“Este un trend care s-a conturat in urma cu 2 – 3 ani, si anume emisiunea recurenta de obligatiuni, din partea in principal a doua segmente de emitenti – in primul rand, institutiile financiare pentru necesarul de capitalizare sub reglementarile MREL si, de cealalta parte, companiile de stat din energie cu proiecte care necesita finantare si care au apelat la aceste instrumente de obligatiuni ca o alternativa la majorari de capital sau imprumuturi bancare”, a declarat Vlad Pintilie,  Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners – parte a grupului financiar Banca Transilvania, la MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, eveniment organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital, real estate si NPL din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

“Din punctul nostru de vedere, intr-adevar volumele au crescut, anul asta am fost implicati in tranzactii care au ajuns la aproximativ 2 mld. Euro, de exemplu. Ceeace este un plus fata de anul anterior si incomparabil fata de anii de dinainte cand piata de obligatiuni corporate era mai mult dedicata listarilor de dimensiune mica, poate chiar pe segmentul nereglementat – pe segmentul Aero”, a punctat Vlad Pintilie.

Potrivit acestuia. cifra de 2 mld. Euro insumeaza toate proiectele din 2025 in care BT Capital Partners a facut parte din consortiul de intermediere si include si emisiunile de obligatiuni ale Bancii Transilvania realizate in acest interval.

“Multa lume poate se mira ca dintr-odata din Romania au inceput sa apara in ultimii 2 – 3 ani miliarde de euro in emisiuni de obligatiuni, bineinteles ca asta nu este posibil fara un aport semnificativ al investitorilor institutionali straini, mai ales ca majoritatea emisiunilor sunt dedicate pentru investitori institutionali, dar ceea ce denota acest fapt este niciunul dintre acesti investitori nu ar plasa banii daca ar crede ca randamentele vor fi in scadere sau ca preturile obligatiunilor vor fi in scadere”, afirma reprezentantul BT Capital Partners.

“Majoritatea considera ca e o investitie buna pe termen lung si majoritatea o vor tine probabil pana la maturitate, desi sunt si volume semnificative in piata secundara. Insa aceasta incredere la asta se refera. Cel mai probabil, acesti emitenti cand vor emite din nou vor emite la randamente mai joase ceea ce va face prima investitie cu atat mai profitabila si mai benefica sa spunem pe langa sustinerea pietei de capital locale si a emitentilor respective”, sustine Vlad Pintilie.

“Niste aspecte care sunt extrem de importante sunt legate inclusiv de această recurenta si de acest trend care se contureaza ca fiind unul pe care putem sa ne asteptam sa il vedem in fiecare an. O data, emitentii sunt interesati de a construi o curba a randamentelor si a maturitatilor si din punctul asta de vedere emit pe maturitati diferite, emit in monede diferite in anumite conditii. Punctele de reper sunt titlurile de stat si companiile comparabile care au emis in aceeasi perioada, iar din punctul asta de vedere am vazut ca turbulentele sa le spunem din mediul macro si politic din prima jumatate a anului si-au spus cuvantul si in continuare suntem extrem de atragatori din perspectiva unei zona sau a unei tari care are emitenti care platesc randamente peste media tarilor din CEE”, argumenteaza directorul general adjunct al BT Capital Partners.

“Iar ca si sume, bineinteles, ele sunt obligatoriu legate de planurile de dezvoltare atunci cand vorbim despre companiile de stat si legate de necesarul de reglementare sau de capitalizare”, a adaugat acesta.

“Un ultim proiect despre care vreau sa mentionez este cel al Bancii Transilvania prin care am vazut si o diversificare a tipului de instrumente emise de catre entitatile financiare, respectiv Alternative Tier 1 – un nou model de instrument cu venit fix emis de catre un emitent roman care s-a bucurat de o foarte mare atractie, de un foarte mare interes din partea investitorilor institutionali in principal straini”, afirma Vlad Pintilie.

Banca Transilvania, cea mai mare banca de pe piata locala dupa marimea activelor, a anuntat pe 21 octombrie 2025 finalizarea cu succes a primei sale emisiuni de obligatiuni AT1 (capital de rang 1 suplimentar) prin care a atras 500 de mil. Euro de pe pietele financiare internationale la un cupon de 7,125% pe an.

 

Ce fel de tranzactii sunt asteptate pe piata locala de capital in 2026

“Vedem in continuare ca piata este o oportunitate foarte buna pentru aceste genuri de emisiuni, fie ca sunt ele obligatiuni, fie ca sunt pe zona de equity (actiuni)”, a subliniat directorul general adjunct al BT Capital Partners.

“Ne asteptam intr-adevar, apropo de perspectivele pentru 2026, ca statul sa vina cu cateva proiecte pe piata de capital. Din perspectiva companiilor antreprenoriale sau private, sunt emitenti care se gandesc foarte atent la piata din Romania, iar principalul element de atractie pe langa, evident, capitalul care exista in piata locala si capacitatea pietei locale de a absorbi proiecte de acest gen sunt nevoile de expansiune, de finantare alternativa, de diversificare a portofoliului de pasiv (liabilities)”, a semnalat Vlad Pintilie.

“Din perspectiva asta consideram ca piata va fi efervescenta si anul viitor, ne dorim sa aducem catre piata si emitenti noi, asta a fost una dintre caracteristicile acestui an in care au venit si cativa emitenti noi pe piata, nu doar această parte de recurenta. Ne asteptam deja ca emitentii care sunt pe piata de 1 – 2 ani sa continue si anul viitor, dar ce este evident este ca, intotdeauna, vorbim despre o sincronizare (timing) care trebuie sa fie potrivita din toate punctele de vedere”, este de parere Vlad Pintilie.

“Iar din aceasta perspectiva, consider ca perioada prin care am trecut in ultima jumatate de an a fost un timing excelent din punctul asta de vedere – piata de actiuni a fost foarte <<supportive>> (a sustinut) si tinand cont de faptul ca in jurul nostru se intampla evenimente care pot sa creeze volatilitate mai mare sau incertitudine mai mare pentru perioada urmatoare”, a continuat acesta.

“Din punctul asta de vedere suntem la momente la care evaluarile pe zona de actiuni sunt la maxime istorice (all time highs), daca nu aproape de ele, iar randamentele pe zona de instrumente cu venit fix (fixed income), desi sunt relativ ridicate fata de regiune, sunt comparabile cu ceea ce poate un investitor poate in mod rezonabil sa astepte ca un randament potential pe termen de 5 – 6 ani de la o investitie. Iar astea vedem ca fiind elemente propice pentru mediul asta investitional si pentru decizia emitentilor de a veni catre piata in aceasta perioada”, sustine reprezentantul BT Capital Partners.

 

La emisiunile de obligatiuni in formate ESG, e complicat pentru cei care au emis sa se retraga de pe astfel de instrumente astfel ca vor reveni pe piata cu noi emisiuni de acelasi fel

“Din ce am vazut este o tendinta puternica catre a accesa acest tip de finantare in detrimentul obligatiunilor clasice, traditionale si asta s-a produs in principal datorită cererii din partea pietei. Exista un mic plus pe care il are acest tip de finantare din perspectiva o data a alocarii unor fonduri specific pe obligatiuni verzi sau pe tipuri de finantare sustenabila pe langa faptul ca este foarte greu sa emiti un instrument verde fara sa fii pregatit pentru el, adica trebuie sa ai o guvernanta in spate, trebuie sa ai un proiect mai elaborat, trebuie sa ai o tinta”, a semnalat Vlad Pintilie.

“Se coreleaza foarte bine cu structura de programe pe care noi am promovat-o in consultanta pe care am dat-o clientilor nostri de EMTN – program pe termen mai lung, nu doar o emisiune singulara”, a adaugat acesta.

“La nivel global, focusul nu mi se pare ca mai este neaparat pe sustenabilitate. Si noi cu aceste exercitii am venit oarecum destul de tarziu in acest joc al ESG si al obligatiunilor sustenabile. In acelasi timp, e foarte complicat sa mai renunti dupa ce ai plecat pe drumul asta si dupa ce ai intrat”, a subliniat directorul general adjunct al BT Capital Partners.

“De ce spun ca e complicat?! Nu neaparat din perspectiva muncii care s-a depus deja sau a proiectelor, ci pentru ca ai pus deja o emblema pe genul de emitent care iti doresti sa fii, ti-ai asumat deja niste obiective care trebuie sa le duci la indeplinire si pe care majoritatea daca nu chiar toti isi doresc sa le duca la indeplinire. Din perspectiva asta, programele fiind deja stabilite in piata sunt convins ca si urmatoarele emisiuni – o mare parte dintre ele – vor face parte din aceeasi categorie”, a mai spus Vlad Pintilie,  Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners, la panelul Piete de capital in cadrul evenimentului organizat de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO.

Partenerii MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025 sunt Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment si are sprijinul Supporting Partners din partea Okcredit si B2 Impact.

 

 

 

Citeste seria integrala de articole MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025

 

MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025: Vine anul efectelor colaterale, iar investitorii din private equity vad vremuri grele pe piata de M&A. “Bursa de la Bucuresti poate duce cel putin 5 IPO-uri de talia Cris-Tim in fiecare an”. Statul roman reduce tinta la un volum de euroobligatiuni de circa 10 mld. Euro pentru 2026 fata de 16 mld. Euro in 2025. Bancile au dat imprumuturi sindicalizate in ultimii 2 ani de circa 9 mld. Euro, din care jumatate au fost finantari noi. Regina Maria nu exclude achizitia unui concurent direct dupa trecerea sub controlul fondurilor globale de investitii CVC si Hellman & Friedman

 

Radu Timis Jr, Cris-Tim Family Holding: Bursa de la Bucuresti poate duce minim 5 IPO-uri de genul listarii Cris-Tim in fiecare an. Cea mai mare amenintare pentru economia Romaniei este deficitul comercial. Planul Cris-Tim este sa ajunga mai intai la o cota minima de 30% pe piata locala si apoi sa treaca cu achizitii la extindere regionala spre zona Balcanilor de est

 

Diana Popescu, Ministerul Finantelor: Estimam ca vom putea acoperi circa 8 mld. Euro in 2026 din suprapunerea PNRR cu programul SAFE ceea ce inseamna ca vom reduce necesarul de finantare prin euroobligatiuni. Anul viitor ne asteptam la un volum de euroobligatiuni de aproape 10 mld. Euro fata de 16 mld. Euro in acest an. Nivelul finantarii suverane in 2026 este mai mare desi avem ca tinta un deficit bugetar mai mic si asta vine din refinantare

 

Florian Libocor, BRD Societe Generale: Pentru 2026 ma astept la o crestere PIB de circa 0,8%, o inflatie ce va cobori spre 5,5 – 6%, un curs de schimb relativ stabil la 5,13 RON maxim 5,18 RON la Euro si o reducere a dobanzii – cheie pana la 5,75%. Anul acesta a fost cel al ambiguitatii constructive, anul viitor va fi cel al efectelor colaterale generate de deciziile din 2025

 

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Am semnat a patra tranzactie din fondul 2 in sectorul centrelor de ingrijire pentru batrani, unde este o nisa subdezvoltata. IRR-ul investitiei in La Cocos “va arata ciudat” la inchiderea tranzactiei, fiind cel mai mare dintre investitiile din portofoliul Morphosis. Exitul din Medima, estimat pe final de 2026 – inceput de 2027, asteptat sa produca un multiplu “double digit” pentru investitori dupa o crestere de 50x EBITDA. Fondul 2 al Morphosis Capital vizeaza in total 3 – 4 achizitii pe pietele din regiune, in vizor fiind Bulgaria, Croatia si Polonia, pentru care aloca 40 – 50 mil. Euro din capitalul sau de investitii

 

Ramona Dragomir, EBRD: EBRD are in 2025 un an – record in Romania cu investitii semnate de circa 900 mil. Euro si ne apropiem de 1 mld. Euro. Majoritatea sunt finantari de datorie, la nivelul global al EBRD media de investitii equity este undeva la circa 20% din portofoliu, insa in Romania ponderea este mai mica. Pentru 2026, sectorul de energie regenerabila este cel mai mare furnizor de pipeline de proiecte

 

Dan Stefan, Autonom: IPO-ul Autonom pe bursa se va intampla probabil in anii urmatori cand vom simti ca avem nevoie sa atragem mai mult capital si tine de sincronizare si de strategie. Mixul actual de finantare al Autonom este bazat peste 40% pe finantare bancara, peste 20% pe leasing, obligatiunile emise au o pondere spre 30%, iar restul este capitalul propriu. “Suntem o firma de familie in care probabil controlul privat o sa ramana privat multi ani si asta ne va permite sa ne uitam si la risc si la randamentul investitiei intr-un mod poate diferit fata de un investitor profesionist”

 

Vlad Pintilie, BT Capital Partners: Am ajuns in acest an sa fim implicati ca intermediari in tranzactii de circa 2 mld. Euro, incomparabil fata de anii anteriori cand piata obligatiunilor corporate era concentrata pe listari de dimensiuni mici. De 2 – 3 ani s-a conturat un trend de emisiuni recurente de obligatiuni sustinut de banci si de companiile de stat din energie. Vedem oportunitati foarte bune pentru emisiuni de actiuni si de obligatiuni si asteptam proiecte din partea statului si a unor emitenti noi

 

Silviu Toma, Raiffeisen Bank: Piata sindicalizarilor bancare din Romania a ajuns in 2024 – 2025 la un record de 9 mld. Euro, din care circa jumatate sunt finantari noi. Cele mai mari tichete locale de finantare corporate au ajuns la 500 – 550 mil. Euro, insa sweet spot-ul este la 200 – 300 mil. Euro. Vedem in pipeline pentru 2026 tranzactii de finantare in energie, real estate, transport, constructii specializate si servicii medicale

 

Cosmina Plaveti, BCR: As vrea sa vad in 2026 pe bursa de la Bucuresti doua tranzactii IPO si trei tranzactii SPO, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo. Mediul macroeconomic va conta mult anul viitor in decizia celor care isi doresc sa isi listeze companiile pe bursa. Am avut in 2025 un an record pe piata de capital din Romania si am intermediat un volum de obligatiuni de aproximativ 3 mld. Euro cu tot cu cele doua emisiuni de obligatiuni corporate ale BCR

 

Lacramioara Diaconu – Pintea, OX2: Avem in pipeline-ul de tranzactii pentru 2026 doua proiecte de vanzare care totalizeaza 400 MW, iar pe partea de achizitii estimam proiecte de 300 – 400 MW pe piata de energie regenerabila. “Apropo de evaluare, daca prima tranzactie de vanzare din 2024 a fost la 214 mil. Euro care inseamna undeva la 2,2 mil. Euro per MW, puteti sa faceti niste calcule ce ar insemna cei 400 MW de anul viitor”

 

Ana – Maria Pascu, Regina Maria: Este o tendinta naturala de consolidare prin M&A a pietei de servicii medicale private si asta o sa vedem in urmatorii 5 ani. Multiplii de evaluare au inceput sa scada si credem ca 2026 si 2027 vor fi ani grei, nu stim daca pentru cumparatori sau vanzatori. Regina Maria nu exclude achizitia unor concurenti directi de pe piata de profil

 

Dan Mihaescu, Gapminder: Am investit 10 – 14 mil. Euro din fondul 2, unde avem deja 7 investitii si un follow-on. Din cele 6 exituri pe care le-am facut pana acum avem pana acum IRR de 96% – 97%. In ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre-seed si trebuie cu totii sa ne adaptam la asta. Ne dorim sa facem tranzactii mai mari cu tichete la prima investitie de la 2 – 3 mil. Euro si runde rollow-on pana la 10 – 12 mil. Euro in campionii din portofoliu

 

Ioana Filipescu Stamboli, Investment Advisory Partners: Primele 10 tranzactii din acest an au totalizat peste 3 mld. Euro ceea ce inseamna o polarizare a pietei de M&A catre tichetele mari. Ma astept la o mega-tranzactie in 2026 si cred ca energia, serviciile medicale, constructiile si IT-ul vor fi printre sectoarele dominante

 

Andreea Pipernea, APlus Advisory: Sunt multe spatii de acoperit in ceea ce inseamna structurarea posibilitatilor de finantare pentru antreprenori atat pe pietele publice de capital, cat si pe piata privata. Zona de family office si de corporate venture capital ar avea ocazia sa completeze piese lipsa din ecosistemul de finantare al antreprenorilor

 

Dan Farcasanu, Mozaik Investments: Suntem probabil 4 sau 5 fonduri de investitii care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Piata de fuziuni si achizitii a incetinit mai degraba decat sa accelereze

 

Leonard Pascu, Forvis Mazars Romania: Suntem in continuare in top 3 pe piata de fuziuni si achizitii din Europa Centrala si de Est, dupa volumul de tranzactii, iar dupa valoarea pietei suntem pe locul 2 in regiune. Ca valoare, piata locala de M&A este in jurul a 7 mld. Euro, dar nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie

 

Florin Visa, Early Game Ventures: Am facut 11 investitii in 2025, care includ si ultima runda de capital din fondul 1. Am investit in total 9 mil. Euro, ceea ce este cea mai mare suma investita de noi pana acum. Productivitatea per angajat in companiile din portofoliu a crescut in ultimul an cu 50% pe fondul impactului AI

 

Vlad Ardeleanu, Medima: Am selectat consultantul pentru vanzarea Medima, iar procesul se va derula pe tot parcursul anului 2026. Destinatia companiei ar trebui sa fie un fond de private equity mai mare, de talie regionala. Eu imi doresc sa continui si dupa vanzare pentru ca vad potentialul cel putin de a dubla dimensiunea companiei

 

Silviu Stratulat, Stratulat Albulescu: Am observat recent o schimbare radicala de trend pe piata de venture capital, generata de startup-uri in zona conventiilor de capital, care sunt documente mult mai putin protective pentru investitori comparativ cu imprumuturile convertibile. Notificarea investitiei straine directe de catre fondurile de private equity este singura componenta care poate genera intarzieri deosebite in tranzactii

 

Mihai Voicu, ONV LAW: Pe piata M&A a companiilor de talie medie, vedem tranzactii in pipeline in real estate, energie, infrastructura, logistica, transport si tehnologie. Am constatat ca tranzactiile M&A se lungesc cel mai mult din cauza nepregatirii la timp a tranzactiei si a distantei dintre cultura vanzatorului si cea a cumparatorului, dar exista si tot felul de autorizari care aduc intarzieri pentru ca trebuie sa te uiti la mai multe lucruri

 

Mihai Pop, APS: De cel putin 10 ani, APS face in Romania mai mult de jumatate din business-ul sau la nivel de grup. Randamentele pe piata NPL din Romania sunt cel mai jos cu exceptia Poloniei asa ca preferam sa investim in Europa de Vest. Suntem interesati sa cumparam competitori pentru ca ne vedem aici pe termen lung si putem supravietui cu rate mici IRR, dar am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie pe piata

 

Catalin Neagu, OkCredit: La inceputul pietei de NPL & debt management in anii 2000, aveam comision de succes de 60% din sumele colectate. Preturile de achizitie ale portofoliilor NPL se formau plecand de la IRR-ul pus de catre investitor, adica de cresterea pe care si-o dorea acesta, spune antreprenorul care a vandut Top Factoring catre suedezii de la Intrum

 

Mihai Patrulescu, CBRE: Avem acum un pipeline de tranzactii in real estate de 700 – 800 mil. Euro, din care nu stiu cate vor fi finalizate in 2026 in conditiile in care tranzactiile s-au lungit si dureaza in medie 1 an si 3 luni. Lipsa investitorilor institutionali locali si diferenta de randament fata de alte piete fac ca piata sa fie foarte subtire la tranzactii de la 100 mil. Euro in sus. Lichiditatea scazuta din volumul de tranzactii se vede si in volumul in crestere a finantarilor jucatorilor din piata

 

Robert Miklo, Colliers: Tranzactiile de pe piata imobiliara vor depasi 500 mil. Euro in 2025 si cred ca sunt premise foarte bune ca in 2026 sa depaseasca 1 mld. Euro. Cu yield-uri de 7,25% – 7,75% si concurenta cu piete din CEE si Europa de Vest, Romania ar putea inregistra o crestere a randamentelor. In ultimii 5 – 10 ani, in Romania au fost multe tranzactii cu tichete de 100 – 200 mil. Euro pe segmentul de birouri. “Ipotetic, daca centrul comercial AFI Cotroceni ar fi de vanzare, am depasi 600 mil. Euro probabil”