Arhiva lunii decembrie 2015

Fondul american de investiţii JC Flowers renunţă la tranzacţia cu Carpatica invocând „neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei”. Directoratul băncii din Sibiu anunţă începerea negocierilor cu un nou investitor pentru realizarea majorării de capital

Fondul american de investiţii JC Flowers a notificat pe 29 decembrie că renunţă la tranzacţia de preluare a băncii Carpatica, au anunţat miercuri reprezentanţii băncii din Sibiu.

Motivul invocat este neîndeplinirea condiţiilor din cadrul ofertei transmise de JC Flowers, care urma să participe cu fonduri proaspete în cadrul unei majorări de capital de 100 mil. Lei la Carpatica.

Una din condiţiile pentru preluarea Carpatica viza finalizarea achiziţiei Piraeus Bank România, în condiţiile în care detaliile financiare ale tranzacţiei JC Flowers cu Carpatica erau déjà agreate şi notificate inclusiv Consiliului Concurenţei, aşa cum jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în premieră în luna noiembrie.

“În cazul în care circumstanţele se vor schimba şi condiţiile din cadrul ofertei vor fi îndeplinite, dacă BCC (Banca Comercială Carpatica – n.r.) va fi încă interesată de realizarea unei infuzii de capital nou, suntem deschişi pentru a discuta o astfel de oportunitate la momentul respectiv”, au precizat reprezentanţii JC Flowers, potrivit reprezentanţilor băncii din Sibiu.

Conducerea Carpatica în frunte cu directorul Johan Gabriels susţine că déjà directoratul băncii a început negocierile cu un alt investitor potenţial “ce deţine resurse pentru a participa la majorarea de capital“ a băncii prin intermediul unui plasament privat. Reprezentanţii băncii nu au dezvăluit numele noului investitor cu care sunt purtate discuţii. Capitalizarea Carpatica pe bursa de la Bucureşti este de 113,4 mil. Lei.

Acţionarii Carpatica, din care cel mai important este omul de afaceri Ilie Carabulea cu o deţinere directă de 41%, care cu tot cu cea indirectă ajunge la o participaţie majoritară în bancă, sunt de mai multă vreme sub presiunea băncii centrale pentru atragerea unui investitor cu forţă financiară care să capitalizeze instituţia de credit din Sibiu.

Anterior, acţionarii Carpatica au respins ofertele de preluare înaintate de către Nextebank, bancă aflată în portofoliul unuia dintre fondurile de investiţii administrate de către Axxess Capital.

Carpatica este o bancă situată în prima jumătate a clasamentului celor 40 instituţii de credit locale.

Carpatica a raportat pentru primele nouă luni ale anului o creştere a pierderilor la 26,5 mil. Lei faţă de 21,7 mil. Lei în perioada similară a anului anterior.

Declinul indicatorilor băncii din Sibiu se vede şi în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului de la 10,8% până la 8,6%, pe fondul acumulării pierderilor operaţionale şi a majorării provizioanelor.

De asemenea, veniturile băncii au scăzut cu 19% la 81,3 mil. Lei pe primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului anterior. Scăderi au fost înregistrate şi la nivelul depozitelor, respectiv al creditelor ceea ce arată că o bancă din ce în ce mai „subţire“.

Valoarea bursieră a Carpatica a scăzut dramatic după 2008, pe fondul crizei, iar Ilie Carabulea declara în martie pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO că aceasta reprezintă acum efectul ”criteriilor speculative din piață”.

Echipa de directori ai Carpatica condusă de bancherul belgian de corporate finance Johan Gabriels, anterior director general al fostei ABN Amro Bank România (RBS Bank România, acum parte a UniCredit), s-a concentrat în ultimii ani pe stabilizarea băncii și pe obiectivul de a găsi un investitor cu putere financiară care să intre în acționariatul băncii.

În perioada 2011 – 2014, Carpatica a trecut de la un profit net de 236,9 mil. lei la o pierdere de 169,5 mil. lei la finele anului trecut. Cea mai abruptă schimbare a indicatorilor băncii s-a produs în 2012 vs 2011: capitalul social a fost redus cu 70%, câștigul net s-a diminuat de 11 ori, datoriile au explodat până aproape de 1 mld. euro, iar portofoliul de depozite s-a redus cu o treime. Tot în 2012, au crescut capitalurile proprii, numerarul și echivalentul în numerar și activele totale. Treptat însă, nevoia de capital proaspăt și-a pus amprenta pe evoluția băncii, iar opțiunea unui investitor strategic a devenit necesară.

Supremia Grup şi-a deschis o nouă fabrică în 2011. Sursă foto: Supremia.

Antreprenorul Levente Bara intră cu o achiziție de 3 mil. euro pe piața daneză. Producătorul de condimente Supremia și-a făcut un cap de pod în țările scandinave, de unde așteaptă un plus de 10 mil. euro în următorii 2 ani. ING a finanțat achiziția Supremia din Danemarca, iar consultanții PwC au lucrat și ei în dosar

Omul de afaceri Levente Bara, proprietarul liderului pieței locale de ingrediente alimentare și condimente Supremia, a anunțat astăzi achiziția firmelor daneze Tamaco Trading și Tamaco Pack pentru a-și extinde operațiunile pe piețele scandinave.

Tranzacția a fost de aproximativ 3 mil. euro, fiind vorba de o plată în numerar pentru preluarea celor două companii daneze. Prețul a fost deja plătit la finalizarea achiziției pe 18 decembrie, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO. Contractul de achiziție a fost semnat pe 10 decembrie.

Prețul plătit indică un multiplu de aproape 8 aplicat câștigului obținut înaintea plății dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA), valoarea finală fiind însă influențată de cursul negocierilor dintre cele două părți.

Vânzătorul este grupul danez Tamaco, cu venituri anuale de 75 mil. euro. Din grupul Tamaco mai fac parte în afara Tamaco Trading și Tamaco Pack și firmele Tamao Holding, Tamaco Food, Tamaco International Tamaco Gmbh din Germania și Tamaco SA din Barcelona (Spania).

”Pentru noi, această tranzacție înseamnă un cap de pod pe piețele scandinave, unde este greu să intri dacă nu ești un jucător local. Cele două firme cu un rulaj anual de circa 4,5 mil. euro fac parte dintr-un grup mai mare, din care noi le-am extras prin achiziție numai pe acestea. Noi am lucrat cu ei până acum. Ne așteptăm ca în doi ani să obținem un plus de 10 milioane de euro la cifra de afaceri a Supremia de la firmele cumpărate în Danemarca”, a explicat Levente Bara pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Achiziția reprezintă una dintre puținele incursiuni ale oamenilor de afaceri români dincolo de granițele pieței locale.

ING Bank a finanțat achiziția realizată de Supremia pe piața nordică, iar consultanții de la PwC au lucrat și ei în acest dosar alături de omul de afaceri Levente Bara.

Tamaco Trading va fuziona cu Tamaco Pack și va continua afacerile cu ingrediente alimentare, condimente și ambalaje, urmărind dezvoltarea companiei atât pe piața daneză, cât și în țările scandinave .

„Suntem bucuroși pentru această achiziție pentru că ne dorim întărirea poziției de furnizor pe piața europeană și totodată suntem mândri că suntem printre primele companii din România care achiziționează o companie din zona Scandinaviei”, a spus Levente Hugo, directorul general al Supremia Grup.

Compania Supremia Grup exportă în peste 30 de țări din lume având un portofoliu de peste 2000 de clienți în industria alimentară și peste 300 de angajați.

Supremia Grup are o cifră de afaceri anuală de aproximativ 38 mil.euro. În 2014, compania a raportat un profit net de 0,95 mil. euro la o cifră de afaceri de 35 mil. euro și un număr mediu de 260 de angajați.

Compania dispune din 2011 de o fabrică nouă în urma finalizării unei investiții de 9 mil. euro. Ulterior, a fost pusă în funcțiune o nouă linie de mixare și ambalare, care a majorat capacitatea de producție cu 50%. Majorarea exporturilor este obiectivul principal pentru extinderea afacerii, dovadă și proaspăta achiziție, în condițiile în care livrările pe piața externă au fost 16%, iar acum ținta lor este de 23 – 26% din încasări. În planurile de investiții intră și un centru de cercetare și inovare, investiție în valoare de 3,6 mil. euro.

Supremia Grup produce ingrediente alimentare printre care condimente, mixuri, arome, membrane și stabilizatori alimentari.

Compania are un portofoliu divers de clienți printre care se numără Angst, Fox, Elit (industria cărnii), Albalact (lactate), Dr Oetker (industrie alimentară), Heidi (ciocolată) sau RoStar (biscuiți).

Printre concurenții Supremia pe piața ingredientelor alimentare se numără germanii de la Fuchs sau Puratos.

Fuchs a cumpărat în 2014 un pachet de 99,99% din acțiunile Flexfoil București pentru 1,725 mil. euro de la Saffron Holdings din Danemarca. În luna martie a acestui an, Fuchs a cumpărat și divizia de condimente a producătorului Alex & Comp din Galați.

Levente Hugo Bara, 39 de ani, a fondat afacerea Supremia cu sediul la Alba Iulia în anul 2001.

În 1999, Levente Bara a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În perioada 1999 – 2000, acesta a lucrat ca inginer tehnolog în industria alimentară la Almelar Impex din Târgu Mureș. Bara vorbește româna, maghiara și engleza.

rosemary_npl_update_17dec2015 main

Consorţiul format din AnaCap şi APS este în negocieri avansate pentru achiziţia portofoliului Rosemary de 287 mil. Euro al Intesa. Valoarea tranzacţiei Rosemary ar putea ajunge până în jurul a 46 mil. Euro, ceea ce ar face din pachetul de credite Intesa unul dintre cele mai scump tranzacţionate pe piaţa de profil în ultimul an

Consorţiul format din fondul de investiţii AnaCap şi firma cehă de recuperare a creanţelor APS sunt în negocieri avansate pentru achiziţia portofoliului Rosemary, care presupune preluarea unui pachet de credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. Euro, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă. Semnarea tranzacţiei este aşteptată în perioada următoare.

Potrivit surselor citate, negocierile după depunerea ofertelor finale cotează tranzacţia de vânzare a portofoliului Rosemary al Intesa până la aproximativ 46 mil. Euro, ceea ce indică un preţ de circa 16 eurocenţi raportat la fiecare euro aferent pachetului de credite neperformante.

La un asemenea preţ, portofoliul Rosemary devine unul dintre cele mai scumpe  portofolii neperformante tranzacţionate pe piaţa locală în ultimul an. Preţul ridicat ar putea face ca finanţarea achiziţiei să fie unul dintre principalele elemente aflate în discuţie în cadrul tranzacţiei.

Pe piaţa de profil, portofoliul Triton al UniCredit Bank cu credite nominale de 340 mil. Euro a fost cumpărat săptămâna trecută de către polonezii de la Kredyt Inkaso pentru 28 mil. Euro, adică la un discount de 92% faţă de valoarea nominal a pachetului.

BCR a anunţat astăzi vânzarea unui portofoliu corporate de 1,2 mld. Euro. Potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO, cumpărătorul este consorţiul format de Deustche Bank, APS şi IFC, iar pachetul de finanţare al tranzacţiei aprobat de IFC cu plafon până în 150 mil. Dolari indică faptul că discountul ajunge şi aici în jurul pragului de 90%.

Termenul de depunere al ofertelor angajante pentru Rosemary a fost 11 decembrie, aceeaşi zi ca şi la portofoliul Triton. Ofertanţii de la Triton – Kredyt Inkaso, APS şi APartners Capital – au înaintat în paralel oferte şi pentru Rosemary.

Astfel, pe lista ofertelor angajante pentru Rosemary s-au numărat consorțiul format de fondul de investiții AnaCap și APS, consorțiul format de fondul american de investiții DW și firmele de colectare a creanțelor EOS și CITR, echipa formată în jurul APartners Capital, firma poloneză de colectare creanțe Kredyt Inkaso şi fondul elveţian de investiţii DDM, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Informaţiile nu au fost confirmate de către părţile implicate în tranzacţie.

Reprezentanţii Intesa Sanpaolo România nu au făcut niciun comentariu pe marginea stadiului tranzacţiei Rosemary până la momentul publicării acestui articol.

Recent, Martin Machon, fondator şi preşedinte al Consiliului de administraţie al APS, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO că firma pe care o conduce este interesată de achiziţia portofoliilor Triton şi Rosemary şi îşi exprima regretul că tranzacţia Neptun de la BCR privind vânzarea unui pachet de circa 2,7 mld. Euro de credite neperformante nu a reuşit. Însă, APS a pus mâna totuşi alături de Deutsche Bank şi IFC pe pachetul de 1,2 mld. Euro al BCR, jumătate din valoarea nominală a celui la care Erste a renunţat în septembrie să-l mai vândă.

Martin Machon, care deţinea 40% din acţiunile APS, a preluat recent şi pachetul de 60% din firmă deţinut de Slavia Capital astfel că acum şeful firmei cehe deţine pachetul integral de acţiuni. Potrivit unui comunicat de presă, APS Holding SE este evaluat acum la aproximativ 20 mil. Euro şi are un EBITDA anual de circa 5 mil. Euro.

În ceea ce priveşte tranzacţia Rosemary, mandatul de vânzare a portofoliului aparține consultanților Deloitte.

Aproximativ 95% din portofoliu reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

Ca volum, piaţa locală de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctul critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

bcr main

BCR: „Am semnat o tranzacţie de vânzare a unui portofoliu de credite corporate neperformante de 1,2 mld. euro. Ca efect al tranzacției, BCR se așteaptă ca rata împrumuturilor neperformante să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale”. Un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și IFC au cumpărat portofoliul în cadrul unei tranzacții de până la 150 mil. dolari

BCR, cea mai mare bancă locală după active, a vândut un portofoliu de credite neperformante cu o valoare nominală de 1,2 mld. euro, ceea ce va duce la scăderea cu aproximativ 5 puncte procentuale a ponderii acestor active în totalul împrumuturilor.

Anunțul BCR confirmă informațiile publicate în premieră de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO pe 3 decembrie, potrivit cărora BCR negociază vânzarea unui pachet de credite neperformante de peste 1,2 mld. euro. Potrivit informațiilor publicate în urmă cu 3 săptămâni de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, negocierile pentru achiziția pachetului de la BCR au fost purtate de un consorțiu format din Deutsche Bank, APS și IFC, asistați de avocații Țuca Zbârcea & Asociații. De cealaltă parte, BCR a lucrat cu avocații Schoenherr. Partenerul Matei Florea conduce echipa locală de avocaţi Schoenherr din domeniul practicii Finanţare şi Bănci, în timp ce Mihai Dudoiu are acelaşi rol în cadrul firmei Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

”BCR a semnat o tranzacție de vânzare a unui portofoliu de 1,2 miliarde EUR împrumuturi neperformante (credite corporate). Tranzacția este un reper major în strategia Băncii Comerciale Române de a accelera soluționarea portofoliului de împrumuturi neperformante”, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO reprezentanții băncii.

”În același timp, tranzacția îmbunătățește semnificativ lichiditatea băncii și va permite cu atât mai mult Băncii Comerciale Române să mobilizeze capital către rolul său economic prioritar: a extinde intermedierea financiară din România, a iniția noi tranzacții de finanțare și a sprijini creșterea sănătoasă a economiei. Ca efect ale tranzacției, Banca Comercială Română se așteaptă ca rata împrumuturilor neperformante (NPL ratio) să scadă cu aproximativ 5 puncte procentuale”, adaugă reprezentanții băncii.

APS mizează pe sprijinul diviziei de investiţii a grupului Băncii Mondiale, International Finance Corporation (IFC) pentru o tranzacţie de acest tip în România.

Astfel, IFC a aprobat pe 11 decembrie o finanțare de sprijin în proiectul APS de achiziţie de portofolii neperformante în România, care necesită investiţii de până la 150 mil. Dolari (circa 137 mil. Euro). Valoarea dă indicii clare privind mărimea tranzacției, arătând că discount-ul față de valoarea nominală a portofoliului se situează în jurul a 90%, iar implicit prețul de achiziție variază în jurul a 10% din valoarea nominală a portofoliului.

“Acest proiect implică înfiinţarea de vehicule de proiect pentru a cumpăra şi administra portofolii de active neperformante. Portofoliile constau în credite neperformante ale companiilor mari, firmelor mici şi mijlocii şi de pe segmentul imobiliar comercial. Creditele neperformante acordate companiilor mari şi IMM-urilor acoperă o gamă largă de sectoare industriale de la construcţii la producători de bunuri industriale şi de consum”, notează reprezentanţii IFC.

Datele făcute publice de către IFC pe marginea pachetului de finanţare în favoarea APS sunt actualizate pe 24 noiembrie. Compania de proiect poartă numele DARP Romania SPV, iar numărul de înscriere al proiectului este acelaşi cu cel al proiectului Neptun, când IFC propunea o finanţare de sprijin pentru achiziţia celebrului portofoliu al BCR, însă la acea vreme în favoarea fondului american de investiţii Lone Star, care făcea echipă cu APS. În final, nici consorţiul condus de Lone Star şi nici cel condus de Blackstone nu au finalizat cu Erste discuţiile după depunerea ofertelor finale pentru un portofoliu cu o valoare nominală de 2,5 mld. Euro şi a diviziei din BCR specializate în recuperarea creanţelor, structură cu circa 370 oameni.

IFC are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante.

Istoricul tandemului Deutsche Bank – APS pe piaţa locală a creditelor neperformante este unul dintre cele mai bogate. Astfel, în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

La tranzacţia Neptun însă, drumurile celor doi parteneri s-au despărţit. Deutsche Bank a făcut echipă cu The Baupost Group şi Sankaty Advisors, iar APS a mers în consorţiul condus de Lone Star, dar în final tranzacţia a eşuat.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

Săptămâna trecută, Kredyt Inkaso a anunțat achiziția pentru 28 mil. euro a pachetului de credite neperformante Triton de la UniCredit Bank, a cărui valoare nominală era de 340 mil. euro, deci la un disount de 92%.

Coordonatorii avocaţilor celor două părţi ale tranzacţiei Carrefour - Billa: Austriacul Markus Piuk (foto stânga)  , Partener Schoenherr, a lucrat pentru vânzător, iar românul Răzvan Gheorghiu - Testa (foto dreapta), Partener Ţuca Zbârcea & Asociaţii, a fost unul dintre coordonatorii avocaţilor cumpărătorului

Tranzacția Carrefour – Billa: Țuca Zbârcea & Asociații a lucrat cu o echipă de 15 avocați  pentru cumpărător. Vânzătorul a fost asistat de șapte avocați Schoenherr din birourile de la Viena și București. Pachiu & Asociații și direcțiile juridice interne din Carrefour și Rewe au fost și ele implicate în dosar

Trei firme de avocatură și direcțiile juridice din Carrefour și Rewe au asigurat consultanța juridică necesară părților implicate în achiziția Billa România de către grupul francez, tranzacție de aproximativ 96 – 97 mil. euro în numerar, conform informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Țuca Zbârcea & Asociații, al cărui client vechi este Carrefour, a avut o echipă de lucru formată din aproximativ 15 avocaţi, coordonată de către Răzvan Gheorghiu – Testa, unul dintre partenerii fondatori ai firmei, şi Cristian Radu, partener drept corporativ şi fuziuni şi achiziţii.

Roluri importante au avut Bogdan Halcu, Managing Associate în cadrul firmei, care s-a ocupat de negociere contracte pe zona IT şi proprietate intelectuală. Ruxandra Frangeti (Senior Associate), Amalia Dumitru (Managing Associate), Ioana Mărculeţ (Senior Associate) şi Veronica Sandăr (Associate) au fost implicate în activitatea de due dilligence (analiză financiară  – n.r.). Raluca Vasilache (Partener) şi Andreea Oprişan (Senior Associate) au acoperit aspectele tranzacţiei care intră sub incidenţa dreptului Concurenţei.

Avocaţii Ţuca Zbârcea & Asociaţii au lucrat alături de direcţia juridică internă a Carrefour coordonată de la nivel de grup. La nivel local, direcţia juridică internă a Carrefour România este condusă de către Andreea Alexandrescu.

De cealaltă parte, casa austriacă de avocatură Schoenherr a asigurat consultanţa vânzătorului, grupul german Rewe. Schoenherr a lucrat în dosarul vânzării Billa România cu o echipă formată din şapte avocaţi din birourile de la Viena şi Bucureşti.

Markus Piuk, Partener Schoenherr care activează atât în biroul din Viena, cât şi din Bucureşti, a coordonat consultanţa juridică pe partea de vânzare. În urmă, cu un an, Piuk făcea parte din echipa de avocaţi care se ocupa de exitul băncii austriece Volksbank din România.

În dosar a mai fost implicat Clemens Leitner (Senior Associate pe zona de fuziuni şi achiziţii) din biroul din Viena.

În biroul din Bucureşti, echipa Schoenherr care s-a ocupat de tranzacţie a fost formată din Mădălina Neagu (Partener coordonator al practicii locale de fuziuni şi achiziţii), Alexandra Munteanu (Senior Associate în cadrul echipei locale de practică în fuziuni şi achiziţii), Anda Tufan (Associate în practica de fuziuni şi achiziţii), Silvia Opriş (Partener specializat în practica de Imobiliare) şi Cătălin Suliman (Partener specializat în dreptul Concurenţei).

Pe lângă echipa Schoenherr, direcţia juridică internă a grupului Rewe a lucrat, de asemenea, în tranzacţie. De asemenea, avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, care au oferit asistenţă specializată ani la rând pentru extinderea lanţului de magazine Billa România, pentru achiziţii şi concesiuni de terenuri, precum şi în cadrul altor proceduri juridice, au lucrat pe componenta de tranzacţie aferentă Billa România, respectiv Billa Invest Construct.

La tranzacţie au mai participat banca franceză Societe Generale şi consultanţii de la EY de partea Carrefour, în timp ce Rewe a mizat pe serviciile consultanţilor de la Deloitte.

Reprezentanţii Carrefour au semnat la Bucureşti în noaptea de luni spre marţi contractul de achiziţie al afacerii Billa România, care cuprinde o reţea de 86 de magazine, ceea ce completează portofoliul la nivel local al gigantului francez, activ déjà pe segmentele de hypermarketuri, supermarketuri şi magazine de proximitate.

Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat pe 1 decembrie 2014 intenţia germanilor de la Rewe de a vinde Billa România şi angajarea în acest scop a consultanţilor de la Deloitte, informaţii negate la acea dată de oficialii grupului cu sediul la Koln. Pe 21 decembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a anunţat în premieră semnarea tranzacţiei de către cele două părţi.

Achiziţia face din Carrefour un lider de piaţă pe segmentul supermarketurilor, unde lupta se duce cu rivalii Kaufland, Mega Image şi Profi.

De cealaltă parte, Rewe face un pas înapoi în România şi rămâne cu un portofoliu local reprezentat de Selgros România, jucător pe segmentul de cash and carry, şi se concentrează pe reţeaua de magazine de tip discounter Penny Market, după cum susţine Frank Hensel, CEO al Rewe International AG şi reprezentant al Rewe Group.

Tranzacţia Carrefour – Billa are nevoie de avizul Concurenţei pentru a fi finalizată şi a putea produce efecte în piaţă.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Carrefour a anunţat oficial achiziţia Billa România, mişcare prin care francezii se poziţionează ca lider pe piaţa locală a supermarketurilor

Carrefour anunţă că a ajuns la un acord pentru achiziţia Billa România de la Rewe Group. Billa România are o reţea format din 86 de supermarketuri şi o suprafaţă de vânzare totală de 83.000 de metri pătraţi.

Prin această achiziţie, Carrefour va deveni liderul pieţei de supermarketuri din România, întărându-şi oferta de tip multiformat, se arată în comunicatul grupului francez.

Finalizarea achiziţiei va avea loc după obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor antitrust.

Compania franceză Carrefour, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global şi naţional, a semnat în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti contractul de achiziţie al Billa România, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit surselor citate, preţul pe care francezii au agreat să-l plătească în numerar se ridică la aproximativ 96 – 97 mil. euro.

Carrefour preia 100% din acţiunile Billa România, compania care gestionează afacerea de retail, respectiv 100% din acţiunile Billa Invest Construct, firma prin care sunt deţinute active imobiliare, terenuri pe care au fost ridicate magazinele din reţea.

Billa România dispune de o reţea format din 86 de supermarketuri, din care în jurul a 30 din acestea sunt în proprietate, iar restul se află în locaţii închiriate.

Carrefour lucrează în dosarul achiziţiei Billa România cu banca franceză Societe Generale pe probleme de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, inclusiv în ceea ce priveşte structura de finanţare a achiziţiei. De asemenea, Carrefour a avut alături pe consultanţii EY, precum şi pe avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Un rol important în tranzacţie l-a avut şi puternica Direcţie juridică internă a gigantului francez de retail.

De cealaltă parte, grupul german Rewe, care controlează lanţul de magazine Billa. are în echipa sa consultanţii de la Deloitte, care au avut mandatul de vânzare al Billa România, precum şi pe avocaţii casei austriece Schoenherr. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris despre vânzarea Billa România şi angajarea consultanţilor Deloitte de către Rewe în acest scop încă din 1 decembrie 2014, la acel moment reprezentanţii Rewe negând orice plan de vânzare al companiei şi afirmând că grupul se concentrează pe expansiune pe piaţa românească.

Un rol limitat în tranzacţie l-au avut avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, firmă care au oferit asistenţă juridică Billa în România în procesul de achiziţie de terenuri şi de extindere a reţelei.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO, vânzarea Billa România a atras iniţial interes şi din partea fondului de investiţii Enterprise Investors, iar apoi din partea lanţului belgian  supermarketuri Mega Image.

Impactul tranzacţiei este pe piaţa de supermarketuri, unde Carrefour dispune de 186 de supermarketuri şi magazine de proximitate cărora li se vor adăuga cele 86 de magazine din portofoliul Billa.

Pe piaţa supermarketurilor, Mega Image, Lidl şi Profi au poziţii puternice, cu nuanţa că operatorul belgian are centrul de greutate în Bucureşti, în timp ce Lidl şi Profi sunt mai axate pe acoperirea la nivel naţional.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Principalii concurenţi ai Carrefour pe piaţa hypermarketurilor sunt germanii de la Kaufland, care fac parte împreună cu Lidl din grupul Lidl Schwarz, respectiv cu grupul francez Auchan.

carrefour_billa_tranzactie_tabel main

Carrefour a semnat în noaptea de luni spre marţi la București achiziția Billa România în cadrul unei tranzacţii de aproximativ 96 – 97 mil. euro. Francezii lucrează în dosar cu bancherii de la SocGen, consultanţii de la EY şi avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii, iar vânzătorul are în echipă pe consultanţii Deloitte şi firmele de avocatură Schoenherr şi Pachiu & Asociaţii

UPDATE 22 Decembrie ora 01.39 Carrefour a semnat la Bucureşti achiziţia Billa România

Compania franceză Carrefour, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global şi naţional, a semnat în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti contractul de achiziţie al Billa România, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit surselor citate, preţul pe care francezii au agreat să-l plătească în numerar se ridică la aproximativ 96 – 97 mil. euro.

Carrefour preia 100% din acţiunile Billa România, compania care gestionează afacerea de retail, respectiv 100% din acţiunile Billa Invest Construct, firma prin care sunt deţinute active imobiliare, terenuri pe care au fost ridicate magazinele din reţea.

Billa România dispune de o reţea format din 86 de supermarketuri, din care în jurul a 30 din acestea sunt în proprietate, iar restul se află în locaţii închiriate.

Carrefour lucrează în dosarul achiziţiei Billa România cu banca franceză Societe Generale pe probleme de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, inclusiv în ceea ce priveşte structura de finanţare a achiziţiei. De asemenea, Carrefour a avut alături pe consultanţii EY, precum şi pe avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Un rol important în tranzacţie l-a avut şi puternica Direcţie juridică internă a gigantului francez de retail.

De cealaltă parte, grupul german Rewe, care controlează lanţul de magazine Billa. are în echipa sa consultanţii de la Deloitte, care au avut mandatul de vânzare al Billa România, precum şi pe avocaţii casei austriece Schoenherr. Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris despre vânzarea Billa România şi angajarea consultanţilor Deloitte de către Rewe în acest scop încă din 1 decembrie 2014, la acel moment reprezentanţii Rewe negând orice plan de vânzare al companiei şi afirmând că grupul se concentrează pe expansiune pe piaţa românească.

Un rol limitat în tranzacţie l-au avut avocaţii de la Pachiu & Asociaţii, firmă care au oferit asistenţă juridică Billa în România în procesul de achiziţie de terenuri şi de extindere a reţelei.

Carrefour a intrat în tranzacţie în primul semestru al anului, în condiţiile în care procesul de vânzare a început încă de anul trecut.

Discuţiile dintre Carrefour şi Rewe International, compania care operează supermarketurile Billa din afara Austriei, au mers în ultimele opt luni pe circuitul Bucureşti (unde este epicentrul tranzacţiei între cele două grupuri prezente la nivel local) – Viena (sediul casei de avocatură Schoenherr) – Koln (sediul central al grupului Rewe) – Paris (sediul central al Carrefour), conform informaţiilor obţinute de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Potrivit informațiilor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO, vânzarea Billa România a atras iniţial interes şi din partea fondului de investiţii Enterprise Investors, iar apoi din partea lanţului belgian  supermarketuri Mega Image.

Impactul tranzacţiei este pe piaţa de supermarketuri, unde Carrefour dispune de 186 de supermarketuri şi magazine de proximitate cărora li se vor adăuga cele 86 de magazine din portofoliul Billa.

Pe piaţa supermarketurilor, Mega Image, Lidl şi Profi au poziţii puternice, cu nuanţa că operatorul belgian are centrul de greutate în Bucureşti, în timp ce Lidl şi Profi sunt mai axate pe acoperirea la nivel naţional.

Billa a intrat pe piaţa din România în februarie 1999, când a deschis primul supermarket în București.

Ultimul bilanţ anual indică pentru Billa România o cifră de afaceri de 317 mil. euro, profit net de 0,5 mil. euro şi un număr mediu de 3.168 de angajaţi în 2014.

Billa romania indicatori baza 624

Billa Invest Construct, compania care gestionează proprietăţi imobiliare, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 6,1 mil. euro şi un profit net de 3 mil. euro.

Billa România este controlată de grupul german Rewe, care mai operează în România lanţurile de magazine Penny Market şi XXL MegaDiscount, precum şi lanţul de unităţi cash and carry Selgros.

Companiile grupului german Rewe din România cumulează afaceri de peste 1,6 mld, euro.

Selgros Cash&Carry România a raportat la sfârșitul anului 2014 o cifră  afaceri de 637,4 mil euro si un profit net de 3,4 mil euro la un număr mediu de 3882 angajați.

Rewe România SRL a raportat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 525,3 mil euro, un profit net de 2,55 mil euro si un număr mediu de 3079 salariați.

Rewe PROJEKTENTWICKLUNG România SRL a avut la sfârșitul anului trecut o cifră de afaceri de 15,5 mil euro și pierderi de 4,43 mil euro.

Prezentă în România încă din anul 2005, reţeua Penny Market este conceptul de succes al grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România. Alături de cele 166 de magazine Penny Market, compania mai operează pe piața românească 8 magazine XXL Mega Discount.

De cealaltă parte, Carrefour a intrat în România în 2001, când a deschis la marginea Bucureştiului primul hypermarket.

Pe lângă dezvoltarea organică, Carrefour a abordat şi strategia de achiziţii, cumpărând lanţul de magazine Artima de la fondul de investiţii Polish Enterprise Fund, administrat de Enterprise Investors, în cadrul unei tranzacţii de 55 mil. euro în 2007.

Acum, Carrefour este unul dintre liderii pieţei locale de retail, cu afaceri anuale de peste 1,23 mld. euro.

Grupul Carrefour deţine acum în România 186 de magazine dintre care 29 hipermarketuri Carrefour, 104 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact şi un magazin de comerţ online.

În 2014, Carrefour România, principalul pilon al francezilor – firma care gestionează lanţul de hypermarketuri, a raportat o cifră de afaceri de 1,026 mld. euro, un profit net de 26,8 mil. euro şi un număr mediu de 7.284 de angajaţi.

carrefour indicatori tabel baza 624

Artima  SA , divizia de supermarket si magazine de proximitate,  a înregistrat la sfârşitul anului 2014 o cifră de afaceri de 200,1 mil euro şi pierderi de 0, 621 mil.euro raportate la un număr mediu de 2039 de angajaţi, iar Supeco Investment SRL, companie care opereaza in prezent patru magazine sub brandul Supeco, a înregistrat la finele anului trecut o cifră de afaceri de 1,74 mil euro şi pierderi de 0,77 mil euro la un număr mediu de 49 de salariaţi.

Principalii concurenţi ai Carrefour pe piaţa hypermarketurilor sunt germanii de la Kaufland, care fac parte împreună cu Lidl din grupul Lidl Schwarz, respectiv cu grupul francez Auchan.

În ultimul an, alte două afaceri importante de origine austriacă au părăsit România. Astfel, Volksbank România a fost vândută în cadrul unei tranzacţii de exit către Banca Transilvania, în timp ce grupul francez Adeo a cumpărat reţeaua de bricolaj a Baumax.

nacu_cristian_business_card main

Fostul șef al Enterprise Investors în România şi-a început propria afacere pe nișa consultanței pentru exitul antreprenorilor. Cristian Nacu este sub contract până în 2017 cu fondul polonez de investiţii. Cum arată portofoliul EI după un mandat local de zece ani: ”S-au investit aici peste 200 mil. euro”. Cele mai profitabile investiții au fost Orange România și Artima, unde au fost încasaţi de peste trei ori banii investiţi de către fondul polonez

Cristian Nacu, fostul şef al operaţiunilor locale ale administratorului regional de capital de risc Enterprise Investors, își începe propria afacere în domeniul consultanţei care vizează pregătirea pentru exit a antreprenorilor locali.

”În perioada următoare, mă gândesc să încep o activitate de consultanță, pe care să o desfășor, cel puțin o vreme, în paralel cu activitatea de Senior Advisor al Enterprise Investors”, a declarat Cristian Nacu în cadrul unui interviu acordat jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO .

Acesta a condus începând din 2005 până la 1 iulie biroul din București al Enterprise Investors, un manager de fonduri de investiții cu capitaluri totale de peste 2 mld. euro a cărui geografie cuprinde tranzacții în Europa Centrală și de Est, inclusiv România.

Cristian Nacu a făcut parte din conducerea Enterprise Investors, având poziția de partener în perioada iunie 2007 – iulie 2015.

De la 1 iulie, poziția de șef al biroului local al Enterprise Investors a fost preluată de către Șerban Roman, iar Nacu a trecut pe poziția de Senior Advisor în cadrul firmei poloneze de investiții.

”Contractul actual cu Enterpris Investors se întinde pe o perioadă de 2 ani, începând cu 1 iulie 2015, cu posibilitatea de a fi extins dacă părțile doresc asta. Voi rămâne membru în Consiliile de Administrație în care eram prezent, respectiv Macon și Profi”, explică Nacu.

În paralel însă acesta își conturează deja profilul de antreprenor într-un segment nou de piață, conex cu experiența acumulată în 17 ani de achiziții și vânzări de companii.

”Consultanța la care mă gandesc se referă în special la activitățile de pregătire pentru exit. Altfel spus, cred că sunt destul de mulți antreprenori care au dezvoltat afaceri de succes, care au în vedere vânzarea afacerii la un moment dat, dar care nu și-au pregătit în totalitate afacerea pentru o vânzare în condiții bune. În final, ne vom ocupa și de intermedierea procesului de exit propriu-zis și de eventuale servicii post exit”, explică acesta.

Primul pas în această direcție a fost deja făcut. Pe 23 iunie, a fost înregistrată firma Nacu Cristian Întreprindere Individuală, potrivit datelor disponibile de la Registrul Comerțului.

”Deja sunt în discuții cu câțiva potențiali clienți așa că se poate spune că am început. Pentru început voi lucra cu câțiva colaboratori mai vechi, oameni care au lucrat în private equity (fonduri de investiții – n.r.) și cu care am fost coleg mulți ani. De asemenea, am în vedere colaborarea cu câteva firme mai mici din domenii conexe, servicii financiare sau legale, cu care aș putea să fac niște alianțe strategice astfel încât să fim în măsură să oferim o serie întreagă de servicii de consultanță integrate”, afirmă Nacu. Acesta nu a dorit să spună cine sunt oamenii cu care colaborează în noul său proiect.

Potrivit acestuia, nișa de afaceri vizată este una relativ nouă.

”Au mai fost oferite astfel de servicii, dar nu cred că atât de focusate pe pregătirea exitului. Desigur și firmele mari de audit (cele care fac parte din așa-numitul Big Four, n.r.) oferă astfel de servicii, dar nu sunt axate în mod special pe consultanță, auditul fiind pentru toate activitatea de bază.

Un segment important din clientela – țintă pentru acest tip de consultanță devin astfel afacerile de familie.

În România, interesul antreprenorilor privind o vânzare a afacerilor pe care le conduc este în scădere, conform unui studiu derulat de consultanții PwC. Aceștia au calculat că procentul afacerilor de familie interesate să vândă sau să se listeze pe piața bursieră a scăzut de la 23% anterior la 11%, tendința fiind inversă față de cea la nivel global, unde ponderea a crescut de la 17% la 20%, potrivit studiului făcut public în luna mai a acestui an.

Chiar și în regiune, sentimentul de exit al afacerilor de familie este mai puternic, în condițiile în care 26% dintre antreprenorii din Europa de Est chestionați de PwC se gândesc la o vânzare.

”Eu cred că este o piață cu un potențial destul de mare, aceea a antreprenorilor care vor să își vândă afacerea, mai devreme sau mai târziu. Sunt tot mai mulți antreprenori care înțeleg că în contextul fluctuațiilor de piață actuale, alegerea unui moment favorabil de vânzare devine o artă. Am întâlnit, de exemplu, mulți antreprenori care regreta și acum că nu și-au vândut afacerile în perioada de boom a anului 2008. De aceea, cred că așa vor înțelege mulți că e bine să folosească în mod inteligent toate resursele disponibile pentru a face un exit cat mai profitabil”, afirmă Cristian Nacu.

Acesta a schițat modelul în care vor fi generate veniturile în noua sa afacere.

”Probabil că se va merge pe o sumă relativ accesibilă lunară și pe o componentă de comision de succes, în măsura în care se va putea identifica o modalitate concretă de definire a succesului”.

Fost absolvent al Universității Politehnice din București, Nacu și-a început cariera în industrie, apoi a trecut la Fondul Proprietății de Stat, unde a fost implicat în circa 25 de privatizări, inclusiv cea a producătorului de automobile Dacia Pitești.

A lucrat timp de șase ani pentru International Finance Corporation, divizia de investiții a grupului Băncii Mondiale, iar apoi a intrat în industria fondurilor de investiții, fiind unul dintre cei mai cunoscuți manageri locali.

Trecerea în zona antreprenoriatului este percepută de către acesta ca fiind o mutare naturală.

”Cred că a fost o evoluție firească și destul de lină. Dealtfel, și ultimii 10 ani petrecuți la Enterprise Investors au fost ani în care am lucrat într-un mediu antreprenorial. Enterprise Investors a fost întotdeauna o firmă antreprenorială. În plus, în ultimii ani mi-am dedicat o bună parte din timp antreprenoriatului în toate formele”, afirmă Cristian Nacu, unul dintre inițiatorii proiectului ”Campioni în business” care identifică afaceri dezvoltate de antreprenorii din țară.

Zece ani de mandat la șefia EI România: șase achiziții, trei exituri, investiții de peste 200 mil. euro în portofoliul local

Cele mai profitabile achiziții ale managerului polonez cu capital de risc au fost investiţia în compania de telefonie mobilă Mobilrom (azi Orange România) și în lanțul de supermarketuri Artima.

În septembrie 2004, Enterprise Investors a deschis biroul din București, în condițiile în care din 1999 era acționar în Mobilrom și avea deja trasată strategia de extindere a portofoliului în România.

În 2005, Cristian Nacu, fost ofițer de investiții la International Finance Corporation, a fost recrutat de Enterprise Investors pentru a conduce noul birou deschis la București.

În perioada 2005 – 1 iulie 2015, Enterprise Investors a marcat prin fondurile administrate Polish Enterprise Fund șase achiziții și trei exituri.

”În cei zece ani cât am condus EI România, s-au investit peste 200 de milioane de euro în achiziția MobilRom, devenit mai apoi Orange România (participație EI în cadrul unui pachet de 20%), Artima (100%), Macon (100%) care mai apoi a achiziționat un alt grup de firme concurente Simcor, Siveco (22,5%), Profi (100%) și Smartree (100%)”, spune Cristian Nacu.

”Cea mai lungă achiziție în care am fost implicat a fost achiziția Simcor, proces care a durat peste un an, iar cea mai rapidă a fost tranzacția cu Profi, care s-a întins pe câteva luni”, precizează reprezentantul Enterprise Investors.

EI portofoliu Ro tabel

Pe 31 martie 2005, Enteprise Investors a anunțat că a cumpărat 100% din acțiunile Artima pentru 17 mil. euro de la antreprenorul Florentin Banu.

În același an, fondul polonez de investiții își lărgea portofoliul local prin achiziția unui pachet de 22,5% din compania IT Siveco România în cadrul unei tranzacții totale de 12 mil. dolari la care au participat și americanii de la Intel Capital, prin preluarea unui pachet de 10% în aceeași companie.

În 2006, EI intră într-un nou sector, cotat la acea vreme cu premise de creștere, prin plata a 35 mil. euro pentru pachetul integral de acțiuni al producătorului de materiale de construcții Macon Deva.

Miza crește în 2008 odată cu achiziția de către Macon Deva a grupului de firme Simcor Oradea într-o tranzacție de 53 mil. euro, din care 26 mil. euro au venit de la Enterprise Investors sub forma unui aport la majorarea de capital.

În 2009, Enterprise Investors intră pe piața de retail și preia pentru 66 mil. euro lanțul de supermarketuri Profi. Urmează în 2011 un aport proaspăt de capital al fondului de investiții în afacerea Profi, fiind anunțată și posibilitatea ca investiția de capital să ajungă la 100 mil. euro în anii următori, pe fondul unei strategii de extindere rapidă în țară.

Afacerea Profi este acum investiția cu cel mai alert ritm de dezvoltare, ajungând la 367 de unități, din care 93 de locații au intrat în rețea în acest an.

În 2010, fondul polonez a cumpărat afacerea Smartree din sectorul HR, companie aflată și acum în portofoliu.

În ceea ce privește exiturile, managerul polonez de fonduri a obținut cele mai bune randamente de pe urma primei sale investiții locale, afacerea care astăzi este în portofoliul grupului France Telecom sub numele Orange România.

”În această perioadă (2005 – 2015, n.r.) s-au realizat exituri din Orange România, Artima și Siveco. Regulile interne nu ne permit dezvăluirea randamentelor obținute, dar pot să confirm că exiturile au fost profitabile. Cele mai bune investiții de până acum au fost Orange și Artima, dar nu pot dezvălui randamentul obținut”, afirmă Cristian Nacu.

Investiția de peste 20 mil. dolari în pachetul de 20% din MobilRom, deţinut împreună cu alţi investitori, a adus după șase ani în afacere un exit prin care au fost obținuți circa 78 mil. dolari, adică de 3,9 ori banii investiți, potrivit declarațiilor de la acea vreme a reprezentanților Enterprise Investors.

Comparabil a fost și exitul din Artima, realizat în 2007 prin vânzarea afacerii către gigantul Carrefour într-o tranzacție estimată la 55 mil. euro, care înseamnă că Enterprise Investors a obținut de 3 ori mai mulți bani față de momentul intrării în afacere în numai doi ani.

Un exit mai dificil a fost însă cel din afacerea Siveco, unde Enterprise Investors și Intel Capital la finele anului 2013 au vândut înapoi participațiile către managentul companiei, cu câteva luni înainte de arestarea Irinei Socol, șefa companiei și principalul acționar al acesteia, într-un dosar de evaziune fiscală.

Peisajul pieței locale a fondurilor de investiții a înregistrat în ultimul deceniu importante schimbări, produse de ieșirea unor jucători unii de talie globală și apariția unor noi investitori de talie regională.

”Acum 10 ani, piața de private equity era ceva aglomerată și mai activă. Erau fonduri precum Advent, GED, SEAF sau Global Finance, care astăzi nu mai investesc în regiune. Altele mai investesc și azi precum Axxess Capital, care au administrat RAEF și mai apoi BAF și EEAF, sau Oresa. Ulterior, au mai apărut și alți investitori de private equity precum 3TS, V4C, Resource Partners, Abris sau Innova. În general, firmele de private equity active în România au investit pe două paliere, 5 – 15 mil. euro jucători precum RAEF, 3TS, Oresa, GED, Global Finance, V4C, și mai nou, Resource Partners, și peste 20 mil. euro – EI, Abris sau Innova. Desigur au mai existat și abateri punctuale de la aceste limite,dar acestea erau în general caracteristicile pieței” schițează tabloul pieței fondurilor de investiții omul care a fost ani de zile chiar exponentul industriei de profil din poziția de președinte al Asociației fondurilor de investiții din Europa de Sud – Est (SEEPEA).

Enterprise Investors intră în categoria fondurilor de investiții care scanează noi achiziții pe piața locală.

În acest an, managerul polonez de capital de risc a înaintat o ofertă preliminară pentru preluarea unui pachet de 36% din Medlife, în contextul în care fondul de investiții V4C caută exitul din afacere. Însă, Enterprise Investors nu a ajuns în fazele superioare ale tranzacției.

De asemenea, Enterprise Investors și-a arătat interesul pentru afacerea cu jucării Noriel.

Pe lista tranzacțiilor de exit, este de așteptat să apară vânzarea în anii următori a lanțului de supermarketuri Profi.

npl_triton_tabel main

Tranzacţia Triton a ajuns la final cu achiziţia pentru un preţ de 28 mil. Euro de către polonezii de la Kredyt Inkaso a portofoliului de credite neperformante de 340 mil. Euro al UniCredit. Kredyt Inkaso a strâns sub administrare portofolii neperformante locale cu o valoare nominală de circa 1 mld. Euro

Firma poloneză de recuperare a creanţelor Kredyt Inkaso a informat vineri investitorii de pe bursa de la Varşovia că a încheiat un acord cu UniCredit Bank pentru plata unui preţ de 28 mil. Euro pentru preluarea portofoliului de credite neperformante cu o valoare nominală de 340 mil. Euro.

Cumpărătorul are la dispoziţie trei luni de la data semnării acordului pentru plata preţului pentru portofoliul cunoscut investitorilor sub numele de Triton.  Acordul între cele două părţi mai stipulează că în cazul în care cumpărătorul nu reuşeşte să plătească preţul în termenul de trei luni stabilit atunci acesta va plăti către vânzător o penalitate de 10% din valoarea preţului, ceea ce nu va exclude însă dreptul UniCredit de a cere şi plata a altor compensaţii peste nivelul penalităţii, în valoare de 2,8 mil. euro.

Pe 15 decembrie, jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO anunţa că polonezii de la Kredyt Inkaso au depus ofertă angajantă pentru portofoliul Triton, alte oferte fiind înaintate de APS, respectiv de către APartners Capital, care are alături un fond de investiţii înregistrat în Kuwait şi pe Josh Silver, un trader specializat în situaţii speciale şi achiziţii de active depreciate pe pieţele emergente în cadrul Deutsche Bank.

Preţul agreat de vânzător şi cumpărător confirmă estimările jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO, care cota tranzacţia Triton în jurul valorii de 30 mil. Euro.

Discount-ul obţinut de polonezi este astfel de 91,8% faţă de valoarea nominală a creditelor aflate în portofoliu, care cuprinde şi active ale IMM-urilor.

Cu această proaspătă achiziţie, Kredyt Inkaso a ajuns să administreze portofolii neperformante locale în jurul a 1 mld. Euro la valoare nominală.

Kredyt Inkaso a înaintat ofertă angajantă şi pentru portofoliul Rosemary al Intesa Sanpaolo România, care este format dintr-un pachet de credite neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. Euro. Pe lista ofertanţilor se mai află consorţiul format de AnaCap şi APS, consorţiul format de fondul american DW şi firmele de colectare de creanţe EOS şi CITR, Apartners Capital. De Rosemary s-au arătat interesaţi şi alţi investitori, inclusiv fondul elveţian de investiţii DDM Group.

Mandatul pentru tranzacţia Triton cu credite neperformante de la UniCredit Bank, una dintre primele cinci bănci de pe piaţă, a aparţinut consultanţilor de la KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

alro_grafic_17122015 main

Un sindicat de bănci format din Raiffeisen, UniCredit, BT, OTP, Garanti, Intesa și Eximbank dau 137 mil. dolari lui Alro pentru a refinanța un împrumut BERD de 120 mil. dolari luat în 2010. BERD își taie expunerea pe producătorul de aluminiu

Un sindicat de bănci format din Raiffeisen Bank International AG, UniCredit Bank, BT, OTP Bank România, Garanti Bank, Intesa Sanpaolo România și Eximbank împrumută 137 mil. dolari producătorului de aluminiu Alro Slatina, una dintre cele mai mari companii din România, conform datelor înregistrate în Arhiva electronică de garanții reale mobiliare.

Grupul celor șapte bănci locale refinanțează astfel o facilitate de tip revolving contractată de Alro în 2010 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de 120 mil. dolari. Prin această operațiune, BERD, unul dintre cei mai importanți creditori în economie, își taie expunerea pe Alro.

Pe lista celor mai mari creditori ai companiei se află și o altă instituție financiară internațională, în condițiile în care Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) a acordat un împrumut în valoare de 60 mil. dolari.

Pe 14 decembrie, creditorii Alro – grupul celor șapte bănci locale și BCDMN – au încheiat o înțelegere privind ipotecarea acțiunilor aparținând unei serii de societăți care fac parte din grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Astfel, pe lista garanțiilor pentru creditul de tip revolving multivalută în valoare de 137 mil. dolari sunt puse acțiunile Alum Tulcea, ale casei de comerț Conef, ipoteci imobiliare și pe acțiunile Alro.

Lista ipotecilor încheiate cu cele șapte bănci garantează toate obligațiile din contractul de credit de 137 mil. dolari până la suma maximă de 164,4 mil. dolari. În mod similar, garanțiile aduse la creditul de 60 mil. dolari luat de Alro de la BCDMN este acoperit cu ipoteci pe active până la un plafon maxim garantat de 72 mil. dolari.

Decizia privind aprobarea împrumuturilor a fost luată de acționarii Alro Slatina pe 30 octombrie.

Împrumutul Alro de 137 mil. dolari de la sindicatul format de Raiffeisen, UniCredit, BT, Garanti, OTP, Intesa și Eximbank este una dintre cele mai mari tranzacții de finanțare corporativă din acest an.

Astfel, compania petrolieră OMV Petrom a obținut în luna mai un credit sindicalizat multivalută de 1 mld. euro, acordat de un sindicat format din 17 bănci și aranjat de BRD, Societe Generale și UniCredit Bank Austria AG. Banii sunt destinați refinanțării unui împrumut din 2011.

În aprilie, o altă companie petrolieră – KMG International NV, care anterior activa sub numele de grupul Rompetrol, a încheiat o facilitate de credit revolving multivalută în valoare de 360 mil. dolari cu o maturitate de 3 ani, contractată de la un sindicat de bănci format din BCR, în calitate de coordonator, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Raiffeisen Bank SA şi UniCredit Ţiriac Bank. Cele patru bănci și-au împărțit în mod egal expunerile în cadrul împrumutului dat kazahilor. Banii vizează refinanţarea unor credite existente şi pentru acoperirea nevoilor generale de finanţare.

O altă tranzacție majoră de finanțare are în centru grupul de telecomunicații RCS & RDS. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris pe 17 iunie că RCS & RDS intenționează să împrumute aproximativ 1,2 mld. lei (circa 270 mil. euro) de la un grup de bănci din care fac parte UniCredit, ING Bank, Citibank și BRD, tot în scopul unei refinanțării unor credite mai vechi.

În august, BRD-Groupe Société Générale şi UniCredit Bank au acordat A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, un credit sindicalizat în valoare totală de 127 mil. euro.

La finele lunii octombrie, Citibank, ING Bank și Societe Generale au participat fiecare cu 29,9 mil. euro la la creditul sindicalizat în valoare totală de 675 mil. lei (153,7 mil. euro) acordat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) distribuției de electricitate CEZ Distribuție.

Cu excepția companiilor mari, care deseori au calitatea de lider de piață în sectoarele în care activează, finanțările bancare – chiar și la dobânzi mai mici față de anii anteriori – rămân însă greu de accesat pentru firme, ale căror bilanțuri au fost ”stricate” de anii de după izbucnirea crizei economice în 2008.

Alro Slatina este o subsidiară a Vimetco NV, producător de aluminiu cu oprațiuni integrate pe verticală în România, China și Sierra Leone. Principala piață de export a Alro este Uniunea Europeană, cu livrări către Ungaria, Polonia, Grecia, Germania și România.

Compania a raportat după primele nouă luni ale anului o ușoară creștere a producției de aluminiu primar până la 203.100 tone, respectiv a producției de aluminiu procesat până la 59.800 tone.

Cifra de afaceri a Alro Slatina a crescut de la 1,44 mld. lei în primele nouă luni ale anului trecut până la 1,77 mld. lei în perioada similară a anului anterior. Compania a raportat, de asemenea, un profit net ajustat de 145 mil. lei față de o pierdere netă ajustată de 115 mil. lei în același interval de timp de anul trecut.

Rezultatele au fost obținute în condițiile unei scăderi ușoare a cotației aluminiului în acest an, contrabalansate însă de strategia companiei de a-și axa mixul de vânzări spre produsele cu valoare adăugată mare, susțin reprezentanții societății.

Pe bursa de la București, valoarea de piață a Alro este de 935 mil. lei. Vimetco deține 84% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea are o participație de 10,2%.

rosemary_npl_update_17dec2015 main

Interes puternic pentru tranzacția Rosemary cu credite neperformante Intesa de 287 mil. euro: consorțiul AnaCap – APS, consorțiul DW – EOS – CITR, APartners Capital, Kredyt Inkaso, pe lista celor care au depus oferte angajante

Tranzacția de vânzare a portofoliului Rosemary, care cuprinde un pachet de credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. euro, a atras un interes puternic din partea investitorilor specializați în astfel de achiziții, potrivit datelor colectate in piață de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Termenul de depunere al ofertelor angajante a fost 11 decembrie, în condițiile în care o parte dintre investitori au continuat în paralel cursa și pentru achiziția portofoliului Triton, cu credite neperformante ale UniCredit Bank cu o valoare nominală de 340 mil. euro.

Consorțiul format de fondul de investiții AnaCap și APS, consorțiul format de fondul american de investiții DW și firmele de colectare a creanțelor EOS și CITR, echipa formată în jurul APartners Capital, precum și firma poloneză de colectare creanțe Kredyt Inkaso au depus oferte angajante pentru portofoliul Rosemary, susțin surse din piață.

De asemenea, fondul elvețian de investiții DDM Group, care este din ce în ce mai activ pe piața românească de profil, ar fi depus și el o ofertă angajantă pentru Rosemary, mai spun sursele citate.

Potrivit acestora, au fost înaintate oferte de preț care se situează în jurul a 15 eurocenți raportat la 1 euro valoare nominală, ceea ce indică faptul că tranzacția ar putea ajunge în jurul intervalului de 45 – 50 mil. euro. Cotațiile vehiculate arată că investitorii văd în Rosemary un portofoliu de o calitate mai bună față de altele scoase la tranzacționare pe piața locală. Tranzacțiile cu credite neperformante ale băncilor locale pot ajunge la discount-uri între 75% și 95% în funcție de calitatea activelor din portofoliu și a garanțiilor aduse drept colateral.

Intesa Sanpaolo România analizează ofertele primite și urmează să decidă în perioada imediat următoare pe cine va selecta în faza finală a procesului competitiv.

Informațiile nu au fost confirmate de părțile implicate în tranzacție.

Reprezentanții Intesa Sanpaolo România nu au făcut niciun comentariu pe marginea ofertelor primite pentru portofoliul Rosemary până la momentul publicării acestui articol.

Martin Machon, directorul general executiv, președintele Consiliului de administrație și fondatorul firmei cehe de colectare creanțe APS, a dat un semnal puternic de interes pentru ambele portofolii – Triton și Rosemary – aflate acum în faza selectării câștigătorului.

APS Holding, înfiinţată în 2004 de către Slavia Capital, este activă nu doar în România, ci şi în alte pieţe din spaţiul Europei Centrale ca Polonia, Cehia, sau în Peninsula Balcanică pe pieţele din Serbia până în Grecia. În acest moment, cehii sunt în diferite faze implicați în tranzacții cu portofolii bancare locale de peste 1,6 mld. euro de la Intesa, UniCredit și BCR.

AnaCap, care face echipă cu APS la Rosemary, este un fond de investiții activ de mai mulți ani în România pe piața bancară. În 2011, purta negocieri pentru achiziția Carpatica de la omul de afaceri Ilie Carabulea. În 2015, AnaCap a fost unul dintre investitorii care și-au exprimat interesul pentru preluarea Piraeus Bank România, în contextul derulării tranzacției de exit a grecilor. Carpatica și Piraeus Bank România sunt în faze avansate de vânzare acum către fondul american JC Flowers.

Un alt fond de investiții implicat în tranzacție este DW, care administrează active de 6 ld. dolari și este focusat pe active corporative și pe alte investiții. DW a fost fondat în 2009 de către David Warren, care a lucrat 13 ani pentru banca americană de investiții Morgan Stanley, unde a ocupat diferite funcții în departamentele de piață de capital, securitizări, produse cu venit fix, respectiv obligațiuni ipotecare.

DW face echipă la tranzacția Rosemary cu firmele specializate în colectarea de creanțe EOS și CITR.

Un alt nume interesat de portofoliile Triton și Rosemary este firma poloneză de recuperare de creanțe Kredyt Inkaso.

Operaţiunile Kredyt Inkaso sunt concentrate pe pieţele de profil din România, Polonia, Bulgaria şi Rusia, având sub administrare portofolii de creanţe cu o valoare nominală de aproximativ 4 mld. zloţi (circa 4 mld. lei).

Un alt nume care a parcurs etapa de due diligence şi a decis să înainteze o ofertă angajantă este APartners Capital, condus de bancherul italian Antonio Polverino, care a lucrat anterior pentru banca britanică RBS Bank.

Unul dintre oamenii cu care Polverino lucrează strâns în astfel de tranzacţii este Josh Silver, un trader specializat în situaţii speciale şi achiziţii de active depreciate pe pieţele emergente în cadrul Deutsche Bank. APartners Capital lucrează în tranzacţie împreună cu un fond de investiţii din Kuwait.

Un alt nume care s-a arătat interesat de portofoliul Rosemary este fondul de investiții DDM Group. Cu sediul în Bar (Elveția), DDM Group a fost înființat în 2007 de către un grup de investitori individuali. Printre fondatori se numără suedezul Kent Hansson, 49 ani, care este și unul dintre acționarii majori ai DDM și este președintele board-ului de directori din 2013. În perioada 2007 -2013, a ocupat poziția de CEO al DDM. La 31 decembrie 2014, Hansson deținea 2,29 milioane acțiuni la DDM, companie listată pe bursa suedeză. Un alt acționar important este elvețianul Manuel Vogel, fost CFO la DDM, care avea la finele anului trecut un pachet de 1,69 mil. acțiuni în fondul înregistrat în Elveția.

Mandatul de vânzare a portofoliului Rosemary aparține consultanților Deloitte.

Aproximativ 95% din portofoliu reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Aceste proprietăți sunt localizate în întreaga țară, cele mai importante fiind în zona București – Ilfov și în vestul țării.

Componenta corporate a portofoliului este compusă din 981 de clienți împrumutați și credite de 273 mil. euro, securizate cu 1.282 de proprietăți. Mai mult de jumătate din aceste împrumuturi sunt acordate companiilor, aflate acum în proceduri avansate de faliment.

La acestea se adaugă credite retail de 14 mil. euro, 298 de clienți împrumutați, această componentă fiind garantată cu 302 proprietăți.

Istoricul de plată al portofoliului arată că în ultimele 18 luni au fost încasate 24 mil. euro, conform datelor obținute de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

Din echipa Deloitte pentru tranzacție fac parte Andrew Orr – partener Deloitte Londra, Balazs Biro – partener Deloitte Ungaria, Amo Chahal – director Deloitte Londra și Albert Marton,asistent director Deloitte Ungaria.

Amo Chahal este director în cadrul echipei Portfolio Lead Advisory al Deloitte Marea Britanie și a asigurat consultanța pentru tranzacții cu portofolii neperformante de peste 30 mld. lire sterline, lucrând pe mandate atât de partea vânzătorului, cât și a cumpărătorului.

Tranzacțiile au vizat diferite clase de active din Marea Britanie, Irlanda, Germania, Franța, Spania, Olanda, state din nordul Europei și din Europa Centrală și de Est. Amo Chahal a ocupat diferite poziții de conducere în Deloitte Marea Britanie începând din 2007.

Andrew Orr are peste 20 de ani experiență în domeniul tranzacțiilor de portofolii neperformante. A lucrat pentru fondul american de hedging DB Zwirn & Co, specializat în investiții în active neperformante în Asia, și în banca austriacă BAWAG PSK. A mai trecut pe la firmele internaționale de consultanță Andersen și PwC.

Balazs Biro lucrează de 11 ani pentru Deloitte Ungaria. A fost anterior consultant de fuziuni și achiziții pentru Budapest Waterworks. Are o diplomă MBA de la Universitatea Corvin din Budapesta și vorbește maghiara, engleza și germana.

În cadrul subsidiarei locale a celei mai mari bănci italiene, activitățile de administrare a creditelor neperformante sunt coordonate de către Florin Șandor, director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank România și Chief Workout Officer al băncii.

Șandor a fost aproape zece ani șef al departamentului juridic al băncii, iar apoi timp de un an și opt luni a activat în cadrul BNR pe poziția de Senior Consultant. Din iulie 2014, acesta a revenit în cadrul băncii italiene și face parte din echipa de conducere.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

poza_la_fantana_buna

Fondul suedez de investiții Oresa Ventures negociază achiziția afacerii La Fântâna de la fondul polonez de investiții Innova Capital. În urmă cu opt ani, Innova a cumpărat compania de la Oresa Ventures într-o tranzacție de peste 35 mil. euro

Fondul polonez de investiții Innova Capital negociază vânzarea La Fântâna către fondul de investiții suedez Oresa Ventures, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Polonezii au nevoie să-și facă exitul din compania în care au intrat ca proprietari în 2007 și au încercat în acest an să listeze La Fântâna pe bursa de la București. Pentru această operațiune, Innova a angajat casa poloneză de brokeraj Ipopema Securities. Exitul pe bursă nu a mai fost posibil în acest an însă în contextul în care piețele financiare s-au arătat preocupate de evoluțiile din regiune, unde dosarul datoriilor Greciei față de creditori a fost numai una dintre probleme.

Innova Capital deține 92% din acțiunile La Fântâna, liderul pieței de îmbuteliere de apă în sistem watercooler din România și Serbia. Restul de 8% din acțiuni aparțin lui Cristian Amza, fondatorul La Fântâna.

În urmă cu opt ani, Innova Capital a cumpărat compania de la Oresa Ventures în cadrul unei tranzacții de peste 35 mil. euro, fondul suedez marcând la acea vreme un profit estimat la 600% raportat la investiția inițială.

Reprezentanții Innova Capital și ai Oresa Ventures nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

În perioada 2007 – 2014, afacerea La Fântâna s-a extins. Firma are o cotă de piață estimată la 70% în România, respectiv 60% în Serbia, potrivit datelor făcute publice de către Innova Capital.

În 2014, La Fântâna a preluat Blue Coffee Services, o afacere de 10 mil. euro pe an, de la Aquila Group, iar în acest an liderul pieței de distribuție a apei în sistem watercooler a fuzionat prin absorbție cu compania de pe piața automatelor de cafea, distribuitor local al Lavazza.

Innova Capital deține participația în La Fântâna prin intermediul vehiculului de investiții Plinius Investments Limited, înregistrat în Cipru.

La Fântâna are de rambursat către banca austriacă Erste un împrumut în valoare de 37,5 mil. euro la care se adaugă o sumă suplimentară de 18,75 mil. euro ce reprezintă ”o estimare de bună – credință a oricăror sume suplimentare datorate sau potențial datorate de societate și orice altă parte obligată părților garantate în baza documentelor de finanțare”, potrivit unui contract de ipotecă pe acțiunile La Fântâna instituit de bancă și garantat de acționarii firmei, Innova Capital și Cristian Amza.

Bilanțurile La Fântâna SRL indică o creștere cu o treime a cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2014 până la 24,3 mil. euro, obținerea unui profit net de 2 mil. euro anul trecut la un număr mediu de 543 angajați, mai mult cu 80 de oameni față de finele lui 2009.

La Fântâna a fost înființată în 2001, în urma unei investiții de 3 mil. euro.

Tranzacția de exit a Innova Capital din La Fântâna este necesară după 8 ani de investiții, în condițiile în care fondul Innova 3 care a făcut achiziția în 2007 și-a vândut participațiile și se pregătește să ramburseze banii investitorilor săi.

Pe piața locală, Innova Capital mai are două participații majoritare – la emitentul de carduri Provus, unde în 2011 a intrat fondul de investiții Innova 5, respectiv la compania de echipamente energetice EnergoBit Cluj, unde din 2013 fondurile Innova 4 și 5 au pachetul majoritar.

Poza Innova Capital pt MÎRŞANU.RO

Innova a mai investit în 1998 în compania de panotaj stradal Churchill Media, de unde și-a lichidat participația de 46% în 2003. În 1999, Innova a intrat în Mobilrom (actualul Orange România) și a ieșit în aprilie 2005 prin vânzarea pachetului său de 2,1% către actualul acționar majoritar al operatorului de telefonie mobilă, France Telecom.

Innova Capital, cu centrul la Varșovia, este un fond de investiții de talie regională, care investește în companii cu o valoare de piață cotată între 50 și 125 mil. euro.De regulă, stă în medie șase ani ca investitor într-o companie. A administrat fonduri cu o capitalizare totală de 900 mil. euro, din care ultimul a strâns de la investitori 388 mil. euro.

De cealaltă parte, Oresa Ventures este unul dintre pionierii pieței locale de fonduri de investiții, având prezență aici de aproape două decenii.

Investițiile sale de capital se situează, de regulă, în marja de 5 – 15 mil. euro per tranzacție.

Ultima sa achiziție este pachetul de 49% din firma IT Romanian Business Consult, unde a intrat în toamna anului trecut printr-o achiziție de circa 10 mil. euro.

Însă, Oresa are precedent și la achiziții locale al căror prag depășește 30 mil. euro, cum est cazul achiziției producătorului de materiale de construcții Somaco, preluat în cadrul unei tranzacții de 32,5 mil. euro.

Oresa a arătat astfel că poate accesa şi tranzacţii la scară mai mare. În spatele său stă ca acționar Celox SA din Suedia.

Durata de viață a unei investiții este, de regulă, între 4 și 6 ani, iar poziția pe care fondul o caută este fie de acționar majoritar, fie de acționar principal sau chiar de deținător a unei participații minoritare semnificative, de minim 20%. Principalele sectoare vizate de Oresa Ventures pentru investiții sunt materiale de construcții, servicii medicale, bunuri de larg consum, precum și alte segmente de afaceri.

În portofoliul său local se află în acest moment brokerul de credite Kiwi Finance pe piața serviciilor financiare (din 2007 în portofoliu), RTC Proffice Experience (preluat în 2011), Somaco în sectorul de materiale de construcții (din 2008 în portofoliu), Fabryo (prima investiție în 2006). La acestea se adaugă și companii achiziționate recent precum Europrefabricate sau Atlas Paints, divizia de lacuri și vopseluri a grupului elen Atlas Corporation.

Oresa și-a marcat până acum exituri din afaceri ca La Fântâna, lanțul de magazine Flanco și afacerea Credisson din sectorul serviciilor financiare de consum.

Piața locală de fuziuni și achiziții a fost mai activă în acest an pe segmentul dezinvestirilor de portofoliu, într-o astfel de serie de tranzacții înscriindu-se exitul Advent din rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, exitul în curs al fondului Value4Capital de la Medlife, exiturile în curs ale fondurilor administrate de Axxess Capital din Noriel, Industrial Access și Seges sau exiturile în curs ale Global Finance din TotalSoft și Green Group.

unicredit tiriac sediu main

Tranzacţia Triton cu credite neperformante de 340 mil. Euro a UniCredit a atras oferte angajante de la APS, de la Kredyt Inkaso şi de la Apartners Capital

Consorţiul format de fondul de investiţii AnaCap şi firma cehă de recuperare de creanţe APS, polonezii de la Kredyt Inkaso, respectiv Apartners Capital au înaintat oferte angajante pentru achiziţia portofoliului de credite neperformante scos la vânzare de UniCredit în cadrul tranzacţiei Triton, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Valoarea nominală a portofoliului bancar neperformant al UniCredit este cotat la 340 mil. Euro, iar tranzacţia de vânzare a acestuia ar putea aduce în jurul a 30 mil. Euro băncii italiene, dacă luăm în calcul marjele în care se tranzacţionează deja astfel de portofolii bancare locale.

Mandatul pentru tranzacţia Triton cu credite neperformante de la UniCredit Bank, una dintre primele cinci bănci de pe piaţă, aparţine consultanţilor de la KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Tranzacţia Triton rulează pe piaţă, în paralel, cu o altă tranzacţie cu credite neperformante, cu numele de cod Rosemary care conţine portofolii ale Intesa Sanpaolo România, ambele având ca termen pentru depunerea ofertelor angajante 11 decembrie, conform informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Informaţiile nu au fost confirmate de părţile implicate în tranzacţie.

APS este unul dintre cei mai activi cumpărători de portofolii neperformante, fiind inclusiv în acest moment angrenat în mai multe tranzacţii locale de profil. Până acum, împreună cu Deutsche Bank a cumpărat portofoliul Saturn cu o valoare nominală de circa 400 mil. euro, un alt portofoliu nominal de 1 mld. lei, ambele de la BCR. Acum, este angajat în achiziţia unei bucăţi mari din fostul portofoliu Neptun al BCR, bucată ce cuprinde portofolii totale estimate la o valoare nominală în jurul a 1 mld. euro.

Un alt investitor interesat de achiziţia portofoliului Triton este firma poloneză de colectare creanţe Kredyt Inkaso. Operaţiunile Kredyt Inkaso sunt concentrate pe pieţele de profil din România, Polonia, Bulgaria şi Rusia, având sub administrare portofolii de creanţe cu o valoare nominală de aproximativ 4 mld. zloţi (circa 4 mld. lei).

Un alt nume care a parcurs etapa de due diligence şi a decis să înainteze o ofertă angajantă este APartners Capital, condus de bancherul italian Antonio Polverino, care a lucrat anterior pentru banca britanică RBS Bank.

Unul dintre oamenii cu care Polverino lucrează strâns în astfel de tranzacţii este Josh Silver, un trader specializat în situaţii speciale şi achiziţii de active depreciate pe pieţele emergente în cadrul Deutsche Bank. APartners Capital lucrează în tranzacţie împreună cu un fond de investiţii din Kuwait.

UniCredit analizează în acest moment ofertele primite şi va decide în perioada următoare pe cine selectează pentru runda finală a discuţiilor, conform informaţiilor disponibile din piaţă pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Reprezentanţii UniCredit nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Grupul Rompetrol este unul dintre cei mai activi clienți pe piața finanțărilor corporative. Sursă foto: Rompetrol.

Rafinăria Petromidia, benzinăriile Rompetrol şi controlul fostului grup Rompetrol vor fi preluate de chinezii de la CEFC. China Energy Company a semnat ieri la Beijing un acord pentru achiziţia a 51% din KMG International

Compania chineză CEFC China Energy Company Ltd a ajuns la un acord pentru achiziţia a 51% din KMG International, care grupează rafinăria Petromidia, lanţul de benzinării Rompetrol, Dyneff Franţa şi celelalte firme din fostul grup Rompetrol, potrivit Reuters.

Acordul face parte dintr-un pachet de tranzacţii ce totalizează 4 mld.dolari, semnat luni la Beijing şi care include înţelegeri între statul chinez şi cel kazah în domenii ca petrol şi gaze, telecomunicaţii şi energie nucleară. Acordul a fost încheiat în contextul întâlnirii între cele două părţi, la nivel de premier.

Potrivit sursei citate, CEFC va prelua controlul KMG International, subsidiară a companiei petroliere kazahe de stat KazMunaiGaz, potrivit a două surse din cadrul CEFC citate de Reuters. Una dintre sursele citate evaluează KMGI, fostul grup Rompetrol, între 500 mil. Dolari şi 1 mld. Dolari.

Tranzacţia înseamnă un cap de pod pe piaţa petrolieră din Europa pentru firma chineză.

Printre activele – cheie ale KMGI se numără o capacitate de rafinare de 100.000 de barili pe zi şi facilităţi de producţie de 400.000 tone de fertilizatori în România, precum şi aproape 1.000 de benzinării în România şi ţări precum Franţa şi Spania.

KazMunaiGaz a cumpărat în 2007 grupul Rompetrol de la omul de afaceri Dinu Patriciu în cadrul unei tranzacţii estimate la 2,7 mld. Dolari.

Pe piaţa locală, impactul tranzacţiei cu chinezii este puternic, având în vedere poziţia ocupată de firmele din fostul grup Rompetrol. Petromidia este cea mai mare rafinărie din piaţa locală, iar Rompetrol este unul din jucătorii de top pe piaţa benzinăriilor.

Până la momentul publicării acestui articol, reprezentanţii KMG nu au făcut niciun comentariu.

Rompetrol Rafinare, compania care operează rafinăria Petromidia, a raportat pentru primele nouă luni din acest an o cifră de afaceri brută de 3 mld. dolari, în scădere cu 29% faţă de perioada similară a anului trecut, şi un profit net consolidat de 14,8 mil. dolari, respectiv un rezultat operaţional consolidat (EBITDA) de circa 91 mil. dolari. Pe bursa de la Bucureşti, valoarea de piaţă a companiei este de peste 1,8 mld. lei (400 mil. euro).

În primele 9 luni din anul 2015, rafinăria Petromidia a procesat 4,11 milioane tone de materie primă, în creştere cu 10,64% faţă de perioada similară a anului trecut, când au fost prelucrate 3,7 milioane tone.

Rafinăriile Petromidia și Vega reprezintă peste 43% din capacitatea de rafinare a României. Investițiile totale realizate de KMG International și KazMunayGas pe platforma Petromidia se ridică la peste 1,3 mld. dolari, potrivit reprezentanţilor grupului kazah.

Segmentul de petrochimie a raportat în primele nouă luni ale anului pierderi de 23,4 mil. dolari la o cifra de afaceri de 158,5 mil. dolari.

Cifra de afaceri brută pe segmentul de distribuţie în primele nouă luni ale acestui an a fost de 1,77 mld. Dolari, în scădere cu 28% față pe perioada similară din 2014. Rezultatul net s-a situat la 8,6 mil. dolari în perioada ianuarie – septembrie 2015. Divizia de retail cuprinde atât benzinăriile Rompetrol – o reţea de circa 450 de staţii, conform ultimelor date disponibile pe site-ul companiei, precum şi depozitele de carburanţi RomOil, precum şi alte active.

La sfârşitul lunii septembrie, segmentul de distribuţie al Rompetrol Downstream cuprindea 734 de puncte de distribuţie carburanţi (staţii proprii, staţii Partener, Rompetrol Express, baze interne de 9 şi 20 metri cubi) 230 de staţii distribuţie GPL auto, 9.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere GPL la Constanţa, Arad şi Bacău.

Principalul competitor al KMG International pe piaţa românească este OMV Petrom, subsidiara locală a grupului petrolier austriac OMV. OMV a fost acţionar în fostul grup Rompetrol până în 2004, când austriecii şi-au vândut pachetul de 25% din acţiuni pentru a putea prelua pachetul de 51% din liderul pieţei locale, fosta companie de stat Petrom.

CEFC a fost înfiinţată în 2002. Compania a raportat în 2014 venituri anuale de 220 mld. Yuani (circa 30 mld. euro) la peste 20.000 de angajaţi. CEFC a angajat mai mulţi foşti directori de rang înalt din companiile petroliere chineze de stat PetroChina şi Sinopec, scrie Reuters.

Cea mai mare parte a companiei este deţinută de către Shanghai Energy Fund Investment Ltd (SEFI). Un alt fondator important al companiei este Shanghai Zhong An United Investment Fund Co Ltd.

Ultimele informaţii făcute publice indică faptul că firma chineză CEFC a făcut achiziţii în acest an în Cehia, cumpărând un pachet de 5% în grupul de investiţii J&T Finance Group, apoi a urmat preluarea unui pachet majoritar într-un producător de bere, un pachet de 60% din clubul de fotbal Slavia Praga, operatorul aerian de linie Travel Service, respectiv o serie de active de pe piaţa imobiliară cehă.

CEFC este o companie privată, care a propulsat deja pe lista miliardarilor chinezi pe Su Weizhong, 47 ani, principalul acţionar al firmei, a cărui avere este estimată la 1,16 mld. dolari, respectiv pe Li Yong, cotat cu o avere de 1,08 mld. dolari, potrivit unui clasament realizat de revista americană Forbes în luna octombrie.

Marinela şi Ion Drăgoi, proprietarii grupului Pet Star de pe piaţa preformelor PET. Sursă foto: EY România.

Grupul Pet Star împrumută 30,8 mil. Euro de la BCR, CEC Bank şi Alpha Bank. Afacerea soţilor Marilena şi Ion Drăgoi este în plină expansiune pe piaţa producţiei de preforme PET şi atacă o poziţie de lider regional  

 Firmele controlate de soţii Marinela şi Ion Drăgoi, cu facilităţi de producţie de preforme PET, contractează un credit de până la 30,8 mil. Euro de la BCR, CEC Bank şi Alpha Bank.

Pet Star Holding, companie care produce preforme PET pentru clienţi din industria de bere, a uleiului sau a băuturilor răcoritoare, precum şi Korin România, firmă cu activităţi imobiliare, sunt firmele care urmează să ramburseze împrumutul, iar Pet Star Grup are calitatea de debitor solidar, potrivit unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a acţionarilor Korin România din 11 noiembrie.

De cealaltă parte, BCR are calitatea de aranjor, agent şi agent de garanţie precum şi BCR, CEC Bank şi Alpha Bank România, sunt „finanţatori iniţiali”, potrivit documentului care nu precizează însă care este destinaţia banilor.

Nici reprezentanţii grupului de firme Pet Star nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Totuşi, ultimele informaţii făcute publice indică derularea în ultimii ani a unor investiţii importante în extinderea capacităţii de producţie şi a dezvoltării operaţiunilor pe pieţele din regiune.

Împrumutul contractat este garantat cu active imobiliare, printre care facilităţi de producţie din comuna Căzăneşti din judeţul Ialomiţa, terenuri şi imobile din judeţul Ialomiţa şi oraşul Slobozia, inclusiv o vilă aparţinând soţilor Drăgoi, potrivit datelor făcute publice. De asemenea, sunt ipotecate conturi şi acţiuni ale firmelor implicate în tranzacţia de finanţare.

“În prezent, Pet Star se pregătește să înceapă anul 2016 cu motoarele turate la maxim. Va fi un an plin de provocări, în care obiectivul principal este abordarea piețelor externe, clienți noi și, de ce nu, produse noi, inovative. În urma procesului investițional susținut din ultimii 5 ani, Pet Star se așteaptă să aibă un cuvânt foarte greu de spus în industrie, inclusiv în schimbarea jucătorilor regionali”, declara Marinela Drăgoi în cadrul proiectului EY Cartea Antreprenorilor 2015 România.

Pet Star Holding ţinteşte poziţia de lider regional, în urma unei investiții majore finalizate în anul 2015, concretizată în crearea unei capacități de producție dotată tehnic și tehnologic de ultimă generaţie, potrivit sursei citate. Planurile companiei vizează trecerea la producţia de BioPET.

“În acest fel, întreaga abordare a ambalajelor de plastic va fi schimbată, cu efect foarte important asupra mediului”, afirma Marinela Drăgoi, preşedinte executiv al PET Star Holding.

În anul 2011, cei doi antreprenori au investit 5 mil. euro în achiziţia şi modernizarea fostei Filaturi de Bumbac Slobozia, unde au relocat producţia, pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi.

Pentru moment, structura acţionariatului este românească, însă soţii Drăgoi vizează pe viitor intrarea în acţionariat a unui partener strategic.

Din portofoliul Pet Star fac parte companii precum Pepsi (băuturi răcoritoare), Bunge, Expur (ulei) sau Heineken (bere).

Firma Pet Star Holding a fost fondată în anul 2000 de către cei doi soţi.

Pet Star Holding a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de 25,8 mil.euro, raportată la un profit net de 0,86 mil.euro şi un număr mediu de 95 de angajaţi.

Acţionarii Korin România sunt Pet Star Holding SRL din Ialomiţa, care deţine un pachet de 99, 999421838% din acţiuni şi Marinela Drăgoi, cu 0,000578162%.

Korin România a fost anterior listată pe piaţa bursieră Rasdaq. Astfel, potrivit raportărilor transmise Depozitarului Central, Yoon Seok-Ho deţinea la 30 iunie 2011, 1.719.379 din acţiunile Korin România, în timp ce în anul 2002 acesta deţinea 96,4% din companie.

În luna noiembrie 2011, un pachet de 99,4% din producătorul de textile „Korin România” Slobozia (simbol FILE) a fost tranzacţionat pe piaţa Rasdaq, în schimbul sumei de 1,7 milioane euro (7.187.004,22 lei), tranzacţie care a condus la venirea noilor proprietari ai firmei, soţii Drăgoi.

În anul 2014, Korin România a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 90 000 de euro şi o pierdere de 71 000 de euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Pe piata producţiei de preforme PET, pe lângă Pet Star Holding din Ialomiţa activează şi jucători precum Star East Pet din Braşov şi  Amraz România, cu sediul în Pantelimon, judeţul Ilfov.

Firma din Braşov a avut în 2014 o cifră de afaceri de 23,8 mil.euro, un profit net de 0,38 mil euro şi un număr mediu de 63 de angajaţi.

Amraz România este parte a grupului israelian Amraz şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 17,5 mil euro  şi pierderi de 1,7 mil euro, la un număr mediu de 58 angajaţi, potrivit ultimului bilanţ făcut public.

autonet_indicatori main

Tranzacție confirmată: Elvețienii de la Swiss Automotive Group cumpără 51% din Autonet Group Holding. Contractul de vânzare cuprinde 10 din cele 13 firme din grupul Autonet. Tranzacția a fost semnată pe 10 decembrie în Elveția. Președintele Asociației Distribuitorilor de Piese Auto din România: ”Este un pas care nu s-a mai făcut până acum. Capitalul românesc a devenit atractiv și altfel decât prin preluarea unei francize sau printr-un exit”

Elvețienii de la Swiss Automotive Group au semnat contractul de achiziție a 51% din acțiunile Autonet Group Holding de la oamenii de afaceri Zoltan Kondor și Mihaly Lieb, proprietarii grupului de firme care deține poziția de lider al pieței locale de distribuție de piese auto.

Despre această tranzacție, jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris în premieră pe 9 noiembrie, când au fost publicate informații potrivit cărora Swiss Automotive Group poartă discuții în care și-a exprimat interesul pentru o eventuală achiziție a Autonet.

“Privim cu încredere această alianță în urma căreia va rezulta o entitate cu o dimensiune comparabilă cu cea a marilor jucători europeni din domeniu. Alături de SAG, ne vom putea  consolida poziția de lider deținută de Autonet pe piața românească și vom putea atinge un ritm de creștere solid pe piețele externe – Ungaria, Slovenia și Slovacia. Ne propunem ca Autonet Group Holding și SAG să atingă o cifră de afaceri cumulată de un miliard de euro în următorii ani”, a declarat Mihály Lieb, acționar al Autonet și membru în Consiliul de Supraveghere al ATR International AG.

Părțile au semnat tranzacția pe 10 decembrie în Elveția, susțin surse apropiate afacerii. Potrivit acestora, cei doi proprietari ai grupului de firme Autonet vând pachetul de 51% din Autonet Group Holding, compus din 10 firme din cele 13 firme membre ale grupului.

Din holdingul preluat de partea elvețiană fac parte Autonet Import România, Autonet Import Ungaria, Autonet Import Slovenia (furnizori aftermarket pentru segmentul de reparații auto), Lubexpert România, Lubexpert Ungaria, Lubexpert Slovacia (lubrifianți), Forsius (vopseluri auto), Network Systems (IT, Web, agenție marketing), Garage Assist (echipamente de service) și Autonet Management Company (management).

Grupul Autonet estimează pentru 2015 o cifră de afaceri de aproape 280 mil. euro și are 1.500 de angajați în cele patru țări în care este prezent  – România, Ungaria, Slovacia și Slovenia.

”Prețul nu va fi dezvăluit”, a precizat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Olivier Métraux, președintele Consiliului de administrație al Swiss Automotive Group.

Valoarea tranzacției prin care elvețienii preiau holdingul de firme Autonet este estimată de către surse din piața locală de fuziuni și achiziții că ar putea ajunge în jurul intervalului de 60 – 70 mil. euro.

Finalizarea tranzacției este condiționată de primirea aprobărilor necesare din partea autorităților de concurență.

SAG și Autonet Group Holding vor continua să opereze în mod separat pe piețele proprii, au precizat cele două părți.

Potrivit informațiilor jurnalului de tranzacții MIRSANU.RO, firma de consultanță și audit Deloitte Ungaria a primit un mandat din partea proprietarilor Autonet, în contextul eforturilor de reorganizare a grupului și a găsirii unui potențial cumpărător.

Firma de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei Deloitte, a lucrat și ea în dosarul Autonet.

”Valorile comune și modelul de business similar au fost elemente-cheie în decizia de a încheia o tranzacție cu SAG. Prin urmare, această alianță nu va determina o schimbare a modelului de business al Autonet, ci vom continua să ne adresăm segmentului actual de clienți, căruia îi vom oferi o gamă mai extinsă de produse și servicii. Actualii acționari ai grupului, precum și conducerea executivă vor rămâne implicați pe termen lung în operațiunile de zi cu zi ale Autonet Group Holding,” a mai spus Mihály Lieb.

Zoltan Kondor și Mihaly Lieb rămân cu 49% din acțiunile Autonet Group Holding. Anterior tranzacției, grupul de firme Autonet era deținut în proporție de 70% de către Zoltan Kondor și 30% de către Mihaly Lieb.

Tranzacția are un impact important pe piața europeană de profil, având în vedere impactul regional al afacerii Autonet. Alianța dintre SAG și Autonet creează un jucător cu un rulaj de peste 740 mil. euro, care țintește top 5 la nivel european în industria de profil.

”Este un pas care nu s-a mai făcut până acum. Capitalul românesc a devenit atractiv și altfel decât prin preluarea unei francize sau printr-un exit”, a comentat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO Dan Cîmpean, președintele Asociației Distribuitorilor de Piese Auto din România, din care face parte Autonet și alte mari companii de profil.

Întreaga piață de profil din România este estimată că depășește cifra de vânzări de un miliard de euro pe an, iar alături de Autonet activează companii precum Auto Total, Augsburg, Meteor sau Elit. Vânzările de piese auto vizează, mai ales, service-uri și magazine de piese.

Autonet Import este cea mai importantă companie din grupul Autonet, fondat la Satu Mare în 1996. Autonet Import SRL a raportat pentru 2014 un profit net de 27,6 mil. lei (6,2 mil. euro) la o cifră de afaceri de 806,8 mil. lei (181,5 mil. euro) și un număr mediu de 882 de angajați. Față de anul anterior, rata de creștere a afacerii a fost de circa 18%, iar câștigurile s-au majorat cu 50%.

De cealaltă parte, Swiss Automotive Group, cu vânzări anuale de peste 500 mil. franci elvețieni (460 mil. euro) operează printr-o rețea de 100 de depozite, deține o flotă de 500 de vehicule de distribuție și are peste 2.000 de angajați. Are subsidiare în Elveția, Austria, Belgia și Slovenia.

Elvețienii de la Swiss Automotive Group sunt activi pe piața românească prin intermediul Alpha Aftermarket Services din Sibiu, înființată în 2007, conform ultimelor date disponibile. Compania are 43 de angajați și a raportat un profit net modic de 0,1 mil. lei la o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, oferind servicii de dezvoltare de soft, contabilitate, call center și alte servicii pentru grupul elvețian.

Swiss Automotive Group (SAG) este o companie elvețiană controlată de două familii. În 2009, afacerile de familie Derendinger AG și Métraux Services, ambele active în industria de piese și componente auto, au fuzionat sub un singur nume, cel cu care operează acum pe piață.

Familiile fondatoare, Derendinger și Métraux, nu mai fac parte din partea operațională a afacerii, cei mai importanți acționari fiind Sandro Piffaretti, directorul general al companiei, și Olivier Métraux, președintele acesteia.

Achiziția SAG înseamnă una dintre puținele achiziții locale făcute de un investitor strategic, care de cele mai multe ori face o astfel de mișcare în România prin tranzacții transfrontaliere, derulate fie la nivel regional, fie la nivel internațional.

intesa_tranzactie_npl_rosemary main

A venit ziua depunerii ofertelor angajante pentru tranzacţiile Triton şi Rosemary cu credite neperformante. La portofoliul Intesa de 287 mil. Euro au fost în due dilligence APS cu AnaCap, consorţiul format de fondul american de investiţii DW şi  firmele de recuperare creanţe EOS şi CITR, respectiv un fond de investiţii din Kuwait care lucrează împreună cu APartners Capital. APS se luptă cu fondul de investiţii din Kuwait care face echipă cu APartners şi pentru achiziţia portofoliului de 340 mil. Euro al UniCredit

Investitorii interesaţi trebuie să depună pe 11 decembrie ofertele angajante pentru portofoliile de credite neperformante, cunoscute sub numele de cod Triton, respectiv Rosemary, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Tranzacţia Triton vizează vânzarea unui portofoliu neperformant al UniCredit Bank cu o valoare nominală de 340 mil. Euro. Pentru acest portofoliu şi-au exprimat interesul prin oferte preliminare şi au parcurs procesul de due dilligence doi investitori – pe de o parte, cehii de la APS care s-au asociat cu fondul de investiţii AnaCap, iar pe de altă parte un fond de investiţii din Kuwait care face echipă cu APartners Capital, susţin sursele citate.

Cele două echipe se bat în paralel şi pentru achiziţia portofoliului Rosemary al Intesa Sanpaolo România, a cărui valoare nominală este de 287 mil. Euro. Pentru Rosemary sunt până în acest moment, înainte de depunerea ofertelor angajante, trei candidaţi, pe lângă cei doi deja menţionaţi care participă şi la Triton, în cursă se află şi un consorţiu din care fac parte fondul american de investiţii DW şi firmele specializate în recuperarea creanţelor EOS şi CITR, mai susţin sursele citate.

APartners este condusă de bancherul italian Antonio Polverino, care anterior a făcut parte din rândurile băncii britanice RBS.

Martin Machon, directorul general executiv şi preşedintele Consiliului de administraţie al grupului ceh APS Holding, a confirmat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO interesul firmei cehe pentru achiziţia portofoliilor Rosemary şi Triton.

Informaţiile nu au fost confirmate de către părţi, care nu au făcut niciun comentariu pe subiectul tranzacţiiilor până la momentul publicării acestui articol.

Portofoliul Rosemary cuprinde credite neperformante ale Intesa Sanpaolo România cu o valoare nominală de 287 mil. euro, din care 95% reprezintă credite acordate companiilor, iar restul sunt împrumuturi retail.

Portofoliul Intesa Sanpaolo este denominat în proporție de aproape 60% în euro, respectiv circa 40% în lei.

Tranzacția Rosemary propune investitorilor preluarea unui pachet format dintr-un număr de 1.862 de credite, respectiv 1.279 de clienți împrumutați. Portofoliul dispune de un colateral care cuprinde active imobiliare având o valoare de piață estimată la peste 180 mil. euro, din care circa 40% reprezintă ponderea celor mai mari 20 de proprietăți. Aproape jumătate din valoarea colateralului înseamnă proprietăți pe piața industrială, ca pondere fiind urmate de proprietăți rezidențiale și terenuri.

Mandatul de vânzare al portofoliului Rosemary aparține Deloitte, care a format deja o echipă de consultanți în birourile din Londra și Budapesta.

De cealaltă parte, tranzacţia Triton este coordonată de o echipă de consultanţi KPMG.

Portofoliul Triton conţine credite acordate de UniCredit Bank companiilor mari, respectiv firmelor mici și mijlocii.

Unul dintre proiectele de pe lista activelor scoase la vânzare de către bancherii UniCredit este Tiago Mall din Oradea.

Proiectul Tiago Mall din Oradea, dezvoltat de irlandezii de la Mivan Kier prin compania MLS Proiect Oradea SRL, a intrat în faliment în 2010, iar compania de proiect a fost dizolvată cu lichidare în 2012. În 2009, compania avea datorii de 72,5 mil. euro și pierderi de 3,6 mil. euro.

Proiectul Tiago Mall era un plan ce viza dezvoltarea unui centru comercial în Oradea de 70 mil. euro, acesta primind finanțare de aproape 65 mil. euro de la UniCredit Austria și UniCredit Țiriac Bank, bancă ce și-a schimbat numele din 18 august în UniCredit Bank.

Valoarea obligațiilor garantate de dezvoltatori se ridicau cu tot cu dobânzi și alte costuri până la 97 mil. euro.

Tiago Mall Oradea era prevăzut cu o suprafață închiriabilă de 25.000 mp, o suprafață totală construită de 46.600 mp și o parcare pentru 1.000 de mașini. Terenul alocat pentru centrul comercial este de 69.800 mp.

Casa de insolvență Transilvania a gestionat dosarul Tiago Mall Oradea, potrivit datelor disponibile pe propriul site. Evaluat la 35 mil. euro, proiectul de la Oradea a fost vândut cu 30,5 mil. euro fără TVA firmei Shopping Center Holding.

Pe piaţa de profil din România, s-au tranzacţionat active bancare neperformante la cotaţii care pleacă de la 5 -7 eurocenţi şi pot ajunge până la 25 de eurocenţi pentru fiecare euro valoare nominală din portofoliul de creanţe vândut, potrivit datelor făcute publice şi a estimărilor avansate de consultanţi în domeniu.

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

Sursă foto: APS.

Martin Machon, preşedintele APS: “Am fost foarte dezamăgiţi că aşa – zisa tranzacţie Neptun nu a mers mai departe. Suntem într-adevăr interesaţi de portofoliile Triton şi Rosemary”. Firma cehă de recuperare de creanţe vânează în formulă de consorţiu trei achiziţii majore pe piaţa de profil de la BCR, UniCredit şi Intesa, care totalizează o valoare nominală a portofoliilor de peste 1,6 mld. euro

Grupul ceh APS Holding, specializat în administrarea de portofolii neperformante şi unul dintre cei mai activi jucători pe piaţa locală de profil, este interesat de achiziţia portofoliilor scoase la vânzare în România de către băncile italiene UniCredit şi Intesa. Pe lângă acestea, cehii vânează şi portofolii BCR de active corporative, IMM-uri şi Commercial Real Estate desprinse din vechiul proiect Neptun, cu o valoare nominală estimată în acest moment între 1 şi 1,2 mld. Euro.

Per total, miza totală a celor trei tranzacţii majore locale în care este implicată APS depăşeşte 1,6 mld. Euro, potrivit calculelor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO pe baza informaţiilor obţinute din piaţă.

“APS studiază foarte mult portofoliile de credite neperformante din România, în special pe cele garantate cu colateral. Noi am fost foarte dezamăgiţi că aşa – zisa tranzacţie Neptun (de vânzare a unui portofoliu BCR de circa 2,7 mld. Euro la valoare nominal – n.r.) nu a mers mai departe”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Martin Machon, directorul general executiv şi preşedintele consiliului de administraţie al APS Holding.

În tranzacţia Neptun, APS a făcut echipă cu fondul american de investiţii Lone Star, care a înaintat cea mai bună ofertă angajantă, urmată îndeaproape de oferta angajantă depusă de consorţiul condus de fondul american Blackstone format alături de HIG Capital şi AnaCap. Erste, proprietarul BCR, s-a arătat nemulţumit de preţurile primite care cotau în marja de 11 – 14 eurocenţi la euro portofoliul Neptun, a cărui valoare nominal finală ajunsese la 2,5 mld. Euro, conform ultimelor informaţii disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO, însă neconfirmate de părţile din tranzacţie.

Machon, fondatorul APS, deţine o participaţie directă de 40% din firma cehă de recuperare de creanţe, restul de 60% aparţinând Slavia Capital, potrivit datelor disponibile din luna iunie.

Întrebat de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO dacă APS împreună cu IFC şi cu Deutsche Bank negociază achiziţia de portofolii neperformante BCR care au făcut parte din aşa – numita tranzacţie Neptun, Martin Machon a răspuns: “Din păcate, nu pot să comentez situaţia”.

Jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO a scris pe 3 decembrie că Deutsche Bank şi APS negociază achiziţia de portofolii neperformante BCR, formate din credite care au fost acordate marilor corporaţii, IMM-urilor şi pe segmentul comercial al pieţei imobiliare, cu o valoare nominală care este încă subiect de discuţie, dar care se situează la aproximativ 1 – 1,2 mld. Euro. APS este sprijinit într-o astfel de achiziţie de către International Finance Corporation, parte a grupului Băncii Mondiale, care va discuta în board aprobarea unei finanţări de până la 150 mil. Dolari. Numărul de înscriere al proiectului pe lista IFC este acelaşi cu cel al dosarului Neptun, la acea vreme sponsorul achiziţiei fiind Lone Star, al cărui loc este luat acum de către APS, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

De asemenea, APS se pregăteşte să înainteze oferte angajante pentru portofoliile tranzacţionate în acest moment de către UniCredit şi Intesa.

“În ceea ce priveşte Triton şi Rosemary, într-adevăr APS este interesată de aceste oportunităţi”, a precizat în exclusivitate pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Martin Machon.

Acesta confirmă astfel, în premieră, numele de cod sub care sunt tranzacţionate pe piaţă portofoliile UniCredit Bank în cazul Triton, respectiv cel al Intesa Sanpaolo România, cunoscut investitorilor cu denumirea Rosemary.

În ambele tranzacţii, APS este de aşteptat să aibă alături un investitor cu forţă financiară care să poată asigura banii necesari pentru astfel de achiziţii. Cele două tranzacţii, Triton şi Rosemary, se derulează în paralel şi sunt în pragul depunerii ofertelor angajante de către investitorii interesaţi, respectiv de către firmele specializate în recuperarea de creanţe care, de regulă, se asociază în formule de consorţiu cu cei din prima categorie.

Portofoliul Rosemary al Intesa Sanpaolo România are o valoare nominală de 287 mil. Euro, din care 95% reprezintă credite corporative, iar restul constituie credite de retail. Mandatul de vânzare al portofoliului aparţine Deloitte.

Portofoliul Triton grupează un pachet de credite neperformante corporate şi IMM-uri, cu o valoare nominală de 340 mil. Euro. KPMG are mandatul de vânzare.

APS este unul dintre cei mai activi jucători pe piaţa tranzacţiilor locale cu portofolii bancare neperformante.

În 2014, firma cehă a marcat mai multe achiziţii locale, în special, pe segmentul activelor corporative.

Astfel, în iulie 2014, APS a făcut parte din consorţiul condus de Deutsche Bank, alături de care au stat HIG Capital şi AnaCap pentru preluarea unui pachet de credite toxice de la Volksbank cu o valoare nominală de 495 mil. Euro.

Tot în iulie 2014, APS în aceeaşi formulă de consorţiu, potrivit unui document al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a fost printre cumpărătorii unui portofoliu neperformant de 227 mil. Euro de la BCR. În luna august a anului trecut, cehii au preluat un portofoliu cu o valoare nominală cotat la 85 mil. Euro de la MKB, potrivit BERD.

În luna decembrie, APS împreună cu Deutsche Bank a preluat încă un portofoliu neperformant cu o valoare nominală de 400 mil. Euro de la BCR în cadrul tranzacţiei cu nume de cod Saturn.

Pe piaţa colectării de creanţe, APS concurează cu firmele poloneze Kruk, Kredyt Inkaso, firma germană EOS, grecii de la Mellon şi firme locale specializate precum CITR.

APS Holding, înfiinţată în 2004 de către Slavia Capital, este activă nu doar în România, ci şi în alte pieţe din spaţiul Europei Centrale ca Polonia, Cehia, sau în Peninsula Balcanică pe pieţele din Serbia până în Grecia.

Piaţa românească de portofolii bancare neperformante este în ochii investitorilor una dintre cele mai atractive din regiunea Europei centrale şi de sud – est.

Pe de o parte, pentru că a început din 2014 să genereze tranzacţii la scară mare la nivelul regiunii, iar pe de altă parte pentru că date ale consultanţilor PwC estimează că un stoc de peste 10 mld. Euro de astfel de active urmează să fie scoase la vânzare în anii următori sub presiunea băncii centrale.

Deocamdată, datele BNR prezentate în cadrul Iniţiativei Viena, la care participă bănci centrale din Europa de Est, grupuri bancare cu expunere în regiune, precum şi instituţii financiare internaţionale precum grupul Băncii Mondiale, BERD, Banca Europeană de Investiţii, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional indică faptul că nivelul activelor neperformante a scăzut puternic din februarie 2014 încoace.

npl_piata_ro_grafic baza 624

Ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar local a scăzut de la un vârf istoric de 22,3% în februarie 2014 până la 12,8% în luna iunie a acestui an, pe fondul tranzacţiilor de curăţire a bilanţurilor băncilor.

Ca volum, piaţa de portofolii neperformante s-a contractat de la 45 mld. Lei (peste 10 mld. Euro) în februarie 2014 la 27,8 mld. Lei (6,2 mld. Euro) în aprilie, conform datelor prezentate de BNR.

Dacă în decembrie 2009, ponderea creditelor neperformante în sistemul românesc era de 7,9% în condiţiile în care băncile căutau alte soluţii pentru a evita pierderile rezultate din vânzarea creditelor toxice sub valoarea nominal, punctual critic a fost atins în februarie 2014 când ponderea se triplase în interval de patru ani.

La nivel European, România făcea parte anul trecut din grupul statelor unde ponderea portofoliilor neperformante în sistemul bancar depăşea 10% alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria, statele fostei Iugoslavii, Ucraina, Portugalia şi Irlanda, potrivit unor date făcute publice de către FMI.

Piaţa de active neperformante a Uniunii Europene este estimată la nivelul de 932 mld. Euro la nivelul lui 2014 de către experţii FMI.

La finele lui 2013, valoarea pieţei tranzacţiilor cu portofolii de datorii depreciate era în Europa de 64 mld. Euro faţă de 469 mld. Dolari în SUA, în ciuda faptului că stocul European de credite neperformante era de câteva ori mai mare faţă de cel existent pe piaţa americană, notează experţii FMI.

Fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling. Sursă foto: Compania.

Fondul de investiţii Abris Capital Partners poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group de la fondul elen de investiţii Global Finance. BERD are opţiune de exit în tranzacţia de vânzare a celei mai mari afaceri de reciclare a deşeurilor din Europa de Sud – Est

Fondul de investiţii Abris Capital Partners, unul dintre cei mai activi administratori de capital de risc la nivel local, poartă negocieri exclusive pentru preluarea Green Group, jucător de talie regională în domeniul reciclării deşeurilor, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Vânzătorul pachetului majoritar în această tranzacţie este fondul grec de investiţii Global Finance, care se află în faza de dezinvestire a participaţiilor sale din portofoliul local ce mai cuprinde producătorul de software TotalSoft, precum şi mai multe investiţii imobiliare grupate într-un fond separat special dedicat afacerilor din acest sector. De asemenea, negocierile derulate la Green Group vizează şi pachetul deţinut de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care are ocazia unui exit împreună cu acţionarul majoritar, susţin sursele citate.

Global Finance deţine 75% din Green Group, iar BERD are un pachet de 25%.

„Abris Capital Partners este implicat în acest moment în două tranzacţii mari. Mai mult de atât nu pot spune deocamdată”, a declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor Abris în România şi partener în cadrul administratorului polonez de capital de risc.

De cealaltă parte, contactat telefonic, Theodore Kiakidis, partener în cadrul Global Finance responsabil de investiţiile locale din portofoliu, a spus: „Discutăm cu mulţi (investitori – n.r.). Avem aproape în fiecare lună astfel de discuţii cu investitori. Nu putem comenta mai mult din motive de confidenţialitate. Politica noastră este de a face un anunţ public după ce încheiem o astfel de înţelegere cu un investitor”.

Reprezentanţii BERD nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Pe 16 decembrie 2011, un fond al Global Finance împreună cu BERD au preluat prin intermediul vehiculului de investiţii Green Group Romania Holdings Limited un pachet de 75% din acţiunile Romgreen Universal Limited din Cipru în urma unei achiziţii de acţiuni cifrate la 11,7 mil. Euro combinată cu o majorare de capital în cursul căreia cumpărătorul a mai adus alte aproape 12 mil. Euro.

BERD a făcut o investiţie de capital în Green Group de 6,8 mil. Euro, în timp ce fondul de investiţii South East Europe Fund (SEEF), administrat de Global Finance, a investit 16,7 mil. Euro. BERD este unul dintre investitorii – ancoră în fondul SEEF administrat de către Global Finance, conform datelor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Romcarbon Buzău, companie listată pe bursa de la Bucureşti, a rămas însă după vânzare şi după participarea cu un aport de 3,6 mil. Euro la majorarea de capital operată la compania de tip holding Romgreen Universal Limited din Cipru cu o participaţie de 25% prin intermediul vehiculului de administrare a participaţiilor Recyplat Ltd înregistrat în Cipru.

Cheia tranzacţiei de acum patru ani a fost aşadar vânzarea companiei Romgreen Universal Limited care deţine pachetele majoritare de acţiuni la societăţile care fac parte din Green Group şi care se ocupă de colectarea şi reciclarea deşeurilor – Greentech SA (reciclator de deşeuri din plastic, PET înfiinţat în 2002), Greenfiber International SA (producător de fibră sintetică poliesterică, operaţional din 2004), Greenweee Internaţional SA (unitate de tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţă din 2009) şi Greenlamp Reciclare SA (reciclator specializat în tratarea echipamentelor de iluminat uzate, înfiinţat în 2010).

De asemenea, Green Group a inaugurat în decembrie 2014 fabrica de reciclare a deşeurilor din sticlă, GreenGlass Recycling,  în urma unei investiţii de 4 mil. euro. Situată în apropierea Bucureştiului, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (98%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica are o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual şi foloseşte ca materie primă sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, precum şi de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi.

GreenGlass Recycling, înfiinţată în 2013, face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din România şi din Europa de Sud – Est.

La operaţiunile de pe piaţa românească, al căror centru de greutate este în Buzău, se adaugă un portofoliu de operaţiuni pe pieţele din regiune precum Serbia, Macedonia, Ungaria, Grecia şi Germania.

Întreaga reţea de colectare a Green Group numără peste 200 de puncte de colectare în România, Macedonia, Serbia, Grecia şi Germania, potrivit datelor disponibile pe site-ul grupului.

Green Group a implementat un sistem de colectare direct de la consumatori prin staţiile SIGUREC, proiect co-finanţat de către guvernul de la Oslo prin granturi norvegiene. Proiectul a fost implementat de către compania Total Waste Management, parte din Green Group, şi administrat de către Innovation Norway, instrument prin care guvernul norvegian finanţează un program de dezvoltare a întreprinderilor pe bază de granturi.

Per ansamblu, Green Group înseamnă cel mai mare reciclator regional de mase plastice cu capacităţi de procesare de 100.000 tone pe an de sticle PET, cel mai mare producător de fibră sintetică poliesterică din Europa cu capacităţi de peste 50.000 tone pe an, prima unitate de reciclare de deşeuri electrice şi electronice de 35.000 tone pe an, cel mai mare reciclator de deşeuri din sticlă cu capacitate de 100.000 tone pe an.

Green Group firme tabel

Potrivit unui document BERD ce are ca studiu de caz Green Group, grupul de firme a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri consolidată de 85,3 mil. Euro. Investiţiile Green Group la 31 decembrie 2014 erau de 64 mil. Euro, potrivit BERD, iar numărul angajaţilor se ridica la aproximativ 1.900 de oameni.

În 2011, Green Group raporta venituri anuale de 78 mil. Euro, câştiguri obţinute înaintea plăţii dobânzilor şi taxelor, deprecierii şi amortizării (EBITDA) de 12 mil. Euro şi profit după plata taxelor de 6,3 mil. Euro.

Sectorul de tratare şi reciclare a deşeurilor este unul slab dezvoltat în România faţă de alte pieţe fiind cotată de către investitori ca o afacere cu un potenţial important de creştere.

Abris Capital, trei tranzacţii majore locale în ultimii trei ani

Abris Capital Partners este cel mai activ fond de investiţii de pe piaţa românească. În ultimii trei ani, a cumpărat afacerea de curierat Cargus International de la DHL, iar anul trecut a preluat 100% din acţiunile Urgent Curier de la soţii Bălăşescu. Ulterior, cele două companii au fost fuzionate în cadrul unei singure entităţi Urgent Cargus. În acest an, fondul de investiţii îşi înlocuieşte practic cea mai mare parte a banilor investiţi în cele două achiziţii majore de pe piaţa de curierat prin contractarea unui împrumut de către Urgent Cargus, în valoare de aproape 37 mil. Euro de la BCR şi BRD printr-un aşa – numit dividend recap, ceea ce echivalează cu un exit parţial.

Sub bagheta lui Cezar Scarlat, partener Abris Capital, fondul polonez a ridicat în acest an miza pe piaţa locală şi s-a orientat în acest an către sectorul productiv, preluând 55% din acţiunile unui grup de firme Pehart, angrenat în producţia de hârtie tissue. Restul de acţiuni sunt în posesia familiei omului de afaceri Ioan Tecar, în condiţiileîn care BERD şi-a făcut exitul din afacere. Valoarea de întreprindere a grupului Pehart în care Abris a preluat pachetul de 55% este estimată în jurul pragului de 100 mil. Euro de către surse din piaţă contactate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Valoarea nu a fost confirmată de către părţile implicate în tranzacţie, care nu au dezvăluit la cât s-a ridicat tranzacţia. Tranzacţia de la Pehart este structurată sub forma unei vânzări de acţiuni combinată cu o majorare de capital.

Din acest punct de vedere, există un numitor comun în tranzacţiile de la Pehart şi Green Group, ambele având în derulare investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, iar în ambele BERD ca acţionar minoritar este o ţintă naturală pentru exit.

Creşterea expunerii Abris Capital pe piaţa din România a adus schimbări şi în echipa locală. Astfel, pe lângă Cezar Scarlat, şeful operaţiunilor locale ale fondului de investiţii, mai fac parte din echipa biroului din Bucureşti Adrian Stănculescu, director de investiţii, care până în toamna lui 2014 a lucrat pentru fondul de investiţii polonez Resource Partners. De asemenea, din luna iunie a acestui a fost cooptat ca analist de investiţii Mihai Zamfir de la casa de investiţii Capital Partners, iar din septembrie a completat echipa ca analist de investiţii Ionuţ Marin, venit de la producătorul de tutun Philip Morris.

Politica Abris vizează, de regulă, investiții de capital între 20 și 60 mil. euro pe o perioadă de 3 – 5 ani , ceea ce indică mărimea tranzacţiilor în care se implică, și evită preluările ostile sau firmele nou – înființate. Companiile – țintă sunt cele cu o poziție clar definită pe piață, dezvoltate de antreprenori, preferabil profitabile la momentul achiziției.

Abris administrează două fonduri cu o capitalizare totală de 770 mil. euro, fondul din care se fac acum achiziții în România și în regiune plecând la drum cu un capital de 450 mil. euro. Banii administrați de Abris provin de la investitori instituționali, fonduri de pensii și de asigurări, fonduri suverane, bănci din Europa, America de Nord, Australia și Orientul Mijlociu.

Cine este Global Finance

Fondul grec de investiții Global Finance are un istoric de două decenii în România, fiind unul dintre cei mai experimentați administratori de active locale.

Global Finance are în portofoliul local TotalSoft și Green Group Buzău, unde a cumpărat 75% din acțiuni în 2012. Fondul elen este în faza de dezinvestire a portofoliului său local așa cum procedează și alți manageri de fond precum Advent sau GED Capital. Separat, Global Finance activează și cu un fond specializat în investiții imobiliare, ridicat în 2005 cu o capitalizare de 150 mil. euro, cu portofoliu de proprietăți în România, Bulgaria și Serbia.

Fondat în 1991 la Atena, Global Finance are o listă care cuprinde 80 de investiții în 10 țări din regiune, cu o valoare totală a achizițiilor de peste 820 mil. euro.

Ultimul fond, ridicat în 2006, cu un capital de 350 mil. euro, este și cel mai mare din seria de opt fonduri ridicate de managerul grec de active în ultimii 24 de ani.

În România, Global Finance a avut în portofoliu companii precum supermarketurile La Fourmi (devenit Mega Image România, după preluarea de către grupul belgian Delhaize), producătorul de medicamente Sicomed (azi Zentiva România), fabrica de pâine Titan, Romcolor, lanțul de magazine GSM Germanos, dezvoltatorul de software Axigen sau compania de telefonie mobilă Orange România.

Fondatorul Global Finance este Angelos Plakopitas, directorul general al fondului de investiții. Are o carieră de 35 de ani, din care 14 ani în corporate banking în Grecia și SUA, în special în cadrul Citibank.

bcr main

Deutsche Bank şi APS negociază achiziţia unui portofoliu de credite neperformante de peste 1,2 mld. Euro de la BCR. International Finance Corporation intenţionează să susţină APS în cadrul unui pachet de finanţare de până la 150 mil. Dolari pentru o astfel de tranzacţie. Avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii lucrează de partea Deutsche Bank, iar austriecii de la Schoenherr cu BCR

BCR, cea mai mare bancă locală şi subsidiară a grupului bancar austriac Erste, negociază cu un consorţiu condus de către Deutsche Bank vânzarea unui pachet de credite neperformante, cel mai mare după valoarea nominală după eşecul operaţiunii Neptun din luna septembrie, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Pachetul de creanţe al BCR conţine portofolii de credite neperformante pe segmentul companiilor mari, IMM-uri şi proprietăţi imobiliare pe segmentul commercial (commercial real estate), potrivit surselor citate.

Valoarea nominală a pachetului BCR este subiect al negocierilor dintre BCR şi consorţiul condus de către Deutsche Bank, suferind modificări faţă de momentul când a fost scos la vânzare portofoliul. Astfel, unele surse susţin că valoarea nominală a portofoliului neperformant care face obiectul tranzacţiei de la BCR a fost iniţial de aproape 2 mld. Euro, iar pe măsură ce au fost scoase din portofoliu anumite credite, valoarea nominală a scăzut ulterior spre 1,7 mld. Euro, iar acum s-ar situa undeva în jurul a 1,2 mld. Euro.

Pe lângă Deutsche Bank, în tranzacţie este implicată şi firma cehă specializată în recuperarea de creanţe APS, care face din nou echipă cu gigantul german cu care a tranşat dealtfel o serie de tranzacţii cu credite neperformante ale BCR în 2014.

APS mizează pe sprijinul diviziei de investiţii a grupului Băncii Mondiale, International Finance Corporation (IFC) pentru o tranzacţie de acest tip în România.

Astfel, IFC analizează şi urmează să ia o decizie privind susţinerea APS în cadrul unei tranzacţii de achiziţie de portofolii neperformante în România, care necesită investiţii de până la 150 mil. Dolari (circa 137 mil. Euro).

Martin Machon, director general executiv şi preşedinte fondator al firmei cehe APS, a spus că nu poate să comenteze pe marginea acestui subiect. Martin Machon deţine circa 40% din acţiunile APS, în timp ce Slavia Capital are pachetul de 60%, potrivit datelor disponibile în luna iunie.

Nici reprezentanţii BCR nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol. De asemenea, reprezentanţii Deutsche Bank nu au dorit să facă niciun comentariu până acum pe acelaşi subiect.

Până acum au avut loc negocieri în această tranzacţie la Bucureşti şi la Viena, potrivit surselor jurnalului de tranzacţii MIRSANU.RO

Avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii asistă în tranzacţie pe Deutsche Bank, cu care a lucrat şi anterior pe marginea tranzacţiilor locale cu credite neperformante. De cealaltă parte, BCR apelează la consultanţa juridică a casei austriece de avocatură Schoenherr, care este, de asemenea, în mod tradiţional, alături de Erste şi subsidiara sa locală în acest tip de tranzacţii.

Dacă ne uităm la tranzacţiile locale de profil de până acum, în care în funcţie de colateral şi de calitatea portofoliilor tranzacţionate, preţul de achiziţie poate varia în medie între 7% şi 15%  faţă de valoarea nominală a portofoliului înseamnă că valoarea portofoliului care face obiectul tranzacţiei s-ar situa în jurul a 1 mld. Euro.

“Acest proiect implică înfiinţarea de vehicule de proiect pentru a cumpăra şi administra portofolii de active neperformante. Portofoliile constau în credite neperformante ale companiilor mari, firmelor mici şi mijlocii şi de pe segmentul imobiliar comercial. Creditele neperformante acordate companiilor mari şi IMM-urilor acoperă o gamă largă de sectoare industriale de la construcţii la producători de bunuri industriale şi de consum”, notează reprezentanţii IFC.

Datele făcute publice de către IFC pe marginea pachetului de finanţare în favoarea APS sunt actualizate pe 24 noiembrie. Compania de proiect poartă numele DARP Romania SPV, iar numărul de înscriere al proiectului este acelaşi cu cel al proiectului Neptun, când IFC propunea o finanţare de sprijin pentru achiziţia celebrului portofoliu al BCR, însă la acea vreme în favoarea fondului american de investiţii Lone Star, care făcea echipă cu APS. În final, nici consorţiul condus de Lone Star şi nici cel condus de Blackstone nu au finalizat cu Erste discuţiile după depunerea ofertelor finale pentru un portofoliu cu o valoare nominală de 2,5 mld. Euro şi a diviziei din BCR specializate în recuperarea creanţelor, structură cu circa 370 oameni.

IFC are un program de finanţare special dedicat tranzacţiilor cu credite neperformante sub numele DARP (Debt and Asset Recovery) şi sprijină investitori sau firme specializate în recuperarea de creanţe în vederea creării unei pieţe secundare de vânzare a portofoliilor bancare neperformante.

Istoricul tandemului Deutsche Bank – APS pe piaţa locală a creditelor neperformante este unul dintre cele mai bogate. Astfel, în iulie 2014, un consorţiu format de Deutsche Bank, HIG Capital, AnaCap şi APS cumpăra un portofoliu neperformant de 495 mil. euro de la Volksbank România, ajutând astfel austriecii să-şi cureţe bilanţul în perspectiva tranzacţiei de exit pe care aveau s-o semneze pe 10 decembrie cu Banca Transilvania.

Apoi, Deutsche Bank şi APS au cumpărat în formulă de consorţiu de la BCR un portofoliu de credite neperformante de circa 1 mld. lei (circa 220 mil. euro) în vara anului 2014, iar spre finalul anului trecut şi-au adjudecat un alt portofoliu neperformant al BCR, cu o valoare nominală în jurul a 400 mil. euro.

La tranzacţia Neptun însă, drumurile celor doi parteneri s-au despărţit. Deutsche Bank a făcut echipă cu The Baupost Group şi Sankaty Advisors, iar APS a mers în consorţiul condus de Lone Star, dar în final tranzacţia a eşuat.

BCR este angajată într-un program de reducere accelerată a nivelului de credite neperformante pornit în mandatul cehului Tomas Spurny, care de la 1 octombrie a fost înlocuit în poziţia de director general executiv al BCR de către Sergiu Manea, fost vicepreşedinte al băncii responsabil de aria de finanţare corporativă şi de activităţi de bancă de investiţii.

Seria de tranzacţii succesive de curăţire a bilanţului BCR de povara creditelor neperformante a început să dea roade în rezultatele băncii.

BCR a raportat pentru primele nouă luni ale anului un profit net de 904,3 mil. Lei (203,6 mil. Euro)  “susţinut de costurile de risc substanţial mai reduse ca rezultat al unei calităţi mai bune a bilanţului şi recuperări din credite neperformante după o restructurare extensivă a portofoliului de credite în anul 2014”, au explicat reprezentanţii băncii.

De asemenea, ponderea creditelor neperformante a scăzut la finele lunii septembrie la 22,2% faţă de 26,5% cu un an în urmă, iar rata de acoperire a creditelor neperformante a ajuns la 79,1%.

După campania de curăţire a bilanţului băncii de creditele neperformante, care a adus şi o suită largă de procese colective şi care a marcat mandatul lui Spurny, un bancher de restructurare, noul şef al BCR a venit la instalare cu mesajul că urmează intrarea într-o nouă epocă, cea a creşterii şi repornirii creditării.

În acest moment, sunt în derulare pe piaţă şi alte tranzacţii cu credite neperformante, cea denumită Ursa şi derulată de către banca – mamă a Bancpost, tranzacţia Triton a UniCredit cu un portofoliu neperformant nominal de circa 340 mil. Euro, respectiv tranzacţia Rosemary a celor de la Intesa, care grupează un pachet de active neperformante cu o valoare nominală de 287 mil. Euro.

clifford_chance main

JC Flowers lucrează cu avocații de la Clifford Chance la tranzacția de preluare a Piraeus Bank România

Fondul american de investiții JC Flowers lucrează în dosarul achiziției Piraeus Bank România cu firma de avocatură londoneză Clifford Chance, au declarat pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO surse din piață.

Reprezentanții biroului local al firmei de avocatură nu au făcut niciun comentariu pe acest subiect până la momentul publicării acestui articol.

Clifford Chance face parte din renumitul Magic Circle, grupul de elită al firmelor de avocatură globale cu sediul la Londra, alături de Linklaters, Freshfields Bruckhaus Derringer, Allen & Overy şi Slaughter and May.

În România, Clifford Chance a intrat în 2006 prin fuziune la nivel local cu firma condusă de Daniel Badea, fost avocat al biroului Linklaters din București, luând astfel naștere biroul local care activează sub numele Clifford Chance Badea. Biroul local al Clifford Chance numără 41 de avocaţi înscrişi în baroul Bucureşti.

Din portofoliul de clienți ai Clifford Chance fac parte fondul de investiții Abris Capital Partners, Deutsche Bank, Henry Schein, firme globale din sectorul petrolier, agricultură și sectorul financiar.

Pe piața avocaturii de afaceri, poziții puternice dețin firmele locale NNDKP, Țuca Zbârcea & Asociații, Mușat & Asociații și Popovici Nițu & Asociații, un alt pol de putere fiind constituit de firmele londoneze CliffordChance, Allen & Overy, CMS Cameron McKenna și DLA Piper.

În acest moment, JC Flowers este în fazele finale ale tranzacției prin care preia controlul băncii Carpatica din Sibiu printr-o majorare de capital combinată cu o achiziție de 25% din acțiuni de la grupul de acționari din jurul lui Ilie Carabulea, unul dintre fondatorii băncii. În paralel, fondul american a obținut sprijinul BNR pentru încheierea unei noi achiziții, tranzacția de preluare a Piraeus Bank România.

În dosarul achiziției Piraeus Bank România, JC Flowers are alături pe consultanții de la EY și colaborează la nivel local cu Bogdan Ciobotaru, bancherul român de investiții care a lucrat zece ani pentru banca americană de investiții Morgan Stanley, iar acum este membru în Consiliul de administrație al firmei de telecomunicații RCS & RDS.

De cealaltă parte, grecii de la Piraeus au angajat banca elvețiană de investiții UBS și firma americană de avocatură White & Case. PwC este auditor al Piraeus Bank România, în timp ce Deloitte a consiliat subsidiara locală a băncii elene la tranzacția de vânzare a unui portofoliu neperformant de 185 mil. euro în cadrul strategiei de curățire a bilanțului înainte de vânzare.

În acest moment, tranzacția este în faza în care este așteptat anunțul privind semnarea contractului de achiziție al Piraeus Bank România, banca – mamă din Grecia trecând în ultimele săptămâni printr-un proces de recapitalizare.

Nevoia de capital cifrată la 4,93 mld. euro a băncii – mamă va fi acoperită, în cele din urmă, din surse private – creditori existenți, noi investitori – care cumulează 1,94 mld. euro, alți 271 mil. euro vin de la Banca Centrală Europeană prin mecanismul de supraveghere (SSM), iar restul de 2,72 mld. euro vor fi acoperiți sub formă de ajutor de stat din partea Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) – principalul acționar al băncii, ajutor aprobat pe 29 noiembrie la Bruxelles de către Comisia Europeană.

Tranzacția de exit a Piraeus din România, anunțată în premieră pe 3 iunie de către jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO, ar putea ajunge la o valoare totală în jurul a 600 mil. euro, valoare care ar include rambursarea finanțării intragrup către banca – mamă, de 400 mil. euro la nivelul lunii martie, precum și prețul pe pachetul de acțiuni, potrivit informațiilor obținute din piață, neconfirmate însă de părțile implicate în tranzacție.

Pe lista celor care în trecut au arătat interes iniţial pentru tranzacţia de exit a Piraeus au fost şi OTP şi alte fonduri americane de investiţii precum Warburg Pincus, AnaCap sau investitorul american Wilbur Ross, conform informaţiilor obţinute din piaţă de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Inclusiv, Banca Transilvania s-a uitat la tranzacţia Piraeus, dar a decis să nu depună nicio ofertă.

Piraeus Bank România este o bancă aflată în primele 11 în clasamentul băncilor locale după cota de piaţă la finele lui 2014.

Piraeus Bank România are active totale de 1,8 mld.euro, depozite de aproximativ 768 mil.euro şi un portofoliu de împrumuturi brute de 1,3 mld.euro, conform datelor disponibile la nivelul lunii martie din acest an. Finanţarea netă din partea băncii-mamă este de 400 mil.euro la nivelul lunii martie, conform unei prezentări a Piraeus Bank Grecia.

Cota de piaţă a Piraeus Bank România pe depozite este de 3%, iar la credite are o cotă de piaţă estimată la 1,6%. Are o reţea de 120 de locaţii şi 1.480 de angajaţi.

În primul trimestru, Piraeus Bank România a obţinut venituri nete de 21 mil.euro, iar rata creditelor neperformante în ansamblul portofoliului este de 26%. Piraeus Bank România a raportat un profit brut de 2,1 mil.euro pentru 2014.

Grupul bancar grecesc Piraeus a venit în România în anul 2000, când a cumpărat Pater Bank, cu două sucursale. Apoi, Piraeus a trecut la o dezvoltare organică a operaţiunii locale. În ultimii ani, grupul elen a redevenit activ şi a trecut la achiziţii în 2012 şi 2013 în Grecia, unde a preluat activele bune ale ATE Bank, apoi Geniki Bank, operaţiunile a trei bănci cipriote, precum şi subsidiara locală a grupului bancar portughez Millennium. În România, a preluat activele ATE Bank România în 2013 şi le-a vândut ulterior omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care a intrat astfel pe piaţa bancară locală sub marca Băncii Române de Credite şi Investiţii.

Lanţul de centre de fitness World Class România este singura investiţie locală din portofoliul fondului polonez de investiţii Resource Partners. Sursă foto: World Class România.

Polonezii de la Resource Partners ridică al doilea fond regional de investiţii, cu o capitalizare – ţintă de peste 200 mil. Euro. BERD intenţionează să vină cu capital de până la 40 mil. Euro în noul fond, alţi investitori – cheie fiind banca olandeză Rabobank, fondul francez de investiţii Ardian şi Fondul European de Investiţii

Administratorul de capital de risc Resource Partners, proprietarul lanţului de centre de fitness World Class România, este în proceduri avansate de atragere de capital de la investitori pentru a ridica al doilea său fond regional, au declarat pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO surse din piaţă.

Resource Partners II, noul fond de investiţii, are o capitalizare – ţintă comparabilă cu primul fond, de peste 200 mil. Euro.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat déjà că ia în considerare o investiţie de capital de până la 40 mil. Euro în fondul Resource Partners II, care va viza tranzacţii în sectorul companiilor de talie medie din Polonia şi alte pieţe din arealul Europei centrale şi de sud – est, spaţiu care include şi România.

Noul fond al Resource Partners va avea, în special, în vizor investiţii în sectorul bunurilor de consum, inclusiv în industria alimentară şi în agricultură, potrivit informaţiilor făcute publice de către instituţia financiară internaţională.

Board-ul BERD ar urma să ia în discuţie pe 10 februarie 2016 aprobarea investiţiei de capital în Resource Partners II, fond ce va fi administrat de către Resource Partners.

Contribuţia pe care BERD o propune pentru al doilea fond al polonezilor de la Resource Partners depăşeşte astfel nivelul anterior de implicare, de 25 mil. Euro în Resource Eastern European Equity Partners LP I, fond de investiţii ridicat în 2009 şi care a intrat în România în martie 2014 prin achiziţia pachetului majoritar al World Class România, cel mai mare lanţ local de centre de fitness.

Investitorii – cheie pentru Resource Partners II sunt cei care au investit şi în primul fond de investiţii. Alături de BERD, se mai află puternica bancă olandeză Rabobank, care în urmă cu zece ani tatona intrarea pe piaţa bancară locală la momentul lansării procesului de privatizare al CEC, proces eşuat datorită aşteptărilor mari de preţ ale autorităţilor de la Bucureşti comparative cu cele ale investitorilor intraţi în cursă. Rabobank este activ de mai mulţi ani în agricultura din România prin administratorul specializat în administrarea unor astfel de active, Rabo Farm, care a cumpărat terenuri arabile la nivel local.

Un alt investitor în fondurile Resource Partners este fondul francez de investiţii Ardian, fostul braţ de investiţii al gigantului financiar Axa. Ardian administrează active de 50 mld. Dolari şi cel mai recent semnal de activitate la nivel local a fost depunerea fără succes a unei oferte preliminare pentru pachetul de acţiuni MedLife, scos la vânzare de către fondul de investiţii Value4Capital.

Fondul European de Investiţii, care face parte din grupul Băncii Europene de Investiţii, este şi el pe lista investitorilor Resource Partners şi al altor administratori de fonduri de investiţii de pe continent.

Resource Partners este unul dintre cei mai tineri administratori de capital de risc cu apetit de investiţii în regiune, fiind fondat în urmă cu şase ani de către o echipă care coordona activităţile fondului american de investiţii Carlyle pentru Europa Centrală şi de Est.

Pentru primul fond de investiţii au fost strânşi 293,4 mil. Euro de la investitori. Până acum, Resource Partners are un portofoliu format din World Class România, alte cinci companii poloneze şi una din Letonia.

resource partners (1)

În România, după achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de la World Class România, tranzacţie la care au participat şi managerii companiei, Resource Partners au preluat ulterior în iunie 2014 şi pachetul de acţiuni minoritar deţinut de către managementul firmei.

Lanţul de centre de fitness este în plină campanie de extindere a reţelei sub bagheta fondului de investiţii.

La conducerea Resource Partners se află trei parteneri, care au pus bazele firmei în 2009, toţi fiind polonezi – Ryszard Wojtkowski, Aleksander Kacprzyk şi Piotr Noceń.

Strategia Resource Partners vizează un tichet minim de investiţie de capital de 5 mil. Euro per tranzacţie în compania – ţintă, iar poziţia preluată poate fi atât de acţionar minoritar, cât şi de acţionar majoritar. Resource Partners este un investitor de capital pe termen mediu, orizontul de exit dintr-o companie în care este acţionar fiind în medie între 3 şi 5 ani de la momentul achiziţiei pachetului de acţiuni.

Şi alte fonduri de investiţii active în România au demarat în acest an proceduri pentru ridicarea de noi fonduri de investiţii, printre aceştia numărându-se Value4Capital şi PineBridge, potrivit informaţiilor obţinute din piaţă de către jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

Pe piaţa locală a administratorilor de fonduri de investiţii, Resource Partners nu este singurul fond regional de investiţii cu centrul de comandă la Varşovia. Enterprise Investors, Abris Capital, Innova Capital şi CEE Equity Partners se numără, de asemenea, pe lista fondurilor de investiţii dirijate din capitala poloneză.