplu IPO Electrica, exista elemente de particularitate legate in special de procesul decizional pentru ca la nivelul emitentului procesul decizional include votul statului roman in AGA sub forma unor ordine de ministru dar tot din cauza legislatiei privatizarii e nevoie si de acte legislative specifice – hotarari de guvern sau memorandumuri care trebuie aprobate in guvern, toate pentru aprobarea anumitor pasi. Asta este ceva specific doar acestor tipuri de oferta si ar mai fi ca diferenta cu privire la structurarea ofertei elementul – transa/bucata din oferta adresata investitorilor de retail, pe care noi o numim transa de retail clar trebuie sa exista si sa fie una sanatoasa, de multe ori, investitorii persoane fizice din retail primind si discount la pret in privatizarile care au avut loc”, mai spune Loredana Chitu.

“Inafara de elementele astea, procesele sunt mai mult sau mai putin la fel si ele presupun aceleasi lucruri in mare – procesul de pregatire al unui emitent dupa listare este la fel ca procesul pentru listarea efectiva. Pregatesti emitentul din punct de vedere al structurii grupului, reorganizarii, definirea perimetrului tranzactiei, corporate governance, respectarea principiilor codului BVB, decizii privind la ce fel de indicatori de performanta financiara isi asuma emitentul, cum e pregatit sa raporteze going forward, procesul de due diligence pentru redactarea prospectului care este acelasi, dar cu diferentele pe care le spuneam daca te adresezi investitorilor americani un pic mai detaliat sau nu, prin marketingul ofertei diferite prezentari catre investitori potentiali, dar si structurarea ofertei si marketingul efectiv, urmat de executie, finalizarea si prezentarea la Bursa de Valori”, explica reprezentantul Dentons.

“Intre acesti pasi exista un fir rosu care ghideaza tot procesul si el se numeste equity story – nu este un fir rosu avocatesc, ci un fir rosu comercial care practic este povestea principala a procesului care joaca un rol esential in plasamentul actiunilor si se bazeaza pe scurt inseamna de ce sa cumpere investitorii aceste actiuni si povestea aceasta se bazeaza pe promovarea cresterii organice si externe a societatii, o analiza de tip SWOT a punctelor tari ale afacerii, dar si a celor slabe, care sunt oportunitatile inafara emitentului, care sunt factorii care sustin abilitatea emitentului de a creste si de a crea sau de a majora ceeea ce se numeste shareholder value (valoare creata pentru actionari – n.r.)”, afirma Loredana Chitu.

“Equity story-ul depinde de story-ul fiecarui emitent. Am avut placerea sa lucrez cu emitenti cu business reglementat, business nereglementat, business in care nu puteau sa investeasca anumite tipuri de fonduri sau business-uri care se adreseaza tuturor investitorilor, povestea aceasta trebuie modelata cu ajutorul emitentului si a intermediarilor in functie de tipul de business si in functie de tipul de investitor la care te adresezi. Equity story este despre viitor, este vorba despre cum poate sa creasca business-ul going forward, ce pot eu sa le promit, sa le spun investitorilor si atunci e foarte interesant cum se testeaza aceste story dupa listare. Si am avut acum 2 ani, din nefericire, care au adus un soi de stress test pentru emitenti si inclusiv equity story-urile pe care le-au spus in listari pentru ca au aparut criza Covid, criza energetica, razboi care sunt 3 stress test-uri pe care nu ni le-am fi imaginat si ne aduc informatii cum poate un equity story sa tina apa si dupa listare”, a punctat Loredana Chitu de la Dentons in cadrul panelului Equity Stories. Growth Stories la evenimentul online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

tanase main

Adrian Tanase, Bursa de Valori Bucuresti: Din 20 de IPO-uri pe piata Aero am avut 8-9 venite din sectorul tehnologic, observam o diversificare a sectoarelor reprezentate pe piata si in indicele BET. Spread-ul dintre preturile care ar putea fi cerute de catre emitenti si preturile asteptate de investitori a crescut

“Vedem acest trend in 2021 cu 8-9 companii din sectorul tehnologic. Este un trend foarte pozitiv. In 2022, avem cateva tranzactii pe piata Aero, 7 tranzactii pe piata Aero in valoare totala de 20 mil. euro, si deci luand in considerare conditiile curente cu aceasta criza langa noi avem totusi cateva tranzactii”, a spus Adrian Tanase, Directorul General al Bursei de Valori Bucuresti la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“2021 a fost un an foarte bun, deci semne ca piata primara se va activa sunt foarte bune, dar in conditii normale desigur. Ceea ce am observat, in special pe piata Aero, este ca vin sectoare noi, in special sectorul tehnologic. Din cele 20 de IPO-uri, 8 sau 9 companii au venit din sectorul tehnologic ceea ce este o dezvoltare foarte buna pentru ca vrem sa avem o reprezentare mult mai puternica avand in vedere ca acest sector este foarte important pentru economia Romaniei. Cred ca are 7 procente din PIB sau mai mult, acest procentaj nefiind recunoscut in pietele de capital, unde reprezentarea sa este mult mai mica”, adauga acesta.

“Apetitul pentru tranzactii este mai mic decat in 2021 si este un lucru normal, o dezvoltare normala pentru ca apetitul antreprenorilor si al investitorilor a scazut. Imi pot imagina ca spread-ul dintre preturile care ar putea fi cerute de catre emitenti si preturile care ajung la asteptarile investitorilor a crescut”, afirma seful Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

“Avem o activitate foarte importanta in sectorul agribusiness, am avut tranzactii in agribusiness atat pe partea de actiuni, cat si tranzactii cu obligatiuni. TTS si Aquila vin, de asemenea, din sectoare care nu erau reprezentate pe piata anul trecut, One United a intarit reprezentarea in piata a unui sector foarte important, care speram sa aiba o reprezentare mai buna in viitor de asemenea”, afirma seful Bursei de Valori Bucuresti. “Vedem acest trend de diversificare al sectoarelor imbunatatit pe bursa si observam asta si in indicele nostru principal BET care este format din 20 de companii”, precizeaza el.

“Trendul general a fost unul foarte pozitiv. Am avut cateva IPO-uri importante in 2013, si in 2016 – 2017 au fost IPO-uri importante, inclusiv Digi si Sphera Group, in 2018 numai unul – Purcari pe piata reglementata, 2019 si 2020 nu au fost atat de activi. 2021 a fost in acest context un an foarte activ, am avut 23 de tranzactii pe partea de actiuni, 3 pe piata reglementata, unde ultima a fost in 2018, iar in 2021 am avut TTS, One United si Aquila, care au atras 190 mil. euro, dar am avut alte 20 de tranzactii pe Aero cu o valoare totala de 15 mil. euro.”, explica Adrian Tanase.

“Sustenabilitatea este foarte importanta din perspectiva noastra, tot mai multe tranzactii de sustenabilitate verzi vin pe piata. Am avut anul trecut tranzactii cu obligatiuni verzi facute de Raiffeisen si BCR, am avut o emisiune cu obligatiuni cu obiective legate de sustenabilitate la Autonom. Am avut si initiative pe ESG, speram sa avem scoruri disponibile pentru investitori pentru toate companiile romanesti, acum avem doar pentru 9 pentru ca au ales in mod voluntar sa le faca publice. Scorurile sunt calculate pentru toate dar trebuie facute publice pe baza de voluntariat si speram ca in viitorul apropiat sa fie disponibile pentru majoritatea companiilor listate pe piata reglementata”, mai spune reprezentantul BVB.

“Nu putem evita subiectul Hidroelectrica, adunarea generala a actionarilor a luat decizia de a lista compania ceea ce deschide o perspectiva foarte pozitiva pentru pietele de capital, va fi cel mai mare IPO derulat vreodata pe piata bursiera locala si speram sa aiba loc mai devreme decat mai tarziu. La Hidroelectrica, fiind pe partea “verde”, ma astept ca apetitul pentru aceasta companie sa fie foarte puternic atat la investitorii locali, institutionali si individuali, cat si la investitorii straini”, afirma Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti.

Care tranzactii vor domina in 2022 piata bursiera din Romania, cele cu actiuni sau cu obligatiuni? “Foarte greu de raspuns la aceasta intrebare. Pana acum, am vazut tranzactii aproape in mod egal si pe partea de actiuni si pe cea de obligatiuni. Desigur, ratele de dobanda sunt in crestere si astfel apetitul de a cumpara cupoane de obligatiuni va scadea, dar companiile pot alege sa emita obligatiuni la rate de dobanda variabile, deci au acest instrumente la dispozitie, nu pot spune care va fi apetitul, daca va fi mai puternic pe partea de actiuni sau de obligatiuni. Pana acum, am avut un apetit egal pentru aceste instrumente”, a precizat Adrian Tanase de la Bursa de Valori Bucuresti in panelul dedicate tendintelor in tranzactiile IPO si a evolutiei multiplilor de evaluare a companiilor din cadrul evenimentului online organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

purcarea main

Mihai Purcarea, BRD Asset Management: In momentul de fata din investitiile de circa 1 mld. lei pe partea de actiuni un sfert este in companii antreprenoriale. Un IPO Hidroelectrica bine pregatit dureaza 9 luni – un an

“Pe piata reglementata, in ultimii 10 ani cred ca am fost prezenti in toate IPO-urile, nu cred ca am ratat vreun IPO, pe partea de actiuni, iar pe partea de obligatiuni cred ca putem numara pe degete in care nu am fost.  Am fost prezenti si vom incerca sa fim prezenti absolut in toate listarile noi. In momentul de fata un sfert din investitiile pe care le avem sunt in companii antreprenoriale. Nu ma asteptam sa fie atat de mult, vorbim de un sfert din companii, ma bucura foarte mult pentru ca acum 10-15 ani nu era niciuna”, a spus Mihai Purcarea, CEO BRD Asset Management, la MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, eveniment online organizat pe 20 aprilie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital. Acesta a precizat ca portofoliul pe care il administreaza pe partea de actiuni se ridica undeva la 1 mld. lei.

“Ca investitor institutional, suntem mai activi pe piata reglementata, nu atat de mult pe piata Aero. De ce nu atat de mult pe Aero? In primul rand pentru ca Aero nu e o piata reglementata, este o piata alternativa si atunci regulile de transparenta si de diligenta sunt un pic mai reduse. Asta inseamna ca noi care vindem produsele catre investitori de retail in special preferam o piata mult mai rigida, mai stricta”, afirma reprezentantul unuia dintre cei mai importanti administratori din industria de asset management.

“Ne bucuram de fiecare data cand apar companii noi pentru ca business-urile noi care vin sa se listeze au alt profil de crestere fata de companiile de stat care sunt foarte stabile, dar nici oportunitati de creare de valoare nu regasim foarte multe acolo. Companiile noi vin cu alt vibe”, explica Mihai Purcarea.

La ce se uita un investitor institutional inainte de a investi intr-o companie antreprenoriala?

“Noi cand luam decizia de investitii nu vrem sa investim doar intr-un antreprenor, vrem sa fim parteneri intr-un business care sa fie un business solid si peste 10, 20, 30 de ani si de aici nevoia pe care o avem foarte puternic de stabilitate si de claritate decizionala. Sa nu stea niciodata un business intr-un singur om pentru ca aici este un risc enorm de mare. Pentru ca daca Doamne fereste se intampla ceva cu respectiva persoana atunci este un risc masiv pentru compania respectiva si noi de multe ori cand ne alaturam unei investitii asta cautam si incercam oarecum in discutii sa ghidam si sa transmitem antreprenorului lucrul acesta, este nevoie de o responsabilitate, de o guvernanta solida inainte ca noi sa putem sa facem o investitie”, explica Mihai Purcarea.

“Diferenta este ca noi venim cu capital, cam atat, noi nu venim impreuna cu antreprenorul sa incercam sa venim operational in firma, sa intram in CA (consiliu de administratie – n.r.), sa ghidam firma in a creste, asta este ceea ce face un fond de private equity sau de venture capital. Noi suntem investitori institutionali si venim cu banii, asiguram finantarea, putem sa asiguram finantare multa si sa ajutam cresterea business-ului, insa vrem ca partea operationala sa nu fie in responsabilitatea noastra si atunci avem nevoie de un cadru clar si foarte bine definit”, afirma seful BRD Asset Management.

“Cred ca de aici provine diferenta de perceptie si temerea antreprenorilor ca va trebui sa impart controlul cu altcineva”, puncteaza Mihai Purcarea.

“Daca vreti sa va listati, incepeti cu 2 ani inainte si aveti primele discutii, vedeti ce ar trebui sa faceti ca sa ajungeti ca in momentul in care veniti in fata investitorilor sa aveti guvernanta bine stabilita pentru a putea beneficia pana la urma de o evaluare foarte buna pentru ca daca un antreprenor vine si nu are totul bine pus la punct, daca compania e frumoasa, noi vom investi dar vom investi la o evaluare mai mica. De ce? Pentru ca incorporam anumite riscuri. Ce se intampla daca? Si atunci este pana la urma un beneficiu al antreprenorului sa aiba cat mai bine guvernanta pusa la punct pentru a-si reusi sa isi vanda business-ul si sa atraga finantare in conditii cat mai favorabile”, adauga acesta.

Ce ii lipseste IPO-ului Hidroeletrica pentru a avea loc?

“Doar vointa. Toate lucrurile sunt acolo. Vointa lipseste sau poate lipsi. Daca este vointa, se poate face si se poate intampla un IPO care sa fie de un real succes”, afirma reprezentantul BRD Asset Management.

In cat timp s-ar putea face un IPO la Hidroelectrica? “In 9 luni – un an. Nu cred ca poate fi facut mai rapid de atat ca sa poata fi facut cu adevarat. Mi se pare foarte greu (de facut in 2022-nr,), daca am lua toti decidentii si i-am pune pe toti, i-am inchide intr-o camera poate l-am putea face in 6 luni la modul la care sa lucreze toata lumea numai pe proiectul asta, insa stim foarte bine ca lucrurile nu se intampla chiar asa, exista anumiti timpi morti intre decizii care lungesc destul de mult si la un IPO de marimea asta trebuie facut un roadshow serios pentru ca nu este ok sa il faci pe repede inainte”, a declarat Mihai Purcarea de la BRD Asset Management in cadrul panelului Challenges din evenimentul online de pe 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.

nn pensii main

Dan Gheorghe, NN Pensii: Dintr-un portofoliu de 7,5 mld. lei avem 25% expunere pe companii de stat si 9,5% investiti in companii antreprenoriale. La IPO Hidroelectrica, toate ingredientele sunt acolo pentru o listare in acest an pentru ca fereastra de oportunitate s-ar putea inchide anul viitor

“Asa ca expunere overall in Romania avem vreo 7,5 mld. lei din care cam 25% sunt in companii de stat, daca ne uitam si comparam cu investitiile noastre in companii care s-au listat in ultimii 6 – 7 ani e undeva la 9,5%.  Este net inferior expunerii noastre pe companiile de stat prin prisma marimii, o companie de stat are o capitalizare minima undeva la 1 mld. de euro in timp ce celelalte pleaca undeva de la 200 mil.  euro pana la 500 – 600 mil. Euro”, a declarat Dan Gheorghe, Chief Investment Officer la NN Pensii, in cadrul evenimentului online MIRSANU IPO CHALLENGE 2022, organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO pe 20 aprilie pentru antreprenori si comunitatea pietelor de capital.

“Noi avem o limitare pe Aero (segmentul secundar al pietei bursiere – n.r.). din perspectiva reglementarilor, nu putem investi in companii care nu sunt listate pe piata reglementata din pacate, nu putem lua expuneri pe aceste companii insa le asteptam sa treaca pe piata reglementata”, precizeaza reprezentantul celui mai mare manager de bani din Romania.

“Daca privim la portofoliul nostru, din perspectiva asta fondurile inca din 2008 de cand s-au infiintat aveau diferite tichete minime, in momentul acesta tichetele minime sunt din ce in ce mai mari si vedem ca potentialul nostru a investi in IPO-uri este mai mare comparativ cu primii ani de viata”, adauga Dan Gheorghe de la NN Pensii.

“Depinde foarte mult si de tipul de companie, la cele antreprenoriale marimea lor evident nu poate fi comparata cu un IPO al unei companii de stat. In momentul acesta noi putem intra in orice tranzactie, s-a vazut si la ultima care s-a incheiat cu succes, la Aquila am fost investitori si acolo tichetul a fost undeva la 18-19 mil. euro. Bineinteles, acesta nu este un tichet minim cu care sa intram cumva la genul de companie si genul de capitalizare pe care il vedem pe bursa. Acum vedem anumite cerinte pentru a fi listate pe piata reglementata. Trebuie sa treci peste anumite bariere inclusiv partea asta de capitalizare odata ce indeplinesc aceste cerinte companiile, putem investi si sume mai mici in companii in care credem, in crestere si vedem companii listate care au crescut foarte frumos pe bursa si atunci iei expunerea pe o companie cu o capitalizare de 150 – 200 mil. euro pe bursa azi pentru ca in 5 – 10 ani sa vedem ca aceasta capitalizare a crescut foarte mult”, a mai spus Dan Gheorghe.

Intrebat care este marimea necesara a unei companii pentru o listare pe piata principala a Bursei de Valori Bucuresti, reprezentantul NN Pensii a raspuns: “Nu stiu cat de relevanta e cifra de afaceri pentru ca sunt companii diferite din domenii diferite, sunt companii de cateva sute de milioane, dar poti sa ai o profitabilitate foarte mica, nu cred ca asta este metrics-ul cel mai relevant. Legat de o potentiala capitalizare, cred ca un minimum pentru piata reglementata ar fi de 150 mil. euro si asta se vede si pe ultimele IPO-uri facute la BVB”.

“Exercitiul listarii maturizeaza compania, trebuie sa ai o transparenta mult mai mare si o structura corporatista in place, adica sa  declari cine si ce hotaraste si care sunt limitele fiecarui nivel – consiliul de administratie, actionarii si managementul trebuie sa fie foarte bine incentivati, sa fie un link intre performanta companiei si performanta managementului, toate lucrurile astea sunt de ajutor pentru orice tip de companie numai ca atunci cand vine la bursa cam atunci se face”, este de parere reprezentantul celui mai mare manager local de fonduri de pensii private.

“Cu privire la ce tipuri de business-uri si ce tipuri de companii (sa vina pe bursa – n.r.), noi am vrea sa fie cat mai diferite, din cat mai multe domenii si sa reflecte ceea ce se intampla in economia reala si de asta nu avem o preferinta pentru un domeniu sau altul, ci pentru cat mai multe domenii in care antreprenorii sa vina la bursa.”, afirma CIO NN Pensii.

“Cred ca mai conteaza (la listare – n.r.) un alt aspect – partea de ESG, care e la moda acum si un lucru legat de sustenabilitatea acestor business-uri pe termen mediu si lung si aici se vor face tot mai multe eforturi si standardizari, toate companiile vor trebui sa adere la aceste standarde”, spune Dan Gheorghe.

“Acum, asteptam si alte companii de stat de size-ul Hidroelectrica sa le vedem listate. Cred ca acest IPO va schimba total piata de capital din Romania”, adauga acesta.

IPO-ul Hidroelectrica este asteptat de mai multi ani pe piata bursiera locala, recent Fondul Proprietatea relansand tranzactia prin care se grabeste sa vanda un pachet de 15% din actiunile companiei controlate de statul roman pentru o suma estimata in jurul a 2,3 mld. Euro.

Intrebat ce ingrediente ii trebuie companiei Hidroelectrica pentru a intra pe bursa, Dan Gheorghe a raspuns: “Pai, din punctul meu de vedere nu ar trebui sa mai fie nicio piedica”.

“Contextul geopolitic nu ajuta, in schimb atractivitatea companiei este foarte mare, inclusiv acest unghi din perspectiva ESG – este unul dintre cei mai mari producatori hidro 100% energie regenerabila din regiune, avem un potential de crestere si pe partea de energie solara. Ne uitam acum ca au si un context de piata foarte bun, cresterea preturilor la energie electrica sunt aproape la all time high (maxinm istoric – n.r.), nu cred ca ne-am mai uitat in trecutul apropiat la asa ceva si atunci tot contextul acesta ajuta si eclipseaza contextul mai putin fericit geopolitic”, afirma acesta.

“Atractivitatea este aici, toata lumea isi doreste sa se intample repede pentru ca fereastra asta de oportunitate este posibil sa se inchida anul viitor de exemplu, sunt foarte multe lucruri care se pot schimba, vedem si contextul geopolitic la inceput de an parea foarte improbabil ceea ce s-a intamplat in mai putin de 2 luni atunci cred ca ar trebui sa se grabeasca aceasta listare si sa aiba loc pana la sfarsitul acestui an, nemaivorbind ca uitandu-ne si la managementul companiei care este foarte important pentru aceasta listare, mandatele lor expira la inceputul anului viitor si atunci e foarte greu sa mergi intr-un roadshow de IPO cu un management care nu are un mandat pe 4 ani. Toate ingredientele sunt acolo, speram sa se intample cat mai repede”, a mai spus Dan Gheorghe de la NN Pensii in cadrul panelului Equity Stories. Growth Stories al evenimentului online din 20 aprilie.

Partenerii MIRSANU IPO CHALLENGE 2022 sunt BT Capital Partners, Bursa de Valori București si Dentons.