Oportunitatile de investitii locale confirma ca Romania este vazuta ca al doilea pol de interes dintre pietele din Europa Centrala si de Est de catre o gama larga de investitori de talie internationala sau regionala, in ciuda instabilitatii politice locale, care a pus recent “on hold” mai multe tranzactii M&A, in sectorul imobiliar sau pe pietele de capital, dar si pe fondul unei scaderi a fluxului de investitii straine directe, respectiv al unui sentiment predominant al investitorilor straini de a-si reduce costurile la nivel local, conform concluziilor evenimentului MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025, eveniment online organizat pe 26 iunie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO cu sprijinul KRUK Romania in calitate de Event Partner, respectiv al AxFina Romania in calitate de Supporting Partner.
“Speram in partea a doua a anului la stabilitate si claritate pe zona politica, pe cea fiscala si in ceea ce priveste politicile economice. Sa speram ca acestea vor veni mai devreme mai degraba decat mai tarziu si speram sa avem o poza mai stabila in partea a doua a anului pentru ca piata (de capital din Romania, n.r.) a fost influentata pentru o perioada destul de lunga de timp de incertitudine, cu alegeri care au inceput in noiembrie anul trecut, piata fiind dominata chiar dinainte de alegeri de incertitudine, volatilitate, iar investitorii se uita sa aiba mai multa claritate si certitudine privind politicile economice din Romania. Dupa parerea mea, focusul investitorilor care investesc in Romania este mai mult catre politicile locale decat spre politicile globale”, a declarat Adrian Tanase, CEO al Bursei de Valori Bucuresti.
“Nu am niciun semn privind listari de companii (pe bursa de la Bucuresti, n.r.). Stiu ca sunt anumite pregatiri, insa piata nu stie despre anumite tranzactii sigure care ar putea urma. Dar speram ca acestea se vor intampla pentru ca posibile listari asteapta sa aiba mai multa claritate privind politicile economice cu impact asupra tarii noastre”, sustine Adrian Tanase.
Adrian Tanase a condus Bursa de Valori Bucuresti din 2018 in calitate de CEO, mandatul sau incheindu-se la 30 iunie 2025, pozitia sa de CEO fiind preluata de catre Remus Vulpescu.
“Este corect sa spunem ca piata din Romania a devenit piata nr. 2 din regiune, daca scoatem din calcul orasul meu Viena, insa este clar ca Varsovia si Bucuresti vor fi vazute drept centrele financiare ale “motorului de crestere” al Uniunii Europene, iar asta ar trebui sa fie ceva care nu doar sa va umple de satisfactie si de mandrie, dar si sa va motiveze in ceea ce priveste pasii urmatori”, a punctat Matthias Siller, Head of EMEA Equities in cadrul Barings, institutie financiara globala cu active sub administrare de peste 442 mld. USD la 31 martie 2025, care face parte din conglomeratul financiar american MassMutual.
“Cred ca Ungaria a luat niste decizii gresite din perspectiva investitorilor internationali. Trebuie sa spun ca nimeni in Ungaria nu este surprins in niciun fel despre asta, dar acesta este un pret pentru cei dispusi sa il plateasca sau poate nici macar nu este pretul. In mod sigur este un pret pentru unii jucatori, insa nu pentru actorii importanti in Ungaria. Asa vad eu lucrurile. Si voi (Romania, n.r.) sunteti la aceeasi rascruce (crossroads) de drumuri”, a subliniat acesta, care urmareste de multi ani sectorul de actiuni de companii listate pe bursa din Romania si pe pietele de capital din regiune pentru portofoliul aflat sub administrarea sa.
Un emitent deosebit de activ pe bursa de la Bucuresti a fost in acest an Ministerul Finantelor, al carui plan de finantare a fost orientat in 2025 in primul rand catre investitorii in titluri de stat cooptati prin programele de retail Tezaur si Fidelis, insa este asteptat, ca dupa instalarea noului guvern si anuntarea unui set de masuri de consolidare fiscala, statul roman sa revina pe pietele externe cu emisiune de eurobonduri.
“Noi cu planul de finantare suntem in grafic, suntem undeva la 57% din ceea ce am anuntat pentru anul acesta din cei 232 mld. RON anuntati, bineinteles, care sunt prevazuti pe un deficit de 7%. Ne bucura foarte tare, este bine pentru toata lumea, pentru toata tara ca s-au stabilizat lucrurile din punct de vedere politic, nu mai avem acea incertitudine, avem un guvern cu majoritate in Parlament, sustinut de toate partidele pro-europene. Dupa modul in care au mers discutiile s-a agreat si un program de guvernare, care are multe reforme in el si noi inca ne uitam prin ele. Sunt grupuri de lucru si se lucreaza intens pe implementarea lui acum. Acele reforme trebuie transpuse prin diferite acte normative, unele trebuie facute repede astfel incat masurile fiscale sa intre cat mai repede in vigoare si sa produca efecte. Se stie foarte clar ca trebuie sa livram o consolidare fiscala. Stiu ca este un commitment (angajament) foarte puternic la nivel de premier, ministru de finante, guvern sa se livreze aceasta consolidare fiscala. Am avut ieri (25 iunie, n.r.) discutii foarte bune si cu agentia de rating Fitch”, a declarat Stefan Nanu, Director General al Directiei Generale de Management al Datoriei Publice si Fluxurilor de Trezorerie in cadrul Ministerului Finantelor.
Pentru finantarea bugetului de stat, Ministerul Finantelor administreaza un mix de instrumente pentru a atrage lichiditate atat de la investitorii locali, cat si de la banci si de la investitorii institutionali straini, unde adreseaza cu maturitati diferite si in valute diferite categorii diferite de investitori.
“Prin eurobonduri, ne uitam sa ne lungim maturitatea medie ramasa. Deci, noi folosim eurobondurile activ si din perspectiva asta pentru ca, desi ne-am lungit cu curba (de randament, n.r.) pe intern, totusi nu avem capacitatea sa emitem sume, volume foarte mari cu maturitati medii in jur de 10 ani de genul miliarde de euro intr-o perioada scurta si atunci eurobond-urile sunt foarte utile din punctul asta de vedere. Noi am anuntat la inceputul anului 13 mld. Euro, am emis pana acum inclusiv prin plasamente private undeva pe la 8 mld. Euro, deci am mai avea vreo 5 mld. Euro. Noi am vrea sa limitam oferta adica sa emitem mai putin anul asta de 13 mld. Euro, dar asta depinde de niste lucruri”, a punctat seful Trezoreriei Statului.
“De exemplu, noi in planul initial aveam incasarea pe langa transa 3 si transa a patra din PNRR Planul National de Redresare si Rezilienta). Astea totdeauna, transele din PNRR, sunt foarte greu de estimat cand vei face tragerea, mai cu seama ca acum a depins de stabilirea guvernului, de stabilirea pachetului de masuri. Avem reforma fiscala asociata transei 4, deci sunt acolo niste lucruri care probabil vor mai lungi lucrurile. Noi mai avem ca backup niste facilitati in format “loan” (imprumut, n.r.), pe care le discutam cu diferite banci tocmai ca sa avem backup (optiune de rezerva, n.r.) pentru aceasta transa 4 in cazul in care ea nu se va trage anul asta. Deci, Eurobond-urile vor fi cateva miliarde, o sa vedem, va fi probabil o ultima tranzactie de anul asta si vom vedea cand o s-o facem si in ce structura”, a semnalat Stefan Nanu din partea Ministerului Finantelor.
Institutiile financiare internationale, cu rol de investitori – ancora in economia locala, investesc intr-o gama variata de instrumente de capital si de datorie, care vizeaza atat sectorul public, cat si companiile private.
“Suntem banca publica a Uniunii Europene, banca statelor membre si actionam in stransa coordonare cu guvernele si cu prioritatile Comisiei Europene. In Romania, prioritatile acestea se intind de la coeziune, care ramane pentru Romania unul dintre principalele obiective si, in sensul asta, investitiile in infrastructura mare, infrastructura de transport in primul rand, continua. Au fost preponderente in ultimii ani si vor continua ca si obiective prioritare, de asemenea, investitiile in infrastructura de sanatate, infrastructura de educatie, urmate evident de investitiile in sectorul verde – tot ce inseamna energie regenerabila, productie de energie, dar si retele de transport, stocare si eficienta energetica. Daca este sa vorbim despre partea aceasta, anul trecut per total a fost un an bun pentru grupul BEI in Romania, am facut 1,6 mld. Euro prin banca si vreo 800 mil. Euro prin Fondul European de Investitii. Fondul European de Investitii este subsidiara noastra prin care investim in piata de capital de risc – investitii in fonduri de private equity, fonduri de venture capital si garantii”, a spus Marius Cara, Head of European Investment Bank (EIB) Group Office Romania.
“Romania, practic se incadreaza in tier 2 al tarilor beneficiare din partea EIB dupa cele 4 mari – Italia, Germania, Spania si Franta, care sunt urmate de Polonia, toate cu volume de peste 5 mld. Euro. Deci in band-ul dintre 1 si 5 mld. Euro, Romania se afla in mod constant si asta evident este si in corelatie cu marimea economiei si puterea de absorbtie, dar si cu nevoile tarii. Acum doi ani, acea cifra – record care s-a inregistrat la nivel de grup in Romania a reprezentat 1,5% din PIB”, a precizat Marius Cara din partea EIB Group.
Pentru companiile mari din Romania care acceseaza finantare de pe piata internationala, optiunile sunt imprumuturi sindicalizate, asa cum au facut deja in primul semestru al anului operatori precum Digi (telecom) sau Distributie Energie Oltenia (energie) sau emisiunile de obligatiuni corporate.
“Ce am vazut recent in ultimele luni este ca o mare majoritate a celor care se imprumuta la noi de obicei in tari – cheie din regiune precum Cehia, Polonia, Ungaria, de asemenea din Orientul Mijlociu, au optat pentru emisiuni de obligatiuni. Cateva motive – in primul rand, noi actionam ca un salvator al pietei intr-un fel oricand apare o criza in sectorul tranzactiilor cu obligatiuni. Detinatorii de obligatiuni nu sunt oameni bazati pe relatii (relationship driven people), sunt oameni de yield (randament) la baza (…) Pentru moment, vedem o preferinta a majoritatii clientilor nostri de a lua mai intai in considerare un Eurobond sau o emisiune de obligatiuni americane (US bond) si daca nu le convin termenii atunci ei se intorc pe piata imprumuturilor sindicalizate. Asta este situatia astazi”, a detaliat Nick Vozianov, Director Loan Markets CEEMEA in cadrul bancii globale ING Bank.
Chiar daca Romania a fost in primul semestru din 2025 scena unor tranzactii sonore cu investitori straini precum Ahold – Profi, Emag Group (Naspers) – Cargus, Schwarz Group – La Cocos sau Mehilainen – Regina Maria Group, mediul local de afaceri marcheaza o schimbare a sentimentului inregistrat printre investitorii straini activi in Romania.
“In lumina unui context in care sentimentul investitorilor strategici a atins cel mai redus nivel din ultimii 6 ani, conform Business Sentiment Index de la FIC (Foreign Investors Council), in primavara 2025, Romania inregistreaza in acelasi timp o scadere a investitiilor straine directe cu 11% in 2024 si 29% pana in martie 2025. Cred ca asta este un punct de plecare esential pentru analiza noastra asupra provocarilor si oportunitatilor locale. In acest context, FIC a identificat probleme gen transparenta si constientizare in aplicarea politicilor, provocari in reglementare, birocratie, fiscalitate si, bineinteles, infrastructura. Singurul element competitiv este forta de munca adecvata. Doar 35% dintre companii intentioneaza sa creasca capitalul in urmatoarele 12 luni in timp ce 30% planuiesc reduceri, iar 88% dintre respondenti iau in considerare masuri de diminuare a costurilor, ceea ce este o atitudine comparabila cu perioadele Covid sau inceputul lui 2022 cand razboiul din Ucraina a inceput. Deci, cred ca sentimentul nu este cel mai bun”, a punctat René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania.
Care este insa starea antreprenorilor locali in contextul actual de piata?
“Noi vedem acum un accent pe optimizarea cashflow-ului pentru ca lumea nu prea intelege ce se va intampla in 6 – 12 luni. Cred ca sunt niste lucruri blocate, din pacate. Dar, din alta parte, sunt si antreprenori care zic “ok, eu sunt antreprenor, acum este momentul sa risc pentru ca pot”. Sunt fie intr-o pozitie foarte puternica in piata sau au luat niste proiecte gen subventii UE sau ajutoare de stat si acum au o capacitate total diferita si ataca piata. Deci, avem un mix total de sentimente. Si sunt altii care vad ca Bulgaria se duce spre euro, noi mai suntem cu RON, am vazut ca si cursul leu cu euro s-a miscat si trebuie sa ne uitam putin mai mult catre alte monede, adica investim un pic mai mult in strainatate”, afirma René Schöb pe baza feedback-ului primit dinspre portofoliul de clienti ai KPMG Romania.
Romania puncteaza insa atat din punct de vedere al marimii pietei de desfacere, dar si a oportunitatilor oferite in fata investitorilor din regiune care activeaza in clasa de active private equity & venture capital.
“Cred ca perspectivele din Romania sunt destul de puternice (…). Perspectiva poloneza este intotdeauna ca este o piata foarte puternica, ca este o piata minunata, dar ma intreb din ce in ce mai mult daca incepe sa para si putin invechita si daca nu cumva unele dintre handicapuri, unele dintre dezavantajele Europei de Vest se strecoara acolo. Si gandindu-ma la exituri, piata (poloneza, n.r.) este consolidata, multi dintre jucatorii mari sunt deja acolo, costul fortei de munca si alte lucruri de acest gen cresc, insa Romania este putin sub stadiul de dezvoltare, are inca o piata relativ neconsolidata. Inca se vede loc pentru investitii strategice in domenii precum retail, unde au existat recent cateva tranzactii mari de retail in Romania, iar in Polonia asta a fost acum cativa ani – unde a fost tranzactia cu Dino (retea de supermarketuri) si alte cateva tranzactii care au consolidat cu adevarat piata. Am o opinie personala ca Romania ar putea intra intr-o epoca foarte pozitiva, in care multe dintre aceste conditii o fac un loc competitiv, foarte atractiv pentru investitii atat pentru investitori strategici, cat si pentru investitori financiari”, a subliniat William Watson, Managing Partner al Value4Capital, manager de fonduri de private equity care investeste in pietele Europei Centrale si de Est.
Pe piata imobiliara din Romania, mai multi investitori si-au amanat achizitii M&A la care lucrau pe fondul instabilitatii politice si de teama majorarii costurilor de finantare cu impact direct asupra randamentelor astfel ca a doua jumatate a anului este de asteptat sa duca volumul investitiilor dincolo de nivelul din 2024 de 733 mil. Euro chiar peste valoarea de referinta de 1 mld. Euro la care s-a raportat in ultimii ani piata de profil, conform datelor firmei de consultanta imobiliara CBRE.
“Noi vedem in continuare un “gap” (decalaj) mare de randamente intre Romania si celelalte tari din CEE. La nivel regional este clara o repatriere a capitalului din Europa care plecase catre America sau Asia si in acest context o sa vedem aceasta evolutie intre Europa de Vest, Europa de Est si Romania si asta va merge mana in mana cu cresterea lichiditatii”, a spus Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties in cadrul CBRE Romania.
Potrivit acestuia, Romania inregistreaza un prime office yield de referinta de 7,75%, fata de Ungaria cu 7%, Polonia cu 6%, Cehia cu 5,6%, Austria cu 5% sau Germania cu 4,6%.
Pe piata investitiilor de pe piata de administrare a portofoliilor de datorii, Romania este o piata mai consolidata din punct de vedere al numarului de jucatori de profil activi fata de geografii precum Italia sau Spania, si este comparabila ca nivel cu piata din Polonia, potrivit datelor KRUK.
“Observam fuziuni care au loc la nivel bancar intre Banca Transilvania si OTP Bank Romania, Intesa Sanpaolo cu First Bank, Unicredit Bank si Alpha Bank, iar imediat dupa ce se intampla fuziunea, bancile ajung sa puna in vanzare anumite portofolii”, a punctat Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania, semnaland ca piata de profil face trecerea in perioada urmatoare de la tranzactii predominante cu portofolii IFN catre tranzactii cu portofolii bancare.
TOPICURI
- Asset management
- Pensii private
- Investitori strategici
- Antreprenori
- Venture Capital
- Private Equity
- Private Debt
- Real Estate
- NPL & Debt Management
Asset Management.
“Pe de o parte, eu ma uit deja ce avem pe masa si avem o clasa de active care este destul de “hot” (atractiva, n.r.), cum ar fi titlurile guvernamentale (titlurile de stat). Au fost si perioade cand au fost foarte atractive datorita si perioadei de volatilitate induse de alegeri. In continuare cred ca titlurile de stat romanesti sunt atractive, si aici ma refer si la titlurile din programul Fidelis care sunt listate pe bursa si la cele emise la BNR. Emisiuni de obligatiuni corporate apar si ne uitam cu atentie la ele. Ce as vrea sa adaug fata de ofertele clasice de actiuni sau obligatiuni, este ca in Romania sunt si alte clase de active foarte interesante daca este sa ne uitam la private equity, aici ma refer cu subiect si predicat la activele din real estate, care pot sa genereze randamente in euro superioare fata de ce ofera titlurile de stat si cu marja destul de buna. Yield-urile se duc in zona de 8% in euro, care e destul de bun, iar randamentele astea pot fi optimizate prin diferite metode in care poti sa iti iei leverage (imprumut, n.r.)”, a declarat Dan Dascal, CEO al BT Asset Management, unul dintre liderii pietei de asset management din Romania.
“Bondurile suverane romanesti cred ca reprezinta o oportunitate. Daca este sa ma uit la companiile principale de pe BVB, cred ca avem obiective sau motive concrete sa fim optimisti. Avem Marea Neagra in care activeaza doua dintre cele mai mari companii de la BVB in urmatorii ani si vorbim de urmatorii 1 – 2 ani, cand ar trebui sa se vada rezultate concrete de acolo in P&L -urile (conturile de profit si pierdere, n.r.) lor. Mediul asta de dobanzi inalte a favorizat si bancile locale, deci, cred in continuare ca bancile locale, pe de o parte, au bilanturi de foarte buna calitate, iar pe de alta parte cred ca si P&L – urile lor (conturile de profit si pierdere, n.r.) vor fi in consecinta”, a punctat Adrian Negru, Presedinte si CEO al Raiffeisen Asset Management, care administreaza atat fonduri de investitii, dar este si manager de pensii private facultative.
Pensii private.
“La pensii facultative, dezvoltarile din industrie sunt accelerate de data recenta, nu stiu daca sa spun din pacate sau din fericire. Vorbim de ultimii doi ani, in care industria de pensii facultative s-a dezvoltat accelerat, cel putin daca ne uitam la numarul de investitori si la active, unde am depasit 6 mld. RON toate fondurile de pensii facultative din Romania”, a spus Adrian Negru din partea Raiffeisen Asset Management, care activeaza cu fond de pensii Pilon 3 (pensii private facultative).
“As estima cu un grad de incredere destul de mare ca la momentul actual fondurile locale de actiuni si fondurile de pensii detin actiuni la BVB de peste 1 mld. Euro. Paleste valoarea asta fata de ce detin fondurile de Pilon 2, dar putem spune ca in ultimii 2 – 3 a mai aparut un jucator institutional important pentru bursa locala, constituit din aceste doua categorii de investitori”, a estimat reprezentantul Raiffeisen Asset Management.
“Nu este totul asa de stralucitor pe partea de pensii private pentru ca in Estonia legea a fost schimbata, iar oamenii pot retrage bani din fondurile de pensii ceea ce inseamna ca fondurile de pensii din Estonia sunt mai precaute sa angajeze investitii private ilichide. In Lituania, astazi politicienii voteaza o schimbare de lege. Este o propunere de a lasa oamenii sa isi retraga bani din fondurile de pensii private fara ca macar sa plateasca taxe catre guvern, iar estimarile sunt ca aproximativ jumatate din bani ar putea fi luati. Asta inseamna ca apetitul fondurilor locale de pensii va fi mai mic pentru a se angaja in investitii de capital privat, dar, in mod evident, comparand cu Polonia si Romania, pietele baltice au fost o regiune privilegiata pentru ca majoritatea fondurilor de pensii investesc capital in pietele private”, a semnalat Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity in cadrul INVL Asset Management.
Investitori strategici.
“Romania este plina acum de analisti care fac astfel de modele pentru a spune investitorilor in ce fel de baterii trebuie sa investeasca. Si, de asemenea, ceea ce s-a intamplat in Spania ne invata ca ar trebui sa apara o noua piata si o noua sursa de venituri, care este piata de inertie. Acum mergand mai departe, foarte important pentru un investitor strategic este daca reuseste sa aplice un model integrat, adica daca reuseste sa vanda din productia parcului sau de generare catre furnizorul de energie astfel incat sa asigure in conditii comerciale, in conditii de preturi de transfer o anumita predictibilitate a costurilor si a veniturilor. Asta justifica continuarea politicii de investitii a grupului PPC in capacitate de generare pentru ca exista inca un deficit intre cat iti genereaza si cat poate sa vanda pe piata. Si nu e vorba despre vanzarea pe o anumita piata nationala, ci este vorba despre o prezenta regionala astfel incat sa se poata folosi niste sinergii. (…) La sfarsitul lui 2026, PPC isi propune ca in Romania sa aiba 2,6 GW instalati in capacitati de producere. Deci, practic, PPC isi vede de planul strategic care a fost anuntat investitorilor si atragand finantare prin ratingul foarte bun al grupului, atrage finantarea la nivel de grup si apoi finanteaza proiectele care sunt cele mai atractive”, a punctat Valeriu Binig, Strategy Principal la nivelul PPC Group, investitor elen care a investit circa 3 mld. Euro de la intrarea sa pe piata locala de energie in 2023.
“Ca si KPMG am fost implicati in mai multe tranzactii M&A in ultimele 6 – 12 luni, ceea ce demonstreaza ca exista inca apetit din partea investitorilor strategici straini si locali pentru achizitii cu valoare adaugata. De exemplu, am avut multe tranzactii in domeniile retail, agricultura, proteine, imobliare, logistica, piese auto, servicii medicale si energie verde”, sustine René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal in cadrul firmei de audit si consultanta KPMG Romania.
Antreprenori.
“Aproximativ 20% din business-ul curent al AROBS este in SUA, care evident datorita diferentelor de curs valutar si faptului ca, evident, companiile americane prefera sau isi impun dorinta de a lucra in dolari, nu in euro, creeaza o oarecare presiune pentru noi mai ales, prin prisma devalorizarii dolarului in fata euro, dar pentru noi este un pas natural pentru ca industria IT sau ora exacta pentru moment in industria IT se da in SUA si, probabil, si in alte geografii, dar nu as vrea sa le mentionez inca pentru ca noi suntem interesati mai ales de zona americana. Face parte din strategie, strategia firmei este in continuare aceeasi, crestere organica, crestere prin achizitii, investitii in R&D si in proiecte care sa ne aduca acel pas in fata si, evident, datorita impactului AI-ului observam o migrare a pietei din zona de a vinde ore sau resurse catre o zona de a vinde proiecte complexe”, a declarat Voicu Oprean, Fondator si CEO al AROBS Transilvania Software, companie antreprenoriala listata pe piata principala a bursei de la Bucuresti.
“Vedem in ultimele 6 – 12 luni mult interes de la antreprenori in agricultura, care este legat inclusiv de productia de carne, de proteine, care este o piata foarte interesanta pentru ca nu este foarte bine structurata. Sunt mai multi „playeri” (jucatori – n.r.) care sunt mai mici, dar au nevoie de bani sa se extinda sau sa faca investitii. Si am vazut si investitii in pietele in care tu stii deja la statistica cum va fi piata in urmatorii 2 – 3 – 4 ani. Hai sa zicem ca vom sti exact cate masini vor fi in Romania in 2027 si din statistici RAR sau ITP stim exact ce masini avem, ca au nevoie de piese de schimb, ca au nevoie de service si cred ca business-uri care au statistici sunt foarte interesante si pentru investitori din strainatate pentru ca este previzibil ce se intampla in piata”, a spus René Schöb de la KPMG Romania.
Venture Capital.
“Pentru noi zonele de oportunitate au fost mai curand aici in Balcani, cu precadere Balcanii de Vest, unde si avem cateva investitii frumoase in Serbia, Slovenia, deci nu neaparat in spatiul Uniunii Europene, dar si in spatiul de accesiune la UE, cum ar fi Serbia. Moldova este o piata la care ne uitam, dar si Bulgaria, Ungaria care sunt in spatiul UE. In ceea ce priveste tranzactiile si proiectele din aceste tari, daca e sa ma uit in particular in Balcani, cred ca Romania este de departe cea mai activa si cea mai vibranta piata. In acelasi timp daca e sa comparam Romania cu Polonia sau chiar cu Cehia si Ungaria, cred ca fata de Polonia suntem semnificativ in urma, si chiar fata de Cehia si Ungaria, avem niste ramaneri in urma”, a declarat Marius Ghenea, Managing Partner al managerului de fonduri cu capital de risc Catalyst Romania.
“Probabil ca unul dintre motive este inclusiv aceasta <<problema oului si a gainii>> pentru ca in Romania chiar daca sunt aceste fonduri de investitii nu e suficient capital de acest gen pentru aceasta clasa de active. Deci ar trebui sa fie dezvoltate in continuare mai multe instrumente si mai multe fonduri si sa fie o activitate mai intensa din acest punct de vedere nu neaparat la nivelul exagerat pe care il vedem in Ungaria, unde sunt dupa parerea mea mult prea multe fonduri de investitii pentru o piata cam prea mica, dar, in momentul in care ai foarte multe fonduri de investitii, si ele insele acopera toate nivelurile. Spre exemplu, in Romania suntem iar intr-o perioada de lipsa de proiecte sau de fonduri sau de structuri de investitii pentru zona de accelerare. Daca nu pleci de la baza si nu poti sa pui capital pentru accelerare, este foarte greu sa creezi acest pool de companii cu potential care sa mearga mai departe catre nivelul de seed sau de serie A, catre fonduri early stage sau early growth cum este fondul Catalyst Romania Fund II”, a semnalat Marius Ghenea de la Catalyst Romania, manager regional de VC.
“Observam o crestere a evaluarii initiale a unei companii de la fondul 1 la fondul 2. Nu este neaparat o crestere, nu s-a dublat, dar oricum pentru ca fondul 1 a fost dedicat Romaniei, deci toate investitiile noastre din fondul 1 au fost facute in Romania, iar o runda de pre-seed avea un valuation undeva la 4 mil. Euro , astazi vorbim undeva de 6 mil. Euro, deci o crestere semnificativa totusi. Din fericire, in zona in care jucam noi, cand o companie din portofoliul tau ridica urmatoarea runda la o jumatate de miliard chiar atat de mult conteaza ca prima ta investitie a fost la 5 sau la 7 mil. Euro ?! Adica devine un pic asa, este pasabil. Cel mai important este sa ai dreptate si sa se dovedeasca ca compania aia a fost o investitie buna. Dar da, valuation-urile cresc, este si natural, exista si inflatie dincolo de orice, salariile nu doar in Romania, in Europa si peste tot in lume au crescut, deci o companie are nevoie de ceva mai mult capital ca sa dezvolte ce facea o companie similara in urma cu 5 ani”, a punctat Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, manager de fonduri VC de talie regionala.
“Observam aceeasi crestere a valuation-urilor si la rundele care urmeaza, adica noi conducem runde de pre-seed, runde de seed. Cand se ajunge la serie A si, de obicei, vine un alt investitor care o conduce, noi doar participam, o runda de serie A nu mai e facuta la un valuation de 20 mil. Euro astazi, se discuta deja de la 40 mil. Euro in sus, mai ales cum vedem noi fondurile care investesc, de obicei, in companiile unde suntem noi investiti sunt de obicei fonduri americane. Iar acolo vorbim, de obicei, de un 2x fata de valuation-urile acceptate de catre investitorii de growth din Europa. Deci valuation-urile pot sa joace si in favoarea investitorului care a avut viziunea, curajul si a construit convingerea de a face prima investitie”, sustine Cristian Munteanu de la Early Game Ventures.
Private Equity.
“Ca sa fiu sincer, avem nevoie de randamente mai mari pe pietele dinafara Poloniei pentru a justifica aceste investitii pentru ca ne uitam foarte mult la partea de exit. Si se pare ca in tarile mai mici, in jurisdictiile mai mici, exiturile sunt ceva mai provocatoare comparativ cu a face un exit dintr-o tara precum Polonia. Sper si asta este responsabilitatea mea sa avem cel putin o investitie directa din noul fond pentru ca asa cum facem tranzactii in Polonia, Romania este intotdeauna tara nr. 1 pentru companiile noastre de portofoliu care se extind. In ultimii 3 ani, am avut 3 achizitii add-on in Romania din partea companiilor noastre din portofoliu si asta va continua”, a subliniat Bartosz Kwiatkowski, Partner in cadrul Enterprise Investors, cel mai vechi si unul dintre cei mai mari manageri de fonduri de private equity din Europa Centrala si de Est.
“In materie de oportunitati, ceea ce vedem noi in piata, si asta probabil vedem dat fiind ca ne mandrim ca suntem un operator cu adevarat panregional, pentru noi regiunea este impartita in doua. Daca ne uitam la o mai dezvoltata piata in Europa Centrala versus o piata mai in evolutie (evolving) in Europa de Sud – Est (SEE), vedem ca in Europa Centrala, unde pietele de capital sunt ceva mai dezvoltate, iar accesul la finantare (leverage) este mai usor, poti vedea investitii in companii mai mature generatoare de cash cu o crestere solida. Totusi, pe pietele din Europa de Sud – Est, in special pe segmentul companiilor mici si mijlocii unde operam multi dintre noi, accesul la finantare este mai limitat si, probabil , te uiti sau incerci sa gasesti mai multe dintre tintele cu crestere mai mare”, a semnalat Evtim Chesnovski, Partner in cadrul Integral Capital Group, manager de talie regionala prezent cu participatii si in companii din Romania.
“Cand comparam sursele de bani pentru fondurile din Europa Centrala si de Est cu cele din Europa, ne bazam din nou procentual mai mult pe institutii private sau pe investitori privati individuali decat pe unele dintre institutii. Cealalta dependenta pe care o avem este clar ca EBRD, EIF, IFC si agentiile guvernamentale sunt o parte – cheie a procesului de baza de strangere de noi fonduri de investitii in regiune comparativ cu restul Europei. Ceea ce continua sa ne lipseasca este ceea ce denumim alta categorie care inseamna institutii, firme de asigurari, fonduri de pensii si toti acei investitori care nu sunt inca in aceasta clasa de active”, a punctat William Watson, Managing Partner al managerului regional de private equity Value4Capital, pe baza unor statistici ale InvestEurope, asociatia fondurilor de private equity si venture capital la nivel european.
Private Debt.
“Activitatea din Europa de Vest in termen de numar al tranzactiilor este foarte semnificativa, piata este foarte aglomerata, au loc multe tranzactii in timp ce in regiunea noastra activitatea tranzactionala este mai mica. Ceea ce vedem pe piata fondurilor de private debt pentru companiile mici si mijlocii este ca, uneori, sunt tranzactii si de 2, 3 sau 5 mil. Euro pentru ca, firesc, economiile sunt mai mici in regiune, insa numarul tranzactiilor care au loc este mult mai mare pentru noi. In ceea ce priveste Romania, am intrat pe piata in 2017, de atunci am desfasurat peste 110 mil. Euro in 9 tranzactii si, in ansamblu, avem in plan cel putin pentru acest an sa investim pe pietele CEE de private debt circa 500 mil. Euro si putem desfasura in tranzactii pe piata din Romania pana la 100 mil. Euro”, Magdalena Sniegocka, Principal in cadrul CVI, cel mai mare manager de fonduri de private debt din Europa Centrala si de Est, prezent si pe piata din Romania.
Real Estate.
“In prima jumatate a anului, ne-am uitat la foarte multe proiecte pe zona de M&A. Instabilitatea din prima parte a anului nu ne-a ajutat foarte mult la a merge intr-o directie de achizitie. In continuare, suntem foarte activi, ne uitam la foarte multe oportunitati de M&A, de joint venture, foarte multe directii, dar prima jumatate a anului consider ca a fost intr-un colt de umbra pentru ca investitorii au fost un pic “on hold” (in asteptare, n.r.). Pe ce avem ne continuam dezvoltarea, portofoliul o sa creasca cu vreo 40.000 mp la Iasi. La Arad mai avem si acolo o mica componenta de dezvoltare. Dar suntem stabili. Anul trecut a fost o consolidare masiva in piata, un jucator foarte mare a iesit. Cred ca cei care sunt acum nou prezenti – nume precum Garbe, Hillwood – isi vor construi portofoliile pentru ca pe partea de M&A produsul nu exista acolo sau ce a fost s-a impartit, s-a redistribuit. Noi ramanem in zona de nisa”, a declarat Lorena Brehuescu, M&A and Leasing Manager in cadrul Oresa Industra, manager de portofoliu imobiliar pe segmentul spatiilor industriale si logistica, care face parte din compania de investitii Oresa – la origine un family office al unei familii antreprenoriale din Suedia.
“Cred ca la jumatatea anului suntem cu volumul de tranzactii din piata imobiliara undeva la 400 mil. Euro, dar avem destul de multe tranzactii mari in lucru care se pot inchide in trimestrul 3 – trimestrul 4”, estimează Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al firmei de consultanta imobiliara CBRE Romania.
“Vedem in continuare disponibilitate pe partea de finantare bancara foarte buna pentru proiectele deja existente, refinantari in principiu, acolo unde ai o evolutie demonstrata in timp, mai ales pe zona de retail, industrial (…) Vedem un apetit bun pentru zona de dezvoltare atunci cand vorbim despre proiecte speciale asa cum este Rivus – un mixt use absolut spectaculos – si proiectele noi de dezvoltare pe rezidential si industrial. Segmentul de birouri intra mai putin in aceasta categorie strict pentru ca avem o problema pe partea de avize si autorizari. Si eu observ partea de finantare prin bonduri care este din ce in ce mai interesanta, atractiva, as adauga si jucatorii de retail precum NEPI, am vazut foarte recent actiuni de finantare prin bonduri la Supernova. Asta se intampla mai ales la nivel de CEE sau ar trebui sa ai un portofoliu mai mare, vad mai putin zona asta pentru portofolii strict pe Romania”, a semnalat Mihai Patrulescu de la CBRE pe partea de finantare a tranzactiilor si investitiilor de pe piata imobiliara.
NPL & Debt Management
“Anul acesta ne asteptam ca volum total la tranzactii undeva in jur de 500 mil. Euro ca si volum de creante. Vorbesc despre discutii antamate, licitatii pe care o sa le vedem pentru ca sunt recurente sau alte portofolii care deja au aparut si au fost si adjudecate in piata”, a punctat Radu Dobre, CEO al APS Romania, parte a grupului ceh APS Holding – investitor care administreaza un portofoliu format atat din active in industria de debt management, cat si in sectorul real estate sau alte tipuri de active din regiune.
“Daca ne uitam la anii anteriori, cred ca, din punct de vedere al numarului de portofolii puse in vanzare, au fost undeva intre 80 si 100 – 110 portofolii pe an. Ma refer la toate tipurile de portofolii puse in vanzare, unde, preponderent, au fost IFN-uri. Acum, tinand cont de schimbarea de pe piata si de faptul ca banking-ul va reprezenta 70% din portofolii, banking care in general vinde mult mai putin, asteptarea va fi, probabil, catre un numar de portofolii puse in vanzare un pic mai mic. Probabil ca ne vom duce sub 100 – numarul portofoliilor vandute in acest an datorita acestui aspect, al faptului ca, intr-adevar, ceea ce urmeaza, ceea ce stim aproximativ este ca ce va fi pus in vanzare este clar mult mai mult in partea de banking”, estimeaza Cosmina Marinescu, CEO al KRUK Romania, parte a grupului polonez KRUK care activeaza in mai multe piete de profil din Europa si este listat pe bursa de la Varsovia.
“Cred ca in urmatorii doi ani cel putin un jucator (de pe piata administrarii portofoliilor de datorii, n.r.) va mai iesi din piata”, sustine Radu Dobre din partea APS Holding.
CITESTE SERIA DE ARTICOLE MIRSANU INVESTORS SUMMIT 2025
